Coordonator StelicdEne

Nicoleta Aron Cecilia Rdducu Ofetia Tdnase

GHID PEI{TRU
BACALAUREAT DE NOTA 10 (zece1

BIOLOGIE
CLASELE XI - XII

Editura GIMNASIUM
 CUPRINS

PROGRAMA pentru examenul de bacalaureat- l 6

CLASA a XI - a - ANATOMIE $I FIZIOLOGIE UMANA / 11
1. ALCATUIREA CORPULUI UMAN / 11
Topografia organelor gi a sistemelor de organe / 1 I
Planuri qi raporturi anatomice ale corpului uman / 11
2. FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN / 12
2.1. FUNCTIILE DE RELATTE / 12
SISTEMUL NERVOS / 12
Sistemul nervos somatic / 12
Sistemul nervos vegetativ / 18
Noliuni elementare de igiend qi patologie i 21
ANALIZATORII / 2I
Segmentele ur,lui analizator I 2l
Analizatorul vizual I 22
Analizatorul acustico - vestibular / 26
Analizatorul culanat I 29
GLANDELE ENDOCRINE / 31
Hipofiza / 3l
Tiroida i 33
Pancreasul endocrin / 33
Glandele suprarenale / 34
Gonadele / 35
SISTEMUL OSOS / 37
Scheletul i 37
Noliuni elementare de igiena qi patologie / 39
SISTEMUL MUSCULAR/ 40
Muqchii scheletici / 40
Noliuni elementare de igiend qi patologie / 42
2.2. FUNCTTTLE DE NUTRTTTE / 43
DTGESTTA $r ABSORBTTA / 43
Transformlri fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv / 44
Absorblia inteslinald I 47
Fiziologia intestinului gros / 48
Noliuni elementare de igienl qi patologie i 48
CTRCULATLA t 49
Grupele sanguine / 49
Imunitatea i 50
Activitatea cardiacd / 5l
Parametrii funclionali ai activitblii cardiace / 52
Circulalia mare gi mica / 53
Noliuni elementare de igiend gi patologie / 53
RESPIRATIA / s4
Ventila{ia pulmonard / 55
Volume qi capacitili respiratorii / 55
4
Schirnburile de gaze respiratorii qi transportul acestora / 55
No{iuni elemqntare de igiend qi patblogie / 56:
EXCRETIA i s7
Formarea urinei / 57
Noliuni elementare de igiend qi patologie / 58
23: FLTNCTIA DE REPRODUCB,RE / 59
Sistemul reproducdtor / 59
S5n6tatea reproducerii / 62
Notiuni elementare de igienl qi patologie / 63

CLASA a XII - a - GENETICA g ECOLOGTE UMANA / 64

I. GENETICA / 64
GENETICAMOLECULARi / 64
1. 1.
Aciziinucleici I 64
Organizarca materialului genetic I 70
1. 2. GENETICA UMANA / 75
Genomul uman/75
Mutageneza qiteratogeneza I 76
Domenii de aplicabilitate gi considera{ii bioetice tn genetica umand I 77
2. ECOLOGIE T]MANA / 79
Caracteristicit" antropizate gi modalit{i de investigare / 79
Impactul antropic""o*irt"-.lor
asupra'ecosistemelor naturale / 81 ,

MODELE DE TESTE / 87
Subiecte date la examenul de bacalaureat in anii anteriori I 20g
 f,
ANATOMIE $I FIZIOLOGIE UMANA
)lorare, investigare, capacitatea
rnstbr a tehnicilor de rezolvare
1. ALCATUIREA CORPULUI UN{AN
TOPOGRAFIA ORGANELOR $I A SISTEMET,OR DE ORGANE
in conformitate cu un set de
Organele sunt alcdtuite din grup[ri de celule qi fesuturi c-are s-au diferenJiat in
vederea indeplinirii anumitor funclii in organism.
'ile- de arealiza interpretarea qi

{ pe baza cIruia se apreciazd ct1ltti!1sg

ranirni
cAvr-tATtLE OORPULU| UMAN
riat unei./ unor sarcini concrete l-e
(ncufOcrani
|
e obiectivitate gi aplicabilitate, I cal ilaterr

nri.
l- rahidiani
{csnaisl Medixstin
irii
analitice. Aceasta implicl f* r t-nchral)
pe care elevul trebuie sd le I ca"irat",a
Cavitate* pleural{
pns li se acordd puncte care, I tr:r:;.rcicn
Cavitxtea prrieardil'i
ci are avantajul de a asigura I Mqchiui diallxgm
ctire. I cavllBrcE
abdonrinalc
I
I
I Cavtlalita
L pehiurir

Sistemele de organe sunt unitStri morfoiogice care indepiinesc funcliile organismului:

de rela{ie, de nutri{ie gi de reproducere.
Corpul uman este un tot unitar din punct de vedere morfologic qi func{ional, fiind
alcdtuit din: cap, gdt, trunchi gi mernbre. (fig.l)
Capul este alcdtuit din doud pdrli:
- craniand, corespunzltoare neurocraniului (cutia craniand);
- facia16. corespunzdtoare viscerocraniului (oasele fe{ei).
Gfftul (regiunea cervicald), prezintd, doud pdrli:
- posterioard - nucalI (ceafa); - anterioard - gAtul propriu - zis.
Trunchiul este format din:
- torace - cavitatea toracic5; - abdomen - cavitatea abdominald:
- pelvis - cavitatea pelviand.
Muqchiul diaframa separd cavitatea toracic[ de cavitatea abdominald.
Membrele sunt alcdtuite din:
- centuri; - porfiuni libere.
Membrele superioare sunt alc5tuite din:
- centura scapulari care leagb membrele superioare de trunchi;
- porfiunea liberi are trei segmente: bra!, antebra! gi mdna.
Membrele inferioare sunt alcdtuite din:
- centura pelviand care leagd membrele inferioare de trunchi;
- porfiunea liberi are trei segmente: coapsa, gamba qi piciorul.

PLANURI $I RAPORTURI ANATOMICE ALE CORPULUI UMAN

Corpul uman este tridimensional, strdbdtut de trei axe qi trei planuri. AXELE
corespund dimensiunilor spa{iului qi se intretaie in unghi drept. (fig.2)

11
Axul longitudinal - vertical la om (in lungimea
corpului) are doi poli: - superior - cranial; axa longitudin*16
- inferior - caudal.
Axul sagital - anteroposterior (al grosimii corpului)
are doi poli: - anterior;
* posterior.
Axul transversal - orizontal (at l5fimii corpului) are
doi poli: - stdng;
- drept.
PLANURILE corpului uman trec prin cAte doud axe.
Planul frontal, vertical:
- este paralel cu fiuntea;
- trece prin axul longitudinal gi transversal;
-imparte corpul in dou[ p54i asimetrice:(anterioard -.
ventrald) qi (posterioard - dorsali);
(exemplu: nasul este sifuat anterior, coloana
vertebralb posterior).
Planul sagital, vertical:
- este perpendicular pe planul frontal;
- trece prin axul longitudinal 9i sagital;
- este planul simetriei bilaterale;
- imparte corpul in dou[ jumdtd{i simetrice: dreaptd gi
stingd; (exemplu: ochii sunt aSezali lateral faJd de nas gi 2 Flsnuri ri ,rrc

medial fa15 de urechi).

Planul tansversal, orizontal:
- este perpendicular pe planul frontal qi sagital;
- trece prin axul sagital qi transversal;
- imparte corpul in doub pdr'{i asimetrice: superioard - craniald qi inferioard - caudalS;
(exemplu: ochii sunt situali cranial fa{d de gurd, iar gura, caudal fald de nas).

AUTOEVALUARE
1. Construili patru enun{uri afirmative, cdte doud pentru fiecare con{inut, utilizAnd limbajul
gtiinlific adecvat. Folosi{i, in acest scop, informa{ii referitoare la urmbtoarele conlinuturi:
- Orgune - Sisteme de organe
2. Alcdtuili minieseuri intitulate:
- Planul metameriei corpului; - Planul simetriei bilaterule;
- Segmentele corpului umun.
ln acest scop, enumerali cdte qase no{iuni specifice fiecdrei teme alese.
Construili, cu ajutorul acestora, cdte un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect
gi in corela{ie no{iunile enumerate.

2. FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

2.1. FUNCTIILE DE RELATIE
SISTEMUL NERVOS ( fig.3)
clasificarea sistemului nervos se face din punct de vedere topografic gi funclional.
I. Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasificd in:
1. SISTEM NERVOS CENTRAL: NEVRAX sAU AX CEREBROSPINAL, este format
din: encefal qi mdduva spinbrii.
a) Encefalul (localizatin cutia cranian[) este alcbtuit din:

t2
 - trunchi cerebral, format din:
a-{a longit{din&li
- bulb rahidian;
- puntea lui Varolio; tncefalul r
lu*
- mezencefal. I curtbo"
- diencefal, format din: rni.rurn I
tPinal

- talamus; - metatalamus;
- spr nirii
- epitalamus; - hipotalamus; lanl ganglinnar
- cerebell simoatic

- emisfere cerebrale. i
ir
/'../
b) Miduva spinlrii este localizatd in canalul
axa
vertebral :
canalul rahidian, se intinde de la gaura
-t - -transversali
*.*ifr,o
Yl:rn * i
occipitalS sau vertebra cerwicald C1 la vertebra
t-..*l ,(j
I
sagllalS lombard L2, de unde se continud cu conul medular, iar
',;, l
'L\ acesta cu filum terminale pAn[ labaza coccisului.
J6
rc Prezintd doui umfldturi sau dilatdri, cervicald
axa longitudinal&
qi lombar6, care corespund regiunilor mlduvei spin[rii
,:.{
din care se desprind nervii membrelor superioare qi
inferioare. (fig.4)

" kl'il?ou"'"ra
2. SISTEM NERVOS PERIFERIC, este format din
nervi periferici qi ganglioni nervoqi.
I Phr:ri
. Nervii periferici alcituili din prelungirile
neuronale, sunt reprezenta{i de:
- nervii cranieni, in numlr de 12 perechi, sunt Fis. 3 iii
senzitivi, motori gi micgti;
- nervii spinali, in numdr de 3l perechi, sunt micqti.
o Ganglionii nervogi forma{i din
': liii;ir-rarE - caudald; aglomerdri de corpi neuronali, sunt reprezentati de:
" :ar: de nas l. - ganglioni spinali;
- ganglioni cranieni:
- ganglioni vegetativi.
.-i nlinut. utilizdnd limbajul II. Din punct de vedere funcfional, sistemul nervos
" -::r:.atr.are I e conii nuturi : se clasificd in:
1. SISTEM NERVOS SOMATIC - AL VIETII DE
RELATIE care asigurd activitatea motorie somaticd qi
temle; sensibilitatea senzitivo - senzoriald in func{ie de
condi{iile mediului inconjurdtor.
e a,eSe. Rol - integrarea organismului in mediul sdu de via{d.
r :::i-pamr fraze, folosind corect 2. SISTEM NERVOS VEGETATIV (SNV),
coordoneazd activitatea organelor interne (viscerelor),
in condilii diferite de via![.
-\IS}IT-I-LI LMAN SNV are doud componente:
f - parasimpaticul, inlewine in condilii obiqnuite de
I viala;
- ereturnl 9i *6dw* rptn&rii
ugic ;i funciional. - simpaticul, intervine in condilii neobiqnuite, l-gaura occipitala
periculoase. l-dilalaiia cervicaii
Lninnospl\Al, este formar 3-rnidxv* spinfuii in eural*l vertt:kal
& d;l*teli& lomb*r$
REF'LEXUL 5- conal mcdular
Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la {1 - fi}u;n terminale

13
actiunea unui stimul asupra unei zone receptoare. Baza anatomicd a actului reflex este arcul
reflex.
Componentele arcului reflex ( fig.S )
1. Receptorul este o structurd excitabild care rdspunde la stimuli, prin varialii de potenlial
gradate, propo4ional cu intensitatea stimulului. Rolul receptorului este de a transforma energia
stimulului in impuls nervos.
Clasificarea receptorilor:
1. Dupd localizare: carca 4;r
- exteroceptorii sunt situali spre
perileria organismului gi primesc
i--l*id- -,.,.i,o . (;?l """.
_A ry
informalii din mediul extern;
- proprioceptorii sunt localiza{i in
l..lq,if 3q"ry$:r1* trnt. me
mugchi, tendoane, articuiafii, periost (membrand conjunctivl a oaselor), pericondru (inveliq
conj unctiv al carti lajelor):
- interoceptorii (visceroceptorii) sunt situa{i in pereJii organelor interne sau viscerelor gi
primesc informa{ii din interiorul organismuhri.
2. Dupit naturq agentului excitant:
- mecanoreceptor ( tactili, termici,durerogi, auditivi, vestibulari);
- baroreceptori (pentru presiune);
- osmoreceptori(pentru presiune osmoticd);
-chemoreceptori (olfactivi, gustativi);
- termoreceptori (pentu diferenle de temperaturd);
- algoreceptori - nociceptori (pentru durere);
- fotoreceptori - celule cu conuri qi bastonale din retind
3. Dupd viteza de adaptare:
o fazici- receptori care se adapteazd"rapid ( ex. receptorii olfactivi)
o tonici - receptori care se adapteazd,incet qi incomplet (ex. receptorii vizuali)
2. Calea aferenti este senzitivS, face leg6tura dintre receptori gi centrii nervoqi.
Este reprezentati de:
r dendritele gi axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
o dendritele qi axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni.
3. Centrii nervogi reprezintd toate structurile sistemului nervos central cu cele trei
etaje medular, subcortical, cortical.
4. Calea eferenti este motorie, face legdtura dintre centrii nervogi gi efectori, transmil$nd
comenzile. Este
reprezentat6 de:
_-..Recepiori cutana{i
- axonii neuronilor motori
sau motoneuronii din Neuron inlercalar

coarnele anterioare ale eorpul ne*n:nului

rndduvei spinirii;
- axonii neuronilor
vegetatividin coarnele
laterale ale mdduvei Neurnn :cnzitiv
li'l**ron m*ior .--.--
spindrii. $ub$t*.ul* crn{qi*
5. Efectorii (fig.6) sunt (r cntlall
mugchii striafi gi netezi --Ffee&r musmlar
care rdspund prin Fig" 0. Arc r*flex med{
contrac{ie qi glandele endocrine qi exocrine care rdspund prin secre{ie.

l4
mice a actului reflex este arcul
:imuii, prin varialii de potenlial
.rlui este de a transforma energia
MADUVA SPINARII. CoNFIGURATIE INTERNA 1ng.z;
Substanfa cenuqie este dispusd la interior, sub forma literi H. Prezintd trei perechi de coarne:
- posterioare = dorsale conlin neuroni somatosenzitivi qi intercalari:de asociagie. Neuronii
somatosenzitivi au semnifica{ia de deutoneuroni (al ll-lea neuron) ai cdilor senzitive, cu ei
{bcdnd sinapsd protoneuronii (primul neuron), al cdror corp este localizatin ganglionul spinal.
- anterioare = ventral contin

A calea -
neuronl somatomotorl, care
coordoneazd activitatea
;ept media* po$l$rjot

$v
td.;
:+
eterenta
4
i- efeclor --|
5
musculaturii shiate qi ai cdror
axoni formea 26, rdddciille
anterioare ale nervilor spinali.
s$$tdnld
cenlsie
- laterale conlin neuroni
i a oaselor), pericondru (invelig viscerosenzitivi si
visceromotori simpatici. intre
elor interne sau viscerelor qi coamele posterioare qi laterale
qi in jurul canalului ependimar
Fig. ? Miduv* rpindrii
este substanla reticulati. mai
l: bine individuarizatdin regiunea cervicali gi formeazd neuroni aqezaliin relea.
Substanfa albl este dispusd la exterior, este alcdtuitd din fibre neryoase: mielinice, amielinice
qi nevroglii. Prezinti trei perechi de cordoane: anterioare, posterioare qi laterale. Cordoanele
sunt cdi de conducere : tracturi a impulsurilor intre diferite etaje ale SNC.
Cdile pot fi:
- scurte - leag[ segmente medulare
- lungi-ascendente, situate periferic, conduc informa{ii de la receptori
- descendente, situate spre interior, conduc informa{ii spre efectori

ii oltactivi) - de asocia{ie, situate profund, in vecindtatea substanlei cenuqii.

r er, receptorii vizuali)
eceptori gi centrii nervogi.
spinali;
Lnor nervi cranieni.
nului nervos central cu cele trei
nen-ogi gi efectori, transmildnd
n culanatl
uron rnrercalar Fosrerior$rlsianla alb[
FUNCTIILE MADUVEI SPINARII sunt reflexa si de conducere.
1. FUNCTIA REFLEXA este realizatd prin substanla cenugie de cdtre neuronii somatici gi
vegetativi.
Reflexele spinale somatice sunt: monosinaptice qi polisinaptice
- Constau in contraclia muqchiului gi intinderea tendonului
- Arcul reflex are 2 neuroni - senzitiv qi motor
- Timp de latenfi ( intervalul de timp intre aplicarea stimulului qi rdspuns ), este scurt
- Sunt limitate qi nu iradiazd ( deoarece lipsegte neuronul intercalar)
- Receptorii specifici sunt proprioceptorii
Exemple - reflexele osteotendinoase: plantar, ahilean, rotulian, abdominal, bicipital,
tricipital

constau in retragerea unui membru ca rdspuns la un stimul dureros, de apdrare

Arc reflex cu minim 3 neuroni- senzitiv, intercalar, motor
Timp de latenlilung
Iradiazd diferit in funcfie de intensitatea stimulului
Receptorii specifici sunt proprioceptorii qi exteroceptorii
Reflexele spinale vegetative sunt: pupilodilatator, cardioaccelerator, vasoconstrictor,
vasodilatator, sudoral, micliune, defeca{ie, sexuale.
2. FUNCTIA DE CONDUCERE se reahzeazdprin substanla albd, format[ din cdi
ascendente qi descendente.
l5
 CLASIFICAREA CAILOR ASCENDENTE
I. C5ile sensibilitd{ii exteroceptive cuprind:
a. Sensibilitatea tactili fini epicritici si vibratorie este condusd prin fasciculele
spinobulbare Goll : gracilis qi Burdach : cuneatus. Are rolul de a conduce informalii tactile
fine ;i simlul vibraliilor.
b. Sensibilitatea tactil5 grosieri protopatici qi presionall este condusd prin fasciculul
spinotalamic anterior
Are rolul de a conduce informalii tactile grosiere qi de presiune ugoard de la muqchi, tendoane,
aniculagii.
c. Sensibilitatea termici si dureroasi este condusd prin fasciculul spinotalamic iateral. Are
rolul de a conduce informa{ii termice qi dureroase.
il. Ciile sensibilitifii proprioceptive = protopatice cuprind:
a. Sensitlilitatea proprioceptiv[ conqtientl : kinestezicd : sim{ul pozi{iei gi miqcirii in
spatiu este condusd prin fasciculele spinobulbare Goll : gracilis gi Burdach : cuneatus. Are
rolul de a conduce informa{ii de la proprioceptorii din derm, muqchi, oase, articulafii,
aponevroze, pentru coordonarea miqcbrilor conqtiente.
b. Sensibilitatea proprioceptivl inconqtientl = de control a migclrii este condusd prin:
- Fasciculul spinocerebelos direct: dorsal : Flechsig
- Fasciculul spinocerebelos incruciqat: ventral: Gowers
- Are rolul de a conduce informa{ii proprioceptive pentru coordonarea tonusului muscular.
ilI. Ciile sensibilitd{ii interoceptive sunt:
a. SPECIFICE pentru fiecare tip de sensibilitate.Sunt reprezentate de dou[ fascicule:
Fasciculul spinotalamic anterior
Fasciculul spinotalamic lateral
b. NESPECIFICE sunt reprezentate de substanla reticulatd si conduc impreund cu ciile
spinotalalamice, sensibilitatea interoceptivS. Au rolul de a conduce informatii de la viscere.
CLASIFICAREA CAILOR DESCENDENTE
Caile descendenre : ale motilitalii, deservesc:
1. motilitatea voluntard : piramidali
2. motilitatea involuntard: automatd : semiautomati : extrapiramidalS
1. Motilitatea voluntarl : piramidalS este condusd prin:
a. fasciculul piramidal direct : corticospinal anterior
Are rolul de a conduce motilitatea voluntard a musculaturii scheletice pentru migcdri
fine, rapide, precise Ei coordonate
b.fasciculul piramidal incruciqat : corticospinal lateral
Are rolul de a conduce motilitatea voluntard a muscutaturii scheletice din regiunea
gatului, trunchiului gi extremitdlilor.
2. Motilitatea involuntarl :
extrapiramidali este condusd prin:
a. fasciculul rubrospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular, stimuleazd mugchii
flexori qi inhib[ muqchii extensori.
b. fasciculul nigrospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular.
c. fascicuiul reticulospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular.
' d. fasciculul vestibulospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular.
e. fasciculul olivospinal. Are rol de a coordona tonusul muscular.
f. fasciculul tectospinal. Are rol de a coordona reflexele de rdspuns la stimuli vizuali
si auditivi.
TRUNCHIUL CEREBRAL. CONFIGURATIE INTERNA
Substan{a cenuqie este dispusd la interior, fragmentatd in nuclei: motori, senzitivi,
t6
 .-

(irrlrr:l r;rlilr
I s.,,,,r1. r'ut';hral;i
vegetativi qi proprii.
u"€ prin fasciculele Substanfa albfl este dispusd
e a conduce informalii tactile la exterior.
CtrREBELUL (Fig.B).
*e condusb prin fasciculul CONF'{GI]RATIB INTERNA
Substan{a cenugie este
u-_ioare de la muqchi, tendoane, dispusd:
r la exterior unde forr.neazb
:ulul spinotalamic lateral. Are scoal'!a cerebeloas6
. la interior unde formeazb
llipritrrlrrmu*
prind: nucleii cerebelo;i.
f{ipuiira
irlnl Substan{a albi este dispus6
poziliei ;i migcirii in
ls :i Burdach : cuneatus. Are la interior, lormeazf, arborele
LH+-hi- Laase. articulali i, vielii qi conline zone de
substanfd cenugie.
Ei$irii este condusd prin: Este lbrrnata din:
-fibre de proiec{ie ascendente qi descendente
-fibre de asocia!ie. care fac legitura dintre scoar{a cerebeloasb qi nucleii cerebelo5i
Jonerea tonusului muscular. :lbl: :9.11, :":p1": :ul:*?: L:glg:? TI: ::l tl:::l : ::r!:l:n::
I Jllttil. F.!Rlli l.,!l
r. riur,. .Ll!lli ir: ri,rliill rr!li.;i., ir:r r L{{l.rrlf.} Ji.i-
rart de doui fascicule: J{}:till liL,L ltltt }( :\
r :iifr'nr lrouiili r:sta
{ii:j!iilt nnnlil.:i !t1i*ir}*r tilrl;a riJililrr! rriililar pfnrr0
iiltriil?r|t{tril l1;*il!ratirir.'l retli sjrr{r irrir-sr nrr:dir:
r!:i;)4ritl'ii:i p(rtrii 5rxi!ttlr
rrliixrl+r
iatritjqrr l*rt[qr1ti rrir t..{x.:irt. f x.i,. tt,finl.
ccn"luc impreund cu cdile Jil?i:ilJrllii ric r!'gl'Dt; rcprvilrti rturri
t\fftrckc i |'inrlu! Ii'iil\r{nl
r1* 1:rrl*rrlc r il*rl:i rt
..qili!r,..,1a r.1..' t.r,,lr'. ,.., .r', r',.r,."..,i
,i.r-e inltrmatii de la viscere. irir r+rti:r*lui titrnl.
l "t-,rcrrtr.r,.,.,. c'r.t,',r"tFrl.'. .1,r.
rttl*MJ (ilrhsl r'tnil.

,ui: ertrapiramidall

arurii *heletice pentru migcdri

t 1.)R I 1:.\.t;1. .\l rl)t t 1\,
tii:rqlilair li Ji*r\ rfi t*J,i _'
it$xt rti(e rir {iadrnli{ii
tigrn'lc'+urli'irr1lr.
r:uni scheletice din regiunea

sE prin: t.i)Ht]'il.til\)lt,\t ,1R t.{ \1 l: titN t{. 1i.{.

irl'idrlill ltglriri.;r i'frr!arlilt!t ij rl!ft Jrl
,rrt.r , r'lrr i .rrtr' l,:r ,t :r,1rr r,l,,r '-: .i , ri
.!tr u[r ijitt$ (:tlc ii0iri"r liini rir:
sul muscular. stimuleazd muEchii iorlt\nlf i L:atilbrr! i fli! iir)irdlili fr
lr*liulri. !rtlrirlt
.l..rrali rlia * Lrriulriui ;*t rll li i* irirL ialpi'$ri; !i ir irluicg$$ iirrih*lr1'i
;ul mus.-ular. illir:r*i;lit,l lni,r uik'ii; nll|til* t1 il.iirl
ltr ari .!j !r,ri1ii.
trriitur.
r,r-<ul muscular.
xu-<ul muscular.
ul:n:r*-ular.
sle de rispuns la stimuli vizuali DIENCEFALUL. CONFIGUUA'l'IE n{TERNA
Masele de substanfd nervoasii reprezentate de; taianrus. rnetatalamus. epitalarnus,
TER\i hipotalamus, sunt alcf,tuite clin substan{h cenuEie qi substanld albd.
tllt; in nuclei: motori, senzitivi, EMISFERELE CEREIIR,aLE (Fig.9)
Emislerele cr:rebrale reprezilltii paftea cea mai volurninnasir a SNC"
t7
 CONFIGURATIE INTERNA
Substanta cenugie este dispus6:
- la exterior unde formeazd scoar{a cerebrald - cortexul, format din paleocortex si neocortex
- la interior utrde formeazd nucleii bazali : corpii stria{i. Au rol in automatism, miEcdri
automate sau stereotipii, inhibd tonusul muscular, formeazd calea extrapirarnidald cu origine
corticald.
Substanfa albl este dispus[ la interior qi este formatd din:
- Fibre de proiec{ie care unesc in ambele sensuri scoarla cu centrii subcorticali
- Fibre comisurale unesc cele 2 emisfere cerebrale
- Fibre de asociatie leag6 regiuni din aceeaEi emisferd cerebrald.
A(TTOEVALAARE
1. Construi{i patru enunfuri afirmative, cdte doud pentru fiecare conlinut, utilizdnd limbajul
qtiinlific adecvat. Folosili, in acest scop, infornra{ii referitoare la urmdtoarele con{inuturi:
- Calea aferenti a arcului reflex
- Actul refleu
- Fuscicule descendente cu origine tn mezencefal
- Fnscicule descendente cu origine tn bulbul rahieliutr
2. Alcitui{i rninieseuri intitulate:
t Componentele anatomice sle arcului reflex.
r Funclia reflexi'r a sislemului nervos somutic.
, Ccii de conlucere motorii voluntare.
. Ctii de conducere motorii involuntsre.
. Sensibililsteu exteroceptiv(r.
' Sensibilitateuproprioceplivd.
. Sensibilitsleainleroceptivd,
in acest scop, enumerali c6te qase no{iuni specifice fiecdrei teme alese.
Constmili, cu ajutorul acestora,cdte un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect
qi in corelaqie no{iunile enumerate.

SISTE M UL NERVOS VEGETATIV (Sl.,n/)

Sistemul nervos vegetativ (Fig.l0) este paftea sistemului nervos care coordoneazE
activitatea visceral6 (incongtientd).
Din punct de vedere structural gi ftincfional, SNV este format din doub pdr{i: SNV
simpatic qi SNV parasimpatic.
Simpaticul pune organismul in alert6, intervenind in situafii neobiqnuite de via!i.
Parasimpaticul intervine in condi{ii obiqnuite de via!d.
a Majoritatea organelor au inerva{ie dubld Ei antagonistb (ex. cordul)
a Alte organe au inrva{ie dubl6 cu acelaqi tip de efect, dar diferit cantitativ qi calitativ
a Alte organe aclioneazd cooperant (ex.aparatul reproducdtor si rnictiunea)
a Existb organe unde ac{ioneaz6, doar simpaticul (ex. ficatul)
a Existd organe nnde actioneazd doar parasirnpaticul (ex.glandele intestinale).
Caracteristici ale SNV
SNV SIMPATIC SNV PARASIMPATIC
Prezinti doua por!iuni: Prezintd doud portiuni:
- po4iunea centrald este dispusi la nivelul coarnelor -portiuneo centrolfi este situatb la nivelul
laterale ale ddt: e i t o r ac o - I o nt b are I' I - L2.
nt trunchiului cerebral pentru paras in1pat i cu I
- porliunea perfericd este fomratd din ganglioni cranian gi la nivelul mdduvei sacrale pentru
latcro-vertebrali sau paravertebrali gi ganglioni paras i mpat
ic ul s acral.
pre vcrtebral i. -portiunea perifericri este lbnnati din
- Ganglionii laterot,erlebrali clispusi sirnetric de-o ganglioni situati in imcdiata vccinitate a
18
 parte gi dc alta a coloanei vcrcbrale. organelcrr inervate. nttmi\i ga ngl io n i
-GangLianii prevcrtebrali sLlnt situati anterior de previscerali sau chiar in peretelc organelor
: din paleocortex si neocortex coloana vertebrali. inervate, nurn ictni itttramurali.
i in automatisrn. miqcari
ca ertrapiranridald cu origine
SI$TEI\,IUL S1$T*M*J L'N g RllOS iMP'Af,lc
N SFVOS PARA$ JMPATI C , S
r*1|1ei
. iin: ,r .,c fl'.'1t*r

r cu centrii subcorticali :&'.{rir}*i1aszz*lg:

sifffiii',
lrsftrnfiril,r..
*_...
: i
hirihimrr,r
$ecr4rl*i
::::'rra1d. $l*nd*t::r:r .:rl
r..
ll.fr:
$t,pf6mar?libplar€ $i:S1]i:rr-{}ii :
Si;:i*1'3ui]lirl$lnsi& 5g*letj+l *i:urirsd
: !-rrntinut. utilizAnd limbajul ol$*{t;t *n{'i}tf$f
1368S1id..!:
:: -lnritoarele conlinuturi:
',, ***eie rrlrs*
, rimulili
*,iltl,
.'J
,tf#lfl '1*'i'
Pilrriiin
y!t!r.:\l -..
t_)il}tateJ
' .4.,
,: '1:1; *YY Ii,: r.:,,.:ilrd*hlilcr
l : 12
* rs -r' 1 I tJ
r:'
:e \ ,/.
ii;If,
| :1*
i l) {'
lrlhit];)r*a
migr;irilor ri
...j..r:,,, *.t '-" ;f t I lt /5!rrir?-q s€crir lii! ri
.b-. ...-.-:. 1 ii tt*
'
*":.:,**"
-\ 4, ," ; - ;:a

, rr .'/ r,
, ?t*' '-t' i::
,P :,'":'14:-:' .-.,. : -.:::-,,{"lT{fr
:
ii",{.r..*. { l!;* Wnielri lftilrl.l*r*e
.- ^l--- 'rto-.n /'i r-fl; I i rlri+*ilriltr i:i
-i J.1C5C. ,: I s$ir$fiiilr
r:rii-patru fraze, folosind corect
l',,\ lt
Fir
.*; *,'*ogu--o-*1L
iliJff
;M:r! 142 ,,r, J$hilrreF'r:
t4 -*
L5
l5 ':: rltifarrl*r si
f'(s\\) !.. s2 d
lScteli tor
rmului nervos care coordoneaza ;-t s? :
'r- '*: - X:"E1"-1
1

,rr:! .:.:
: 1t:' ;
ilrirJ{i(i;;} , ir*;;i#i: .ri : , t,:.: .. .::::,.: :-.r1:l c4 I
55 t$;rlai.arffi
:'*ir,lij Il a,:a. :i::: _ ,:riwE.!f;! v&rtlt
t
este format din doud pdrti: SNV ,f :l r: :
.iilt.}ftr I /, t:ttf...t lr:,

v
li

lnnlDalfl ,l fetLetL';t t
irualii neobiSnuite de via1d. ssxu*f0

:a (ex. cordul)
dar dilerit cantitativ gi calitativ I
r'r. iir. i"i*i"ii',.",,, .,.:,'-iii'
iuciror si rnictiunea)
:; a:Lr 1l [FECTli ALE STIMULAIT SISTEM I"] LU I N TI IIVOS SI M PA'I' IC S I PAITASI M I'A'I'IC
;r. _l lande le intestinale). Nr. Organul inervat Bl'ectele stim u Iirrii sim paticulu i Efectele stimulirrii
crt oarasim nrticului
i\ PAR{SI}TPATIC l. Globul ocular Muqchii radiari ai irisLrlui produc nu are cf'cct
IRIS (niLrschiul dilalator dilrtrrer prrpilci - rlidrirza
:entrali.slc situatd la nivelul pr.rpilar)
- ::::::l 9:ntru paras intpat i ctt I nu are e Iccl Muqchii circr"rlari ai irisLrlui
,: rr',;,;l miduvei sacrale pentru IltlS (nu;chiLrl produc constrictia pupilci-
constrictor pupilar) rtr iozzr

pti,ftrici este lbrmati din

.::--::i ri larediata vecindtate a MuschiLrl CILIz\R Relaxarc pentm vedelea la distanti -Contractie pcntnr vcdclea clc

19
 ...{gt!r4L

aproape ( bornbarea
crislal inului)
2. Glanda lacrimalS - vasoconstricfie vasodilatatie
- diminuarea sccretiei stin-ruleazd secretia
J. Glandele salivare - vasoconstric{ie - vasodilatatie
- scade secrelia - crc$te secretia
- secretie salivard vdscoasd uu - secrefie salivard apoasd cu
continut enzimatic bosat continut enzimatic redus
4. Glandele sudoripare stirruleazi secretia - stimuleazh secrefia la nivel
palmar
) Glandele gastrice - scadc secretia stirnuleazd secretia
6. GIanda suprarenali - stimuleazi secretia - nu are efect
hormonalf,
7 Glandele intestinale - nu are efecl stirluleazd secretia
8 Cord -Scade lrecven!a
- Frecventf, Card i oaccel erator -Scade lbrta de conducere
- Conducere -Nu are e fcct pe for![ de
- Forta de contractie contractie
9. PlimAni:
- arborele brorrgic - bronhoclilatator - bronhoconstrictor
- glandele mucoase - inhibi secretia - stimuleazd secretia
10. Fical -CreEte glicogenoliza (desl'ace -nu are elect
glicogenul hr glucozd)
il Pancreas - inhibi sccretia exocrina - stimuleazd secretia
exocrind si endocrini
t2 Snlina stimuleazd contractia - nu are efcct
lJ. Rinichi - vasoconstrictia vasodilatafia cap ilarelor
capilarelor rcnale glomerulare
(glomerulare)
- diminuarea diurczei diureze
14. Vezica urinar:i - relaxarea mugchiului - contraclia mugchiului
vczical vezical
- contracfia sfincterului vezical - rel:rxarea sfincterului vezical
intern intern
15. Vase sangvine -Vaso con str ict ie -Dilatatie
r6 Termoreglare - tcrmogenezf, - termolizd

AUTOEVALT]ARE
l - Construi{i patru enunluri afirmative, cdte clouh pentru fiecare continut, utiliz6nd limbajul
$tiin1ific adecvat. Folosili, in acest scop, informalii referitoare la urmdtoarele continuturi
- Sistem nervos simpatic - ntedulosuprurenqlii
- Sistem nervos simputic -ficut
- Sistem nervos simpatic * splina
' Sistem nervos psrqsimpatic - truct urinar
- Sistem nervos parssimpntic - mu;chi ciliar
2. Alcdtuiti minieseuri intitulate:
- ClasiJicurea sistemului nervos sintpatic.
ClasiJicuea sistemuIui nervos psrasimpatic.
In acest scop. enumera{i cdte qase no{iuni specifice fiecdrei teme alese.
Construiti, cu ajutornl acestora, cdte un text coerent, format din trei-patru fraze, folosind corect
gi in corelatie notiunile enumerate.

20