Impartire 203 – 309 si palelologii + cursul + ”Civilizatia bizantina ” optional.
Cruciadele:
O mare epopee cu episoade multiple in Istoria Universala, cu amintirea transformata in
legenda, cuvantul desemnand orice initiativa dusa in numelui unui ideal comun impotriva unui dusman comun. Cruciada are o semnificatie religioasa, initiativa care apartine papalitatii cu scopul recuceririi Sf. Mormant, simbolul fiind Sf Cruce puratata pe haine de cavaleri. Aceasta miscare se pune in situatia demografica a sec 11 cand invaziile luasera sfarsit, conflict cu musulmanii si ungurii. Toti erau crestini si recunosteau ca sef pe papa. O alta cauza este legata de ordinul demografic in sec 11-13 populatia s-a inmultit datorita lipsei conflictelor. Social – mostenirea pa care trebuiau s-o aiba unul sau altul din membrii familiilor aristocratice. Erau zone ca Burgundia in care toata avere era mostenita de ansamblul mostenitorilor, ori cruciadele au oferit acestor nemultumiti posibilitatea ameliorarii lor financiar printr-o repartizare mai corecta a proprietatilor. Cruciatul mai avea ca avantaj faptul ca erau bine echipati, iar printre occidentali exista deja mentalitatea ca trebuie sa lupti impotriva paganilor. O situatie este cea din Sicilia, unde cuceririle au inceput in 1060 prin Roger Ghiscar, care va lupta impotriva Bizantinilor si impotriva expulzarii musulmanilor. La acest sfarsit de scol 11 Bizantul se afla in postura delicata de a trece prin dificultati economice, sociale, agricole si externe, astfel in E Imperiului progresul selgiucizilor, pa malul mariinegre pecenegii rupeau accesul pe drumurile terestre. BALTICA CRIMEEA China Asia Mica. Economia capata o tot mai mare importanta pamantul trecand in mainile aristocratiei funciale, dar in 1071 Bizantul infrant face apel la mercenari printre care se namarau si franci sau turci. Luptele interne care se declasasera si in sanul lumii musulmane ( lupata turcilor impotr Egiptului) au determinat in oarecare masura succesul acestor campanii militare. Cauzele directe sunt insa religioasse si psiho-sociologice care au dus la ”spiritul cruciatului”. La inceput a fost dorinta de pelerinaj, Ierusalimul fiind un loc privilegiat inca de Constantin cel Mare. Sensul pelerinajului era pocainta si accesul la iertarea pacatelor, iar acest lucru se facea prin apropiirea de mormantul in care fusese pus Mantuitorul, iar sensul pelerinajului pus si De Sf Colomban, predicator. Mai existau si miscarile milenariste, teama de sfarsitul lumii asociata cu teme concrete: foamete, epidemii. Venerarea locurilor sfinte facea greu de suportat faptul ca aceste locuri erau in mainile necredinciosilor. Avea loc un entuziasm greu de imaginat prin ritualul de purificare si bucuria sacrificiului. Era un Ieruslim terestru si unul ceresc al apocalipsei in care pot avea acces doar dreptii lui Dumnezeu. Sentimentul ca pelerinajul permitea iertarea absoluta a greselilor, asigura mantuirea, crea in mintea participantilor o anumita certitudine, dar acestea erau incapabil sa distinga limitele teologice ale indulgentelor propovaduite de papa,, de aceea rolul papei este fundamental in aceasta perioada a cruciadelor. Influenta sa era din ce in ce mai mare, in vremea lui Grigorie al 7-lea. Sfantul Saun este unul dintre responsabilii teoriei cu privire la ”razboiul sfant sau drept”. Fer Augustin vb deja de un razboi drept cand considera ca este legitim saa te aperi de un agresor si sa recuperezi bunurile pe care agresorul le-a confiscat , mai dezvoltata si de Isidor de sevilia si de Grigorie cel mare, care vb de ilegitimitatea asupra unui razb asupra crestinilor dar si invers. Apoi Carol cel Mare recurge la botezul fortat asupra saxonilor si avarilor. Mai erau o serie de cantece cavaleresti ”ROLAN”. Statutul de cruciat este insa spiritualizat, el devenin soldat al lui Hristos, papa avand dreptul de sabie, de a lupta impotr inamicului. Cel care cadea pe campul de lupta era salvat si i se iertau toate pacatele. Apelul lui papa Urban al 2-lea era si o expresie a tendintelor societatii occidentale si un apel favorabil in contextul conditiilor favorabile din Mediterana. Succesul primei cruciade a marcat stabilirea si supraviatuirea timp de 2 secole a statelor latine in Orient. Problema comunicarii, hrane, s-a facut cu ajutorul flotelor italiene care au si transportat cruciatii. Armata care se forma in vedrea acestor expeditii era intemeiata pe loc. Vcruciadele au tinut in priza occidentul 2 secole, consecintele lor sunt pana astazi: o constiinta a unitatii, au ntrodus cavaleria in Biserica, au dat dreptul la cuvant maselor populare, au marit prestigiul papei, si au simplificat problema succeiunii. S-au mai creat si noi zone de comert aducandu-se: alimente, procedee arhitectonice, si busola. Tot cruciadele au stopat progresul turcilor in Anatolia sau a genovezilor in Bizant, dar s-a sporit ruptura bisericilor surori. O astfel de calatorie se desfasura ( in 1096 prima cruciada a pornit dupa culesul graului) mai mult pe drumul terestru la inceput, se depaseu catre est si sud est, ajungeau la Dunare. Plecau adeseori in familie, cu multe cufere, animale, erau insufletiti de cantari cu cuvinte mobilizatoare, creănd optimism In sec 12-13 au fost deplasări influențate de eremiți care faceau apelul crucii și erau foarte ascultați. Aceste ase se hraneau dintr-un misticism care degenera intr-un spirit de aventura sau tâlhării. Godfroi de Buylon la 1099 cucerește Ierusalimul, iar în aceste calatorii era interzis participanților sa imprace pompos, să joace zaruri și nu aveau voie inițial sa aibă femei cu ei,decât în vârstă. Traseele urmate erau clasice de-a lungul Rinului de la n la s , Dunarea de la v la e, cvampia Ungara, balcanii pana la Dardanele, Bosforul pan la C-pol. Francezii din S Frantei treceau alpii, italia de n pana in Dalmatia, apoi treceau cu vaporul pana la Durazo de unde luau via Ignatia pana la C-pol. Alt traseu al anglo-normanzilor, care traversau franta alpii si Ungaria si mergeau tot pe via Ignatia. Probleme erau cu lungimea traseului, cei plecat din Renania in aprilie 96 au ajuns la Marmara in toamna. In prima cruciada, au fost necesare 4 luni si jumate pentru apleca din franta pana la Cpol. In timpul celei de-a 2-a trupele lui Conrad 3 al Germ au parasit nurberg in aprilie 1947 catre Ratizbona pe Dunare si au ajuns la Cpol 5 luni ,ai tarziu. La cruciada 3, Frederic Barbarosa va ajunge in 10 luni de la LATISBONA mai 89- martie 90. Lungimea calatoriilor punea si probleme materiale: traversarea muntilor, apelor, campiilor, gasirea hranei era o preocupare permanenta, bandele armate vor pune probleme pe unde trec, marturii in 96 la excesele din Ungaria. Trebuia negociat si un permis de trecere in Bizant. Alta varianta era cea maritima, caci oricum traversau Dardanele. Uneori erau ajutati si de carabiile bizantine sperand ajutor. In traseul pe mare se icadrau cei din S frantei, se opreau in Cipru, unde se va face o baza de reaprovizionare pentru corabii. Traseul pe mare era de maxim 30 de zile, dar cnditiile erau dificile, vapoarele pe mai multe etaje, cu cabane unde stateau aristocratii, iar in cala stateau saracii in conditii insalubre, murind multi pe drum. Mai existau incidente intre calatori sau furtune, esuari pe bancuri de nisip. Printre participanti au fost si ”poeti”, sfintenia locurilor Sfinte era umbrita de fascinatia pentru Orient.