EXEMPLE. a. Exprimarea unor impresil cu ocazia unut eveniment Personal (Pagina de jurnal) Titlu Conventiile specifice unei => pagini de jurnal: + Tocalitatea, data, ora. Continutul adecvat tipu- > tn de text si cerintei for- ulate: + contextul; « serierea la persoana I, sin- gular, +lnténuireasecventelor; <> + Notarea emofiilor, gfindu- tilor, * Diglogul imaginar cu jur- nalul; *lustficarea titlului; * Descrierea subiectiva. _ Simfonia ploii Pardul Rece, 5 august, 2008 dimineaja, ora 8:30. Eo dimineati limpede care invaluie cu lumina ei strélucitoare cres- tele muntilor. Ea treia zi de cnd ma aflu in tabiird la Pardul Rece. Timpul se scur- gerepede ca nisipul intr clepsidra. Ma pregitesc, impreund cu alti zece colegi si urcim muntele in aceasta frumoasa dimineata de august. Nu mai am timp sa scriu, asa cd pun jumalul meu in rucsacul tic- sit cu tot felul de lucruri si cobor in fata casei. Voi scrie din nou la pri- mul popas, deoarece nu vreau sa pierd nimic din ceea ce vad si simt. Ora 12 E primul popas. Am urcat ca niste temerari pe poteci umbrite de copaci. Ici si colo razele soarelui patrundeau printre ramuri. Stim lungiti intr-o poian’. Oboseala urcusului a mai domolit lar- ma glasurilor de dimineafa. Sunt coplesit de maretia muntilor care isi inalti crestele in zare. Privesc oceanul unduitor de lumina cernut prin sita subtire de nor care a acoperit cerul. Sunt obosit, asa c&, dragul meu jumal, te inchid! Meritim amAndoi o scurta pauzi. Voi reveni la urmatorul popas... Ora 14 ees ‘Am luat muntele in piept. Fiecare moment ¢ 0 secunda eater in confruntarea cu muntele, Sunt un hoinar in libertate! imi vine s or siniren. imbraigez depirtirile. SA cuprind in brafele mele nemarginire 153 Scanned with CamScannerincheiere Formularea opiniei 2 Ora 16 Sunt mai aj Norii se adund | incruntat fe cer, dar cerul se intuneca. ribiti ca niste armate de lupttor. Fee lor sang ite, Au gurile intredeschise si trimit spre pamant. = i fulgere se sueced intr-o simfoniea fire Osimfonie de culori imbracd zarea. Printre no negri se desch. deun hau de lumind rosie care brizdeaza cor gi aruncd pre piminy timbi de foc. Aerul e de metal. Parc & un spectacol de muzica rock: cerul este scena imensa, cu instrumente ciudate. Spectatorii sunt ineremenifi- Asteapta. Deodati un ropot de aplauze umple vazduhul. E mult asteptatyl solist: Ploaia. | a Cfite un tunet razlet acompaniaza cu 0 voce puternica si adanca de tenor glasul ei suav. Pamintul si cerul ascul Dragul meu jurnal, dis inchid si las potopul de sunet ramurile copacilor, pe iarba verd proape gigantice $11 jerul vantului rece Tunete It simfonia plo’ ‘ear, vom tdifisui pe indelete. Acum, te te sa danseze in voie pe pelerina mea, pe je inviorat de acest dus cosmic. b. Exprimarea propriilor impresii cu ocazia unui eveniment social sau cultural ° Dezvoltarea argumente- > Jor: + ineditul afigului; 154 Dupi parerea mea, teatrul este 0 forma de arta usor de recepiat datorit’ jocului actorilor. Recent, am vizionat o pies& de teatru, la care sala a fost arhiplina. Spectacolul de teatru O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale m-2 atras atat prin afigul inedit, cat gi prin jocul si vestimentatia actorilor. __ Unafig viu colorat, cu imaginea lui Zoe si a lui Tipatescu imbr figati pe fundalul unui decor de secol al XIX-lea m-a atras prin suges- tiva imbinare intre povestea de amor si conflictele din viata politica si sociald din acea vreme. Spectacolul promitea 0 calatorie in timp, prin vestimentafia de epoca a celor doi protagonisti. tree Devos i-a invitat pe spectatori si exploreze misterul vremurilor weal, Ea repu reprezentatie, luminile s-au stins treptat. I afiul contemporan in lu a realizat subti prin lumina difues, ip mea de altddata s-a realizal Cu doar cai i grafil ieee ee —un scaun, o masufa, 0 canapea — sceno- Spectacolal tt # realizat trecerea din prezent in trecut, in lumea Costumele s- i: najelor Z ‘au armonizat cu decorul si cu trasiturile pes” r. Zoe, intruchipata de i itatea de 2 interpreta roluri eons ott cunoscutl prin capes oscilénd intre orgoti mplexe, avea o superba costumafie de ep goliu feminin si stari de tandrefe. Scanned with CamScannerConcluzia Povestea de dragoste cu scrisoarea pierduta s-a imbinat cu intri- gile politice intr-un ritm alert, asa cum sc petrece si actiunea piesei, de altfel. Fiecare moment a fost gandit, astfel incat si includa in fesatura gesturilor, a miscarilor, o aluzie. Gesturile, mimica, subtilitatile din vocea personajelor au facut aluzii la personalitati din lumea contem- porana, provocand rasete printre spectatori. S-a creat un fel de co- municare intre public si actori, bazata pe subtilitatea aluziilor la realitatea contemporana. Spectacolul cu piesa O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale este, pentru fiecare generatie de actori si de spectatori, o intalnire cu geniul comic al lui Caragiale. Scanned with CamScannerDIVERSE COMPUNERI DESCRIPTIVE Z Descrierea unui tablou/ a unui peisaj/ a unui interior Descrierea (artistica) — este, in primul rand, un mod principal de expu- nere (de organizare) intr-un text literar, o tehnicd artisticd ce consta in zugravirea trasAturilor generale/ particulare/ specifice ale unui personaj sau ale unei situatii/ ale unui lucru, fenomen etc., dar si opera literara, in proz& sau in versuri, care se bazeaza pe acest mod de expunere/ pe aceasta tehnica artisticd. In raport cu subiectul pe care il abordeaza, descrierea poate fi de tip tablou (tabloul unei lupte, tabloul desfagura unei furtuni, tabloul iernii etc.) sau de tip portret (axat pe o prezentare sumaraé sau amanuntita a trasaturilor fizice si/ sau morale ale unui personaj sau ale unei persoane). \ Cand citesti o descriere, ai in vedere urmatoarele aspecte: cine efectueazd descrierea, din ce perspectiva si ce percepe acesta, care sunt aspectele descrise $i contextul lor Spagio-temporal, cum se oglindesc in text cele percepute, ce sugereazd imaginile ar- tistice, ce este particular/ specific in descrierea respectivd etc. Cand realizezi o descriere: u + fixeazé, in introducere, cadrul spatio-temporal; + alege perspectiva descriptiva: plan apropiat, indepartat sau invers; panoramd/ detaliu: + exprimd-ti impresiile si trdirile intr-un limbaj plastic/ expresiv, natural; + creeaza imagini artistice variate, nu doar vizuale; + scrie, in incheiere, o impresie generala degajata de tablou. Scanned with CamScanner5. Citeste cu atentie urmatorul text: Dimineaja era marea{a si ne vestea o adevarata zi de iulie. Niciun nor nu plutea sub albastrul cerului adanc si limpede ca ochiul unei Secioare. Toate stelele se mistuisera si cel mult daca indraézneata Stea a Ciobanului mai infrunta, din cand in cand, valurile de lumina trandafirie, cu care zorile inundau rasaritul departat. Niciun vant nu misca aerul, si graul, in lanurile de aur, statea tot atat de neclintit ca $i firul de iarba din fanetele inflorite. Roua avea infafisarea unor margaritare ce nu asteptau decdat o raza de soare Spre a se schimba in stralucitoare diamante. Umezeala si racoarea diminetii dadeau intregii firi o nespusd fragezime. Totul incepuse a se destepta sub intdile raze ale zilei, dar totul era cuprins de o liniste, de o tacere, de un fel de inmarmurire solemnd: $i firea intreaga parea cd se afld in o religioasa asteptare. La rasarit se ivea geana de aur si de purpura a unui soare tanar, care intr-o clipd sterse intr-o nemasurata departare umbra de pe fruntea muntilor negurosi. (Calistrat Hogas, Amintiri dintr-o calatorie) Scanned with CamScannerEXEMPLE DE DESCRIERI Exemplul 1 Descrierea unui peisaj admirat intr-o zi de vara Strilucirea ver inty-o zi de la mijlocul lui iu- nie, inainte de amiaz, eram in livada de pe coasta din spatele casei bunicilor... Desi soarele isi trimitea mnunchiul de raze, cu blandete, spre pamant, mi ase- zasem la umbra, boare usoara trecea prin- tre crengi dandu-mi un senti- ment de confort. De sub coroana ocrotitoare a unui mar biitrén, urmaream, in lumina soarelui, jocul minunat al fluturilor cu ipi catifelate si multicolore. Era atat de placut sa sezi pe iar- ba proaspata si sa asculfi arditul Sreierilor sau freamétul altor gize marunte! {n jurul meu, meri, peri i Prunii se bucurau de mangaierea Soarelui; pe crengi, incepusera a Prinde contur bobitele yerz; Ma gandeam cate minuni sunt in ju- _ a i since! face ca ‘atoare flori 160 e e Elemente de confinut ‘Tema Repere spafio-temporale Imaginea de ansamblu/ Detaliile Perspectiva descriptiva imbinare de imagini artistice: vizuale, auditive, dinamice, olfactive, tactile Sentimente si trairi complexe 2 2 Exemplul 2 Descrierea unei furtunj Furtuna Priveam orasul de la fereas- tra camerei mele asezate la al saptelea etaj al unui bloc cenusiu dintr-un cartier construit la mar- ginea orasului. Eram fascinati de jarul asfintitului ce invaluia tot vazduhul intr-o lumina rosiatica. Asteptam ca si putinii trecd- tori ce se miscau obositi inspre casa s-si ridice macar o clipi Privirea, si vada si altceva decat cenusiul trotuarelor dintr-un oras ce parea pustiu intr-un moment in care concediul si interminabi- la vacanfa de vara ii alungase pe cei mai multi spre locuri mult mai atrigitoare. in timp ce prin mintea mea treceau aceste ganduri, am ob- servat cum cartierul meu st devine deodaté parc’ si mai in- tunecat, iar cand mi-am indlat privirea am injeles: vapaia asfin- fitului era ameningata parca de 0 intreaga ostire de balauri furios! Scanned with CamScannera se ivensed fructele binefiici- toare? aay ‘M-am intins in iarba printre frorile multicolore si parfumate. printre ramuri, privirile mele atingeau ceul. Cat era de limpe- de side albastru! Niciun nor nu tulbura oglinda lui lucioasi... {mi simfeam sufletul inalfandu-se spre infinit. Pe o ramuri apiru o pasiire, cu pene frumos colorate. Incepu aci zglobie... Probabil, se pucura si ca de strilucirea zilei de vari. In aceleasi acorduri veneau dinspre alfi pomi alte cAntece... Ciripitul lor intretaiat parea un M-am ridicat din iarbi... © Mi-am purtat din now privirile spre zare... in departare se ZA- Teau munfii ca o mare de ver- deaf. Totul era stralucitor $i armonios... Timpul isi pierduse dimensiunile. Nici nu mi-am dat seama cum zburaseri clipele si se care imi amit cltite fa gridiniggs | Pr Vraind parc si-mi feascd temerile, norictalan as Goutenies buna la ceva gi ploaia ce se apropic ~ mi-am zis — uite, macar ‘oamenii au mai prins putind via~ ml gti groan eet bucur e& se mai isipest pared ; ipeste parca monotonia zilei de vara. _Norii se apropie, devenind tot mai mari si mai negri, iar soarele ¢ tot mai mic si mai palid. Gata, L-au acoperit! Fulgerele, urmate de tunete, se rostogolesc amenin- {ator spre pamént, despicdnd vaz- dubul in fragmente ca piesele unui puzzle. Vantul isi adunase parca toate puterile spre a invinge incre menirea cerului si a pamantului: norii se ingrmadesc spre ordselul meu, vantul spulbera praful adu- nat pe strizi, inaltd si rdsuceste in vazduh hartii aruncate la intim- plare, putinii pomi sAditi cdndva in spatiul pe care ordsenii il nu- mesc ,,verde” isi fing neputin- ciosi crengile. Nu, nu ¢ 0 ploaie linistita, eo furtund ‘inspaimanti- toare, nimic nu se mai vede prin guvoaiele de apa ce curg din ceru! farios. Si uite, batrdnul nostru mesteacin sidit cu multi ani in ‘urmi se clatind speriat sub rafale- Je de vant side ploaie, iar in locul strazii a aparut un rau murdar! Mi-e teama... @ Dar teama mea se risipeste curind. Fulgerele se vid undeva departe, tunetele se aud tot mai slab, iar soarele imi trimite un Zam bet din lumina asfinftului. Adis- parut si raul murdar, iar cartierul fnew nu mai pare la fel de trist ca jnaintea furtunii 161 Scanned with CamScannerflicuse tarziu. ,,Cat este de minu- Probabil c4 nu voi vita qj nat si fii printre iarba, printre flori ciodati aceasti furtung,.. siprintre fluturi!” ma gindeam in timp ce ma indreptam spre casi. intr-adevar, strilucirea veri ne umple sufletul de bucurie... @ Realizarea unui portret Portretul reprezinta totalitatea trasdturilor fizice si morale ale unei persoane reale sau ale unui personaj literar. Modul de expunere predominant este descrierea. Dintre partile de vorbire, predomina substantivele si adjectivele, pentru a evidentia trasaturile fiintei descrise. in general, se evidentiaza trasaturile fizice, apoi cele morale. Cand realizezi un portret: alege persoana pe care doresti sd o portretizezi, asigurandu-te cd aceasta corespunde cerinfei compunerii tale; alcdtuieste o rubricd pentru trasdturile fizice i una pentru trdsaturile morale ale modelului tau; gdseste cdteva exemple concrete, care pot ilustra caracteristicile morale ale persoanei respective; concepe o motivatie convingatoare pentru a sustine alegerea facutd; concepe coordonatele intamplarii pe care urmeazd sd o povestesti, avand grija sa gasesti fapte spectaculoase, inedite, atractive pentru cititor; cautd 0 modalitate originald, ineditd, prin care sd introduci personajul in scend’; gdseste un titlu potrivit compunerii create de tine; dupé ce ai notat pe o ciornd, schematic, coordonatele esentiale ale compuneri tale Pofiincepe redactarea ei, Yui ¥ UWUU Ue Scanned with CamScannera EXEMPLE DE PORTRET Exemplul 1 Variante de titlu: Modelul meu! Un suflet luminos/ Trup si suflet Se apropie ora 5. Am termi- © nat o parte din lectii, dar acum ar fimomentul si intrerup invaijatul si si tree la alte treburi, Mi-am cam impristiat hainele prin ca- meri... Sa dau si o fuga la buc’- trie, si pun masa! Urmeazi si apara EA. De fiecare dati cand intra © pe us, mi se pare c se schimba totul in casa. Silueta ei indltufa, pasul ferm, dar elegant, felul in care zimbeste parca lumineazd incaperea. imi place foarte mult cum isi poarti parul ei castaniu, in ultima vreme: strans la spate intr-o agrafai de jad. Asa, ridicat de pe frunte, o lumineazi si o face si pari o adolescent. Nuii ies totdeauna in intam- pinare. O fac intentionat, ca sa fi aud vocea vesela strigindu-ma pe nume sau ,,cadorisindu-ma” cu tot felul de alinturi dragalase, pentru care are o imaginatie ine- puizabila, Cand ne asezim la masa, mi uit intotdeauna cu admirafie la ‘mainile ei framoase, care se mig- Ca repede, indeménatic, man- Baind parca tot ce atinge, ‘Mi intreaba intotdeauna cum a fost la scoala, ce am fiicut, ce mai fac prietenii mei, Nu am ni- Ciodata sentimentul cd sunt supu- si unui interogatoriu, Sicu vreau 4 stiu dacd a avut o zi bund, daca 166 © Elemente de conginut Introducerea personajulu fn seen” Elemente de portret fizie © Elemente de portret moral/ Exemple ilustrative © ° 2 ° Exemplul 2 Variante de titlu: Colega meal Slinfé minunati! Trup st Suflet Sunt in clasé... Stau lint, gio privesc pe Maria, colega mea, iar gindul se intoarce cu ani ip urma, cfind am venit in clasa | Din prima zi de scoala, doamng invafatoare ne-a pus in aceeasi banca. Era atiita de sfioasd! Cu ochi mari, albastri, cu parul lung si blond, parea o mic printesa... Acum, la 14 ani, aproape ni mic nu s-a schimbat in infatisa- rea ei. Ochii i-au ramas la fel de albastri side frumogi... in clipele ei de visare, devin atat de adanci! Parul blond, mereu lung, ii ‘incadreaza fata ovala, cu buze rosii, cu un contur deosebit. E frumoasi si desteapta!. Chiar daca privirile ei sunt uneori nostalgice, este plina de viata. in momentele critice, ea este cea care ne incurajeazi pe toti. Gaseste mereu solutii la ori- ce problemi. Este alaturi de noi atunci cénd ludm o notd proasti sau cénd trecem printr-o crizd sentimental. Este un bun si tal- nic sfatuitor. . Fire energica, indrigeste mai mult finuta sport, Este foarte pre- tenjioasa in privinta hainelor. Poarta, de obicei, pantofi sport, blugi si bluze lejere. Nu agre- eazi finuta festiva. Se imbracd jn fust’, c&masai sau sacou doar la ocazii, Nici accesoriile 1¥ ° Scanned with CamScannera rezolvat problemele care o fri- mintau. Stiu c& ziua nu s-a terminat inca. Va cobori la ctajul intai, la tanti Maia, care e bitrana, bol- nava simu are pe nimeni. Da sfa- turi la telefon lui Mimi, colega ei de birou, care are un bebelug plingicios. O linisteste... nu, nu ebolnay, are doar colici, e normal Si fie asa. Isi noteaz in agenda ci ar trebui sa se intereseze de pre- ful biletelor pe litoral, de noul roman al laureatului Nobel, de perechea de pantofi dusi la repa- rat. Si, desigur, joi va merge la sedinta cu parintii. E intotdeauna calda, nu am auzit-o niciodata spunaind vreo vorbi grea cuiva, infelege din- t-o privire bucuriile si tristetile tuturor. Stie si ierte si si scoati la lumina ce e mai bun in fiecare om. Asa este mama mea si asa mi-as dori si fiu si eu cnd voi fi mare: frumoasi si la trup, si la suflet. © © Motivatia Incheiere Preocupa in mod deosel frumusete natu fer’ distincyi Printre hobby-urile ei se nue mara inotul, atletismul Si ex- cursiile, bit. Are ral care fi con. > Ma mir de unde are atata energie... Nimic nu-i scapa. © Este o fat extraordinari care stémeste admiratia tuturor. Sper si rimani prietena mea pentru totdeauna... Scanned with CamScannerDIVERSE COMPUNERI NARATIVE Naratiunea este un mod principal de expunere, dar si opera epica realizaté pe baza acestuia (basmul, balada, fabula, schita, nuvela, romanul etc.). Naratiunea/ opera epica se defineste prin: | + actiune plasata in timp si spatiu, ordonata pe momentele subiectului; + personaje; + narator. Cand trebuie sd realizezi o narafiune: WU Ue Yd vu vay urmareste sé asiguri discursului epic o structura armonioasé; stabileste modul de organizare a subiectului si gradarea actiunii; pune accent pe actiune, pe semnificatia evenimentelor povestite, evocate, refiectate: foloseste, in functie de scopul, intentiile si specificul comunicérii, persoana a lll-a sau persoana inti in povestire; adoptd o atitudine neutrd (obiectiva) sau implicata (subiectiva), adecvata intentiilor povestirii; integreazé dialogul, pentru a asigura dinamismul actiu autenticitate; contureazé personajul, astfel incdt cititorul sd si-I poatd reprezenta, surprinzdndu-i transformarile evolutive; creeazé dialoguri prin care sd se evidentieze evolutia conflictului/ conflictelor, avénd totodatd naturalefe si rol in caracterizarea personajelor; acordé atentie expresivitafil limbajului, atat in textele narative, cat si in textele dialogate pe care le redactezi; gseste un titlu potrivit narafiunii create de tine; dupa ce al notat peo ciornd, schematic, coordonatele esengiale ale naratiunii tale, pot! incepe redactarea ei, pentru a spori impresia ce Scanned with CamScannerEXEMPLU DE NARATIUNE Variante de titlu: La baba Tlisafta/ Ochi de copil Stabiliren cadrului prin raportare la fragmentul citat (La conac de ILL. Caragiale) indicispatiostemporali > Valea care sc intindea linistita la picioarele lui, palcul de salcii de pe marginea paraului abia intrezarit, asupra cdrora nu se asternuse incd lumina soarelui, fi dadeau tandrului claret impresia cd aceasta pace deplina trebuie si instapaneasca si Raiul. Introducerea personajelor Perturbarea, = Un fornait scurt al narilor buiestrasului si nechezatul nervos il file treziri brusc din visare. Din vale, dintre sAlcii, se zirea iesind in pas (intriga) obosit, greoi, un cal sur, in saua cruia se deslusea trupul unui barbat bine facut, dar ai cirui umeri adunati ii dideau un aer ciudat. Nu parea vreun rduficdtor, dintre aceia care mai atineau uneori drumul cAlaretilor singuratici, dar cine putea sti!? Tineretea si indrazneala nu-l tinurd prea mult in loc, asa ca isi indemni calul in vale, curios s vada cine bate aceleasi ci cu el si- de ce nu? — si-si giseasci poate un tovaris de cAlitorie. Pe misuri ce se apropia, incepea si desluseascd mai bine portul strain al cAlarefului, dar si povara ciudati din dosul seii acestuia, Nu mica ii fu mirarea si descopere acolo trupul unui copil de vreo zece anigori, firav si palid, cu cdpsorul rizimat de spatele celui care, fird indoial’, trebuia si fie tatal lui. Prezentarea faptelor Desfagurarea actiunii <> — — Zjua buna, drumefule! zise tdnarul, inclindnd politicos fruntea spre cel cu care vorbea gi care trebuie si fi fost cu vreo cineisprezece ani mai in etate decat el. im Scanned with CamScannerPunctul culminant 2 Depisirea situatieidificile > c inima. $i si dea Dumnezeu si-mi fi iegit jn Cal Alireful, intorcdnd usor capul spre cqyit® Afi fi — Buni si-f ilu intru ajutor, rosti stins ¢ din spate su ecaz s-a abitut asupra dumitale $i asupra copay, — Dar “* ; co boala, ori ce? See aie ager si mintea treaz. Aga este. laca, am pornit orag, si-I las acolo o vreme, la o sori de., ou bbiatul ett oul, sii tnvefo si el o brumé de carte. Dacy ie a rt de ceva pimant i lom da mai departe, c4 omul cy plices eee [1 soarta in lumea asta. Acuma, vezi c4 ne-a cupring iovitiSantem pe drum de teizile i n-am intdlnit asezare ome ca in drumul nostru, De doua zile, pruncul nu mai manancé sia pierdut din puteri. Ma tem sa nu se sfarseascd, adduga soptit barbatul, cu o lacrima in colful ochiului. ‘Tandrul pricepu repede durerea tatilui. Se vedea c& baiatul se lupta cu boala, dar puterile il prdseau cu fiecare clipa care se scurgea. in Poenita, baba Ilisafta i-ar fi gisit repede leacul, doar pe cati nu-i ridicase ea din morti... Privi peste umar, inapoi spre Poenita. fsi roti ochii peste culmea dealului, spre Salcuta si scrut zarea, in directia in care banuia forfota orasului. Daca nu ajungea pe searii la boier, cu ba- ni, dus era lotul lui de pamant... Se uiti spre chipul pamantiu al copi- lului, care tocmai atunci intredeschise ochii pentru o clip’, apoi isi gencle negre peste ei, fird vlagi. in clipita aceea, stiu ce are de facut. Prinse fraiele buiestrului, {1 intoarse spre culmea dealului, din- colo de care, la intrarea in Poenita, sedea baba plina de leacuri fer- mecate, cu puteri vindecdtoare. Privi scurt la tovarasii sii de drum si rosti hotirat: — Si nu mai zabovim, neinchipuite, adauga, zambi In galopul celor doi cai, inalta, cadenfa oats sperant dara! Baba Ilisafta e stiutoare de taine ind cu chip luminat, care © apucaserd pe scurtituri, prin iarba ja de viata, Scanned with CamScannerEXPRIMAREA ARGUMENTATA A UNUI PUNCT DE VEDERE Exprimarea unei opinii presupune construirea unui discurs argumen- tativ, deoarece orice opinie trebuie motivata, sustinuta. Argumentarea are o structura-tip: ipotezd — argumente — concluzie. Argumentele sunt introduse prin diferite structuri (conectori): + de ierarhizare: in primul rand, ...in al doilea rand, ...in al treilea rand; + de cauzalitate: pentru ca, deoarece etc.; + de exemplificare: de exemplu; + de comparatie: in comparatie cu, Ia fel ca...; + conclusivi: agadar, in concluzie etc. 4 nu uita cd, in exprimarea opiniei, trebuie sé argumentezi punctul tau de vedere. Motivatia trebuie sd fie sincera si convingdtoare, sa includd informatii personalizate sau referitoare la un text; respectd structura textului argumentativ; formulezé, in introducere, opinia; oferd, in cuprins, argumente convingatoare; scrie, in incheiere, concluzia: Asadar, ... ; utilizeazd verbe precum - a crede, a considera etc, adverbe de mod - posibil, probabil, desigur etc.; cuvinte cu rol argumentativ - pentru cd, incat, asadar etc. WUUUY Scanned with CamScannerEXEMPLU DE RASPUNS Citeste cu atentic textul urmiitor: Hai mai bine despre copilirie sé povestim, cici ea singura a ; ‘ 5 es 2stim, Singurd este veseld si nevi a. Si, drept vorbind, acesta-i adevarul. Ce-i pasd copitului cand mama si tata e gandese neajunsurile viefi, la ce poate sé le aducd ziua de mdine, sau ca-i framanta alte ganduri pline de ingrijire! Copilul, incitlecat pe baful situ, gandeste ca se afla cilare pe un cal din cei mai strasnici, pe care alearga, cu voie bund, si-l bate cu biciul si-1 struneste cu tot dinadinsul, si racneste la el din toata inima, de-fi ie auzul; si de cade jos, crede ca |-a trantit calul, si pe bat isi descarca ménia in toatdé puterea cuvantului... (Jon Creangi, Amintiri din copilarie) Formuleaza un punct de vedere personal referitor la indemnul cu care se deschide fragmentul citat. Ipoteza > Din punctul meu de vedere, enunful Hai mai bine despre copi- larie sé povestim, ciici ea singura este veseld si nevinovata exprima un indemn adresat fiinfei adulte de a retrai, prin intermediul amintirii, frumusetea si farmecul copilariei. Argumente = — inprimul rind, afirmatia cd singura varsta ,,vesela si nevinovati” este copiliria surprinde, prin adjectival ,,singura”, unicitatea triirilor acestei varste: e varsta ,,vesel”, deoarece numai un copil are capa- citatea de a gsi cu usurinti prilej de bucurie in cele mai simple lu- cruri, de a fi vesel in ,,lumea” pe care 0 creeazii prin joaca lui. {n al doilea rand, copilaria e varsta nevinovatd, intrucat inocenja specifica varstei il fine pe copil departe de problemele grele ale vietii; e varsta la care ocrotirea parintilor si a celorlalti adulti din preajma il fin pe copil departe de griji. Pe de alta parte, adjectivul singura, exprima, din punctul meu de vedere, si un fel de amaraciune a adultului care infelege cA nici ve- selia, nici nevinovatia copilariei, nu se regisesc pe deplin in alte etape ale viefii. | Concluzia = Afirmatia naratorului Hai mai bine despre copilarie sa | povestim, caci ea singura este vesel si nevinovatd justificd, asadar, indemaul de ,,a povesti” despre copilirie si de a alunga in acest mod tristefea. Enunyul confine atat un indemn, cat si un argument. Scanned with CamScanner