les 91,140.60 ASNO— SR 1846-2 STANDARD ROMAN Februarie 2007 Canalizari exterioare Determinarea debitelor de ape meteorice Sewages outside the buildings Desing specifications Part 2: Calculation of storm water flows ‘Systemes de canalisations exterieures Prescriptions générales en vue de letablissement des projets Partie 2: Determination des debits d'eaux de pluie APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 februarie 2007 Inlocuiestw STAS 1846-90 impreund cu SR 1846-1:2006 CORESPONDENTA |La data aprobarii prezentului standard, nu exist& nici un standard international sau european care sa se refere la acelasi subiect ‘On the date of this standard approval, there is no other International or European Standard is dealing with the same subject A la date c’approbation de la présente norme il n'existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du méme sujat "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), Str. Mendeleay rv. 21-25, cod 010382, Bucuresti Director General: Tel. +40 24 318 92.96, Fax +40 21 316 08 70 Directia Stancersizare: Tel. 44021 310 17 30, 40.21 $1043 08, +4021 21247 44, Fax: +40 21 316 58 70 Direcia FUbcait Serv. Vanzar¥Aconamants:Tai+40 21 316 77 25, Fax-t40.21 917 25 14,440 21 31264 88 ‘Serviciul Redaclie-Marketing, Dropluri de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO — Reprocducersa sau utlizarea Intagrala sau parila a prezentului standard in orice publicatil gl prin orice procedeu (electronic, mecanic,fotocopiere, micraflmare etc.) este interzisa daca nu exisia cordul seis al ASRO. Rof.: SR 1846-2:2007 Esitia 6Preambul Prezentul standard romén reprezinta revizuirea STAS 1846 ~ 90, pe care! Inlocuiegte partial. Siandardul romén STAS 1846 fost eleborat infial in anul 1950 $i a fost revizuil tn anii 1985, 1975, 1983 si 1990. La revizuirea standardului membrii CT 186 au convenit c&, avand in vedere obligatile asumate de Romania privind conformarea cu prevederlle Directivelor UE cat si mocificariie dramatice de ordin climatic survenite in uitimii ani, este necesara elaborarea standardulul in doud pail, si anume SR 1846-1:7006, care stabilesie presc asigura colectarea gi evacuarea apelor uzate di de proiectare pentru relelele de canalizare care Atjle urbane si rurale local si prezenta parte a standardului SR 1046-2: 2007, core stobileste presctptile de proiectare pent retelele de canelizare de tip separaliv pentru colectarés 31 evacuares apelor meteorice din localitajde urbane 9 rurale Prezenta revizuire a stoncardului a fost neessara pentru: ~ punerea de acord cu SR 1343-1:2006 referitor ta determinarea debitelor de apa de canalizare corelat cu noile consumuri specifice de apé - actualizarea concepiului de realizare a refelolor de canalizare din localiile urbane gi rurale in ceea ‘co privesto ovacvarea apolor meleorice prin reteaua de canalizare de tp separaly ; - promovarea sistemului de canalizare de tip separaliv.SR 1846-2:2007 Cuprins Preambul 1 ‘Obiect si domeniu de aplicare. cs 14 Perspectiva de dezvoltare. Rats : 4, Dabiledecalout ele apetor meteroe 4.1 Generaltif.... 42 Condi de performanta.. ‘ 43 Delerminerea debitului de ape meteorice 43.4 Caloulul debitelor pentru bazine de canalizare mici (8 <10 kr?) 43.2 Calcul cebitelor pent bazine de caralizare cu suprafete cupsinse inte (10. 4.3.3. Caloulul debitelor pentru bazine urbane cu suprafete mar eon km’). 4.34 Caloulul debitelor in sectiunile retelei de canalizare . 4.3.5 Calculul debitslor de ape din surse de suprafata... 44 Bazine de retenti eotnnneneensn 5 _Calitatoa apai meteorice evacuate.. 5.1 Generalitat. 5.2 Evacuarea apei meteorice in retzaua de canalizare 5.3 Evacuarea apelor meteorice in meciul receptor 5.3.1 Relele de canzlizare in sistem separaiiv. 5.32 Relele de canzlizare in sistem unttar. 5.3.3 Relele de canalizare in sistem vara Soparativ. 5.4 Pomparea apelor meteorice... ‘Anexa A (informativa) Metode de calcul a debitelor de ape metecrice Generalitat Utlizeres curbelor IDF pentru determinarea intens suprafefe mici (S < 10 km?) A1.2 _ Utilizarea analizei spatio-témporale a ploilor maxime anuale peniru delerminarea stratului mediu d= precipitalii pentru bazine urbane cu supratefe marl ut >10km»..... ‘A4.3 Histograme ale pol de calcul medi pe Bazine urbane ev ‘Anexa B (Informativa) Detorminaros volurolor bazinelor de retente...... B.1—_Determinares volumelor bazinelor de retentie pentni bazine de canalizare urbane cu supratele mict (S < 10 km’). Bazine de ratentie pentru apele poluate . Bazine de retantie pentru reducerea variului de debit c&nd durata ple timpul de concertrare (1, = 1.) Bazine de retenfie cu efect combinat 2 Determinarea volumului bazinului de retentie pentru bazine de canalizare urbane cu suprafeje mari ((S >40 km) Bibliografio.. cots scsesenseesteee 1.3 1.4 Bazine de retenfe cénd durata poll este mai mare ca fimpul de concentrare (> h ) _ SeesesacsSR 1846-2:2007 1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stablleste metodele de determinare a cebitulul de apa meteoric’ de pe tertoriul unei localitai si care este evacuata prin rejeaua de canalizare, Apa meteoricé poate fl evecuata prin refeaua de canalizare in sistem separativ, uniter sau partial separativ. Prevederile prezentului standard se aplcz * Ia determinarea debitelor de dimensionare pentru reabilitarea si extinderea rejelelor de conelizere existente, care transporta apa meteorica: + Ig determinarea debitelor de ape meteorice pentru dimensionarea rotolelor noi de canalizare (dimensionarea colestoarelor, deversoarelor de ape meteorice, gurilor de varsare, statillor de pompare etc.); 1.1 Perspectiva de dezvoltare La determinarea debitelor pentru rotele noi do ape meteorios evacuate prin reteaus de canalizare trebule 84 se tind seama de Pianurile de Urbanism General (PUG) gi Planunlo de Urbanism Zonal (PUZ). In cazuri speciale (localitati mari, centre istorice gi cultursle, pletforme importante), dezvoltaroa trebuie considereta int-o perspectiva mai larg’ edopténs o freoventa mai raré a plollor de calcul, Determinarea debitelor trebuio s€ se faca cu luarea in considerare @ solutilor pentru retinerea apel meteorice la locul de producere. cum sunt: infitrarea apei in sol prin lucrari permeabile de infitrare, (lei, trotuere, parca, curti ale caselor etc), amenajarea de spaji adecvate pentru retentia temporara pei, folosirea apei meteorice in gospodari (apa pentru udat spafiiverzi, spélare strézi etc.) Evacuarea apelor meteorice in medille receptoare trebuie s& se facd cu respactarea prevederilor reglementérilor tehnice in vigoare si a prevederilor privind amenajarea bazinului hicrogratic. 2 Referinte normative Acsst standard contine, prin referints datate sau nedatate, prevederi din alte publicaii. Aceste referinfe normative aunt citate acclo unde este necosar in cuprincul toxtulul, lar pubiicottlo cunt enumerate mal jos. Pentru referintelo datate, modificérilo sau revizuirila ulterioare ale oricéreia dintre aceste publicajii se aplicd prezentului sianderd numai cand sunt incorporate in acesta prin amendament sau revizuire. Pentru referinje nedatate, se aplic’ ulfima edifje a publesfiei la care se face referire (inclusiv amendamentele) SR EN 752-1:1998, Rotele de canalizare in oxteriorul claditlor, Partoa 1; Genoralital g! defini SR EN 752-2:1998, Retele de canalizare in exteriorul cladirior. Parlea 2: Condi de performanta SR EN 752-3:1998 Relele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriplii generale de projectare SR EN 752-4:1999, Relele de canalizare tn exteriorul clacirlor. Pertea 4: Dimensionare hicraulica gi consderalii referiioate la met SR EN 752- §:1998, Rejele de canalizere in exteriorul cladirilor. Partea 5: Reabilitare SR EN 752- 6:1999, Rejele de canalizere in extoriorul cladirilor. Partea 6: Instalatii de pompare ‘SR EN 1085:2000, Epurarea apelor uzate, Vocabular SR EN 1085,2000/AC:2000 SR EN 1343-1:2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatior de apa potabila pentru localitayi urbane si rurale SR EN 1846 -1:2008, Canalizéri exterioare. Prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor de ape uzale de canalizare STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale relelelor extericare de canalizare STAS 4068/1-82 Determinarea debitelor si volumelor maxime ale cursunlor de apa STAS 4068/2-87 Probabilitaiile anuale ale debitelor gi volumelor maxime in conditii normale si speciale de exploatare STAS 4273-83 Consiructi hidrotehnice, Incadrarea ‘n clase de importan|a 2SR 1846-2:2007 STAS 9470-73 Hidrolehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente: ‘SR 10898: 2005 Alimentari cu apa si canalizéri. Terminologis ‘SR 10110:2008 Alimentéri cu apa. Statii de pompare. Prescripti generale de prolectare 3 Termeni gi definitii Pentru utlizarea prezentulul standard roman se aplic termenii si cefinifle din SR EN 752-1, SR EN 752-4, SR EN 1085, SR 1846-1, SR 10898 precum si urmatoarele: 3.4 autoritate competent Organisme ale minisierelor de resort, corunitali locale reprezentate prin departamentele de ullitate publica, agent de ap judetene, dupa caz in functie de projectul care se elaboreazé 3.2 bazin de canalizare ‘Supratata do po care apa din procipitatii este colectata gi ajunge in seojiunea de calcul a colectorulu de canalizare adiacent (SR 10898) 3.3 coeficient de seurgere Raport dinire volumul de apa ajuns in sectiunea de calcul (ploaia efectiva sau straiul scurs) ! volumul loll cazute pe acelagi bazin de cenalizare (ploata totala sau stratul precipita) 3.4 curbo IDF (Intonsitate - Durata - Frocvent) Curbo rezultaie din prolucrarea ststistica @ daiolor inregistrato po minimum 20 ani referitoare Ia ploile produse pe bazinul de canalizare respectiv 3.5 frecventa ploil Inversul impuiui mediu de revenire 3.6 ploale de calcu! Pioaie definits prin intensitate, duraté si frecventa la care se dimensioneazé retelele de canalizare tn seciiunea data (SR 10898) 3.7 ploaie efectiva Ploale echivelenta care produce cantitatea de apa ajunsa in reteaua de canalizare (dupa infitrare in sol $i evaporare) (SR 10898) 3.8 probabilitate de depasire Probabilitate cao ploaie de aceeasi durata gi intensitate s fe egalalé sau depasita tn bazinul respectiv 3.9 suprafata izocrona Suprafata de pe care apa meteoric’ este transportata ipotetic in sectiunea do calcul in acelag!intorval de timp 3.40 timp de concentrare , t. Duraté in care apa cézuta pe cea mai indepartata suprafaté a bazinului de canalizare se scurge in releaua de canalizare si ajunge in secilunea de calcul; curala tolala a ploi de calcul, D, se considera egela cu timpul de concentrare f, pent ultima seciune de calcul din bazinul de canallzare, pe colectorul analizat 3.11 timp mediu de revenire Duraia in care o piozie de intensitale si durata data este egalata sau depasi ccanalizare, pe bazinul de 4 Debite de calcul ale apelor meteorice 44 Generalitati Pentru proteotia lonalitatilor contra efectului concentrarii apelar meteorice este necesard realizarea unui sistem de canaiizare.SR 1846-2:2007 Sistemul inchis de canalizare poate fi reslizat in procedeu unitar, separatlv sau partial separativ, Dimonsionarea sistemului de canalizare se face la debitul de calcul al apelor meteorice conform prezentului standare, 4.2 Conditii de performanta Pentru functionarea retelelor de canalizare trebuie respectate concitile de performanté de bez’ conform SR EN 752-2. {in reteaua de canelizare de tip unitar trebuie colectate toale apele meteorice si pele uzate din localitatea respoctva. in orice vartants de funciionare a rejelel de canalizare viteza de transport a ape! irebuie s@ alba valoarea de minimum 0,7 rms. In rejeaua de canalizare de tip separetiv trebuie colectale numai apele meteorice. In mod special pot fi acceptate si apele rezultale de la combaterea incendilor. Reteaua de canalizare trebuie astfel dimensionata incat s& se evile inundalile si punerea sub presiune a rejelei la ploaia de calcul considerata, In lipsa unor studi speciale, frecventa poi! de inundare poate fi edopiaté dupa valorle prezentale in tabelul 1 (a se vedea SR EN 752-4) i. cu regim deosebit, parti de localitate sau zone cu lucrari speciale pot fi edopiate dupa aprobare de calre auloritalea competentd. Pentru local masuri adecvate de protect Evacuarea apelor uzaie direct in mesiul receptor se poate face atunci cénd apa evecuata respecta condifile de calitate stabilite prin reglementarie tehnice in vigoare, Reteaua de canalizare trebuie astfel proiectata incat sa ofere protectie maxima tn limitele impuse, iar avarierea el s8 nu producé pagube mai mari decat cele care ar putea fi produse in absenta el. Trebuie 88 0 evits ovaouarea apel din rafeaua hidrograficd de suprafata prin roteaua de canalizare. Debitole de ape metecrice provenite de pe versanti aferenti zonel canalizate se determing, de regul, pe baza studilor meteorologice gi hicroloaice, Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanii se recomanda prevederea de canale de garda cu rolul de @ se reduce, pe de o parte, debitele din sistemul de canalizare al folosinjei de apd, iar pe de ali parte, de 2 se apara de inundatii suprafale folosinjei de ep respective; trebuie 38 se ia de ‘asemenea masuri de prevenire @ antrenéiil suspensiilor de crice naturd. Canalele ce garda se prevad si in aval de perimetrele unitafilor sociale sau economice care se az, cu rol de aparare impolriva apelor meteorice care depasesc capacitatea sistemulii de r@ al folosinte! de ap, dacé terenurile sl celelalte folosin{e de apa situate in aval au o clasé de importanja mat mare. Debitele de ape meteorice coleciate de pe versanti in canalele de garda se evacueaza direct in mediul receptor. Evacuarea acestor ape fn rejeaua ce canalizare a folosinlei de apa este acmisa numai in cazuri speciale, cu justiicare tehnico- economica, Tabelul 1 - Frecvenfe recomandate pentru proiectare (a se vedea SR EN 752-4) Freevenja prevazuta Freevenfa previzuta pentru ploi* Amplasament pentru inundare (1pana ba "a" ant) (1la"n” ani) Tilatan Zone rurale 4 pana la 10 ani 4 _la2 ani Zone rezidentiale 4 pana fa 20 ani ‘Orage, zone comercale: 4 la Qani = cu control asupra inundatilor 1 pana la 30 ani 4 laSani - fr control asupra inundatiilor = 4 fa 10 ani Metroufpasaje subierane 1 pana la 50 ani pentru aceasta frecvents, nu trebuie sé se oroduea punerea sub presiune a retelei 4.3 Determinarea debitului de ape meteorice 4.3.1 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici ($< 10 km’) Caloulul dobitelor pantru bazine de canalizare mici se efectueaza conform 4.3.1.2 relatia 6.SR 1846-2:2007 4.3.1.1 Debltele de ape meteorice se determina, de reguld, admitand ca model o ploste de calcul uniform distribuité pe fntregul bazin de canalizare, cu intensitate constant pe durata de concentrare superfcialé si de eurgere prin canal. La determinaroa debitetor de ape matecrice trebuie 8a se tind seama de: - casa de important a folosinjel de apa pentru care se realizeaza refeaua de canalizare, determinaté conform STAS 4273; - _regimul preeipitatiir, reieful si concitile de scurgere, permeabiltatea solului; + necesitalea de aparare, in parts sau tn (otalitate, 2 zonel canalizate Impotriva Inundatiior in azul unor ploi mai mari decal ploata de calcul pentru care stablirea solutilor are loc pe baza de justiicad tehnico-econorice. 43.1.2 Debitul maxim Q,.,.,, produs de ploia de calcul cu probabllitalea de depisire p% se calculeaza cu relatia Qens ir = MS Dri, (Us) (8 in care: S_ este supraiaia bazinului de canalizare de pe care se colecteaz’ ara care trece prin sectiunea de caleul, in ha; jz, este intensitales medie a ploii cu probablltates de dopa p¥ (notata prin In STAS 9470 i exprimatt In I's. ha}; valoarea se adopta din curbele IDF conform STAS 9470, functie de frecvenia ploii de calcul gi timpul de concentrars; i,., Se mal poate determina conform reglementarilor {ehnico in vigosre (a se vedea bibliografia'*Instructiuni pentru calculul debitelor maxime tn bazine ici") m este cosficiantul de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare @ apei meteorice in Feteaua de canalizare intre momentul inceperii ploii gi momentul in care se realizeaza debitul maxim in sectiunea ce calcul; debitul ajunge la valoarea maxima dupa umplerea colectoarelor si stabilies unui regim permanent ce curgere pané in sectiunea de calcul, adimensional; pol fiadoptate valorile urmatoare: M=0.8 la timp de plosie < 40 min; m= 0.9 1a timp de ploats > 40 min; m= 1.0 in cazuri justificaie. M se poate determina si in cursul unui proces de calibrare cu un model hidraulic. ® este coeficieniul mediu de scurgere, adimensional. acd so ine seama de neomogenitatea conditilor de infitafie pe bazin, coeficientul de scurgere ‘se calouleaza ee 0 valoare medie ponderata: im Th care: S) este 0 suprafala omogend a bazinulul de canalizare, tn ha; ®, este coeficientul de sourgere aterent suprafefei S;,adimensional. Velorile specific ale coeficientului de scurgere sunt prezentate in tabelul 2.SR 1846-2:2007 Tabelul 2 - Valor! specifice pentru coeficientul de scurgere ie Goeficientul de] " Natura suprafetet sourgere ® 1 _|inveltor metalice side ardazie 0,95 2 _[invelitori da stick’, tigk’ gi carton asfaltat 0,90 3 [Torace astaltato 0,86 ... 0.90 4 |Pavaje ain astatt gi cin baton 0,86 ... 0,90 Pavaje din patra $1 alte materiale, ou rostuni umpiute SB iets 0.70 ... 0,80 6 _|Pavaje din piatrd cu rosturi umplute cu nisip 0.55 0,60 Pialrd spar (macadam) T ‘+ In zone eu pante mici(s 1%); 0,25 ....0,35 in zone cu pante mari > 1%). 0,40 ... 0,50 8 in zone cu pante mici(S 1%); 0,18 ...0,20 + _inzone cu pante meri (> 1%). 0.28 ..0,30 [Terenuri de sport, oradini 9 + Inzone cu pante mici (S 1%); 0,05....0,10 +__inzone cu pante mari (> 1%). 0,10 ...0,15 40 _|incinte gi curti nepavate, neinierbate 0,08 ...0,20 11 _[Terenuri agricole (cultivate) 0,10 ...0,15 Parcor si supratele impadurie: 12 © inzone cu pante mici ($1 %); 0,01 ...0,05 + In zone cu pante mari (> 1%). 0,08 ...0,10 La ploi de intensitate rdicaté sau duraté mare valoarea coeficientulul de scurgere este variabila in timp; la inceputul ploii, cand solul este uscat, coeficientul de scurgere @ are valori mici, 0 cantitale importanta de apa se infitreaza in sol, cau daca temperatura este ridicald se evapora; pe masura co ploaia continua, ecoficiontul de scurgero & creste datorita satu solulul. La ploi cu intensitale redusé, toat® apa se poate infra in sol sau evapora. Valoarea Iuaté in calcul reprezinta o valoare medie pe durata ploli cu ajutorul céreia se datermina cebitul maxim in sectiune. Frecventa plo de calcul f se stabilesie tn functie de clase de importan}a prezentaid in tabelul 4 din STAS 4273. Pentru bazine de canalizare cu obiective importante frecventa ploii de calcul se poate stabil pe baza tuner calcule tehnico-economice in care sunt luale in considerare: ‘+ veloarea pagubelor produse pentru ploaia data; = cosiul lucrarlor de canalizare prin care pat fi diminuate pagubele pané la o limits data Daca in bazinul de cenalizare sunt obiective importante care cer masuri sporite de protectie pot fi adoptate valor diferite pentru frecvente pe sub-bazine Se considera necesar ca pentru toate localtatiie importante (cau a unor sectoare din eosstea), cu peste 100 000 locuitori, sa se efectueze in prealabil un studiu tehnico-economic grin care s8 se stabileasc& frecvenfa ploii de calcul in functie de valoarea economic8, culturala sau isiorica a zonel progjale si de riscul asumai (@ se vedea nola 1). Valoarea objinuld trebuie aprobal3 de care autoritalea competent’ Durata ploii de calcul pentru prima sectiune se objine cu relafia: tLe mid 8] ¥ lar pentru soci unt urmatoare cu retatia:SR 1846-2:2007 a) 9] Yay tn care: Ly este lungimea tronsonului ce la prima guré de scurgere la prima sectiune de calcul, mot; 1L,_ este lungimea tronsonulul dintre sectiunea de calcul j si seciiunea precedents, in mats; ¥,_esie viteza apreciata de curgere @ ape! in canal, In mis; 4oy_este timpul de concentrare superticel, In minute, Valoarea timpului de concentrare superficial, /, poate fi adoplata asiel: (1... 3)min pentru zonele cu pante mai mari de 5%; (3 ... 8) min pentru zonele de deal, cu pante medii (1... 5) %: (... 12) min peniru zonele de ges, cu panta medie mai mcd do 1%. Prin amenajari adeevate se urmareste cresterea timpului de concentrare superficial ta vederea reducerii debitului maxim. Durata minimd a ploii de calcul nu poate fi mai mic dec&t valorle urmatoare: ‘5 min tn zone de munte, cu pante mai mari de 5 %: 40 min in zone de deal, cu. pante de (1... 5) %; 18 min in zone de ges, cu panta medie mai mica de 1% NOTA 1 -In cazul Tn care nu exist date cisponbie pent evaliares pagubolor, recvents pla do calcu rebulo Stabila eeseane Importanta folosinel de eps cu una pana la dou case NOTA 2.- In cazuliniersectisi @ dovd colecioare pentru secfunlo aval trobule hat in considerre timoul de cencanivete eu valocre mai mare. NOTA 8 - Dacd intro secfune din aval valoares debtuul este mal mica decatvaloarea cin secunes amonte, valoerea in ameonie este coe care dimensionsaza ronsonu de canalzae. In cazu n caro sectunes din aval este amplseata dupa un bazin de retenje. deversor de ape metecrice etc dimensionarea trebuie facta Tara a se jne soar de acoastsprovadere. NOTA 4 Valoarea vy treble s8 fe > 0,7 mis; peru un call inal se aprecae’ valoarea vy $i so cacuioaza dbl. Se dimoncioneazé colecorul gi 80 veieé viteza de curgere. Dac inte valosres eprosala g valoarea rezutala derenfa este mal mare de 20 % so eiablzste 0 nous veloare a vlezs, gall cu valoeren rezuitaté 91 Se reface calcul. NOTA 8- Grad do urplre in seciune tree ie apropet de 4.0. NOTA 6 - In longul colectoruiui diame tronsonulul aval trebule £8 fie egal sau mai mare deca dlametul tronsonuiul din arronte 4.3.2 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare cu suprafete cuprinse intre (10 ... 50) km? Pentru aceste bazine sunt necesare date mai complete. Astfel in locul debitului maxim trebuie cunoscut hidrograful unde! de vitura. Hidrooraful so determind pe baza ploii de calcul a cde! distribuje temporala este cunoscutd (a se veces enexa A). Daca se admite c& intensitatea infitratiel este constants Tn timp, relatia de calcul pentru debitul cin secfiunea curenté, la momentul k este: Q,=16.7-@-ES, ji, [mPs}, tia) 16,7 este un coeficient de transformare a intensitatii din mm{min in m’Im*s gi a suprafetei din km?, in im, I este momentul curent: J este indicele care desemneaz’ momentale anterioare momentutul # ;SR 1846-2:2007 este suprafaja izocrona j a bazinului de canalizare [km*}; este delimitatd de izocronele 1 si j; timpul neceser precipitatiel cézute pe izoorona j s€ ajunaa in sectlunea de calcul este egal ou J intervale Ar de discretizare a timpului; i, este intensitaies mecie a ploii de calcul la pasul j, cuprins intre momentele j si +1, in mmimin: ® este coaficientul mediu de sourgere in bazin, adimensional. Daca se tine seama de variatia in timp a intensitatl infitratel pe suprafetele permeabile, relatia de calcul pontru debitul din sectiunea curenta, la momentul k este: 67-8, u(t) tr) (101 Incare: =u Haw v7 Incare: 1, esle intensitatea infiltrate! la momenta ¢, in mmimi iy 1, este intensitatea stabilizata a infitratiei, in mm/min; 14, esle intensitates maxima a infitralie, in m/min; este parametrul infiltrate, in min’. Parametii u,, ig si Se determing cu infilrometrul sau se apsleazd ia un institut cu competent in domeniu, Efectul de atenuare datorité propagarii pe sectoral cuprins intre dou sectiuni succesive se calculeazé pas cu pas cu 0 relatje liniara de tiou!: = AQ, +O, + 04,4 [11 Incare: 9%. Jer Sunt debitele care pleaca din sectiunea de calcul la mamentul k, respectiv k-1, 7n ms; Q., Qs Sunt debitele care intra in tronsonul de calcul in care se face acumularea la momentul k, respectiv k-1, in m/s. in rotelele existents paramettii a, b, c se determina prin calare (calibrate) pe baza debitelor masurate; ontru rofole noi pot tl admiso valorilo: a= 0,3; b= 0.3; 0= 0.4 4.3.3 Calculul debitelor pentru bazine urbane cu suprafete mari (S > de 50 km’) In cazul unor locala{i importante (sule de mii de locuitor’), calculul debitelor se face pe bazinele colectoarelor componente ale cdror suprafete trebuie sa fie de maximum 50 km’. Valorile debitelor de pe sub-bazine de canalizare constituie intriri in modelul topologic al refelei de canalizare. In fiecere nod se compun hidrografele afluente calculele anterior. In acest motel de calcul, debitele din fiecare sub-bazin se determind pe baza unor valori dferite pentru coeficientul de scurgere, infra, frecvente ale plo, distrbuije temporal etc. Compunerea $i propagerea hidrografelor conduce la determinarea debitelor pe tronsoanele aval ale rejelei de canalizare. Rezolvarea acestor cazuri presupune un studiu detaliat al plollor, elaborat de o insttutle specializata, utlizarea unui soft specializat de hidrologle urbana si un plan de urbanism coerent si defniiv. jn situaja modeler hidrografului de calcul wrebuie analizate si soluji pentru reducerea dabitulu evacuat prin: ‘* sporirea capacitatii de infltare in bazin; + cresterea duratei de concentrare superticiala prin amenajarea specifica a suprafetei;SR 1846-2:2007 + realizarea de bazine de releniie integrate ecologic si peisagistic in noua amenajare urbana; marimea acestor bazine de retentie trebule 6& constitu’e oblectul unui studiu de specialitats; + acumularea apel tn yedoroa folosiril Ia spat gl stropit sirazile, uderea spatiior verzi, realizarea co lucluri de apa in zona urbanizata; alegerea solutiel se justifica prin calcul comparativ intre reducerea debitului evacuat i costul lucrérilor de protectie pe mediul receptor. 4.3.4 Calculul debitelor in sectiunile refelei de canalizare 4.3.4.4 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem separativ Pentru retelele de canalizare de tip separativ, colectoarele se dimensioneaza la debitul de calcul al apelor meteorice. Nu trebuie Iuaté in considerare nici o categorie de ape uzaie, cu excapiia celor care provin din stingerea incendillor. 43.4.2 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem unitar Pentru rejelele de canalizare de tip unitar, debitul de calcul este cel al apelor meteorice majarat cu debitul de ape uzete: Quenai = Qn + Qone, (12) Debitul apelor urate 0, se calculeaza conform SR 1848 -1;debitul Q,,, produs de apele metectice se caleuleaza conform 4.3.1 sau 4.3.2 Pentru colectoarele care functioneza in sistem unitar, sectiunea de colector trebuie verificata pe timp uscat atat la debitul maxim de ape uzate cat si la debitul minim de ape uzate (conform SR 1846-1}; In ‘ambele cazuri trebuie realizat’ o valoare minima a vitozoi do (0.6 ... 0.7) mis. 43.4.3 Debit Debitul se calculeaza pe colecioarele de canalizare in sistem unitar conform 4.2.4.2, jar peniru cel in sistem separativ conform 4.3.4.1 4.3.5 Calculul debitelor de ape din surse de suprafat ala (08 oo OT) me, fe de calcul pentru rejele de canalizare ti sistem parflal separativ Nu se recomanda transportul unei pari din debitul apelor de suprafaté pe tronsoane din reteaua de canalizare. In cazutlle [n care tolugi colectarea apelor din surse de suprafata in reteaua de canalizare a folosinjel de apé nu poate fi evliatS, I dimensionarea hidraulica @ elementelor sistomulul do Canalizare se iau in conskterare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafat’, cu probabiitailo slabilte conform clasei de important a folosintel de apd si nu debitele de apa meiearica stabilte conform 4.3.1.4 Debitul apelor de suprafaia se calculeaz’ conform metodologie! prazentata In roglomantarile tehnico in vigoere (a se vedea bibiiografia: instruetiuni pentru calculul scurgerii maxime In bazine mict” ) lin cazul folosinjelor de apa de micd imporian{ sau alunci end tn aval nu existé pericolul unor pagube Insemnate, determinarea debitelor se poate face gi contorm 4.3.1.1 4.4 Bazine de retentio Solufia cu bazine de retenfie in reteaua de canalizars se adopta cAnd + debitul de evacuat, In zona ou plosie de varf, depageste capacitalea de transport a relslei de canalizate sau a mediului recepior. Se reduce pericolul de inundare prin relinerea ‘temporaré a unui volum de ep’ gi evacuarea pe o durata mai mare de timp; + concentratia de poluanti in apa depagesle limita admis, Rejinerea poluaniilar se face prin sedimeniare sau diluti.n cazwi speciale, apa meteorica din primele minute ale ploll sau a plollor cu intensitate sau durata mica, poate fi retinut’ integral gi trimisa la statia do epurare. Dimensionarea bazinelor de retente se face conform prevederilor din anexa B.SR 1846-2:2007 5 Calitatea apei meteorice evacuate 5.1 Generalitati Localitatea trebuie gospodérité astfel incat apele metectice evacuate s& nu conjina substante periculoase (toxice, patogene, etc.) existente in bazinul de canalizare, Colectarea acesior substante trebuie facutd cu mijloace specifice (mecanice sau mecano-chimice). In Mod special se va Insista pe colectarea cu milosce specifice Is locul de producers. Cand tolusi caltatea apei meteorice de pe suprafetele poluale depageste valorea limitelor de incarcare cu polvanfi prevazute in reglementatile tehnice in vigoare, apele trebule epurete total sau paral. n cazul uncr pial mici, Intreaga cantiiate de apa poate fi epurala, Epurarea partialé consta tn epurarea primel par, de regula mal poluatd, a apei colectate, Aceasta presupune realizarea de bazine de reienile. Epurarea apel meteorice se’ poate face seperat sau tn comun cu alte ape uzate, Refinerea apei meteorice gi e poluantiior biodegradabil la locul de provenienla trebule 88 fie strategia de baza in aleStuirea sistemului de canalizere 5.2 Evacuarea apei meteorice in refeaua de canalizare Evacuarea apel meteorice in retesua de canalizare se face numai prin gurl de sourgore sau prin sisteme speciale prevazute cu grdtare dese; apa acumulata in bazinele de retentie sau provenind de la instalatile de preepurare poate intra in refeaua de canalizare respectand aceeasi prevedere. Gurilo de scurgere trebuie a fle cu depozit gi sifon la retelele de canalizare in sistem uniter, respectiv ‘cu depozit a retelele amplasato pe suprafats care pot produce susponsii. La retelele de canalizare in sistem seperativ gura de scurgere poate fi fra sifon ai fara depozit 5.3. Evacuarea apel meteorice in mediul receptor 5.3.1. Refele de canalizare in sistem separativ ‘Apa meteoric ajuns’ in reteaua de canelizare trebuie evacuata in mediul receptor prin guri de Varsare , cat mal roped posibil alune! cand nu sunt probleme legate de calltate, Numarul gi poziia ‘urilor de vareare trebuie stabil printr-o analize economics. Gura de varsare trebuie sf fie stabilé construct, find astiel alcStuité incat s& se asigure un amesies rapid si complet cu aoa mediului receptor, far fluxul de 2p sosit lateral in albie s& nu provoace erodarea malului opus in ipoteza unor debite extreme pe rau (maxime/minime). 5.3.2 Refole de canalizaro in sistem unitar Evecuarea apelor de canalizare se face in mediul receptor, in varlanta cea mai convensbilé din punct de vedere tehnic si economic. Se poate evacua un debit de apa uzata — diluaté cu apa meteoric — pana la limite la care caltatea apei evacuate nu depageste prevederile din reglementrle tehnice in vigoare. 5.3.3 Refele de canalizare in sistem par | separativ Evaouarea apelor meteorice se face conform prevederiior de la 5.3.1 pentru colectoarele care funciioneazé in sistem soparativ si conform prevedoriior do la 5.3.2 pontru colectoarela caro funclioneaza in sistem uniter. 5.4 Pomparea apelor meteorice Functio de rezultatul analizei amanuniite a conditilor de evacuare (debit gi nivel de apa th mediul receptor) apa poate fl ovacuat’ prin curgers cu nivel liber sau prin pompare, Ori de cate orl este posibil, trebuie adoptata solutia fara pompare. La proiectarea statilor de pompare trebuie 4 se respecte prevederile din SR EN 752-6. Sialille de pompare trebule amplasate tn zone neinundabile gl trebule s2 alba acces neinundabil 10SR 1846-2:2007 Echiparea cu pompe si alimentarsa ou eneraie trebule facutd astte! incét siguranta in functionare s& fig maxima, in cazul In care alimentarea cu energie nu este suficient de siguré trebuie prevazute surse do rozerva (genoratoars de energie elecitica sau motopamre). {In cazurl speciale, cand consecintele inuncarii zonelor urbane sunt mari, trebuie adopiate si soluti de pompare suplimentara cu motopompe fixe sau mobile. Frecventa plo la care se asigura aceste miloace se adoptd de autoriiatea competent pe baza unor sludil prin care se evalueaza costurie si pagubele pentru fiecare varianté: "1SR 1846-2:2007 Anexa A (informativa) Metode de determinare a ploii le calcul Ad Generalitati Dimensionarea luerérilor de colectare si evacuare a apelor meteorice din localitile urbane impune Cunoasterea .nioli de calcul’. Ploaia de calcul are durata egala cu timpul de concenirare sl iniensitatea edie corespunzétoare unei probabiltati de dopasire (frocventa) dato. Acoasta ploale are o cistributle in timp stabilta pe baz8 de ipoteze de calcul si genereazé un debkt maxim In sectiune. Valorile specifics ale unel ploi de calcul se referd atat la intensitatea medie a ploil de calcul (stratul de apa si durata) cat si la distributia temporal, Distrbutia temporala are efect direct asupra valorilor debitelor de vari ele hidrografului de vitura. Intrucat procedura siatistica de egantionare plollor se aplica la valorile individvale maxime anuele, probabiltatea do depasire se poate utliza pentru calculul timpului mediu, exprimat in ani, de egalara Sau depagire a unci valori date. Valoarea inversd a timpulul de revenire reprezinta frecvents medie de producere sau depagire a valori de calcul a intensitatii medi 2 ploit Rolatia Intra frooventa ploi gi probabilitatea da depasire este prozentatd in tabolul A.1. ‘Tabelul A.1- Relatia intre frecventa ploil gi probabilitatea de depasire Porioada modio de revenire seu de depasire, | 1 2 5 w | 2 | 5 | 100 aa Frecvents plot Glew acl an | 1 | we | imo | so | woo | w100 Probebiliatoa 45 opasire - | o | 2 5 | 2 1 % A1.1 Utilizarea curbelor IDF pentru determinarea intensitatii medii pe bazine urbane cu suprafete micl ($< 10 km’) In bazine mici, sub 10 km?, intensitatea mesic a ploil de calcul ise poate determina pentru o durat egalé cu timpul de concentrare. Se presupune c@ tot bazinul participa la formaree debitului maxim in sectiunea de calcul. Acest concept se bazeazé pe utilizarea curbelor IDF. Curbele IDF pot fi determinate conform STAS 9470, folosind frecventele standard de 1/1, 1/2. 1/5, 4100, pentru durete de ploaie de (5...1440) min. Localitatea ttebuie inciusé in une dinire cele 19 regiuni de pe suprafata {aril in care se presupune cA ploaia este identica. A..2 Utilizarea analizei spatio - temporale a ploilor maxime cnuale pentru determinarea stratului mediu de precipitatii pentru bazine urbane cu suprafefe mari (S > 10 km") Ca principiu, se utilzeaza velorile prelucrale statistic de la stalia meteorologica cea rai apropiatd de lovalitatoa raspactiva, \Valoarea stratului mediu precipital se poate estima si cu metodologie prezentald tn continuare. Se pleacd de la analiza spalio ~ temporalé a ploilor maxime anuele eu durata de 24 hy; ploile maxime Zilnice se adopt conform zonarii din figura A.1, cu ajutorul valorior prezentate in tabelul A.2, Pentru fiecare zona, ulizdnd datele din tabalul A2 se determina Inaltimea ploll cu durata de 24 h. Pentru Valori curente ale suprafetei S se poate recurge la interpolare iniara. Pentru a obtine ploaia curenta pentru alle durate D (cuprinse fnire 5 min $172 h) se ulitizeaza relat fy = Khas Aq] in care: Jip, este ploaia de durata D ,in mn, ‘hy, este ploeia zinica, in mm: A esle un paramettu de trecere de la ploaia de 24h la ploia de duraté D. 12eh pe ep e1eInp na soyjeydioaid eareu0z —~ pry enBLy 2008:2-9P8 USTabelul A.2- Valori ale precipitatiilor cu durata de 24 h (mm) cu diferite probabilitati de dopagire pentru zonarea din figura A.1 Fico ‘Suprafata, (1 fa "n” ani) zona | Sunt } wn wo 410 96.3 75.2 62.2 52.8 20 94.5 739 617 520 3 —| 232 | 79 a 318 af see} 38 sia spss 535 Sa 1 60 90.6 2 58.9 50.4 70 90.0 70.7 58.6 50.2 80. 89.5 70.3 58.3 49.9 [te —} fn 385 By a or rg gop ea SEE aa 20 [aes a7 set a3 fas} ae ee | it | — 208 13 ie a | tier | — oa Tas oa so —| “ez | — st Tas se ses 107 at saa » oats ins 313 70 114.9 89.2 76.9 61.5 i Tee eit sis a a a 400 412.7 87.5 75.5 60.5 13—| Hop 258 a soa 200 108.3 84.4 42.9 58.5 es ire sa 20 143.0 403.8 65.2 68.6 30 440.7 402.2 84.0 67.7 40. 438.9 400.9 83.0 67.0 50 437.5 99.9 82.2 66.4 3 60. 436.2 99.0 81.5 65.9 7 —| 1s —| 988 ai a so—[ “tea or a0 #5. 30 133.4 97.0 80.0 64.8 400" 432.6 96.5 79.6 64.5 150. 4128-7 94.3 78.0 63.3 a0 | tas 108 Tee ee 40 168.4 424.1 400.6 81.3 3} 88 8 an 738 30 161.5 115.6 96.3 78.4 a its eT 65 , ess 783 70 154.6 110.5 92.4 75.8 a [pepe 53 a ie 100 151.5 108.2 90.7 4.8 so [tars [tose | a7 732 poof ass) 087 Be “Yeontinus)” 14SR 1846-2:2007 Tabelul A.2- Valor ale precipitatilior cu durata de 24 h (mmizi) cu diferite probabilitagi de depagire pentru zonarea din figura A.1 * (stars Frecvenfa ploll Zona | Suprafeta (ie *n* ani) te ato 40 70 1285 96.7 Ws 20 122.8 93.8 182 30 124.0 924 12 40 1195 313 Ted 30 118.3 90.4 75.8 60.4 é 60 a7. 89.7 52 60.0 70 116.5 89.1 748 59.7 30 1157 885 Ta4 504 90 118.0 88.0 740 59.1 100 114.4 875 ENA 58.2 150 TH. 85.7 724 B78 200 110.2 84.5 Tia 57.3 Valoarea parametrului se determina din tabelul A.3 pe baza zonéri din figura A. Tabelul A.3 - Valorile parametrului k zona [5 [io | is [30 [oo [ 2n [ah [on [azn [aan [aon | 72m A {0.20 [0.30 [0.36 [048058 | 067 [071 | o7e | oes | 1.00 | 1.19 | 1.23 B02 [029 (0.36 | 045/053] 0.60 [04 [073 | 085 | 100 [1.15 | 1.25 c [0.15 [0.23 [0.291038 1o46 | 085 | 059 | 0.70 | 024 | 1.00 | 1.15 [1.25 D_ {045 [022 [020 [057 |045| 0.52 | 056 | 0.66 | 082 | 1.00 | 1.18 | 1.29 E {018 {027 (0.34 [045/065] 0.64 [070 [073 | aaa | 4.00 | 113 | 1.23 F [020 [029 [0.34 [047] 0.58| 065 | 0.70 [0.79 | 09 | 1.00 | 113 | 1.23 A.1.3 Hietograme ale ploii de calcul Chiar gi tn cazul th care conditile de aplicare a metodei rafionale sunt Indeplinite, adoptarea ipotezei Unei ploi cu distributie uniform in timp concuco la subevaluares cetitelor maxime. Cunoaglerea distributo! intima a Intensitsti ploii este obiectiv necesara A 1 Distributia ploil de calcul Ipoteza de baza a hictogramei compuse este aceea ca intensitatea ob{inuld din curbele IDF pentru durata D, constituie, ce fapt, rezullatul medieri unor intensita{i veriabile definite pe intervale de timp At< D; situl acestor valori constituie hietograma plo de calcul Pasii de caloul pentru obtinerea hietogramel sunt urmatori (1) Se determina urate totalé a ploil, egalé cu timpul de concentrare pentru bazinul de canalizare respect; se noteaza durata maxima a plo D; (2) Pentru o probabiltate de depasire prevazuté si pentru durata pol de calcul, se determina intenstatea medio a ploii din curbele IDF sau din inregistérle pluviogratice prelucrate statistic: (3) Durata ploli de calcul D so imparte intervale discrete do timp (fo= 0, t= At t= tytAt, t= fgtMt = D); pentru fiecate valoare de timp se detennind din curbele IDF valoarea intensita{i piol ig, 1a mmiri frecventa ploii se pastreaz aceeasi pentru toate iniervalele’ (4) Se calculeaza pentru fiecare interval de timp stratul curmulat de ploaie pan in momentul f, cu relatie: 4, (mm) fA2]91 4 Injouresed nquod eoseuoz — zy esnBly 1002:2-9h8) USSR 1846-2:2007 (6) Stul de ploaie pentru fiecate interval de timp At se determina ca diferenje intre doug valorl succesive ale slvatelor cumulaie, hag = agg, ere] (A3] i (6) Iniensitatea medie a plol pe lecare din intervalele A = ters Fezuita din rolaia : fgg Aggy (AL fo) a4) ‘Cu reprezentarea intensiajllor J, ,.rezulté un grafie similar celui prozentat in figura A.3. Curba IDF pentru perioade de revenire T — D Figura A.3 - Modul de constituire al distributiei plot! tn timp (7) Se rearanjeaza graficul astfel incat valoarea maxima s& fie la milecul siului de vatori: celetsits valori ale intensitati se figureaza, altematv de © parte si de alla, in ordine descrecatoare (a se vedea figura A4). 4 (maven) Figura A.4 - Hietograma finala a ploii de calcul 7SR 1846-2:2007 A.1.3.2 Metoda derivatei stratului cumulativ adimensional mediu (metoda curbel integrale) Daca se dispune de masuréiri pluviometrice esupra @ cel putin 20 plol maxime se poate aplica metoda ‘curbel integrale pentru calculul distribulel temgorale a plo de calcul Tntrucal curbele integrale se exprim’ adimensional, ele se pol folosi pentru orice veloare a stratulul precipitat pe o durats data. Pasii de calcul sunt urmatorii: # se aleg ploile imporiante masurate la stafia meteo din zona; ploile eu caracteristici apropiaie in ce priveste durata si cantitates totalé de apa; * se alege un interval de fimp Af si se exprima valoarea lui procentual fala de duraia totelé aphii ‘+ pentru fiecare ploaie (k) pluviograma f(t) se exprima procentual fata de stratul total de apa cazuta; + se calculeaza media procentualé 1(f) a pluviogramelor considerate h(t) pentru flecare moment ¢, conform relate [nm] (AS) in care: neste numérul plollor considerate. + pentru ca frecventa debitului maxim in reteaua de canalizare sa fie aproximatiy egalé cu frecventa poli de calcul adoptata la proiectare, este de dorit sd se determine structura medie 0 aversei; pentru durata D a ploii de calcul (egaké cu timpul de concentrare al bazinului) stratul acestei ploi se abtine cu relatia Ninety D {rom fas} stratul total h este multiplicat apoi cu valoarea objinuta din relatia [5] obtinandu-se astfel distibulia medie a pluviogramel, disirbutia intensitatilor plo de calaul pe ficoare din intervalele de timp succesive At rezulté din derivarea pluviogramei medi: + dacd se doresie alté distribute, diferité de cea medie, pentru a se obfine un hidrograt de debite mai dezavantajos din punct ce vedere al inundabiitSti zonelor urbane, se poate construi_o familie de pluviograme adimensionale, cArora li se atribuie o anurrita probabiliate; pentru aceasta, la fiecare interval de timp se calculeaza valoarea medie gl abaterea medie patratica a pluviogramelor pentru toate ploile luate in considerare; pentru fiecare interval de timp se adopt o distributle nommala cu parametrii mediei gi abateri medi patratice stabilite anterior; pe baza acastora se calculeazd cuantiele de probabilitate standard (10 %, 20 %, 50 %, 80 %, 90%); Obtinerea mat multor distributt temporale este importanta gi pentru determinarea volumulul bazinului Go rotentio,SR 1846-22007 Anexa B (informativa) Determinarea volumelor bazinelor de retentie B.1 Determinarea volumelor bazinelor de retentie pentru bazine de canalizare urbane cu suprafete mici (S< 10 km’) Marimea bazinului de retenfie se obline functie de durata ploli gi scopul pentru care se prevede bazinul Bazinul de retentie se amplaseaza si se echiveaza astfel incat s8 poata fi pastrat in canditi sanitare adecvate prin miloace specifice de curalare, Bazinul de retentie trebule protejat contra inghejului B.1.1 Bazin de retentie pentru apele poluate Volumul bazinulul de retentie (a so vedea figura B.1) se determina din conditia de timp de relinere si funcile de hidrograful poll de calcul (ty = f). Von =% et Quan BA] in care: Ver este vokumul bazinului de retentio, in m*; te este timpul de retentie; se recomanda minim 20 min; te este timpul de concentrare (durata plot de calcul n secjuune, in minute; Qiner — 98t0 debitul maxim al poll de calcul in sectiune, in lis: ky este coeficientul de transformare a unitétilor de masura; are valorea 0,06. Legarea bazinului de retentie la releaua de canalizare ee face functio de pozitia relativa gi de modul de dotare cu echipamentele de manevrare in exploatare Tn vederea asigurarii umpleri, a goliri controlate $i curaiiri acestuia. Hidrograt. simplificat Volum bazin tk t 2te Sto Figura B.1 - Schema de calcul pentru bazinul de retentic a anei poluate 19SR 1846-2:2007 B.1.2 Bazin de retontie pentru reducerea varfulul de debit end durata ploil este egal cu timpul de concentrare (t, = &) Bazinul de retentie se prevede pentru evitarea puneril sub presiune a retelel de canalizare, pentru evitarea inundéii sirazllor sau pont controlul debitului evacuat in meciul receptor. Siluatia reala de rejinere a volumelor de pa in sistemul de canalizare este prevazuid in figure B.2a. Q Volum acumulat in reteaua de canalizare Volum de apa evacuaté Figura B.2a - Situatia reala a retinerli volumelor de apa in sistemul de canalizare ‘Schema de calcul pentru detorminaree volumului bazinului de retentie cand 1, = /, este prezentati figura B.2b. Q Volum de apa retinuta in bazin Figura B.2b - Schema de calcul pentru determinarea volumului bazinului de retentio cand f, = te 20SR 1846-2:2007 Volumul bazinulul de retentle rezulté din relatia: 1p au = Io 2 Drax w= (62) in care Grex este debitul maxim care poate fi evacuat fard apariia apei pe stradé sau debitul maxim suporiat de mediu receptor, in m‘ls; T; este durata totata a hidrogratulul de debit, In eecunde; @ este raportul adimensional supraunitar dintre durata ramurii descendente si durata ramuril ascendente a hidrografului debilului in secfiunea de calcul; valori uzuale: 1...3. B.1.3 Bazine de retenfie cu efect combinat Bazinul de relentie a spel meteorice poluate sau rezultate din topirea z3pezil gl reducers debitulul maxim evacual in aval, rezulté din combinarea solutilor prezentate la B.1.1 gi B.1.2. Solutia Constructiva trebuie sé alba dotarea necesara pentru realizarea corecta a celor doua funcitonalital B.1.4 Bazine de retentic cand durata ploil este mai mare ca timpul de concentrare (1, > t.) De regula este cazul cel mai freevent in reteaua de canalizare a bazinelor de canalizare de dimensiuni ric. Q Volum retinut fh reteaua de canalizare Qrax Hidrograf real Figura B.3a - Hidrograful real al ploii in bazinul de canalizare Pentru caicul so considers cdi volumul de apa acumulat de rejesua de canalizare esie nul, ceea co reprezinta un grad de siguran{é suplimentar. Volumul V; se calouleaza cu relatia: wary, (my B.3] prezinté volumul bazinulul, calculat conform relate! [B.2}. \Volumul V2 se calculeaza cu relatia ¥, © ~t Qua ~ Fans) (0"*) (B4) 21SR 1846-2:2007 Figura 8.30 - Schema de calcul pentru determinarea volumului bazinului de retenti cand (,>1) In cazul in care volumul V, nu osto corso! apreciat volumul supimentar do apa ce acumuloazé pa strada, \Volumul efectiv al bazinulul de retente esie Vat, (my Bs \Volumul bazinului corespunde une ploi egal de durata f,. Peniru ploi de magnitudine mai mare, Pericolul aparitie! apei pe sirada se mentine. B2 Determinarea volumului bazinului de retentie pentru bazine de canalizare urbane de dimensiuni mari (S > 40 km?) in acest caz, debitele care intra in calcul sunt mari, volumele de bazin sunt de esemenea mari ta fel ca jagubele produse In lipsa acestora. Caleulele trebuie conduse dupa schema cin figura B 4. Volum de apa din bazinu de Figura B.4 - Schema de calcul pentru bazinul de retentie in cazul unor volume mar ale bazinuli de ratenia 54 penta cele in sistem separatvtrebuie lua Tn calcul gi postbillatea realizar unl bazin de retent deschis, Ineadrat in pelsalSR 1846-2:2007 Bibliografie [i] Bourrior, R. Les réseaux d'assainissement, Lavoisier — Tee & D - 1991. 2] Diaconu, C., gerban, P. - Sinteze gi regionalizari hidrologice, Ed. Tehnicd, 1994. [5] Musy, A —Hycrologie Appliquée, Ed. HGA 1998. 4] Stormwater Gonveaynce. Modeling end Design, 1 Edition, Hastad ~ Durrans ~ SUA 2003. [5] *** Inctruotiuni pentru caleulul debitetor maxima in bazine mici. |NMH. 1997 23Membrii Comitetului Tehnic CT 136 "Alimentari cu apa si canalizéri" care au particioat la elaborarea prezentului standard: Presedinte: Moraru Gheorghe Secretar dna. Alpopii Aura Reprezentant ASRO: dna. Udren Miheela Mombri dl, Barao Mihai dl. Chiru Epsica dna, Dobre Anca dl, Floarea Crangus di, Ghiovel Gheorghe dl, Mnescu Alexandru dna. Ou lleana dl. Popescu Adrian i, Rojansehi Viadimir dna. Simion Aurelia d.Simioneseu Leonte dna. Vasilache Georgeta PROED SA ASRO ISPIF SC APANOVA UTCB - Facullatea de Hidrotehnica SC .CILAS SC Inginerie Urbana ARA ICECON SETASA UE Bucuresti MTCT —Direcfia de Reglementare tn Constructi PROED SA Patronatul Societéijior din Constructi ‘Anteproiectul prezentulul standard a fost elaborat de catre colectv prot. dr. ing. Radu Drobot, prof. dr. ing. Alexandru Manescu si asist. drd. ing. Adrian Cojocani de la UTCB — Facultatea de Hidrotehnica, Un standard roman nu contine neapérat fotalitalea prevederiiot necesare pentru contractare. Ulilizatoril standardulul sunt rdspunzétori de aplicarea corecté a acestuie Este important ca utilzatori standardelor romane s& se asigure c& sunt in posesia ultimel edi si a tuturor modificstiior. Informatilo refortoare {a standardele romane sunt publicate In Catalogu! Standardetor Romane gi In Buletinul Standaraizeri.