sHotul de mirgiritare este 0 picst de o rari simplitate gi de 0 solemn’ neditatic aaupra putintei nonstre de & ne fecupera moral treckad prin viaife incerckcilor lunegti.” Constantin Cublegan Ahiepiscopia Ortodox Rosé «8 Vedlului, Folesoull gf Chui | BAT: | HOPUL DE MARGARITARE | : parabola in patru acte | VALERIU ANANIA\VALERIU ANANIA, HOTUL DE MARGARITARECoperta: loan Ginse& etal din parabola fulu isiptor, ‘coanf de la Mindstirea Hilandar, Athos, sec, XVI Tehnoredactare: Monica Tamisgan Corectura: Nicoleta Paliraru Lectura: Maria-Elena Ganciu, ‘Text reprodus dupa manuscrisul autorului, EEcite prilejuita de aniversarea a 80 de ani de viatt gi slujire a Arhiepiscopului Bartolomeu Valeriu Anania, © Copyright Eatura Renasterea, 2001 Pita Aram nen 18 O30, Cl Napoca a ou 0859 ISBN 973-8248.-00-0 Pilda fiului risipitor* (Luca 15, 11-32) Sia zis: Un om avea doi fit. $i cel mai tinar din ei i-a zis tatalui sau: Tata, da-mi partea de cavere ce mi se cuvine. $i el le-a imparfit averea. ‘Si nu dupa multe zile, adundnd toate, fiul cel mai téndr $'a dus intr-o tara’ndepartata si acolo si-a risipit averea traind in desfranari. Sidupd cea cheltuit totul, s'a facut foamete ‘mare in fara aceea si el a inceput sd duca lipsa. Si ducdndu-se, sa alipit de unul din locuitorit acelei far, si acesta I-a trimis Ia farinele sale sd pascé porcii, Si dorea sa-si sature pantecele din roscovele pe care le mancau poreii, dar nimeni nu-i déidea. Dar venindu-si in sine, a zis: Cati argati ai tatalui meu sunt indestulati de paine, iar eu pier aici defoame! Sculandu-ma, ma voi duce la tatal ‘meu si-i voi spune: Tata, gresit-am Cerului si ‘fata de tine; nu mai sunt vrednic sd ma numesc “fuul tau, Fé-md ca pe unul din argatié ta. Sisculéndu-se, a venit la tatal sau. $i inca departe fiind el, tatal sau I-a vazut sii s’a ftcut mila si, alergdnd, i-a cdzut pe grumaz $i -a sarutat * Nout Testament, versione revisit, redactatt gi coment de ‘Bisolonen Ansnia spin pe meee ae eel, Eines tts Bios de Misiane ol Bioriot Onoda Rema, Burs, 198.Sii-azisfiul: Tata, gresit-am Corului si fata de tine si mu mai sunt vrednic sd ma numesc fiul tatu Si a zis tatal catre slugile sdle: Aduceti-i degraba haina cea mai scumpa si-l imbracati, si inel puneti-i pe mand, si incaltaminte in picioare; si aduceti vitelul cel ingrasat, injunghiati-l si, mancénd, sa ne veselim; caci acest fiu al meu era mort si a inviat, pierdut era sis'a aflat. $i au inceput sa se veseleascd: Tar fiul cel mai mare era la tarina. $i céind a venit si s'a apropiat de casa, a auzit cantece si jocuri. $i chemand-o pe una din slugi, a intrebat: Ce sunt acestea? Iar ea i-a spus: Fratele tau a venit si tatdl tau a tajunghiat vifelul cel ingrasat, pentru ca I-a primit sanatos. Si els’a méniat si nu voia sa intre; dar tatal sau, iesind, il ruga. nzind, i-a zis tatdlui sau: lata, slujese si niciodata nu ti-am calcat porunca. $i mie niciodata nu mi-ai dat un ied, ca sd md veselesc cu prietenii mei; iar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu desfranatele, pentru el ai injunghiat vitelul cel ingrasat... Jar el i-a zis: Fiule, tu'ntotdeauna esti cu mine si toate ale mele ale tale sunt. Trebuie insd sd ne veselim si sd ne bucuram, cdci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s’a aflat.Caracterele: BLI~ batrinul watt RIMON ~ ful lui mai mare ELIABAR- ful lui mai mie FANUEL ~ prieten al lui Eliabar CRITIAS - prieten al lui Fanuel ‘TAMARA logodnica lui Critias ARIADNA ~ sora lui Criias HUMBABA ~ servitor al lui Eli Faptele se petrec: ‘Actul I, tn cetatea Aezib ‘Actul 1, fn eetatea Corint ‘Actul IT, nga satu! Efira ‘Actul IV, in cetatea Aezib ACTUL I Faptele se petec in cetatea Aecibuli, pe malud mai, la casa banal Bit. Scena fiscal de terasd a une grin. fn stinga, fa cast. In dreapa, {ej tn ula In fund printre arbor se aareste mare. fa rijloc,0 masa fa simai mute banchete de miele imple. RIMON: Stal, ty, ticslosule! Daca nu vorbest, #-ol rupe gata. HUMBABA: Val, stapane, opreste-tel RIMON: les afar! HUMBABA: Daca nu mal dal RIMON: Ci es odatal HUMBABA (lese): UR Mal cotonogit de tot. Parcd-mi ‘umbla soarecii printre coaste. Aga trinteala, n’am mai pomenit demult, RIMON: Mai bine pomeneste de ce te'ntreb. Ca daca ru... (amenintd). HUMBABA (ferindu-se): Vorbesc, vorbese! Dacd nu vorbese, mananc batale. Dac& vorbesc, ‘mananc papara Tot un diac. Mai bine ma ficea mama mut. Cé gura mutulul nu vorbeste, dar e'n stare sa'nfulece, RIMON: Humbabal HUMBABA: Da, stapane, RIMON: far Indrugi, HUMBABA: Indrug, stapane. RIMON: Mie si-mi spui adevarul. Unde-I pastrama? HUMBABA: Care pastrama? RIMON: Ti-a dat tata tre closvarte de pastrama? HUMBABA: Ml-a dat, RIMON: Le-al pus in camara?HUMBABA: Le-am pus. RIMON: Au vizut-o fri Fares s! Onisim? HUMBABA: Vazut RIMON: Unde: pastrama? HUMBABA: Care pastas? RIMON: Fat pe prostul? Dar burdufl eu vin, unde-i? HUMBABA: Care burdu? RIMON: Ai adus de la crama un burdut cu vin rosu? HUMBABA: Am acs. RIMON: L-al spaurat i fntana, la ricoare? HUMBABA: Asa e RIMON: Alseos ne, pent tata, ofumatate ce misura? HUMBABA: Sl asta drept. RIMON: Unde burduful? HUMBABA: Care burduf? RIMON: Am siti tabscese eu burdufl panteculu ca douszedi de vergh,pin'am site fac params, ‘Taharue! Am 58 te leg la butua (rgd spre fereatr Fares HUMBABA: Ba nu, stapane! Pe-asta sa no fc. Spun tot. Tot RIMON: Unde-i pastrama? HUMBABA (holba Care pastrama? RIMON (erga) Fares! HUMBABA: La butuc? Nu, spine! ef mila de robul ‘tau Humbabat RIMON: Unde-| burduful? HUMBABA (iolba) Care burdu? IMON It bat joc le mine? Dar margartarul unde-t? HUMBABA: Care margartar? IMON: Te fact ca nu sl? Cel mal pretios margastar al tata mew. HUMBABA: da. Asa-ntrebare ma ic seu. Dartot ruvnfeleg... Cum adica? El, domnul meu st tata dumitale, rules lal Elabar, dornnal ‘meu si ratele dumitale. asta se cheama ca Eabar, domnnul meu stele dumitale, 1 furs Jui Rimon, domnul meu s muta cumitale, Si pentru asta sa. manance batale Humbabs, Starvul meu si skiga cumitale, RIMON: Acum am infeles,tlharule! HUMBABA Taha! Daca a vedea tnseamna a ahi, ‘atuncl cartiia © cea mal einstta jlving a pamantull RIMON: Biabat! Rispitorall Ful spit! MA doare Inima de avereatatlul meu, HUMBABA (pies: Si de mostenes dumitae, RIMON: Am te pun th cilige, java frist HUMBABA fflasofind) Daca nu vorbesc, ma agin botuc. Daca vorbese, ma spanzura'n cilige. ‘Cam greu de ales. De-alaebine 28 vorbeasch ‘omul numai cu jumatate de gud, ELI (orig de afar): Rion! Rimont RIMON: Taal ELI (ira) Te-am aunt stigand HUMBABA (lpese buzele pe jumdtate sé vorbeste cu ‘res guri: Crbul stiiga pe eraea doar ind vee lepul sfartecat de leu ELI: Humbaba lar vorbest pe jumatate. lar ai ceva de HUMBABA (acelay jor): Da, stapane. Am de ascuns sploarea, RIMON: Sunt multe ascunalgur In casa asta, tat. Faptele se tarasc pe sub sormnul nostru s+ vveghe destul ca sale poata cuprinde. ELL Grates! RIMON: lara a spul paras. Fo nStanga randlala afi ca ul cet mai mare si mosteneasca de la patinteaverea, lar cel mai mic, dragostea ELL: Rimoa, pentru ce pismuiest surssul suletul? Zambetultnfloreste din adancut si nu sunt ‘socotinte care sil ziderascsRIMON: Nu, tat. Sunt ful thu eat ttl nfscut: Sunt odrasia semintie! tale, care-ti va'ncrusta rumele i steiule vremil. $f nu vreau un ume pangart de usuratatea mezinulul eu. HUMBABA (acelas oc): Sine obrazul mostentcupit de varsat RIMON: Pil, seciturl.. lu Ei) Da tata. Elba it face numele de r8s. Tot! golanl in cetatea ‘Aczibululse'nfupea din mana sparta Rulut ‘auubit.Ocaramerge peste hotare. Drumeti ‘ospetit! in cuprinsu curpor tale due eu et Senica vinovata a flu t8u. Se rsipeste averenadunatacutuda. Tal umpanitviata'n plutire pe mare, ca s8 pescuiest nestematele ascunse'n adancur. Margartareleaulesie ain fundurileapelorss'au revarsat in istiera ta ‘Svau prefécut i vi holde bogate. Si acum, ‘odurlle viel pler, bunurlle turmelor se Fisipesc s1 nestematele ramase se strecoara| printre degetele netrebnice. HUMBABA: Ai ultat pastrama si burdufu RIMON: Intl tau nascut a ans ocara slur tl ‘Sunt inropit eu'ndeazneala de lable tau fi care mperecheaza la hotl ELL: Rimon! Asculté-mal RIMON: Ev totceauna te-ascult, tat. ELL Ascultd-ma sracum, RIMON: Niclodata nu {am lest din cuvant. Li: Cetatea Aezibull cum fl mal spune fatelu (84? IMON: Toata lumea ste: Hotul de margarare. EL: De ce nusmi spune mie asa, mie, care Je-am pescult? RIMON: Finds tu est stapinul mas! shal pescult lintru ale tale ELI: Dar pe el, de ce au porecit hot de nestemate? RIMON: La crept vorbin, asta nu presse potrivest. Hoga de ELE Ba se potiveste, full Vez a hott $i hotia ul ima fost draga. Am pescult margartarele ain fundul mail. Etabar a fost esligul unde! mele. Pentru ca sa-ml culeg nestematele din ‘adancurl uebuia 8 cufind nape ete un sca legat ce tranghle si furun. Asta weabs de rob. Primejduleste viata. Ellabar are alts plamadi desuflet. Se'mperechea cu mine pe ‘corabie. Ochi lul nu'nsulita largurile, Sasttlctsuiletul print stn ELL: Aven, fue! Est bine vent, Rule. ELIABAR. Ta, nual sunt vrednic denumeleacesta ‘Vin tn casa ta strain si ostenit... Sunt reputinlos si gol... Sunt prafut si aman, Dar am s8 muncese, Ald ling tne, am 38 rmuncese cu drag. ass, alaturl de aga tl, Hopel de mieptnere n ELL De argati2... Nu ulta. Céndva, pogorindy-te'a rare, al facut treabs de rob gal implint lucrare de inger. Tu pururea est fal me ELIABAR (linge cu oho): Teta, ntore sacl M-am plerdut margaritarele.. Nam adus nimle cu ripe. ELI face puma eupa st euege lacriile): O, fie! ‘Al venit mal bogat de cur mai part at, ‘ii la maegartarele inapol. Le-ai primit In pilme smile li prin zene. ELIABAR (babusi: Tata... ELL: Da, hofule de margarita! Nu treble smi spul pe undeal fost. Al purces in adancurile hi Shai hott margantavele cele mal de pret ale Viet: Incr. Aga... plang... Goleste-th steiasufletull de nestemate.. Gata. Ti adusaveres-nzecit. ule crag! (! spala obraié 1 frantea ox lacrnile culeze'n pale), lat Precum rparati-s impodobesc fruntle cu nestematele coroanelor, asa-miimpodobesc et fruntencarsrgArtareecele no ale uli meu. ELIABAR: Tal Tata bunt... Ma primes asa. cum sunt? ELL Aga cum est... Humbabal De ce stl? HUMBABA: Suga dumital,stapanel ELL Arf tebult ite biculese pent chine fate HUMBABA: Ce si fac, stapane? Am tncercat sl eu § asprimea eruul cu limba psi. ELL Dar te ert, inde al acu teat HUMBABA:Teafr, taf, dar cam golénel, Noroe ck are pe el destul jeg ca sr patrund figul laos, ELL: Hal, cesta? Da gud la Fares, la Onisim sila tot! ‘ai case HUMBABA: Si ma lege'n butuel? ELL Sa pregateasca ospaul Sate vitelul cel gras ‘merge in casa, Hal Sule! I vreau iftigare al Fitode flu. Un vesmant de pret. SI sandale'n picioare. St mirodenil pe par. ELIABAR: Tata, cu ce venice le vol purta? ELI Glia de bro, spre usa cael): Cu viedinicia de-acum ‘a celui ceva fost data nevrednic, le! (intra bn casa) HUMBABA (triga spr find): Hel Fares! Onisim! Seled, Hamenuhot, Sarai. Uncle unt, maa? in casa se aud chiote si strigate de bucurie) ‘Stapanull A venit seapanul! Ahal A tunat ii-2 ada, -auzl ce galagie! Parca s'au napustit cloflle’n margines drumulul. Acum $4 vezi petrecere. Acum o scrape pantecele de sat (© 8 sfardle carnea'n tiga vinul 0 st “spumege'n pocae, 515 fet, parteo!(aten) Ce... Pated s'aud pasi pe caldaram... Parca rmedg, parca nu merg... (merge linga port si trage cu ochiul) AI Domnul meu Rimon! (ine'n scond) Asta. 0 38 se bucute de fate sau ‘ca mata de matura (nia Rimon). Bine-ai vent, stapine! RIMON: Humbabal HUMBABA: Siuga dumtale! RIMON; Ce?... Curn?... Cand ai vent? HUMBABA: Saracut ce maica meal Ces fac, stapane? Trebula a vin RIMON: Singur? HUMBABA: Din pacate RIMON: €1 unde-? HUMBABA: Care 2 RIMON: Fugarul HUMBABA: Aha! Fatele dumitale! larti-ma, stpne, cci-th adc vestea nenorocitll.. Fratele luritale a must. RIMON: A muri HUMBABA: A morit de-adevaratelea, siracu’. fle opal de_murgbicace {rana usoara S'a prapadit, strmanu' de el, Drintre strain, ca un cine, nejlit ce iment RIMON: Hi! Rasplatapacatulul $curma murit? Unde? HUMBABA: A muri spanzurat in Corint RIMON: De ce s'a spanurat? N'a mal avut bani? HUMBABA: Hel el nu se spnzura, dar at spéinzurat all. L-au pins la furtisag, RIMON: A furat? HUMBABA: A vrut si fue, RIMON: Hoful de margariare! Nu ia zs au cine ba 2s. Situ? HUMBABA: Eu am vent RIMON: Te-a vizut tata? HUMBABA: Ma vazut, RIMON: Si? HUMBABA: Im spas sl RIMON: Si2 HUMBABA: En, sarmanul batrin RIMON: Jeleste? HUMBABA:jelest, RIMON: Det Iam spus de mult sisi invete gan ia agubs. Dar nu si nul Traleste! Vine! Se ‘gindestel Acum poftiml Stie pentru totdeauns. Moartea e plata picatuli. Lam SpuS. El. nu. Astepte pe pacatos, Si} mai astepte si acum! Lam spus sl nu m’a crezut Vesnic zabovea si-mi intareasca creptall A! HUMBABA: Ce-i stipane? RIMON: Zit e'a mutt? HUMBABA: Cine? RIMON: Fugaral HUMBABA: Asa am spus. RIMON: Cénd?| HUMBABA: 53 tot fle-o siptamana. RIMON: Ah, nememicul! HUMBABA: Te-a pagubit cu ceva?4 Vaan Arana RIMON: Putea sf moara mal dernult onl mal tzu Darnu acum. HUMBABA: Nu’afeleg RIMON; Tu nu'afelegl multe. Omul asta ma pagubit cata tral, mk pigubeste acum, cand moare. HUMBABA: Tot nuateleg. RIMON: Aveam de gind si ma tasor acum! Asta-il Poftim de mat f@ nuntal S'a gandit s& cape toemal acum, c2 s3-ml incurce socotelle. Yatharuil A ferat margastarete, acum imi Fura si bucurie, Putea #8 nu moara tocmal HUMBABA: Dac'a mort RIMON: ar tu, nemernlcule HUMBABA: Eu RIMON: De ce-al venittocmal acum? De ce-at venit? ‘Nu putea st crip 91 tu pe-acolo? HUMBABA: Dac n'am cripal.. Ce sunt eu de ving? RIMON: Ha? Nu ext de ving? Ba estl De ce-al vent? HUMBABA: Dac‘am vet! RIMON: De ce Lal spus tal? HUMBABA: Cum s& nul spun? RIMON: Nu trebula 1 spull Sa-mlf spus Intl mie Esti o shuga netrebnical Al venit sé tuburl pe tata, Nu Fal cut batranetea,Trebuia s& faci, S8 nut se nlrlc. Saf aflat mal tara, dupi.o fund, ups sase, ups un a. HUMBABA: Dup& ce facea! nunta RIMON: Tatbarulel Am ste leg In butuc HUMBABA: In butucl? Nu+i nevole, stapane. Dar al ‘putea 28u,ef-mi tag o batale find te-am ming RIMON: Cur, aca? HUMBABA: Da, te-am mint. Fratele dumitale ra ‘mrt, Z8u cd n'a tie. Traveste RIMON (inmarmuridTaleste? Cum? Unde? oral de_margtiace * HUMBABA: E pe-aic, pe undeva. RIMON: A vent? HUMBABA: A venit, stpgne. Veseleste-tet RIMON: A vent? Cum de-a'nidrznit #8 ina? HUMBABA:Indrazneaa, span, eca ghimpelelnint Imei te face gehlop, dar te'mpinge numa “paint. RIMON: Pe unde-at! umblat, nemerniciior? HUMBABA: O, Imi face prea mare cinstel Arn unblat ‘nol prin dedulceala lumi p&nAnis'aaplecat, RIMON: Tieslosl Si cum at veri .p HUMBABA: Cum se vine! Mal tras, mal grapls, mal e fats, mal furs st cu dnl prin macrs. RIMON: Hm! Si ce face el acum? HUMBABA: Care el? RIMON: Fugarl HUMBABA: Ahal Fratele dumitale. Ce si faca? Napareste, RIMON: Naparestel Ce vrel s2 spur? (vede bic ¢ se lumineaza) Nal Acum pricep. Ute bill ‘Aged cf tata ba Dilult? Asad c& Is’ hunt pelea? Cala sarpe, Asai ca de-alanapareste? Hachal (din casa isbucnese fardsi ehiote $4 sige de bucurie) Ce? Cur? Ce se-auce? HUMBABA: Se veseleste lumea. RIMON: De ce se veseleste? Nu Fa bicilt? Nu mat spus tu cd napireste? HUMBABA: El da, da, Asta se cheama ci-sischimba slvesmantul, sf naravul RIMON: Stata... Cum Fa print? HUMBABA: Cand a vias, a sespat bil ssa "ncins ‘opupituré de eras ametesc eu, itandu-mna. RIMON: Asa?... Dar cu averea ce-a facut? ‘Mangantarele? [HUMBABA: Margartareles'autovatt RIMON: Lea ads Inapo'?6 Vaueuy_Anania HUMBABA: Dumneata, stipe, ti & margaritarele-s rotund, $I daci-s rotunde, Inseamna ca se rostogolesc. Dar rostogolirea se face numat lavale. Pe cand fatele dumitale a vent tot la deal RIMON: Leva plerdut. HUMBABA: Ela mers naint s| margartarele Imapot. CCA dact mergea dui ele, se cheama ed nu smal venea acas'. RIMON: Asta-i culmea netrebniciell $1 cum? Asta preina de veseie? HUMBABA: Nenumarate sl nestiute sunt pricinile osste, dommul me. Pana una, alta, 24, hal Inlauntru sl-om tnfulca ceva. Dumneata la ‘mas euln bucataie. Au tala itll ala gras, [Numai ce ma gandesc ci-ml ssi stomacul silty, de parc as aut esi. RIMON (frog) 58 pleat de-alll Halmanalelor! At "sip totul fl venitinstransuratatlul meu, ELI ese din casa) Fuel Te-am vazut pe fereastd, Intra site veseeste. Fate tua vent RIMON: Nu intr, tat. ELLE mare bucura...O,stlam <8 nu pferdut. Stam ‘et nu mort. Macar eX ptrea plerdut I mor. Inia nu ma'ngelat. Hall RIMON: Last-m, tatal Nu int Li: Nu te'nfeleg, EcloarFatele ta, RIMON: Nur! fatele meu. E ful cau, Nu seamana cu ‘mine. Sa cheltultaverea'a straint acum... ELI: Acum s'antors. RMON: Cur de Fal primit? Cand sit cum a aplecat! ELI: Dragu! meu, plecle sunt fest. Dar ntoarcesle Intrec frescul. Si nu trebule osandit ceea ce- de rand, dar trebule pretuit ceea ce se osebeste RIMON: Da? Si vesella asta? Hojol de_mirgticare n ELI: Nu se cade sane veselim? RIMON: Cand am rut eu s8 ma veseesc, a zis: maine. ELI: Acum e maine, ule, Acum €cel din urma maine, CCheamé-t!prietenl. Cheam-o pe lalla, Si se veseleasc toi. Hall RIMON: Nu intr, tat, ELI: Humbabal Cheamé pe Elabat! (Hionbaba ise). RIMON: Tat, al zis c& acum e cel din urm maine. E el in ura pentru tot ce mi-al figadult? ELE: Pentru to, fe RIMON (icoate bli si condeiu) Tats supra acestel ‘able al puso fagaduings. ELL Am pus. RIMON: Acum € cel din urms miine, (Use easel se Aeschie st apare Fumbaba; dupa el Elabor ex fsa linnat, cu paral ws, vesmine de pret) HUMBABA (solemn): Masia Sa Pacatosul ELIABAR (se repede la mon): mon! Fratele meu bun! ( imbratisean sl saruts) RIMON: Tata, s-apierdut margaritaree. Li: Nu le-a plerdut. Mlle adus mapol, RIMON: Pe toate? Ll: Mal multe mal pregoase. RIMON: Humbab.. ELL: Humbaba a min. RIMON: $i unde sunt? ELL Sunt ta mine. Aceea-i partea lui de avere ‘Mostenirea Iu. RIMON (nnd rabliza): Tat acl e mostenites mea, ‘Acur e cel in urma maine. ELI (a tabla): Da, Da-ml condetul iscaleste) Alc pe ‘abit e mostenirea ta. (da tabla, Rimon ft sata mina) RIMON: Acum, pecetea ELL Pecetea epe inl. linell acestaeinelu drags, ‘are astepta pe cel plecat i scoate ined$1 se iudreapta ettre Eliabar) Flulel Alcl © rosteirea tal pune ined ege)Intareste ‘mostenreafrateult, ELIABAR (pune pecefe pe tabla: Fatele meul Ass ‘€o 24 taim bine impreuna? RIMON: Eh! Da 03 tram bine. HUMBABA (ingenunche le picloarele lui Babar) Stapine! Est purttorul pecei ui Dumnezeu, Intareste-mi s1 mie © smerita mostenire: rmosteniea cAinelui care pazeste turma. ELIABAR: Humbaballagerul meu pazitot (fl saruid pe _fante) Riche Vel sta cu rine la masal ELE: Sa mergem, lt. Sk merger in vesella cea de ‘obste (ia de umeri pe cel dol fi). Nucl asa, Elabar? ELIABAR. Da, taal ELL: Nut ag, Rion? RIMON: Da, tata ELI (merging) Ohl Cat de greu se’mpaca dol oament Into cast HUMBABA: Sl cit de grevse'mpack mile de mill pe scoarta pamantulull Cortina CCurtea de Arges 2 Ape 1952 Parabola fiului risipitor {n Bvanghelia dups Luca avem aceast ‘ate Mlotitoral spas fn casa VamepuliUnon) aven oi fi. Col mal tar dine i ata st: Tat, partes de avere ce mi se euvines, $i tal lea ‘ema ca pe nul din argai ai. Sis sult pl tal si. Cinder nes depart tail tu a vaca ‘lt mil de el, a alerpat de a ekevt pe gramazal uli a ‘struat mult. Fil zis «Tat, am plettitimpotiva cetulai i fmpotsiva ta, ne mai sunt vredie af ms chemi sh azsrobilr sti: «Aducetrepode fina brdcai-eu e: pune ne in 5 Tocltamineinpicioare. Adc viel cel ingrpat s {Gia St ncn gist ne veselim, eel acest fv a meu re mort ialviat era pied ia fort git Si. ngeput se veseleascd. Fil cel mai mare era It gor, Cind @ ‘Veni is apropiat de east, a auzit muzics i jour. A ‘heat pe imal din rob i fnceput sated oe est Robulaclai-rispons: «Pratle aa vet nap ttl ‘hu a thiat viel cel tngrisat penta cf La git ia stots gi bines. Ele itatat de mnie gina we» Yausy Anan ‘nt in cast. Tt saa cpt fad gil rugat sf inte. Dar cl rept rsp, a zis atu su: lat, eu fi sujese ea ‘un rob de ata ani niciodata nu fi-am ealeat porunca st ‘mie niciodatl nu mi-i dat mfcar un ied sf ma veselese cx prietenii mei, iar cind a venit acest fal tiu care t-a ‘mancataverea cu ferele desfrinate, -i tia vifelu cel, {ngriga «Ful, 2s tat ta Intotdeauna esti cu mine stot ce am eu ese sl fu. Dar rebue s ne veselim si re bucarm pentru cl scat fatal tu era mort ia invit era pierdut ga fost git", ‘Acest text, pus In ciculaic astel, a furnizat unul inte cele mat inctante motive, acela al ful visitor, pecare de hingul vesculor nemumfeati serio, filosof, pictori gi sculptor ee. lau reluat si rau dezvoltat in iver ropistre de inerpret ess loi Valeriy Anania, Hopul de margititare, pi propane ef den came gi trire afectvdidelor. El ceeazs personaj ca identitate pope, le da mame, le inventesce Dogri eplaseazi i local aievea, cu ate cuvinte, cautl #8 ds 0 reprezentare aistica viabila din punct de ‘vedere realist unorsimboluri mitologice, penta mai buns Inelegere sl profundare a sensurilor morale ale parabolet bbc. Interpetaens3 se apropieastfel mult de maniera Incare Vasile Voiculesou sa conceputmvelelespovestirle ingpirate din fctologia biblic Nu este un adaos I text, extrem de concentra, al Evanghele, cio expliitar,dack ‘reli, a sensurilor eapitale din sugestie parabolei.Fiul rispitor,buntoac, este fn pest un om insett de vist, un tink cae pent a dobind, pentra a sport averea tatu stu face miunca de rob, coborind fn adincurile mari de nde furt” acesteia pelle, bogie ei nevizute, Deaceca ‘atl nici mu ext i dea paten de aver, clnd elo ere. "Narn lab, fl cel mic, mass pejuiasd dgtigul ‘mune gil va isp, no vat uguatie, ‘Valeri Anania creead astfel personae noi, att de Biblie~negustora Citi; Tamara, logodnica lui Criia, Hopul de_mtspticre a retell labar; Humbaba, erviter al i Elis Aiadna, sora ui Criss ga ~ cae ns wrmesz8 intr tata spirit prabote,chiardac litera ei pare oarecum debordant, oferinduise drematargului prea sumar. Este adaosul de creativitate pe care gil ingdue nist pentru a sublinia, pin nsesielementele existentiae, ensul morale resting propovaduite de Mantuitorl. Aci red eu, et adevirata ‘rumuseje a demersului tear li Valeriy Anania, Pes conceputd dee are viabilitatea viet fm cae profunzimes ideitor se iastreazi deplin, pe Snelesul tutto, Hoful de margiritare este o piest de o rart simpitate si de 0 solemns meditate asupra putigei roaste de 4 ne recupera moral trecénd prin vimile Incerctrilor lume Constantin CUBLESAN (Tans erie nowt an TV (1992), 11-17 de, 1. 49 2055), p10)‘Comuniunea prin iubire in piesa »Hotul de margiritare” lesa ful de mArgiviare a cre focal reprezins pericopa evanghelick de I SE Luca (15, 11-32), este un {extreligis pentru ch pleack e a parsbola lucid 3 ‘consttuicca un textliterar rin fp 8 autoral i ereazs singur personajele, avind ca mijloc .phantasia", Ye 48 rue gi ineodace patra act, “Total in pest i sub sel dort gi doin, inde rnumai persoans umani este legatd de chip tainc. ‘Margirtarul ete sina prin excelent, care invilue ints celui pleat ( isi isipto, injure acestai mrgaitar protec, louitor al adincurior, desfigurindy-se inteaga setune a pese Este grou a nade piesa fnt’un curent litera, dar acd ar trebui so facem, am spune ef ea apartne, prin personajul Eliaber, curentului expresionist, care ete © ‘rt de opoitio” (Mario de Michel). CCrize de identtate i imposbiitatea communi sunt speciice nu doar pesonajulu Eliabsr, cis pesonajcior din teatrol expresionist. Pang la un punct, Elisbar se faseamand atit co Fiul din piesa omonima de W. Hasenclever, eit si cu personajul Ful din piesa Zina rmoarti de E, Batlach, Paralela cu aceste dou drame texpresioniste este valabils pin la dezaodimint, pentrt 8 in tmp ce in Hoful de margavitare deznodimintal ‘sie feriet,totul eulmindnd in iubire, cele dout piese fmintte converg spre tragism. "De Michel Mai Avangarda artes soll XX, 64. ‘Mesidane, Bue, 96, ood. Ie Costa, Horul de miegirite | 83 ‘Merit autora piesei Hoqul de margiitare este cig orienteazd ctiunen gi persongjele spre inbire gi sperani,ficnd asfl ea textal smu apertin inttaitate ccurentului expesionist. Vaeriu Anania pornes de pe Dozitiexpresioniste, nea devanseand acest curbt prin ‘deznodéméntul personajelor T CChiar dact Eliabar atinge gi disperarea, elemente _specfie expresionismuli else salvar pin ube atau Piesa Hotul de margéritare, impértté im pat acte, este destinatd ait analizeiIterare, its scene prin dou ‘mari componente: simbolismul textuui gi vite tui dramatice. \ (O lecuré mai stent a pese ne faces conta de ‘apt, personajul central al operei mu este Eliabar, ci normal i-Bliaber Cele dou personje trebuieprivite impreuns, ‘no doa pri faptul cau aceasi icing (Eli dela Elohim, ‘ate in limba ebraica este deaumirea cei se atric lui Dumneze), igi prin lati pe care insti: afin. Inainte de a exista mfrtria dragostei, exists mfirturia clita de tat, respectiv de fv “Tatil e tat prin relata cx in; de aoeen i spure: To ct pururea ful meu, pentra cl astfelpururea eg ttl ‘si Bliabor ‘Ful mfrturiseste la indul sau pe tata atribuindy-i tbunktatea, care ns poate fi despanita de iubic: | Tatal ‘Tat bunt.” ‘nbundtatea cea far nume ~ spune Sf. Dipnisie Areopagitul~mu este mumaicauza a coeziuni saua}vie ‘smu a perfectiuni, penta ai lua mumele numa de 1s aceasta sau de la aceaacfune provideniala; dimp}tiva, ‘eaconfine mi dinate, i sine, tate Iucruile trp chip simple gi nedefinit prin superioritatea dessvishita a ‘rovidente sale un ga toate creatoae.”? *Dinine PuudeAveopin Despre uel vine Eu eset open I 1983, tad Ceo leche, p53.Yau Avan Sentimental pe care Eli manifests fatd de Bliabor ‘te dragote, al ind singurl ear seindreape.asupra ‘us: Flue tu mu sig dragoste mea spect spre ‘Aceast dragoste (ayn) fsearnl bir, afectune Jenene fpth de iubire sau recunogting si de sive fay8. de Dumnezen sun de intrjutorare fa de semen gi foi nots”? ‘Aces tip de ibire, ayaxm, ca déruire gi jertf 1 carcterizzaz infategite pe Ei ste, bites —dar divin = tubites in sine", despre care vorbese Lewis in Cele patru iubiri, spunind cea yeste complet dezinteresatt 1 dorestecees ce pur gi simple optim pentru obiecat ori" ‘Maruriadragosei alu st faprul cla plecare, el ug opreste ful, ia la tntoarcere mu] must, ei primejte cu bratele deschise, care fntotdeaun sunt berate printey. Ei ti ea doar prin iubire poate ange o parce din fing fui eu, ¢ de scees fl tine Tegat de sft “Tise pate cle ibe, file! — i spune Eli Dar te-am legat de cinghtoares sufletulai cu fini deagossi mele ‘Dragostes Iu Bi penta Eliabar mu oe oprest mitt (@ae0g) care este sentimentul de compasiune fata de sproapele nosy eSzat in nevoisuleteti sou tupeyti cf fn culmineez in ceea ce Sfini tring mumese ,ubirea nebuni", iar P, Evéokimov, ,infermul iubiri"* lui Dumnezex, ee TEESE EP oon ShsRnor furs abun al Ea. Anan Ds ‘ed nul pat, be. de. Baconky, Def, Bvdakimov a fas rare oem nieces Sea =e opal de mtgsscae a Tubitea—agepe ettcos care cobotrt pi in adincrile persoanei umane, find, dup expres lui A. Nygren, 0 tending descendents” Tubirea i Eli mu esto faire sine gi penta sine, ci ‘ste Indropata pre Eliabar. Ba ,implics comuninnes in terpersonald. Iubire Inseamosindreparea mes spre alt; stm aceasta se aattputerea mea."” Locul pial din care izvoraiedragosten fi Elete ‘nima care ,teprezintl fn noi simibolul insu al prezentes divin stl congtin’pivind aceasta prezen (J) ima simbotizeaza in mod vidit centro viet (.).Inime inbitoare est oteofanie,oglinds lr invisible itu Damnezet,”" ‘Tail smte cu inimafntosreerea fil i, Din ob ‘bit de placere (hedonism), Eliabar devine robal ibis tatu: li: ,O1 de-r ven Oricum ar vei! La primi cu brajele deschite [.]. Chei brajele mele sunt braje plsintsti Deozguditoae profunzime si sensibilitateestescena ialogul dintre Bli si Bliabar, cand acesta din urms recunoaste cl se ntoarc gol gf margaritare liabar(pldnge eu hohot): Tat, miPator steact Mi-am pierdut mirgiritarele. N'sm adus nimio eu li (fae pumnitcupt s+ culege lacrimile) 0, nu, ‘ule Ai venitma bogat de eum m'a pit. lt, ian ‘migtritarcle tngpoi. Le-i primit in palme gi mi le dat prin gene.” Nye A ros et Agape, Abi, Pa, 1984 (Ar ue teres conc ncpnte cure casero ek Sei Ip cesege ccd ee sn cad ct ‘etn, Stat Trine sant ice ft aie; aon Het ae ba (Chon ss Ghesn thon seek Tee86 Vasey Anan CX Eliabar a devent prin intoarcere un margaritar, rai ub nemsrgnite stati, reese din cuvntee pe ‘are Eli le pune fui eka mai mare, care nu sa bucurat nu a paticipat la tana intourcesilfatelui si. El: ,.pledsile sunt freq. Dar fntoareerlefntreo firescal.Sinu tebui osnditceea cei de nd, drtrebuie rei zea ce se osebest”. Nicolet OANCEA (Renter, a8 X (1999), n0¥, 911-8) Cuprins Pilda fiului risipitor .. ACTUL I. ACTUL IT ACTUL I... ACTUL IV... Parabola fiului risipitor... ‘Comuniunea prin iubire in piesa »Houl de margaritare”Preot Dr. IOAN MIRCEA DICTIONAR AL NOULUI TESTAMENT A-Z