Probleme Tablouri unidimensionale (vectori)

1. Se citește un vector cu n elemente numere naturale (1<=n<=100). Să se determine

câte elemente ale vectorului sunt egale cu diferența dintre cea mai mare și cea mai
mică valoare din vector. Exemplu: n=5, v=(9, 7, 7, 5, 2), se va afișa 2.
2. Se citește n, apoi n numere naturale distincte reprezentând elementele unui vector
(1<=n<=100). Determinați indicele pmin și pmax ai elementului cu valoare minimă,
respectiv maximă din vectorul dat și interschimbați valorile elementelor de valoare
minimă și maximă. Programul va afișa pe ecran cele două valori pmin și pmax
despărțite printr-un spațiu și vectorul obținut după interschimbare. Exemplu:n=5,
v=(9, 7, 8, 2, 5), se va afișa 1 4 2 7 8 9 5
3. Se citește un vector cu n elemente numere naturale distincte (1<=n<=100). Să se
afișeze elementele cuprinse între elementul cu valoare minimă și cel cu valoare
maximă din vector, inclusiv acestea, în ordinea apariției în vector. Exemplu: n=5,
a=(7, 9, 8, 2, 5) se va afișa: 9 8 2.
4. Se citește un vector cu n elemente numere naturale (1<=n<=100). Să se afișeze
elementele vectorului în următoarea ordine: primul, ultimul, al doilea, penultimul,
etc. Exemplu: n=5, a=(2, 9, 1, 5, 8), se va afişa: 2 8 9 5 1.
5. Se dă un vector v cu n numere naturale (1<=n<=100). Să se determine câte dintre
elemente au valoarea strict mai mare decât media aritmetică a elementelor
vectorului. Exemplu: n=5, a=(5, 0, 2, 1 ,4), se va afişa 2 (media aritmetică este 2.4 şi
elem 5 şi 4 sunt mai mari decât aceasta)
6. Se dă un şir de n elemente numere reale (1<=n<=200). Să se determine câte dintre
elemente se află în afara intervalului închis determinat de primul şi ultimul
element. Exemplu: n=6, a=(2, 0, 4, -1, -8, -3) se va afişa 2 (4 şi -8 sunt în afara
intervalului).
7. Se dă un vector v cu n numere naturale (1<=n<=100). Să se determine câte dintre
perechile de elemente egal depărtate de capetele vectorului sunt prime între ele.
Exemplu: n=6, a=( 50, 18, 15, 28, 35, 40), se va afişa 2 (perechile (18, 35) şi (15, 28))
8. Se dă un vector v cu n numere naturale (1<=n<=100). Să se determine câte dintre
perechile de elemente din vector sunt formate din valori care au aceeaşi suma a
cifrelor. Exemplu: n=6, a=(51, 842, 15, 28, 77, 132 ), se va afişa 4 (perechile (51, 15),
(51, 132), (842, 77), (15, 132))
9. Anul acesta unele magazine din Romania au organizat BlackFriday de iarnă. Ele au
afişat n preţuri înainte de ieftinire şi n preţuri după ieftinire. Aflaţi ce produs s-a
ieftinit cu cel mai mare procent (dacă sunt mai multe preţuri care s-au ieftinit cu
acelaşi procent se va afişa numărul de ordine mai mic, preţurile după ieftinire sunt
 strict mai mici decât cele anterioare, evident. Exemplu: n=3, preturile iniţiale(8, 15,
200), preţurile finale: (4, 6, 160), se va afişa 2 (primul produs s-a ieftinit cu 50%, al
doilea cu 60% iar al treilea cu 20%. Deci al doilea produs s-a ieftinit cu cel mai mare
procent, afişând astfel numărul său de ordine, adică 2)
10. Se dă un număr natural k şi un vector cu n numere naturale (1<=n<=100,
1<=k<=100). Să se înlocuiască fiecare element cu multiplul de k cel mai apropiat de
el şi să se afişeze elementele astfel obţinute în ordine inversă. Programul citeşte
numerele k şi n, iar apoi n elemente ale vectorului. Dacă pentru un element al
vectorului există mai mulţi cei mai apropiaţi multipli ai lui k, elementul va fi înlocuit
cu cel mai mic dintre aceştia. Exemplu: k=5, n=4, a=(17, 14, 24, 25) se va afişa: 25 25
15 15.

TABLOURI UNIDIMENSIONALE – INSERĂRI/ELIMINĂRI, SORTĂRI

1. Se citește de la tastatură un vector a cu n (n<=100) elemente numere întregi

distincte. Să se insereze după elementul minim suma componentelor vectorului.
Să se afișeze vectorul obţinut.
2. Se citește de la tastatură un vector a cu n (n<=100) elemente numere întregi
distincte. Să se elimine elementul maxim din vector.
3. Se citește de la tastatură un vector a cu n (n<=100) elemente numere întregi
distincte. Să se elimine elementul minim din vector.
4. Se citește de la tastatură un vector a cu n (n<=100) elemente numere întregi
distincte. Să se elimine toate elementele mai mici decât zero din vector şi să se
insereze după fiecare element par o valoare egală cu jumătate din valoarea pară.
5. Se citeşte un vector a cu n (n n<=1000) elemente numere reale. Dacă şirul
conţine un număr impar de elemente, să se elimine elementul din mijlocul
şirului, iar dacă are un număr par de elemente să se insereze în mijlocul şirului
media aritmetică a tuturor elementelor şirului. Exemplu: pt. n=7, a=(33, 13, 77,
19, 5, 34, 100), se va afisa 33 13 77 5 34 100, iar pt. n=6, a=(33, 13, 77, 5, 34,
100), se va afisa 33 13 77 43.66 5 34 100
6. Se citește de la tastatură un vector a cu n (n<=100) elemente numere întregi. Să
se elimine un număr minim de elemente din șir astfel încât elementele care
rămân în șir să aibă proprietatea ca oricare două elemente de pe poziții
consecutive au parități diferite. Exemplu: pt. n=7, a=(33, 13, 77, 18, 5, 34, 100),
se va afișa: 33 18 5 34.
7. Se citește de la tastatură un vector a cu n (n<=100) elemente numere naturale.
Să se insereze după fiecare număr din șir care nu este prim cu primul element al
 șirului, cel mai mare divizor comun dintre element și primul element al șirului.
Exemplu: pt. n=7, a=(33, 13, 77, 18, 5, 34, 102), se va afișa: 33 13 77 11 18 3 5 34
102 3.
8. Se citesc din fișierul date.in de pe prima linie n, apoi de pe următoarea linie n
numere naturale. Ștergeți în mod repetat câte două numere alăturate egale și
afișați în fișierul date.out numărul de ștergeri efectuate, precum și numerele
rămase. Exemplu:
date.in date.out
12 4
123443223396 1296
Explicație: se șterg pe rând 4 perechi: 4, 4, 3, 3, 2, 2, și 3, 3.