LEONARDO BENEVOLO CONSTRUCTIA EUROPEI POLIROMLeonardo Benevalo s-a nascut la Orta S. Giulio (Novara) in 1929, Licenfiat in aitecturd din 1948, obtine tl de doctor honors causa in stinfetebnie al Poltahici in Zrich in 1980, Intre 1947 gi 1955 a fost asistet la Universitatea din Roma, apoi pind in 1977 profesor de Itoria arhitecturi la universitae din Roma, Florenta, Venetia si Palermo; visting lecturerla Yale (New Haven) in 1969-1870, Columbia (New York) iin 1982, Caracas (Venezuela) in 1968 g\ 1972, Teheran in 1971, Rio de Janeiro in 1980 si Hose: (Tokio) in 1986. ‘This book is part of the intemational series The Making of Europe of which Jacques Le Goff is the General Editor and C.H. Beck'sche Verlagsbuchhandiung in Munich - Germany, Blackwell Publishers Oxford ~ UK, Editorial Critica in Barcelona ~ Spain, Gius ~ Laterza & Figli in Rome — Italy, Editions du Seuilin Paris —France are the original Publishers, By arrangement of the Literary Agency Eulama, Rome — Italy Leonardo Benevolo, La cité nella storia d’Europa, Ector Laterza, Roma-Bar, 1993 (© 1993 by Gius. Laterza & Fig, Roma-Bari © 2003 by Editura POLIROM, pentru prezenta traducere ww politom.r0 Editura POLIROM Jas, B-dul Copou n. 4, P.0. BOX 266, 6600 Buco, Sealab P.O. BOX 1-728, 70700 pceeetoe Descrierea CIP a Bibliotecl Nationsle @ Roméniet: BENEVOLO, LEONARDO (Qrapu in storia Europe / Leonardo Ben Cv ina doe volo; trad. de Madina Lascu: ues Le Gofl— asi: Polcom, 2008 254 B20 cm (Constuetia Europe) (SBN: 973-881-217-9 | Lascu, Médalina trad) Printed in ROMANIA, CONSTRUCTIA EUROPE] Leonardo Benevolo ORASUL IN ISTORIA EUROPEI Traducere de Madalina Lascu POLIROM 2003Cuyint inainte ‘Europa se consirieste. ltd o mare speranfa, care se va nfprui numa ae ia, Penira ef ziua de astici se tage din cea de ier, iar ziua de oer rc ie aul recutului. Un trecut ce ni trebuie sd paralizeze precentul, ri (aja va fle diferit in fdelitate si nou in progres. Intre Atlantic, Asia SiAphiee, Buropa noastra exist cu adevirat de o vreme extrem de indelun- Sar csenatd de geografie si modelata de istorie, incd din impurile cind are Law dat mumele pe cared poarta. Viitorimea trebuie sa se sprijine pe aceste mosteniri care, incd din Antichtate, ba chiar din preistorie, tau inbogatit Europa treptat, icind-o extraordinar de creativa in wnitatea Sin diversitatea ei, inclusiv intr-un context mondial mai amplu, ‘Seri ,Consrucia Europei” apare din iifatva acinci edituri de limb si naionalitig diferte (Beck din Miinchen, Basil Blackwell de ta Oxford, Critica din Barcelona, Laterca de ta Roma si Bari si Seuil din Paris) gi urmirestes& arunce o ning asupra constrairii Europei si a punctelor de fora din cursul acesteia ce nu trebuie utate, rd a disimula diftculrtite Ieee din rec. Intending tl cre una, comlnentu rit sco confit, dvi i contradict imerne. Aceast ere nu te va asc angfarea in micires european rebut eleatd ndepin cunostere a Meal deasemenea, in perpectva vitor Dea tid activ al see Def, munis parc aso ipa pent aserieo sori site iscPe era pe carl propunen aparin celor mai bt istorii din al ease incusynecuropen lec sa sau nu deja arma. i vor share problenate exentaealeiorii Europe in dere domeni istorogrfia ce se ind 'm Buropa in cursul secolului XX, si area Concept eal 2 al seo niet deco lorde rofncime siinga istorii. Mi a i 4 ade element de rspuns la marie eer cultural ~ sprijininds indel tradiie tural = spiinindusepetndelungata tah dela Herodor pind la note concep eladonte Jacques Le Goff ‘coordonatorIntroducere Orasele europene s-au nascut o dati cu Europa si, intr-un anumit sens, au determinat nasterea acesteia; ele au constituit unul dintre factorii, principalul poate, al aparitiei Europei ca entitate istoric’ distinct’, continu’ s& caracterizeze civilizatia curopeana atunci cind aceasta igi asuma o pozitie dominanta in lume si isi pun amprenta ~ pozitiv’ sau negativ’, dar in tot cazul preponderenté - asupra oraselor contemporane din orice parte a lumii Tstoria oraselor europene si istoria Europei sint, in mare masuri, o unica aventura care a fost povestiti de nenumarate ori. Un subiect atit de vast nu poate fi epuizat doar intr-o singura carte din aceast& colectie, care exploreaz teme si momente specifice mostenirii cul- turale europene si unde fiecare dintre crti considera orasul drept locul unde se intilnese si se incrucigeaza toate firele istoriei. Se poate dedica, in schimb, o carte special& cadrului fizic al oragului. Acesta are un caracter de permanent care permite citirea istoriei ,in sectiune” si este, in momentul actual, un canal unic de comunicare intre rezent si trecut, ca si de conditionare a prezentului asupra viitorului. Aceasta functiune deriva din natura orasului si echilibreaz4, in mod paradoxal, tendinta lui spre dinamism si inovatie. Dezvoltarea urbang - incepind din mileniul al I1I-lea 1.Chr. - a permis obfinerea, prin intermediul unei concentrari a raporturilor spatiale, unei accele- rari in timp si imprima un ritm mai rapid evolutiei umane, care diferentiaza istoria de preistorie. In acelasi timp, ea a facut durabil peisajul construit intr-o epoc’, il transmite epocilor posterioare si leagi modul de viata al fiecirei generatii de optiunile facute de generatiile anterioare, Ea este, in prezent, un motor pentru avansarea mai rapida in viitor si o ancora pentru a nu pierde legatura cu trecutul : este, in ambele cazuri, un instrument de a célatori in timp care, deplasindu-se in ambele sensuri, permite saltul peste succe- sitnea evenimentelor si apropierea de situatiile indepartate0 ORASUL IN ISTORIA EUROPEI Aceste constatiri sint inc dominante in lumea actuay Comunicarea la distant face din ce in ce mai putin relevanig qyt centrarea fizicd a activititilor umane, prin urmare modul de y. urban fa de cel rural; dar cadrul fizic care tinde s& se integr Pistreazl ssi sporeseinfluenta asupra moduli de vig in tS posibilititle de deplasare side petrevere a timpului liber se dezyoi Orasele europene consttuie o parte esential& a acestui cadry, i, conservarea patrimoniului material este necesar& pentru a ny a pierde 0 sum de valori care n-ar mai fi accesibil& altfel : identitateg locurilor in care trdim, stabilitatea care d& sens si relief diferitelor experiente ale fiecArei generajii, permanenta unui .centru” care <3 ru se schimbe la fel de repede ca periferia si unde putem depozita sipune laolalti o parte din amintiri, prea grele pentru a fi purtate de fiecare individ in parte. Baudelaire a stiut si sesizeze, inc& de la mijlocul secolului trecut, aceasti dramatica dificultate a timpului nostru »Parisul vechi se duce ... (Oragul, vai! se schimba dar inimile nozstre se-nnoiese Ia fl) 2] Parisul se-nnoieste! Dar toate-s neschimbate fn inima mea tisth! imi par inchipuiri Batrinele foburgur, inaltele palate ; ‘Mai trainice ca piatra sint scumpele-amintiri”'. {In personajele acestei poezii — lebiida care igi ia zborul din cusca sa, Andromaca trimis in exil de Pirus, negresa chinuitd care, i ceata pariziand, cauti palmierii inalti ai Africii indepartate ~ ii Tecunoastem nu numai pe oaspefii dezradacinati care ne populeazi ‘orasele, dar si nelinistea noastrd, a tuturor, instrdinafi datoritd dis- \rugerl zi a mediulu fa care am crescut ei : sult mal puter ea emedinaceast separa de mediul ambient sgenereazi exgenia mode u yTRODUCERE ; ‘; ji mult din ce in ce mai snpotnte si mai frecvene, cameramen a dirija, in i i ni sau se itor vitoare, fir stim. 2 PFEVENY SN ce am viata genetele indepariate ale interventilOr ROBSKTG A tie ta. nie Tn mi, a erie i 4 mediul nostru i ai ere, infelegem acum piles hic moder es, dari conjugii faptlor SHV i im. Jntem incapabili s& le 600) at imteresele pe care Sime gard responsabilitatea epocit noasire $1 oan ae foarte urgeth aeupra acest aspect als CUOPEDE eared sntei, material snt foarte mumeroase: i jor isora organismelor urbane este prin natura ci, 0 stOris 3 aon : trebuie mai intii analizate pe rind, unul ¢ particulare, Car” Teele, mari sau mici, au fost studiate in aceast area tonigencral de propriii lor locuitori: sentimentul de apar- tenenfi a suscitat, in diferite epoci, nevoia unei reconstructii iterare sau stiinfifice a evenimentelor care le-au modelat fizionomia. Evolujiile formei fizice a oraselor, aparute din combinatiile cele mai variate ale factorilor geografici si istorici, compun o paleti de cazuri mult mai diferentiat’ decit evolutiile economice, sociale, culturale, care sint mai usor de redus la citeva categorii conceptuale. Dificultatea const in a reuni intr-o singura minte numeroasele date care ar putea fi, cu siguranja, culese pe un calculator, dar care sint prea complexe pentru a forma un instrument unic si depasesc cu ‘mult capacitatea unui creier omenesc. Operele de sintez’ care folosesc aceste materiale de baz’, con- ferindu-le o aparent organizare, sint mai putin numeroase. Ele \rateaza mai ales formarea oragelor in Evul Mediu. in aceasta privinta, cartea tui Henri Pirenne, din anul 1925, Medieval Cities, Mota cee de partial si de controversati, incit a fost 0 Sooo ate, demonstratl de mai multe ori de-a lungul a doug ee oe a ‘Si mai rare sint operele generale care se ocup% cxistente tn Pa a intervin, pe de-o parte, mutatia oragelor pe de alt parte, transplantarea modelelor “Surepene in alte parti ale lumii Faza de inovatie urban’ a revolutic r i ici industriale, mai recs ft abordati si discutata in termeni operationali, deci intr-o ag ig seer care aproape a impiedicat stabilirea legaturilor dintre ‘ealizirilor si modelele mentale. Identificarea oragutui2 ORASUL IN ISTORIA EUROPEL european cu oragul modern din intreaga lume a fost acceptati cay fapt, lsindu-se deoparte enormele probleme de compatibilitae cn Celelalte realizari urbane si hibridarile care s-au ivt, si pe alte continente in Europa, ca tn aceasta conceptie asupra modernitifi, conventional si ned. ferentiaté, evolutia orasului modern este, in mod implicit, con. sideratt ca incheiati. Totusi, istoria european’ nu se sfirgeste aici nici in acest domeniu; pentru a constientiza acest lucru ~ pentru a dda acestei istorii 0 continuare potrivita ~ trebuie sa recunoastem ca modelul nostra este doar unul dintre modelele posibile de oras imodern ; trebuie si regindim incadrul modernitiii evolusia s 4 oraselor europene, cu variantele si punctele ei comune ‘Pentru a face, chiar si in lini mari, 0 descriere ordonatt a unui univers atit de diversifcat, ar fi nevoie de o carte mai ampla decit ecu! de fata. Firul conducator al acestet colectii este acela de a Scrwaliza anumite aspecte specifice mostenirii culturale europene, impingind analiza oft de departe este necesar pentru ale inielege Poradoxul e¢ trebuie rezolvat in acest domeniu este c& pluralitate. Foprezins& una dintre caracerstcle specifcitail. Nu ne rane ‘Nasi decit s& prezentém exemple, grupate in functie de perioadele cemnificative ale istoriel, care nu reprezints ins intreaga istorie 3 seetui continent. Europa care ne intereseaz nu este 0 zon geogr fied, cio realitae istoric& determinant; trebuie Iuate in considerare tho numai oragele care s-au succedat dintotdeauna pe acest teritori, i gacelea care au apirut atunei cind Europa se forma ca entitat distinct $1 au Insott evolutia ef ulterioard. in aceastl perspectivi, pperioadele semnificative sint urmatoarele: = ruptura de Antichitate, pind in secolul al X-lea (capitotul 1): — formarea oraselor medievale, 1050-1350 (capitolul 2); ‘epoca desivieyrlor, 1350-1500 (capitolul 3); = on e® ~ devin, in imag vin concep. in imag Pentru a sfida Ceea ce conteaz, Taste, in primete secole ae’ fe, tn primete secole ale Ey, ccimeulriiie spel ele fo in Tuinele ie ie se (cle urbane ale reeinase,° © lumii antice Bordeaux, Toulouse, "E Teilor barbara bi pi imprejmuit, in ma are Toledo, ata, 8 Palatelor ance MM, Worn Pavi * atunci cing ao” Sih nd aay St curt te comunicafe, secolele XIXII (of. R. Lopez, The “Dent & Sons, Londra, 1960). 12, Europa $i efile d Birth of Europe. 3-M2 Formarea unui nou s istem urban incepind din a 4 redutabilii invadatori Teena reek ai cre ~ arabii, scandinay, extremitatea Eurasiey Ph inna Mlle suse de energig nordice, on is cea eave Seam or de vint say de aoe use la punct in mail {emus clit pe trtorig cea tM si abundenta de nol Permit © ereyiere a populajes w Pea" Sila limitele sale oi ne ureard ping a NE ara eden mel Sle orientale nce oes UMHS wel gh SOE. proc sSecundare si tertigre 3° Oe¥in centre spate: cease’ tat fate ang ee Pelz tn ath . en Ching RL supe yey a 8 activate ciate lames ant ge polite inte cle - SOI. dar uneori total initiative oraselor europene si devine o cars explicindu-i suecesul universal. *® FORMAREA UNUI NOU SISTEM URBAN 7 imp, urmele civilizatieianticefuseserd in mare parte sterse an gle | metal. Opctele perabile, psu ptr din ile preioase, dispéruseré de mutt vreme; char 51 cele safe a Consatinopol~dtena Partheror de Fis 5 blourie jen ateniene, de exemplu ~Fuseseddistrus sau furatecuocazia ii din aul 532 si miscrilor care au urmat, Cea mai mare parte seMauimoniul artistic al Romei a fost ars sau dspersat in tmpul ‘azboiului impotriva gotilor (535-553), incursiunilor sarazinilor din polele al 1X-lea si al X-lea si asediului normanzilor din anul 1085, ‘Ceca ce a rmas din imensul patrimoniu sculptural, piesele care sint ast expuse in muzeele noastre se aflau inci ingropate si mu tor fi descoperite decitabia incepind din secolu l XVI-lea.Ici-colo, frsar ruinele unor monumente impundtoare, care nu last si se ferceapa planul de ansamblu din care au cut pate. Texele antice tieeare dispunem provin in mare parte din lumea arab, de unde au fost adunate doar in secolele al XM-ea si al XIV-lea sau au fost conservate in fondul manistirilor, unde le-au descoperit umanistii din secolul al XV-lea, Formele inc venerate din civilizatia antici capitd contururi imaginare si fantastice ‘Aceasti eclips& a patrimoniului antic partici si ea la nasterea lumii noi, Distanta mentala fayi de modele consimte ~ in multe domenii si, mai ales, in domeniul nostru - inventarea lipsitd de prejudecdti a noilor produse, reinterpretarea siturlor, indrizneala Ge a incdlea regulile tradtionale. Nu se mai cautl perfectiunea formei urbane, bazati pe marie sistematiziri publice, ea fiind Infocuitd cu acceptarea imperfeciuni, cu (Olearea elementelor ‘eregulate, neterminate, a contrast Constante ale oraselor europene: Tnacest content se scifeaz4infinita varietate a peisajelor urbane, InihSe08 omen TXLeu al XIV, Lips de Salt renzo eo vas rele medivale au Eile pe cae fT oor dinmteplle ance, msumae ee concqec lr cst wn ata de carer ae 3. dar in cone uncicind vor deveni mult mai mari si leva da originals ch a, mai pereepem ind Sin Be care noi, cei a1 Sgprergurd mondial, eente ale tani coruri marae. i gchar opse, care dovedese ce Sonomice si cult 1a dimensiunilefamiiare ale unui lo. Posibits reducerea Ul Tae reduce la o singura descriere, Aceas varie jude modell existent n mo coneet ies care eo tipoto rs uli, care vor rimine particularityxs ORASUL IN ISTORIA EUROPE, in cultura din acea perioada. Pentru a dest Poste incerca explicarea mecanismelor ¢: de realizari concrete si alege citeva exem, rie unicitatea ac, are au produs ple. Orasele maritime italiene arab il numeste, in anal faimoass cetate Pateoli Pozzi), Oto asupra unguilor (988), Pierderea bazei Fraxinetum d Spatiu schimbiilor de care incepe expansi Imoseiea ami e ay Me Venta spare, de ee Police occidente sta Si, din acest mo Comercial, fa mar- um mes fn Chronotoy tH de relagile an acon lesiman wegen dab oriine ist un lan din seco a I esimum sextum diferits de im: Bs Sbtezentare ne ta uniforms de apa, complex si invizibi FORM! yragului di tia incon aati 2 te o alegere ‘amindoua in mare. Este °° nod Si att co analeor si desma tl emer cconsotiding ir Terie AREA UNUI NOU SISTEM URBAN seco a XIV esteai ate asf ezonabild, Celebral sect lea, in Codex Marcia, ara a zi drumurile de api in« ORASUL IN ISTORIA EUROPE punctele d Team c opera de conoidare a fst o foarte pronunjati de ce destul de mare ca s& cupriyit Mat fare ope" Con Grane, a rind fe eatin, Cor ee eas inclu t Pe Saul puts akigupeboti eee ora, tin apropiate, prin cotitura 0, dea virsarea acestuia, sit suns Se eee il sion tsi cava hingal Rls oe oe le locuit ‘Acest organism splendid, gi secof ah Dee ae ee aliza Maanaslo la ea see sediul dogilor pute penal at naan Rao seo al XI-ea, ind a SE lmfoté complet in secolul eet © definitie mons a subdiviziunes Ine 0 13, meds eR onstantinopal reconstruid saul 175 ci slilistick dintre Ori ca intre Orient re plas 1 3f Oceae sez Venetia dineolo de pris inclusiv de Raver =e exclusive ale or ieee Sie pc cl le orasului, aa 5 Silva it smut some = uses cladiri ene Conn baa ‘tia el constituie fronturile Fatadele adopt iladete adopt succesi siurileromanic, on. faire oe aa ctaron amas finchunes lor erga ag tl canalelor. eur imi passjelor. ascents Sigurabia aera, sabia sche ret a 2 siete a colin esi ee a perfect a spatilor public xine? ®8¥erai care filtreaza ima : iginea in cele dou: Privat a qudve di impor = chen eeu enema are eae. usoare pul clot sag, gy ie upg OAs tna PORMAREA UNUL NOU SISTEM URBAN a = domind ansamblul ispociivaul urban, oy relays Ii og gj acratice si teresre cate 6° fncrucigeazi cu un mic steiproo (pictonul care urcl pe pod. gondolierul care ist rad arece pe dedesub). Di acest fest regula, Tegat ide plant orizontal al apei, se desprind clopotniele Feito care indicl Ce eparte centrele principale si secundare ale via citadine. AcopeTisl riu al campanilei San Marco, cea mai vena dimre rate, putea fi Viz de navigatori de Ia 0 distanti de a adi, aproape 40 de Kilometr (abellico”) dix agua Ia care sa adapta cones raul trebuie, 1a anmoment dat, modificat fn mod acs pentru a-sipistra caracterul iuermediar dinkre mare si frraferi de care depinde supraviewuirea pagului; ingineris din Republic® ideviaz’ canalele Brenta st Piave ie se varsh in Tagund, pentru a cvi mpotmolirea, sapa noi canale entra a facilita tecerea vapoarele’ rmigcarea apelor, intairese penile de rsp, acele Hid, dinrelagunt s pentru a rezista patton si protcjeaz® integrtatea medio {nconjurdtor prin Ieei extrem de severe. “Acecasi tensiune, rasionala si teme ist qh construcfia fizict a orasului 1ABU= obiect al mitice din intreaga lume | ‘occidentald si torusi radical difer altul, ,clidit pe imposibil my. Venetia este singurul 7” (Sansovino" lorag-stat european care cons ees statele nationale din cureaza cu suc i ag ea si rhine, pind tn sects al XVIfFlea, © mare putere mondial, cu o const ee escimba ne sil Ma realty (1297) a tratatal de ia CAMPO (4797), Primes 2 Frere cn sein dramatice WIM asicismuli srestiuie fumniig nowt civiizatic vinal® ‘elaborat de pictor din sevotul IPS le patasio, cre 4 cone” Efuriune univers For dou sec: ang ma ee CO asta - chiar supravietwirea 121% i, Caracterul special al sare) soercing Ia weet oan conten BT ae a poate, sre savers inflexibil vara, susfine constructia poli admiratich de oricare spatiu Tocuit ined din |, Pisa este un unde se vars Amo $i pire de Venetia 1 r mand, de-a hungul Iagune2 ORASUL IN ISTORIA EUROPE devine important atuncicind Augustus sstematizearg Dora limita mera sins Pinus. Orsul medieval a att meapitl ae dejun important peicada carn rs Marland = desi se suprapune pail peste asezarea Antica, tia Consierat un oa nou, care urmiteseaproximaty table ah, adapat ins liber la curba fuviului sf terenulu Dezvotarea sa se al Xi-lea - cind se formeaz autoritatea portunitiie PULL Secolyy comunala = si a doy al XIlLea (fig. 14), “enfa formei urbane consti, ca si 1a Venetia, in admirabils continuitate a tehnicilor de Sonstructie, apoi in omogenitatea fesu. ‘ului edilitar, format din clidirile lace, fe i tocuinele-tur, ainiate, eu pereyi Gespaitori verticali din piatra si arcade tesite, din cérémiag, marilor structuri utltare © sirurile de arce si » Tispunzind canoanelor paleo- ‘ peta St Petabil al dispozitivului nial eine tn acecasi clive, pete Intreruperi, addugiri nepre- impa Bermite intoducerea tn Se x Imprumutate din toate og frame, Yeon eerogene lunile Mediteranei, ‘Aceasti operatiune este mult mai expeditie impottiva sarazinilor in Baleare, numeste pogeeleo™* Roma” i sublniazé ideea remarcants Pe care te Pisa ,altera despre rola ef. La fl, pasion Adunay gata tunel ‘oriilor si relatiilor comerciale gi Aliplomatice, gat toritt cala- ‘Valea Rinului, este administrat cu un: Sim al responsabijo' et pind 1a pind atunci in Occident. Este o ca tare care deniges a 8Cunoscut tual greco-romand -incomprehensibia piea a inte re intelec- Iai degrabl, matricea ditibutv si consnanat a Goalfeat din Ancchitate: compozta prin adaig® ° gale, cu referintele sale pitagorice, teoretizata 8 BAN MAREA UNUI NOU SISTEM URI : ard e te de altfel ci (1202). Still pian va conse de alk an " Saaatie foarte lar, Sci, Sadia n prs 2 wreazi Viitoarea .renaster in a refigul Pieana, unde PF oo 4 el fa trate pind ee ‘Sanzoni, a caselorsreut jdizare caselorsurmus Pas medio oo ira ana in To 14. Pisa, Harta rete FT ees rezent (of - fe, Catedrala este inceputs de 1 ace Catala ete Uneopd simula © 08 retin, CHE admirabilul °F asul a“ ORASUL IN ISTORIA EURO; de norman : a porn eis Sei ups Rae ee aon mit 3 Curin ¥ i dupa a i de anit nova fajad’ este i iceea est ; te inchisd cu usi de bronz, * aa Pa ave » Ce Bonan; 0, i si Sari dl Sardinia (1165) ga oo 4 Portovenere la Civ © Fete weceh tte Ya incepe con: = iH i sual cara se ges + intr-uy ent x ila Lop Pal deschis, abst ve eet care mee fvgarea ior clement f Statut din anal 1286 pres exice ar eae Suh leme ficite unt Site anu tru monument te 4 vertginos efetcle Count ye? ume vgclume dliteie ana pai setaliy, ga teetiC, tan 9344 ete teat peer maria cum presupa ‘i peneambis", tal deg eeu lui — ata ansambi REP inca Angelis a oe vicars Sb lige eg 2 Ue ‘Ossat’ - Palate de gh"? luviuiyj apse? in yet egdtura cosmict fluvi gi tt ‘Ammo cit 8 ungha’t Pietduro, spate oe Siu fay rd-veetie: Pata continuy,areuit ca tale eye eugcee! cena cal ar Sut de anette ae Pun rive” (Rus tii) iO siewetes ar in zitey TE my : samba Mons gay 2 dinte-0 iurile «fh cu orase uviale eur anul 1870 ater np De eaza acest a in aj spare perrenttel Provocate tl Tsonalitatea 6 inti ‘unghie alte enigmaticy de i lui Nica te in lo ain ve rORMAREA UNUI NOU SISTEM URBAN 45 _ ani forte consis traditia plastid a Anschitai st, i een poate ‘considerat unul dintre creatorii clasicismului oP a1 wi Frederic ‘i Ii-lea sau un exemplu in acest sens al ese lr fat de meted ‘Antichitati, cultivate la Pisa; eet ficient SH ‘amintim adevarata colectie arheologica adunat in 2 nevaasiporticl din cimiti Experienta lui Pisano este, decisiv’ pentru cultura artistic italian’, iar scoala sa io si Giovanni Pisano, reprezentanti novice © esi aparin Arnolto da Cambio si ni] aan ai seulptari florentine mneze, isi extinde influenta in fprenga peninsula rmétoare, Pisa rimine in afara evenimen- jn eursul deceniilor wi tear iorice importante. La inceputul trit un nou Zid, in jurul cartierulu pj suprafsta total de 185 de hectare, ‘eeolului depopuleaza oragul, in timp ce ‘Rnele din port fi accelereaza cderea ; in anul 4 ‘ominatiaflorentind ~ cind se construieste, mai Livorno ~, jar in secolul al XVIi-lea ea se reduce | Baar Crap tisdicval care #1f0st © pericadl uma Ath capitalele lumii mediteraneene, sinteza a Orientulti si Occidentului, Gerretisecitod pagnic’ orag de provincie, cum ajunsess F Toca: Monumentele prestigioase si enigmatice rAspindte Prt orig si pe teritoriul invecinat se intore, prin fora fucrurilor, in spatiul rural, dar rmin marturii ale une civilizagii artistice foarte ime, perma de succesul universal al claicismaltt “modern”, Genova, rivala $i apoi invingatoarea Pisei, isi plaseaz’ portul si echipamentele urbane intr-un spailu ingust, fri c&i de comunicatle interioare, Urmele orasul rerio sint incerte si numa In secolul al TX-lea apare © tat defn, ne sind raul oa Fe aorta in cadral statu ow OTE i eax o| suerte de 22/00 Noor ictal See smanat sit anova, 0 parte © COD inguste unde, in Fev al Xelea, mux detinitv socio, ‘episcopal sicatedrala. Spre secotul a Misenig numa wei Porth = S8n Pietro la nord, cea a dupa batalia de la Meloria, castelului 1a sud nage, hat I tangul din Portal ‘Soprana 1a € a fost atirnat lantel Pisei — iar spre vest, frontal macit este eupat in iusegime de instal ile portuare. Ca si la Pisa, desenul pa ean, cea pail sel oman, ese conse -_ secolului al XIV-lea este Kinsica, la sud de Arno, cu dar ciuma de 1a mijlocul malaria decimeazi satele si 1406 Pisa cade sub la sud, noul port 1a 8600 de locuitori,"7 ORASUL IN ISTORLA EUROPE LRP: oRMAREA UNUI NOM © creatie noua, care dese din acces r isteme diferite ca sari; cel al ine ani 135 si 61 ae Med er 8 MOL dtimicaet ogi oS ina ane dot i ma impor. TANCK colnior eye HE cpg | tee” et ard). Zone toa sat intrate Primaria din anal sent; Cites jai, in a 139. Digal shoe ova faruri din ~simatge’t | Batt xen, arcade i arene rimaria care avanseazi f Sat J ade coe fora de cate i Inara 24s arsenal a lla Xie complceazk acest erage ial cae ap (i, 15) creat in mod a fale af militare genoveze Ffowcle gigantcei expansiuni comerc ¢ awl ih anul 1380, poate fi comparatl cu cea a NCOEHE! Tsfeaur foarte dens al casclorrimin putine spatii bers | ric® sok fa catdrale sh curiae, und sntgrupae locuntele Prine fami, precum cea a familiei Dora, aproape de biscrica San Mineo, reconstruta in anul 1278. Cele opt subdiviziuni urbane sau onpanil”formeaz% un evantai orintat spre coast. Rada. insti Strprotejath de vechiul dig, se prelungeste la apus spre colina San Bain pe care se va construi, in anal 1543, rurnul inaltal Lanternei + in jurul acestuia, panta colinelor va fi amenajati in terase, prin ‘onstrira vilelor renascentist si baroce sia fortificafilor moderne, pin la finia crested care se datoreazi une! intregi ‘Accasté magnifica opera coletivi, ceonomi materiale si mentale, refuzu fi unei iguroase selec a sluilor asigur& pentru mule vreme Torta Genovel. In secolul at XVi-lea, oragul si pierde inde~ endena politics, dar rimine bogat si srias integratstaelor interior peninsuli.{nzilelenoastre, nou! rol economic al Genove {2 contimitate cu storia oragulu,desfigureaza veces cctate si 0 fice de nerecunosct, Portal modern lin cu masini gigantic, ese fnchis de un rid cae il izolea& de vechial chei; soselesuspendate si “are nor sufloea eta Ripe sli strivesc dimensiunile radionale In timp ce Pisa - casi Atena, Roma gi Bruges - este un ora nate ea ontl situa a oaecaredistanp, Genova, Venetia, mal tine, Areaerdam nu se pot diocia de port; insaatile maritime si seine construc se rik aici in mod armonios, graie culturt a ee ventve a aeselepoc i formeazd un corp comn cafe itor noatrespestalizate. Epoca noastrS tra ideard distinctile cl Sot ek petrene din Venetia decittnveligul, iar din Genova, nict Imicar ai luia tot cee superfluy, precum x 5 Sema, Ripa Ma in seco al Rl el Madoc ease Grow8 ORASUL iN Is ISTORIA EUR UROPEL Alte orase europene Cele trei exemy exemple, Vene a tia, Pisa si Genova a, De cit de t traordinae,oferd inte inventviate Taha pttaesCombinaie de Tiberta Pett pe a cele mai perfectionate cea eestor medieval ale politieg Preferat s3 ince Consecinge functionale gi forse: ate Trea aces ore yt Pt 2 stupa net La azar tic i athitecturale MOE din acea epoca ian fa ‘Posibile i ‘asemenea rez, ieee Eat terrae re in sute de a inceput m1 = cae atl asin demogra ‘and ey ‘© de lucru ta tar Fd pe tule noi zone a Der he a aan pe ureurle care gee to mai larg. i or i. in iginar clang, meet In orasut care at 3+ impun, ajorit are constru k struirea unor incinte sigue conayanigStt St 228 se te conte arya sy MESUEAT gi com insta sa 8 sistemas $i comer. iu cg, emul politic feudal sto 3 Poli popula Si esting ica conomi ttt rar ee tem dae frien so Ulate ppg 2° PTOPOrtionale eu veal art pubes BPrtonale cu yeni en a ‘ee ce Spratt AP A a a rei sone Stel mabe eng amate inbideau, SC A satu de ait i car iSCOPIi gi ey ops Fe, pe primul loc lar, dint-un “un anumit’numar =Consuli” (consol) in Hal si dint-un mie rej anus Consitiy gga? **zingg pry SPFOApE are zi Ge magistray sa® Serve? titcipalele sau ane it aca Siam ea ga Talia, Zaye enezi pare dig ey ne sot, si magaile ee oRMAREA UNUTNOU SISTEM URBAN 9 peri agin pe cian poponul Pe Tings comet Peer gh aor relipiase: episcopis oh pile xalea, ordinele monastic instalate {in orage. Pentru gsc ele dint corpurile police si clase sociale, in tara enor apel 1a un magistat sain, num podesta. la ia pitch se oprest It porileorasul sm = intinde srasnera oral spine, de Sat pri eprom aoe oolearh de apt un teritoia mal ul Su na aime pre deosebire de pola grec, lest un ors inchis” a er ogaegaltat tn dreptri poplar. Activia a police se pot ntnde foarte bine in mea reas cont itdeauna ineeselor stile ale popula zhane, Pe a ate cin urmd nu este un corp care-siexprim voina frie ae ae rvitard, ca adundrile din orasee grecesti: clasa dominant aera in conse lrgste in mod progres, Ards nclset aa atrd oumcitorit salariai Lar cind acesia din rma intr In Fenapentr putere - fn timpulcrizei evonomioe din a doua Jams aaa eNr at xiV-lea ~ ef sint merc infring,fapt ce foriaeaeh oncenrarea puterii in miinile uneia sau citorva fami ! mai viibilalacestor lupte este competiia pentru ocuparea cos anand, uneor char spcolarS seal rban limi SO in parte prin regul intitutionale. Mee dase iexe cupringe o-mare diversiate de Caz cons Ree ceuiclejgeucral si wu anstin.o sur TE Fea Onnale medievale 8. cunnsc) wo singurd” Uibensey ani mite” iberifi, m categort inssimionale It absroe' aan ttadd hae Onganizarea pals conditioncxzh aspect fizic al paar e posi prini-un decor cars of angler peocagonish tun tren de ine sa d= COO er man eo Stare ee Penne cetace exqoscu. Dino pnmaroascle forme se pot distinge ‘novati majore i Pa noah ee i pi, uit arvana, i eax. fre careers oben ines fend o peect iil Asean construct De Pons Bisse i petura in care nitatea sa nu decurge ditt-o regul i ~ a in oragele din Antichitate sau din armonia perfect a elementelor sale, supra- din Renastere ~, mentul .nume- misurs, centrele ‘tunes in imitata, fi si in {intro Ede ori vras, ca forme 1 senti- functie itori ai lepati; ientele i patrii a mod sin. ~ tte ale ant pe ne de: ORASUL In isto, aie Capital a vizigg : natn quan UNUENOY ame Kol ae “igotilor, devine my 4 |i _6 ORASUL IN ISTORIA EUROp EL burg Surgu tn puntte cele mai nate Sietlal Xen. oral Brags obese la guvernarea z a shai ropitr na $2224 © primi incina care cupr aaa zZece mii de locuitori. ee Ih anul 1134, 0 furtun’ pute mpi my uzeranul el set HB de 86 de hat si in afara orasului: ei j Damme Capel itemetazd i ras. Astfel, in Marea Nordului se n golf 2 me * s¢ un canal pentru a oe

S-ar putea să vă placă și

• Motoare Termice Vs Electrice

  

  Document16 pagini

  Motoare Termice Vs Electrice

  Esma

  Încă nu există evaluări
• Dokumen - Tips Culegere Probleme Fizica Clasa X Apdf

  

  Document145 pagini

  Dokumen - Tips Culegere Probleme Fizica Clasa X Apdf

  Esma

  Încă nu există evaluări
• Digestia CLS A Xi-A-3

  

  Document4 pagini

  Digestia CLS A Xi-A-3

  Esma

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Teza

  

  Document4 pagini

  Teza

  Esma

  Încă nu există evaluări
• Proiect Geografie Paduri Musonice

  

  Document13 pagini

  Proiect Geografie Paduri Musonice

  Esma

  Încă nu există evaluări
• Islam

  

  Document1 pagină

  Islam

  Esma

  Încă nu există evaluări