Unitate de învăţare Nr.

IMPOZITELE DIRECTE

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 9.............................................................................. 72

9.1 Caracterizarea impozitelor directe ............................................................................ 72
9.2 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele juridice ........................................... 73
9.3 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice .............................................. 75
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 9............................................................... 78
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 79
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 9............................................................................. 79

71
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 9
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 9 sunt:
 Caracterizarea impozitelor reale şi a celor personale;
 Precizarea categoriilor de persoane care datorează impozitul pe
venitul persoanelor fizice;
 Precizarea categoriilor de venituri supuse impozitului pe venit;
 Enumerarea veniturilor neimpozabile;
 Explicarea modului de calcul al impozitului pe veniturile
persoanelor juridice.

9.1 Caracterizarea impozitelor directe

Impozitele directe constituie cea mai veche şi mai simplă formă de

impunere. În evoluţia lor, impozitele directe au ţinut pasul cu
dezvoltarea economică, fiind stabilite fie pe anumite obiecte materiale
sau genuri de activitate, fie pe venit sau pe avere. Impozitele directe s-
Formele au întâlnit şi în orânduirile precapitaliste, dar au cunoscut o extindere şi
impozitelor o diversificare deosebită în capitalism. Impozitele directe apar sub două
directe forme: impozite reale şi impozite personale.

În categoria impozitelor reale cele mai cunoscute în practica financiară

internaţională sunt acelea care au ca obiect al impunerii pământul,
clădirile, activităţile economice neagricole şi mişcarea capitalului
bănesc. Aceste impozite s-au întâlnit în perioada descompunerii
Impozitele feudalismului şi în primele stadii de dezvoltare a capitalismului şi au
reale purtat denumiri diverse ca: impozitul funciar, impozitul pe clădiri,
impozitul pe locuinţe, impozitul pe uşi şi ferestre, patentă, licenţă,
impozit mobiliar etc. Impozitele de tip real continuă să existe şi astăzi
în unele ţări în care agricultura ocupă un loc important în economia
naţională şi unde impozitul funciar conservă trăsăturile de bază ale
impozitelor reale.

Impozitele personale sunt întâlnite sub forma impozitelor pe venit şi a

impozitelor pe avere.

Impozitele pe venit au apărut în perioada în care veniturile deferitelor

clase şi categorii sociale au fost suficient de diferenţiate. Prin
Impozitele introducerea impozitelor pe venit s-a mărit considerabil numărul
personale contribuabililor ca urmare a existenţei muncitorilor şi funcţionarilor
care realizau venituri sub forma salariilor, a industriaşilor,
comercianţilor şi bancherilor care realizau venituri sub forma
profitului, a proprietarilor funciari care obţineau venituri sub forma
rentei, etc.

În cazul impozitelor pe venit în calitatea de subiect pot apărea atât

persoanele fizice, cât şi persoanele juridice (societăţile comerciale) care
realizează venituri din diferite surse.

72
 Test de autoevaluare 9.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
1. Ce sunt impozitele reale?

2. Cine datorează impozitul pe venit?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 76.

9.2 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele juridice

Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane:

 persoanele juridice române;
 persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin
intermediul unui sediu permanent în România;
 persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere fără
personalitate juridică;
 persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în
Contribuabilii legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din
vânzarea/concesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română;
 persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice
române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în
străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz,
impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se
varsă de către persoana juridică română.

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

 în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului
impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din
străinătate;
 în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate
prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra
profitului impozabil atribuit sediului permanent;
Sfera de  în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice
cuprindere nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o
asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
 în cazul persoanelor juridice care realizează venituri din/sau în
legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri;
 în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane
juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi
în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra
părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei
fizice rezidente.
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:

73
  Trezoreria statului;
 instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru
veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate;
 fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
 cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi
economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu
scop caritabil;
 cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi
valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de
Scutiri cult, dar şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca
sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult,
pentru lucrările de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a
lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru
învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase;
 instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele
autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii
următori;
 fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
 fondul de compensare a investitorilor.

Anul fiscal este anul calendaristic. Când un contribuabil se înfiinţează

Anul fiscal sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă
este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Profitul Determinarea profitului impozabil se face astfel:

impozabil Profit impozabil = venituri totale - cheltuieli totale -
venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile.

Categorii de Veniturile neimpozabile sunt dividendele, diferenţele favorabile de

venituri titluri de participare, venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-
neimpozabile a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea
provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

Cheltuielile nedeductibile sunt:

 cheltuieli cu impozitul pe profit;
 dobânzile, majorările de întârziere, amenzile, confiscările
datorate către autorităţile române;
Categorii de  cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor
cheltuieli corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate.
nedeductibile  cheltuieli de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată
diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi
totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai puţin
cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol;
 cheltuieli cu deplasarea care depăşesc de 2,5 ori nivelul legal
stabilit;
 cheltuieli cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub
forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost
impozitată la sursă;
 cheltuieli înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un

74
 Categorii de document justificativ;
cheltuieli  cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele
nedeductibile angajatului;
 sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor
peste limita legală, cu excepţia celor create de bănci;
 cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile
privind bursele private, acordate potrivit legii;
 cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă
sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot
justifica necesitatea prestării.

Cota generală de impozitare este de 16%. În cazul în care un

contribuabil desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a
Cotele de cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor
impozitare sportive, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din veniturile
aferente acestor activităţi. În acest caz impozitul va fi 5% din veniturile
aferente activităţii.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderii o
constituie suma veniturilor trimestriale din orice sursă, din care se
deduc:
 veniturile din variaţia stocurilor;
 veniturile din producţia de imobilizări necorporale sau
Impozitul pe corporale;
venitul micro-  alte venituri din exploatare reprezentând veniturile din cota-
întreprinderii parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse similare
pentru finanţarea investiţiilor;
 veniturile din provizioane privind activitatea exploatare şi
veniturile financiare din provizioane;
 veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare
pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

Cota de impozitare este de 3%. Calculul şi plata impozitului pe venitul

microîntreprinderilor se efectuează trimestrial până la data de 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează
impozitul.

Test de autoevaluare 9.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care este baza impozabilă a impozitului pe venitul
microîntreprinderilor?

2. Care este cota generală de impozit pe profit în România?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 76.

9.3 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice

Persoanele care datorează plata impozitului pe venit sunt:

75
  persoanele fizice nerezidente;
 persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate
Contribuabilii independentă prin intermediul unui sediu permanent în
România;
 persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi
dependente în România.

Impozitul pe venit se aplică următoarelor categorii de venituri:

 veniturile obţinute din orice sursă, atât din România cât şi din
afara României, de către persoanele fizice rezidente române cu
Sfera de aplicare domiciliul în România;
a impozitului  veniturile obţinute din România de către persoanele fizice
rezidente;
 venitul net atribuibil sediului permanent obţinut de persoanele
fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în România;
 venitul salarial net din activitatea independentă practicată de
persoanele fizice nerezidente, în România.

Categoriile de venituri ce sunt supuse impozitului pe venit sunt

următoarele:
 venituri din activităţi independente;
Categorii de  venituri din salarii;
venituri  venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
impozabile  venituri din investiţii;
 venituri din pensii;
 venituri din activităţi agricole;
 venituri din premii şi jocuri de noroc;
 venituri din alte surse.

Nu sunt impozabile următoarele categorii de venituri:

 ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie
specială, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor
sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale
şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaţiile de
Categorii de maternitate şi pentru creşterea copilului, precum şi cele de
venituri aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia
neimpozabile indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
 sumele încasate din asigurări sociale de orice fel reprezentând
despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu
excepţia câştigurilor de la societăţile de asigurări ca urmare a
contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor
de amortizare;
 sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca
urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de
invaliditate sau deces;
 pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de
război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost
încadraţi în gradul I de invaliditate;
 contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care

76
 se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor
legale în vigoare;
 sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau
mecenat;
 veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de
proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din
patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul
titlurilor de valoare;
 drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen,
militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de
învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională şi civile, precum şi cele ale gradaţilor şi
Categorii de soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;
venituri  bursele primite de persoanele care urmează orice formă de
neimpozabile şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
 veniturile din agricultură şi silvicultură;
 veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai
posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România
în calitatea lor oficială;
 veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor
diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale
României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislaţia
în vigoare;
 veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor
internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea
lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie
confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
 veniturile primite de cetăţenii străini pentru activitatea de
consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu
acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu
alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii
neguvernamentale;
 veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate
în România în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia
reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din
astfel de activităţi, şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să
fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
 sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru
creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
 subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă
subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
 veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite
de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi
văduvele de război, accidentaţii de război în afara serviciului
ordonat, persoanele persecutate din motive politice;
 premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele
mondiale, europene şi la jocurile olimpice;
 premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi
de asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor

77
 interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în
cadrul competiţiilor desfăşurate în România.

Impozitul pe salarii
Venitul impozabil din salarii se determină prin deducerea din venitul
brut a următoarelor sume:
 Contribuţiile personalului la asigurările sociale (10,5%)
 Contribuţiile personalului la fondul de şomaj (0.5%)
 Contribuţiile personalului la asigurările sociale de sănătate
(5,5%)
 Deducerea personală.

După determinarea venitului impozabil din salarii, acesta se

impozitează prin aplicarea cotei de 16%, iar suma rezultată se varsă la
bugetul de stat. Sarcina calculării, reţinerii şi virării impozitului pe
venitul din salarii şi a contribuţiilor datorate de angajat îi revine
societăţii comerciale angajatoare, prin procedeul stopajului la sursă.

Test de autoevaluare 9.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Cum se calculează venitul impozabil din salarii?

2. Daţi 3 exemple de venituri realizate de persoanele fizice.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 76.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 9.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 9 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 9

1. La ce se referă impozitele directe?

2. Ce sunt impozitele reale?
3. Care sunt obligaţiile fiscale ale persoanelor care realizează venituri
din salarii?
4. Cum se calculează profitul impozabil?

78
Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 9.1
1. Impozitele reale sunt acele impozite care au ca obiect al impunerii
pământul, clădirile, activităţile economice neagricole şi mişcarea
capitalului bănesc
2. Impozitul pe venit este datorat atât de persoanele fizice, cât şi de
persoanele juridice.

Răspuns 9.2
1. Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderii o
constituie suma veniturilor trimestriale din orice sursă, din care se
deduc anumite categorii de venituri.
2. În România, cota generală de impunere în cazul impozitului pe profit
este de 16%.

Răspuns 9.3
1. Venitul impozabil din salarii se calculează pornind de la venitul brut
din care se scad contribuţiile lunare ale angajatului şi deducerea
personală de care acesta beneficiază.
2. Persoanele fizice pot obţine venituri din salarii, din cedarea folosinţei
bunurilor, din activităţi independente.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 9

1. Moraru Dan (coord.), Finanţe publice şi evaziune fiscală,

Editura Economică, 2008, Bucureşti, pag. 164 - 246.
2. Moşteanu Tatiana (coord.), Finanţe publice, Editura
Universitară, 2008, Bucureşti, pag. 195 - 199.
3. Ristea Luminiţa, Trandafir Adina, Introducere în ştiinţa
finanţelor publice, Editura Muntenia, 2006, Constanţa, pag. 144
- 160.

79