R A M P A
99
IA ŢA M O N D E N A
P Ü H C s L A ^ U R I
SERVICE DE KASA
SERVICE P iN T R J CEAI IDILE-,
SERVICE PENTRU CAFiA Inter vie irul unui american ca o
SERVICE PENTRU FRUCTE româncă
CEŞTI PENTRU MOCA Intru’un tea-room cochet, la ordi­
nea zilei, sub lumina tălnulă şl dul­
Soc. Anonimă Română pentru ce a zbat-fouruiilor portocalii, Insu
surul calin al unul tango la m.^a
Porcelanuri Rosenthal un American lua ieri uu Interview
unei micuţe Ducureşence.
La măsuţa cu danele albe. In faţa
41, Calea Victoriei
ceştilor bizar Înflorite cu pasteluri
vil, stau de un ceas cuminţi..,
BUCUREŞTI Kl e calm, şl ea nervoasă... Să nu
uităm Insă că el e „d’outre Atlanti-
que“ şl ea de aci™
Dar ce lmporanţă au ? Sunt doi
intelctuali care se studiază... Nu e
vorba mă rog de frivolităţi... fi un
duel Intre confraţi...
Americanul e simpalc, Înalt, voi­
nic, cinic şi aspru... o cât de departe
de felinul nostru romăn 1
Fetita e mică, brună sentimentală
şi amară In verva-i sclipitoare de
fantezia ce n’a cunoscut desigur j.-
mericana 1
Şi cu ultime!" --’•iviri ce îşi arun­
Compania „CĂRĂBUŞ“ că, o aud pe fată Întrebând™
• ,Va să zică cum ne găsiţi î
Director C. TANASE —- Merd 1 Şi adică cum î
« Cochete, provocatoare, intersa-
Rsftăzt şi in fiecare seară tc, şirete, nu ştiţi să iubiţi
—’ Bravo 1 Zii mai departe I™
marele succes — Inconstante... Materialiste™
*-» Nu este adevărat I Nul Nul
Ba da I Şi pot să-ţi dau cea
Ţin'te bine! mai certă dovadă ! Un lucru care mi
s’a părut extraordinar, neînchipuit!
Sunteţi singura ţară fără „idile“ 1
Fără ce T? T
«-* Idile I Da idile, adică lume tâ­
Revistă de Nick şi Keops nără amorezată 1.. Fete şi băieţi
care să se blimbe pe străzi, prin
grădini, prin squaruri...
Montare fastuoasa Uite Parisul pe Inserat e plini
Londra şi Berlinul de asemeni! De
B A L E T America nid nu vorbesc, tineretul
e foarte flirt spre „idilă ' I... Dar ad,
Cassa taftului Eforia - Carol ui Sare n’am văzut decât femeile de stradă
propriu zise, pe urmă cele care se
amuză pe drum ; cele care se plim­
bă să le vadă lumea; cele care vin
P r i m ä r i a . C a p ita ^ .i sau se duc la serviciu şi „idile“ de
loc 1
Societatea comunală pentru alim entarea ^ N u I timpul — spune ea râ­
zând... E prea Pa urmă sunt
cu lapte a Capitalei străzile prost pavate...
In squaruri te atacă pungaşii; In
Cişmigiu e gheaţă; în Parcul Carol
sunt „razii“ ; In grădina Icoanei nu
sunt bănci...
Nu glumi I Întrerupe rece Ameri­
canul căci • trist — zău e trist 1
Administraţia Comunală a Capitalei adânc îngrijorată de imen­
sa mortalitate a copiilor, din cauza lipsei ei relei calităţi a lapte­
— De ce î înseamnă că n’avem
vreme... Că suntem ocupaţi™ „La
noi fetele din popor cu „idila“ mor
lui dulce, cum ei având în vedere numărul foarte redus al vitelor de foame... Dar In America ce fac 1-
de lapte. în raport ou numărul vitelor din anii anteriori războiului dilele î fce plimbă seara iu Ford?™
piostru, astfel: recensământul din 1916 ne indică, că în jurul Ca­ Se ţin de mână, işi spun desigur că
pitalei ei în satele limitrofe se găseau circa 16.000 vite de lapte „sunt sport“? Ei şi d-ta găseşti asta
la circa 300.000 locuitori, iar astăzi statistica ne arată numai bine ?
12-b75 vite ci6 lftpte la circa. ÖÜÜ.UUO locuitori, cu alte cuvinte. îua- —■Y ea ■— I d il a r id ic ă m o r a lu l...
Duce la cas&torie...
mte de război aveam fiecare 150 gr. lapte pe zi. iar astăzi nu re­
vine pe cap de locuitor de cât abia SO gr. » Da, e ju st! La noi duce In gar­
Motivat de această extraordinară stare de lucruri, extrem de pe­ im
riculoasă nu numai pentru copii şi bolnavi, dar eliiar şi pentru oa­
menii sănătoşi. Primăria Capitalei a convocat în ziua de 7 August
a. c., o consfătuire, unde s’a putut auzi trista stare de lucruri de as­
tăzi.
Primăria Capitalei dorind să ajute la producerea laptelui cât
mai mult şi să înbunătătească calitatea lui pe de o parte, iar pe
de altă parte să sprijine activ şi puternic refacerea ei înbunătă-
»irea rasei vitelor de lapte: bizumdu-se pe experienţele oraşelor
din apus, a hotărât să înfăptuiască o Soc. Corn. pentru alimen­
tarea cu lapte a Capitalei, ai cărei ţel a fost pe larg desbătut cu
ocaziunea adunărei din 7 August, şi a cărei statute au fost aproba­
te de Consiliul Superior de îndrumare şi Control ou Avizul No. 1 Avarul la Brăila şi Galaţi
din 24 Octombrie 1924, Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 8878, Un turneu excepţional, compus
din 16 Decembrie 1924 şi sancţionat prin Decretul Regal No. 4259
din elemente de primul rang, cu­
din 81 Decembrie 1924.
prinzând pe d-nii: Soreanu, Gr.
Primăria Capitalei participă la fondarea acestei Soc. ou trei ™î-
Mărculescu, Uuţulescu, Săvulescu şi
lioane lei (8.009.000.000) pe lângă că acordă şi alte avantagii şi cre­
d-nele: Charlotte Brodier, Mârcules-
de de a sa datorie să invite pe toţi cetăţenii capitalei să participe
cu, Aura Badovici etc. etc. au jucat
la fondarea acestei Societăţi de bine obştesc.
la Brăila In seara de 23 Ianuarie In
Capitalul social este fixat la 10 000.000 lei, repartizat 1& 2.000
sala Pasalaqua şi in seara de 24 la
acţiuni a 500 lei fiecare.
Galaţi In sala Paradis, piesa „Ava­
Adeziuuile cu indicarea sumei cu care fiecare cetăţean va con­
rul” in care d. Soreanu ca şi ceilalţi
tribui la fondarea Soo. rugăm a o comunica urgent direct Primă­ protagonişti au creaţiuni consa­
riei Capitalei
crate.
Subscrierile se vox face la Casieria Centrală a Primăriei Ca­
pitalei, la Banca Naţională a României în Bucureşti şi la toate Publicul a primit eu mult entu-
siasm „Avarul” şi succesul a fost
sucursalele sale din provincie.
Subscripţia este deschisă de la 20 Ianuarie şi până la 28 I Vdintre cele mai mari, fiind nume­
roase rechemări la scenă deschisă,
bruarie 1925.
aplauze şi la sfârşit ovaţiuni De
multă vreme nu s‘a cunoscut un
succes mai mare, fiindcă ansamblul
Cinema Buievard-Paiace;; eu care s‘a reprezentat .Avarul“ es­
te dintre cele mai omogene, mal cu­
Azi — Premieră Extraordinară rate şi mai realizate. D-na Charlotte Brodier
SCANDALUL de la VERSALLES D. N. Soreanu In „Harpagon“ are
una din creaţiunile, care contează out mult şi interpreţii au fost ova­
Fiica Doamnei de Larsac i
in cariera sa, iar d-n& Adelina Măr­ ţionaţi.
culescu şi-a încununat activitatea Succesul şi entusiasmul a fost
teatrală cu rolul Frusinei din „A- mart
varul”, spectacol cu care de altfel
Fi<m in jurul căruia s’a făcut atâta vâlvă cu ocazia ares- 3[ s’a retras din teatru fiind unanim
ţârei ia Paris a artiştilor principali | [ sărbătorită de public, de presă si de
In rolurile principale; BISCOT, M-lie DIANA, TESSY ;; reprezentanţii oficialităţii.
HARRYSON, Mary Moscotte, Eugen Neufeld
şi Fred Louis Frech
19 ACTE — OPERA COMPLECTA — 10 ACTE
Montare şi lux orbitor. Toalete ultra moderne. Exc. Mercur-film
|i a a a a a a B B B H B B a g a a a j §
E Teatrul CENTRAL* mm vLAiou cil
lalea(inşilor, 11 Tel. 3Ö25 E3[2 Premiere 10 ACTfcîî
B Direcţiunea I. GOLDENBERG J CEI 3 DEMONI
Trupa din Viina Ai OMENIRE!
■ sub direcţiunea M. MAZ0 i 1’Dramă cubistă în 6 acte în care 3I
; [rolurile principale sunt deţinu- 3I
I Vineri 3H Ianuarie ■ o te de oei mai celebri artişti ai [ [
ora 9.1a seara ! [ecranului Conrad Veldt, Wer- 3!
[ [nor Kraasa, Emil Iannnings [ [
■ CÂNTĂREŢUL S o Wilhelm Di ter le, Olga B ala-°
* Jetf şi, *
E TRISTEŢEI SALE £ VOAIAJUL ZEPELINULUI
Z. B. I li DIN EUROPA IN D. N. Soreanu
jgTragi-comedie în 3 acte un pro - (S
jglog şl un epilog de Osyp Dymov. B AMERICA
fg Pusă In scenă de d. I. Bulov B [ [Film complect de mare interes Rolurile Marianei şi Elizei au fost
In schimb jucate de talentul tine­
B ile te le la F ed er şi
B la cassa T eatrului
S ştiinţific cu detalii de construc­
ţie şi voiajul din Europa in A-
resc şi plin de graţie al d-nelor
Charlotte Brodier şi Aura RadovicL
m erica în 4 acte D-na Charlotte Brodier aduce In
rolul molieresc o savoare, o fres-
cheţă şi o graţie nvocr ‘oare, Înţele­
gând că personagiile femenine din
Möllere nu trebuesc interpretate ca
tntr’o localizare sau intr’o adaptare,
cl conservând parfumul epocii, să-i
redea toată graţia, exuberanţa, fan­
tezia şl coloratura unei epoci in ca­
re stilul, linia si ilnuta erau con­
sonieră.,. insă nu văd ce e de fă­
cut t ! D-ta cum crezi că s’ar putea
remedia, asana aceste triste mora­
vuri ale tineretului actual ?
(Americanul se uită serios la ia­
tă... Dă neîncrezător din cap...)
— Şi cine „please“ să facă asta ?
One T
«-> fiu™ N oi. răspunde eu un aer
de ingenuă, interviewata™
*-» D-ta ? tresare Americanul...
Q 1 Well I Să încerci..
Şi deasupra măsuţei cochete de
ceai l-a prins mângâietor deg 'ala
albe parfumate..
Se privesc curios şi nu spun ni­
mic... Dar In lumina tăinuită a abnt-
joururilor portocalii, In susurul ca­
lin al unui tango la modâ, au schim­
bat un surâs... un surâs de neţărmu­
rită ironie™,
Mendenititi
Miercuri in elegantele saloane aie
Tea Roomului, a avut loc obişnui­
tul ceaiu dansant zilnic In acordu­
rile maestrului Paulm&n.
Se remarcă prezenţa multor a-
matori noi neobişnuiţi de a-i ve­
dea până acum la Tea Room.
In asistenţa notei pe obişnuiţi :
D-nele: Zuline Aslan, Colonel
Verescu, Profesor Rădulescu-Motru,
Al. Em. Lăzărescu, Marcelle Ma-
vromati, Cezar Popescu, ottu, Că­
pitan Lupşcu, Căp. Petro viei, Dris-
torian, Martha Popovicl etc.
Nina Catianu, Olga Ionescu, Lenu-
ţa Bälänescu, Martha Stavăr, Bila
Durrna, Manisalian, Jagudine Gor-
jan, Leny Schmidt, Erna Bucov,
Toto Soni, Pepy Segal, Filoti etc.
D-nii: Colonel Sylvester, Mavro-
mati, Puiu Iaroslavici, Căp. Lu-
paşcu, Dr. Djuvara, Jude Tăsică
Eliade, Căp. Gyony Petrescu, Ba­
stle Paşcanu, Florin Vrioni, Dodu
Moscu, Tony Mânaztu, Lt. George
Roncea, Fraţii Scorţescu, Dinu Bo-
rănescu, Dem. Danielopol, Dan De- va da zilele acestea premiera unei
metrescu, Ing. Mircea, Lt Jean Flo-
rescu, Ştefan Veroni, Filoti etc.
* vienez Rudolf Lothar, scrisă tn cola­
Mâine Sâmbătă seara In Baloa­ borare cu Oskar Ritter- Winterstein
nele Cercului Militar, va avea loc şi intitulată „Die Herzogin von El
balul Soc. pentru profilaxia Tuber-
culosei. Balul va ti onorat cu pre­ ba“,
zenţa M. S. Regina Maria.
Reamintim publicului că anul tre cuta subretă Louise Kartousch.
cut acest bal a avut loc In Saloa­
nele Ministerului de Externe, fiind
cel mai reuşit bal al stagiunei.
La 14 Februarie In Saloanele Ca-
merii de Comerţ va avea loc al
2-lea Bal al Cercului Finanţe!, Co­ La 6 Februarie începe la „Cari
merţului şi Industriei. Intrarea nu­ Theater“ din Viena seria reprezen­
mai cu invitaţii. De data aceasta taţiilor date de ansamblul teatrului
balul va fi mascat' şi costumat.
Mâine Sâmbătă-fa Casa Artei in
S tr. C â m p in e a n u avea
2 -lea Ceaiu ai Soc. „Sprl-
jinul“,
»ii
wi nmaus iiijjjMMi_ ,
înŢAM
diţiile primordiale ale unei reali­
zări de o adevărată artă.
Spectacolul astfel realizat a plă- va avea loc, în aceiaşi sală, Luni 2
Em. FoL
Scrisori craiovene
tu r R U L UNEI SINUCirtîRI
Am vorbit, acum zece zile, despre
încercarea de sinucidere a unei d-re
Saly Irmán.
In legătură eu această chestiune,
primim următoarele:
Declaraţie
Subsemnata Saly Irmán, declar că
oale relatate de diferite ziare, cu o-
cazia sinucidere! mele, sunt tnven-
ţlunl şi exagerări de rea credinţă.
D-l Alfred Berman n’a avut faţă
de mine rolul de seducător.
Iar gestul meu se datoreşte unei
bot&râri, a cărei vină n’o poartă nici
unul din prietenii d-lui Berman.
Prietenii d-lui Berman au avut fa­
ţă de mine, o atitudine cu totul cu­
viincioasă iar fantele ce li se atri-
bue sunt pure invenţiuni.
Aceasta o dau pentru lămurirea
persoanelor cari nu cunosc fantele
aşa cum s’au petrecut în realitate.
Craiova, 20 Ianuarie 1925
(za) Saly Irmán
Senatul Rom*’- 5-' ^-efectura Poliţiei
Craiova Circ. 2-a
No. 703. 1925 Ianuarie ziua 21
Semnătura din fata prezentului act
fiind pronrie, şi semnată in faţa noa­
stră, a d-roi Saly Irmán, se atestă
de noi,
Comisar (as) D. Ilimisky, No. 703.
1925 Ianuarie 21.
Regatul României Prefectura Poliţiei
Craiova Clic. 2-a
Prezenta copie fiind conformă cu
originalul, legalizat de această cir-
conscripţie la No. 703 din 1925, se a-
testă da noL
No. 782. 1925 Ianuarie 23
0 statistică a inteligenţii
RASA CEA MAI INTELIGENTA
Etnologiştii moderni dau deşi
gur un amuzant spectacol când
cu un singur craniu, doi tilras şi
un vaa cu ocru, pretind că locui­
torii Irlandei, ai unei părţi -din
Anglia, Italia, Egipt şi Maroc
aparţin unui tip de umanitate
foarte s ă r x in inteligenţă.
Premiile cele mari desigur re­
vin geniului Universităţii din
Princetons, care prin nu se ştie
ce experienţă complicată a desco­
perit c& un Irlandez e mult mai
inteligent decât un Italian.
Pe lista indicatoare a scării in­
teligenţii, italienii ligurează abia
sub No. 16. R&m&i destul de Kur­
prinz când te g&ndeşti că in două
secole Italia a dat lumii mai mul­
ţi giganţi intelectuali şi artişti de
c&t orice altă ţară din lume. E cu
siguranţă o grosolană eroare.
După indicaţiile scării de inteli­
genţă a Universităţii din Prince­
ton a’ar putea stabili următoarea
bată, care nu pe puţini ne face să
râdem s
Leonardo de Vinci, omul cei
mai inteligent din c&ţi a avut lu­
mea, a fost T urc; Michel Angelo
era Suedez; Dante, Prusiac ; Vir­
gil, Olandez şi Bonaparte, Wal-
Ion.
Premieră de Rudolf
Lothar la „Kammer
spiele'1 din Viena
La „Kammerspiele“ din Viena se
noi comedii a cunoscutului scriitor
Rolul titular va fi jucat de cunos­
l|MŞMŞMŞMŞuŞl4^Q%*«MŞM»4lŞMŞM|t
0 revistă idiş la Viena
evreesc de reviste din Budapesta.
Se va da o revistă in zece tablouri,
lo c a l p r e z e n tâ n d sc e n e d in is t o r ia
lor, precum şi altei© clin yiaţa. evre- R o m â n ie i M ari, n u m a i d -n ţi L ilie n -
iască modernă.
P ia tr a - N e s m t
F estiva lu ri. — Pentru Duminică
1 Februarie a. e., Ati eul din Tă-
tăraşl, de sub preşidenţia A. S. R.
Principele Carol, anunţă un festival
artlstic-muzical, in sala teatrului.
Programul va fl bogat şi variat.
Corul de 80 persoane este condus de
concetăţeanul nostru, maestrul V.
Popovici.
Mult aşteptatul festival artistic
dat de elevii şcoalei militare Bacău,
Februarie. Se va reprezenta „Ro­
manţioşii”, comedie în 3 acte de Ed­
mond Rostand, în traducerea d-lui
M. Rădulescu. îşi va da concursul
violonistul Trofimov. Vor avea loc
declamaţii şi orchestra de balalaice
va executa câteva opere. Succesul
festivalului este asigurat, căci de pe
acum au fost reţinute bilete.
Teatrale. Trupa de comedii Ci-
galia-Ciucurette revenind în turneu,
va reprezenta, in sala teatrului, co­
media d-lui G. Ranetty-Furnicâ
„Viaţa in Provincie”. In rolurile
principale apar: D-nele Vévé Ciga-
lia, El. Pauly, M. Rudeanu etc. şi
d-nii Clgalia, Ciucurette etc.
I. Pătata
Tg.-Mure*
TEATRUL MAGHIAR DE OPE­
RETA» DRAMA SI COMEDIE
In ultimele 10 zile trupa maghia­
ră de sub direcţiunea d-lui Szen-
drei, a jucat cu un deosebit succes
poemul muzical „Turtă dulce”, de
Ernőd, muzica de S'Irmai. Libretul
constă dintrun basm-legendă din
vechea istorie a Ungariei, In care o
regină căutând a se întâlni incog­
nito cu logodnicul sâu, întâlneşte
într’un târg pe un soldat, care cum­
părase o turtă in formă de inima
unei ţărăncuţe, ca să o scape de a-
cuzarea furtului acestei turte, căci
ţărăncuţa neavând bani Întâi o fu­
rase. Regina incognito care plăcuse
întâi pe soldat, zicând: orice soldat
t so ldatul n o stru , denunţând pe ţă­
rancă e brutalizată şi insultată de
soldat care nu ştia cu cine are afa-
ce — regina pleacă cu bufonul său
şi dă ordin ca soldatul să fie ares­
tat şi adus la palat Ţăranca-i dă
turta Inimă ca amintire. L a p a la t
soldatul nu se Împacă cu traiul de
acolo şi visează de căminul lui până
când fuge. Regina ordonă să fie a-
dus viu sau mort
El fugind e Împuşcat şi adus
mort Aci bufonul reginei reciteazâ
un superb monolog „epopeea solda­
tu lu i". Căutându-i In traistă se gă­
seşte inima de turtă, şi punându-i-
se in sân el lnviasă!
Actul III. — La poarta palatului,
aştepta să vadă pe soldat logodnica,
şl mama iui, care visase si ele ca el
a murit. Soldatul ese afară sănătos
şi nu mai voeşte să vie acasă, atunci
logodnica, cere turta Înapoi, regina
care ştia că e pe inimă şi numai
graţie ei trăeşte, oferă ori câte alte
turte tn formă de inimă, ţăranca
refuză şl in momentul când solda­
tul voeşte s’o scoată din sân, am­
bele femei bătându-se pe turtă o
rup In două şi soldatul cade din
Gala de box dela Circ
Intr’unul din numerile anterioare
ale ziarului nostru am făcut cunos­
cut publicului bucureşte&n, atât de
mare aipator pentru sportul boxei,
câ pentru seara silelor de 7 şi 8 Fe
bruarie 1925, societatea nxnână
„Tyr” organizează două mari gal»
de box cu concursul câtor-va elemen­
te de valoare din provincie. Am dat
cu acea ocazie numele tuturor boi eu
rilor cari in acele eeri vor urca Fvp
tele ringului şi am constatat că ma­
joritatea dintre ei sunt bine cunos­
cuţi din matchurile precedente. Sin­
guri boxeurii cari vor veni dela
Brăila şi Galaţi nu au mai fost vă­
zuţi de către bucureşteni, dar cu toa­
te câ sunt provinciali aceşti pugi-
lişti sunt de o valoare necontestata
şl aproape toţi fac porte din rândul
boxe urilor de categorie mare. Ală­
turi de cele 24 elemente, va mal a-
pare pe ring şi Aurel Iorgulescu, un
bun pugilist din Alexandria dela ca­
re aşteptăm lucruri frumoase. Pen­
tru noi Iorgulescu nu este un necu­
noscut, de oarece l’am văzut boxând
tn oraşul sâu natal cu care ocazie
s’a dovedit a fi un bun trăgător şi
encaseur. Posedă un puncta dedreap
ta admirabil şi un suflu cum i\.r
am avut ocazie să vedem. Dacă şi-ar
remedia şi obiceiul de a bloca prea
mult şi de a lopta cu capul in jos ar
deveni un pugilist de mare valoare,
căruia l-ar fi deschise orizonturi
largi
In afară de Iorgulescu s‘a mai în­
scris in ultimul timp pentru & lua
parte la acele matchuri şi un tânăr
element dela societatea Aurora nu­
mit Ftreitmann, de care se spune
mult bins şi trebue să luăm drept
exact acest svon, de oarece manage­
rul şi maestrul său nu l-ar fi lăsat
să facă acest pas dacă Streitmann
nu ar fi la punct cu lucrul.
Despre cei ce vor veni dela Brăila
şi Galaţi mai putem spune că prin­
tre ei figurează doi greci şi doi sârbi
aşa că cele două gale dela circ vor
avea un caracter internaţional întru
cât este sigur câ străinii vor fi puşi
să tragă cu câteva elemente indige­
ne de o valoare necontestată.
Gala astfel concepută va fi un ma
re punct de atracţie pentru publicul
amator de acest soi de manifestare
sportivă.
Campionatele de patinaj
ale regiune! Bucureşti
Din ipsă de concurenţi, campioua
tele regionale de patinaj ce urmau
să S- dispute in ziua de 20 Ianuarie
au suferit o nouă amânare şi poate
cbiar anularea 'efinitivă, de oarece
d. Rudy Schmetau, preşedintele sub-
comisiunii a decis ca in locul lor să
se ţină mai târziu nişte examene re­
zumative cari să ’ca posibilitate la
cât de mulţi patinatori să se forme­
ze. Ideea preşedintelui este dintre ce­
E v rei- le mai fericite de oarece în Capitala
féld, Rudy Schmetau, inginer Bărbu
nou. [făranca o leagă cu sfoară, io
pune pe inimă, soldatul reînviază
şi pleacă Împreună. Regina e anun­
ţată că logodnicul din ţări depăr­
tate a sosit şi reintră în palat. Pie­
sa începe In actul I şi termină In
actul III cu cuvintele:
— Totuşi, totuşi, reginele nu sunt
fericite, căci cea mai mică slujni-
cuţă nu ar schimba cu alteţele lor!
Toată partea bufonului nu e decât
filosofia de o mare valoare, şi ‘n ge­
neral toată piesa ar putea fi tradu­
să în româneşte şi localizată. Teno­
rul Borovsky în rolul soldatului,
comicul Seimeczy in bufonul, pri­
madona Halmos Mici in ţăranca şi
d-na Novac Iren în rolul mamei, au
fost admirabili interpreţi, insufici­
entă Insă a fost cântăreaţa Barna
Anei, în rolul reginei! rol tot atât
de covârşitor pentru începutul ca­
rierei sale dramatico-musicală, ca
şi mantaua de regină ce poartă In
acest roL
Orchestra ceva mai bine, totuşi ar
trebui să fie şi mai bine.
A. C. Ionescu
B uzău
N u n ta de arg in t. — Sâmbătă 24
Ianuarie la orele 9 seara s’a sărbă­
torit cu un fast deosebit nunta de
argint a fraţilor Dr. Avram Mauri-
ciu şi Avram oeivah, antreprenorul
teatrului Moldavia, — cari au îm­
plinit 25 aui dela căsătorie.
Solemnitatea a avut loc In casele
d-lui dr. Avram Mauriciu, in pre­
zenţa a unui numeros public invi­
tat.
După terminarea unui scurt ser­
viciu religios oficiat de cantorul
Bercovici, d-rul Kerner,a | inut o
frumoasă cuvântare.
Din asistenţă am remarcat pe fa­
miliile dr. I. Camerman cu fii: Dr.
Boris Camerman şi inginer Coca
Camerman, H. Mathias, Bucureşti;
Ellas Avram, Bucureşti; Iancu Lu-
pescu, Leon Rozemberg, D. S. Ei­
senberg, Bucureşti; I. L. Avram,
Nahman Vaizer, Bucureşti; M. Spei-
zen, Bucureşti; Danielescu, Bucu­
reşti; maior U'fse Rusaveteanu, Au­
rel Rozenzveig, dr. Berman, Marcel
Abramovici, H. Brafman, B. Davi-
descu, inginer Rozemberg.
D-rele: Eugenia dr. Mauriciu, Uca
Spezer, Riri Abramovici, L L. Avram
etc.
Un bufet bine asortat a fost pus
la dispoziţia invitaţilor, cari dis­
traţi de o orchestră naţională au
petrecut până dimineaţa la orele 8.
Serbarea U nirei Principatelor.
Unirea principatelor a’a sărbătorit
la noi, printr’un tedeum oficiat la
orele 11 dimineaţa la catedrala au­
torităţilor civile şi militare.
După terminarea serviciului reli­
gios trupele din garnizoană sub co­
manda d-lui lt-colonel Popescu
Cristache, au defilat In faţa pala­
tului comunal, defilarea fiind pri­
mită de d. general de divizie loan
Vernescu.
După amiază toate şcolile secun­
dare au dat în localurile lor câte o
reDrezentatJă
AL S t
% «u
ceanu şi căpitan Constantinoscu ai
putea să Intre cu succes In campio­
nate, de oarece numai el ar putea să
treacă cu note suficient probele de
figuri impuse In campionat şi aceas
ta numai datorită faptului că cei
menţionaţi mal sus au ştiut să-şllu
irebuinţeze timpul In mod inteligent
ocupând'!-se in specia! de figurile de
şcoală cerute ia mai toate competi-
ţiunile internaţionale, in timp ce,
un număr consider l de buni pati­
natori au ignorat aceste figuri şi
a’au dedat la patinajul liber care *it»
fapt nu 1« prea aduce mult folos pen
tru motivul c& partea hotărâtoare a
campionatelor o formează figurile
impuse adică cele de şcoală, nici .1«
cum cele libere.
In asemenea condlţiuni idaia pre­
şedintelui este bine /enită mai ales
că In examenele rezumative a intro­
dus numai figuri de clasa i . n cari
sunt cele mai uşor de executat şi a-
nume.
Fig. 1. O ptai înainte, în afară, pe
ambele picioare.
Fig. 2. O ptul Înainte, înăuntru ps
ambele picioare.
Fig. 3. O ptul Înapoi, în afară, pe
ambele picioare.
Fig. 4. T reiu l înainte, In afară,
înapoi, înăuntru pe ambele picioare.
Fig. 5. T reiu l Înainte, înăuntru,
înapoi, in afară, pe ambele picioare.
Fig. G. T re iu l Înainte, in afară, ina
poi, Înăuntru, pe stânga, înapoi, înă­
untru, Înainte, In afară de dreptul
Fig. 7. D u b lu trei începând înainta
în afară.
Fig. 8. Dublu trei începând înainte
înăuntru.
Fig. 9. D ublu trei înapoi
Fig. 10. Schim bare de. m u ch ie în­
cepând înainte, In afară.
Fip 11. Sch im b a re de muchie în­
cepând lainte, înăuntru.
Fig. 12. S c h im b a re de m u ch ie cu
dublu trei.
In general programul adoptat de
d-nul Rudy Schmetau nu este dintre
cele p e l. di pă cum orice patina <or
poate constata, totuşi părerea noas­
tră este că examenul nu va întruni
un număr prea mare de concurenţi
dintre cari numai 5—6, îl vor trees
cu succes.
SportuiStudeniescfnvinge
fóacahi cu 3-1 (2-1)
Dupii cum am anunţat Dumini
cú 25 crt., a avut loc pe terenul ele
al Ciocanul, mult aşteptatul match
de foot-ball între echipele sus nu
mite, al cărui rezultat neaşteptat
fost o adevărată surpriză. Nici pro
nosticurile cele mai optimiste n’ar
fi putut indica o victorie a clubului
alb-negru, victorie ee-i dă dreptul a
se socoti de aci înainte primele e-
chipe ale regiuniei.
Victoria Sp. Studenţesc este iu
primul rând datorită sufletului cu
care au jucat absolut toţi echiperii
săi în faţa căruia technica şi ruti­
na adversarului au rămas neputin­
cioase.
Jocul obţinut de alb negrii, dato­
rită voinţei de a învinge, a fost de­
parte de a se fi putui numi desor-
donat — joc practicat în astfel de o-
căzii — ci a fost de cea mai fină ca­
litate, fiecare jucător înţelegându-şf
pe deplin menirea.
Jocul echipei „Macabi” a fost
mult deconcertat din cauza lipsei
serviciilor lui Pipa şi dacă în unele
faze lua alură de superioritate a-
ceasta se datora numai eforturilor
individuale a câtorva jucători — şi
aceştia din linia de atac — cei din
defensivă fiind reduşi la nulitate.
Poarta „Macabi”-lor a fost apăra­
tă — în lipsa lui Bacinsky — de vi­
gilentul portar dela „Sportul“ Zau­
ber care şi-a făcut cu aceabtă oca­
zie un glorios debut la cat. 1.
La fluerul d-lui Sadoveanu echi­
pele so rânduesc după cum urmea­
ză :
Sp. Studenţesc: Eckert, Zăinescu,
Athanasiu-Bârsan, Mehedinţi, Căpă-
ţână, Şerbănescu, Vulcan, Petru Va
sile, Haida.
Hacabi: Zauber, Pipingeanu, Hal
denthal, Glausner, Toth, Arwei,
Schmuck, Scboenfeld, Foonis, Kel­
ler, Losch.
Goalurile au fost marcate la Sp.
Studenţesc: Şerbănescu (2) şi Vul­
can.
La Macabi; Keller.
.SPORTUL“—„Macabi H"
O—0
înaintea matchului „Sportul Stu*
denţesc“-Macabi a avut loc matchul
de deschidere:
Sportul-Macabi II. Echipele s’au
prezintat în următoarele formaţii:
„Sportul“ : Zauber, Iliescu, Samu-
reanu I, Rosenberg, Lache Oţeleanu,
Wolf (Samureanu II), Marcu, Negce
seu, Muşătescu, Niky, Popescu şi
Săvulescu.
Macabi : Scheiner, Kaliane, Weîss,
Lupu, Alfred, Reiss, Mihailovici,
Schallik Korn, Hornstein, Bandm-r.
Jocul a fost de o factură supe­
rioară, dar cu toate sforţările am­
belor echipe scorul n’a putut fi des­
chis în decursul celor două reprize
(repriza doua 15 minute). A arbi­
trat d. Spinner (Macabi).
L. ROŞ.
Infurmâţiuni
Pentru Duminică 1 Februarie
•unt probabile următoarele întâl­
niri de foot-ball asociaţie : Catego­
ria I : Macabl-Trfcolor (teren Maca­
bi); Sportul Studenţesc-Juventus
(teren Juventus). Categoria Il-a:
„Sportul“-Juventus II (teren Juven­
tus).
*
Contrar zvonurilor colportate In
ultimul timp cum că Pipirigeanu,
fostul fundaş al Romcomitului a fi
iscălit pentru „Unirea” aceasta a a-
părut Duminică tot sub culorile Ma-
cabi-lor.
*
Zauber excelentul portar al „Spoi
tului“ şi-a făcut Duminică debutul
la cat. I In matchul Sportul-Studen-
ţesc-Macabi, lnocuindu-1 pe Răcim-
ky plecat la Braşov in vederea cam­
pionatelor de Hockey.
Forma arătată de portarul negru-,
verzilor a fost mai presus de orie#
laudă.