Coordonator: Pr. Prof. Dr. Viorel SAVA ASPECTE ALE CERCETARII STIINTIFICE DOCTORALE, ASTAZI Tiparit cu binecuvantarea inaltpreasfintitului f7~o 4" Mitropolitul Moldovei si Bucovinei Editura Institut fiir Okumenische Theologie DOXOLOGIA, Ostkirchliche und Patrologie, lasi Universitat Graz 2020CUPRINS Cuvant inainte .... TEOLOGIE BIBLICA _ TEXTUL REVELAT $I CONTEXTUALIZAREA INTELESURILOR LUI Jack KHALIL The Ecclesiology of St Paul: One Church or United Churches? The Universal dimension of the One Church in the Epistles of St Paul. Daniel AYUCH ‘A Wandering Apostle is in Town The Conversion of Corinth int Acts 18: 1-18a.. Hrisostom CTUCIU Pentru o erminie liturgic& a Cartii Apocalipsei Bogdan SOPTEREAN YHWH T'ba’6t preamarit de serafimi (Is 6, 3). Valoarea teologica si liturgic& a imnului serafimic... TEOLOGIE SISTEMATICA CREDINTA VIE SI LUCRATOARE Miltiadis VANTSOS The teaching of Saint Nectarios on faith in his work “Know thyself” Bassam A. NASSIF Spiritual Fatherhood and Marital Relationships. Vasile NECHITA Hristos Domnul - Logosul divin intrupat in serisul inaltpreasfinjitului Calinic, Arhiepiscopul Sucevei si Radzutilor Iche MICEVSKI-IGNAT nfelepciunea — cel mai inalt dar al Sféntului Duh pentru omul care se indumnezeieste. 106 Obrad KARANOVIC L’anthropocentrisme moderne et I’anthropocentrisme chretien dans Laudato si’. Presentation et une appreciation orthodoxe ... 117 Dimitrios MICHAILIDIS The role of the free will in the fall and salvation of man: the example of 138 Saint Maximus the Confessor ...TEOLOGIE ISTORICA AMENI CARE AU FOST $I FAPTUIRILE LOR 0. TEI Freres Alesana Sher in aportcu monahisml in perioada domi yj Influente al ‘Alexandru Joan Cuza (1859-1866) ... ‘emaElena Lane ~ constant prioritard a slujirii Sfantului Terarh Tosif cg} tubirea Milostiv, Mitropolitul Moldovei (1875-1902)... is (OFTE a : Marian Hea ‘Nicodim — autor si traducator de carti teologice. TEOLOGIE PRACTICA " SLUSIRE LITURGICA $I INDRUMARE PASTORALA Viorel SAVA. Mormantul familiei Vasile Botezitorul-lai” Mihail DANILIUC Starepul Manistitii Neamt, activitatea filantropic Vasile COSTAN Rolul si importanta Sfin. parintelui Petre Vine Arsenie HANGANU. Evenimentul Adormitii Maieii Dommutys 4 ___Feflectat in serierle biserices steer ." Petspectiva istoricd si imnografica Daniel DUCA WM cattle de cult ortod »Bucur’-te, c& ai izvorat ornare si Maria Rusovici din curtea bisericii ,,Sfantul Ioan ~ marturii peste timp Athimandritul Neonil Buzila, ei Lit perry es ee 206 raul Maica Domnului, zvorl cel meses are multe Simeon PINTEA. Bisericfi Centralitatea misterului pascal in tr, Mihail K. QARAMAH Peel in tradi Titurgic Limbajul liturgic intr tradi Tendinfe, constringeri, so! textelor liturgice... ie si moa, 8 it lutii in Traducenet®: = 54 diontog “Risititului Ortodox. teaaa iNTELEPCIUNEA - CEL MATINALT Dap AL SFANTULUI DUH PENTRU OMUL CARE sp iNDUMNEZEIESTE! Ilche MICEVSKI-IGNAT Asist. Univ, Dr. Facultatea de Teologie Ortodoxa , Sfiintul Kliment de Ohrid” Skopje, MACEDONIA DE NORD Abstract: According to St. Maximus the Confessor, wisdom is the last and highest gift oft Holy Spirit given to man who is on the last step of deification. Man reaches it through tk liberation of passions and virtuous life. When man reaches the moment of deification, wision reveals many mysteries about the world and God. Wisdom is a door to knowledge of mar. I this paper I will endeavor to explain the significance of wisdom for man on the path o deification and his relationship with God, especially on the role of wisdom in knowing God and creation. Keywords: gift, wisdom, virtue, deification, grace, knowledge SS Despre infelepciune se vorbeste aproape in toate religiile gi filosofiile. de asemenea, s-au scris multe texte dedicate infelepeiunii. Inck din cele mi vechi timpuri oamenii au cdutat intelepciunea. Poate multi au ciutat-o, dat putini au devenit oameni intelepti. De asemenea, despre intelepciune s° vorbeste si in Sfanta Scriptura in mai multe locuri, dovads infelepeiunea a fost cautata si dobandita de oameni care credeau si fi slujeau Unica Adevaratului Dumnezeu. Tocmai aceasti credinta si slujire au servic oa baal si dobindeasca infelepciunea ca dar de la Dumnezeu, Ca inteloscvncu os dar de la Dumnezeu ne este clar spus in Sfanta Scriptura, aaa S| une ¢ frica de Domnul este inceputul intelepciunii (Ps. 110, 10; Pr. 1, 7; Sir 19, 18) ' Acest text a fost publica International Cone St Sophia “Wisdom has built her House”, Ohrid — Struga, 11-13 October 2019, [international editorial board Gioko Gjorgjevski et al.), Faculty of orthodox theology “St. Clement of Ohrid”, Skopje, i pp. 347-360, ca urmare a participarii la Conferinja mentionata cu referatul cu 106. jyclepciomea~ cel mai tnalt dar al Sfinttui Dun Pentru omul omul care se indumnezeieste nnezeleste and vorbim despre fric: cand nim ae Bes de Domnul, este vorba de respectul care om Decne umnezeu si frica care se naste ee cowl a eeu lcs s ¢ din el, ca sa nu- ze cu ceva. De unde vine acvasti fick ne explica bine Teodor rae codor al Edesei: fens fa este un bun launtric. Ea naste 4 cretinia este un un Tauntrie. Ea naste in noi frica tui Dumnezeu, lar f ae ita nepatiine ee nslOe SA se numeste ptt. lar din fap ie odrisleste cinstita nepditimire, lar rodul nepatimirii este iubirea, care e plininee trans poruncilor..” care ¢ plinirea tuturor Credinta care izvoraste din inima omului naste frica de Dumnezeu Omul care nu crede in Dumnezeu n-are nici fried de El. Frica care se naste din credin{a il invata pe om s& pzeasca poruncile date de Dumnezeu. Omul care pazeste poruncile lui Dumnezeu face fapte bune ciitre apropiatii lui si prin binele savargit se curdteste de patimi. Omul care se va curati de patimi dobéndeste cea mai mare virtute, iubirea (I Corinteni 13, 13). Credinta si frica de Dumnezeu sunt inceputul vietii virtuoase a omului. Prin virtutile si eliberarea de patimi omul inainteaza in desAvarsirea duhovniceasca, intarind comuniunea sa cu Dumnezeu. Viata virtuoasi este o conditie pentru desivarsirea omului si pentru primirea darurilor lui Dumnezeu. Dupa Sfantul Maxim Marturisitorul, intelepcitinea se dobandeste prin eliberarea de patimi, cind omul va dobandi virtutile, infelepciunea produce dorul dupa ele’ intelepciunea produce un dor in inima omului pentru binele si unirea cu Dumnezeu. Omul care vrea si se desivarseasca in bine gi s fie in comuniune cu Dumnezeu, in sine ate puteri care il conduc spre indeplinirea acestui dor. Omul care face bine, va fi inclinat natural si-L caute si pe Dumnezeu. Cu cat mai mult inainteaz& in propria desavarsire, cu atat mai mult Dumnezeu ii descopera tainele creatiei si Se descopera pe Sine. Puterile de cautare si cercetare a lucrurilor dumnezeiesti sunt sAdite in firea oamenilor, finfal de edtre Facator, prin insisi aducerea ei in existen(. lar deseoperiilelucrurilor dumnezeiesti le impartageste prin har puterea Preasfantului Duh*, Dumnezeu a pus in om puteri naturale care trezese dorul el Fiecare om are in sine chipul lui Dumnezeu (Facere 1, 26), in care s¢ Puterile omului pentru asemanarea cu Dumnezeu. Dar tainele care sea * traducere, introducere si ee een eee ated a 4 folositoare”, > * TEODOR AL EDESEI, ,Una suti capete bain v4, Ed. Harisma, Bucuresti, 194, ‘ote de Pr, Prof. Dr. Dumitru STANILOAE, in Filoca 226, 3 lasie", traducere, d, Harisma, Raspunsuri cite pin Filocalia, Vol. 3s SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL 9 intoueere si note de Pr. Prof. Dr. Dumitru STANILOAS, “utes, 21994, p, 295. * Ibidem. 107Micevsk-tgnat /Studia Theologica Doctoralia Dumnezeu nu i se descoperindats, Ci treptay je omului prin harul Sfantului Duh, prin cg. Pe eee vin de la Dumnezeu. De aceea, pent omul primeste si darurile cat Dumnezeu este necesar ca omul 55 0 dobindirea darurilor si bh ndeascd harul lui Dumnezeu. Cel ce a doing, elibereze de patimi si sa dol a cease ceascd. @ aflat bar’ la Dumnenen nepatimirea gl cunostin Scigd prin nevoin{é si inftéare. Inaintarea San meate duhovniceascd este necesara pent destivarsirea sj indumnezeirea omului, Prin nevoinfa si cresterea a lovmiceasc’, omy) dobndeste har de la Dumnezeu, prin care devine capabil pentru cunoastereg duhovniceascd a creatiei si a voii lui Dumnezeu. Deci, omul care s indumnezeieste il are pe Dumnezeu neincetat in mintea si inima Sa. »Lucrarea proprie a minfie si se ocupe neincetat cu cuvintele ni Dumnezeu”®. Prezenja lui Dumnezeu este posibila prin rugdciunea neincetata care este rostita de cAtre omul care se indumnezeieste cu mintea si coboara in adancurile inimij sale. Avand harul lui Dumnezeu, mintea incepe nefincetat si se miste citre Dumnezeu’. Dupa Sfintul Maxim Marturisitorul, mintea care doreste infelepeiunea, se elibereazi de amagirea diavolilor si gandurile pacdtoase, eliberandu-se din robia patimilor’. Eliberat de patimi, omul se imbogiteste cu dobandirea virtutilor. Lupta pentru dobandirea nepatimirii nu este usoara, dar omul primeste ajutor i har de la Dumnezeu si inainteaz& in virtuti. ,,Definitia Virtuti este unirea prin Cunostin{& a neputinfei omenesti cu puterea dumnezeiasca”®, Deseori cind omul este epuizat de lupta duhovniceasca si se pare ci nu mai are putere, atunci in ajutor vine Dumnezeu cu harul Sau. Neputinta omeneasca gi puterea dumnezeiasca se unese in actul cumoasterii Lui Dumnezeu. Dobindirea eemea asemanarea omului cu Dumnezeu, iar prin aseménare ae ctiuti duhovnicesti. Dar virtujile reprezinti in acelasi timp dezvoltarea vietii celei noi in Hri S si desvarsirea noastra di pa asemanare: lei noi in Hristos g i sald 7 é vi ; ; haintarea in virtuti este posibi in creatie si tainele lui Dumnezeu le descoper’ P § TALASIE LiBIAN e LIBIANUL, ; Pavel presbiteralin Fitocalin gens 2205 InfeSnare gi petrecerea cea duph mintecf® Stone By Ht 804 tase introducere si note de Pr. Prof Dr. Dut qlbidem, p.17,° NSH “1994, p. 16, ’ t SFANTUL Maxi M, 7 ARTURISHTY sUbidem, pp. 246.247, NS!TORUL, »Raspunsurie . * den suri cdtre Talasie”..., p. 179. , Teologia $i Dogmaticd Ortodoxa, vol, Ba, IBMO, Bucur! 108; yelepciunea — cel mai i i inet nalt dar al Sfantutui Duh pentru omul di " omul care se indumnezeieste sca si in ji A ten se fave astfel tot mar ena tj hdumnczirs sa. ,Prezenta lui Juminoasa gi i rul nostru, festa asi si in , manifestindu-se tot ne ae jnaintat 7 fe Noastra exterioara, in virtutile noastre”!! Omul care a inaintat in desvarsire simte in sine prezenta Domnului Hristos, Cu cat este mai virtuos, cu atét mai omnului Hristos. mult se aseamana tu i ¢ . : i Hristos si vietii Lui in virtuti se vede ct de mult este omul asemanator cu Hristos, asemandtor chipului dupa care a fost creat. as mere Chipul uman al lui Hristos ¢ aledtuit din armonia a nenumérate virtuti, a net sspecte ale binelui, care reflecté in chip uman insusrile lui Dumnetca, Gol ce rota fuptcle statornice de diferite feluri imprima in sine diferitele virtuti imprima prin aceasta insesi trasiturile chipului lui Hristos, sau da form’ umand, in faints insusirilor lui Dumnezeu, asemenea lui Hristos. $i aceasta e 0 adevarata participare la Dumnezeu si o reflectare a lui Dumnezeu prin fiin{a noastra personala'?. Pe calea indumnezeirii omul dobandeste multe virtuti si prin ele se aseamana lui Hristos, izvorul tuturor virtutilor. ,,De aceea harul si toate darurile nu sunt dec&t aducerea bunurilor cuprinse in natura noastra indumnezeit in Hristos, in interiorul nostru insusi prin Duhul Sfant”!. Darurile pe care Sfintul Duh le daruieste omului sunt deja sfintite si indumnezeite in Persoana lui lisus Hristos. Hristos primeste acele daruri ca om des&varsit in natura Lui uman, ca apoi si fie daruite omului prin Sfantul Duh. Desavarsirea omului trece obligatoriu prin Hristos in Sfantul Duh. Duhul nu are alt rol decat acela s& ne faci proprii aceste energii ale lui Hristos si darurile care ne apropie de asemanarea cu El. Caci fara insusirea Jor din partea noastra nu ne-am putea destvarsi propriu-zis. Prin Duhul, noi intram intr-un dialog cu Hristos, in care ni se comunicd puterea si lumina cunoasterii Lui, a cunoasterii treptate a infinitatii dumnezeiesti, care sakisluieste in ‘umanitatea Lui accesibilé nou’. Noi fim si primim prin Dubul cele ale lui Hrisos, intr-un dialog liber in nesfarsit progres, Sfantul Duh daruieste energiile lui Hristos omului, ca omul si se bila fara Hristos si fara Sfantul asemene Lui. Desavarsirea omului nu este post Duh, care face ca energiile dumnezeiesti sa fie aceesibile omului, Omul care se desavargeste si se indumnezeieste, asa cum am mention mai sus, primeste anumite daruri de Ia Sfantul Dub. Darutle ce TA OMG Nae See (oo amit CT Ect eee ree Sunt aceleasi pentru fiecare om care se desdvarseste si ajunge pana la g es eee ee ‘ IDEM, Ascetica si mistica Biserc " IDEM, Teologia Dogmatict vo.2eg (eM Peologia Dog . Ibidem, p. 316. " Ibidem, pp. 316-317. :d. IBMBOR, Bucuresti, 2002, p. 55. 1, Ed. IBMO, Bucuresti, “2010, ij Ortodoxe, wrodoxit, Vol. 109Micevski-lgnat/ Studia Theologica Doctoralia unul din acele oe duhovnicest este : sitorul considera c& intelepciunes « intelepciunea. Sfantul Maxim eee de la Sfantul Duh, on cel ma nat dr pe cre cml Pat dolla verset din al unspre Ba Puet de ineeput in ei a eae spune: ,.Duhul Domnului Se va odin capitol din cares profes Se cacoper, duh de sft side tre, dare Rese rer at oD mnul” (Isaia 11, 2). Sfantul Maxim Marturisitoryy cunostingé gi de fric8 aa ‘dine inversa fata de cea aflata in Sfanta Scripturg Ie explicd si le enumera in ordine inversa fat Tad in Ba I, intelepciunea ludnd ultimul si cel mai inalt loc. Aceste laruri le pr meste omy care se indumnezeieste si fi dau insusiri suplimentare ca si poata vedeg sensurile duhovnicesti ale lucrurilor. Cu alte cuvinte, primele doud dary reprezint& inceputul inaintarii in cunoastere, dar nu sunt o cunoastere clara, Darul temerii de Dumnezeu il impiedic& pe om si faca fapte rele, iar dary| tiriei ii d& curaj si facd fapte bune. Prin darul sfatului omul dobandeste deosebirea faptelor bune i rele. Prin darul cunostintei, omul invata cum sj realizeze practic binele gi descopera ratiunile fiecirei fapte sau virtute. Prin darul ratiunii, omul igi identifica natura sa cu ratiunile virtutilor. Ultimul dar al Sfintului Duh este darul infelepciunii, care il inal{A pe om la Cauza ratiunilor duhovnicesti si prin care omul poate sa vada adevarul in creatie"* Fiecare din aceste daruri ale Sfantului Duh este legat de celelalte si nu se poate separa din ele. Fiecare dintre ele este necesar pentru desavarsirea si indumnezeirea omului. Darurile pe care omul le primeste de la Sfintul Duh, printre ele si infelepciunea, sunt parte din procesul desivarsirii si indumnezeirii omului Deci curiirea celor vrednici de cura eva indumnezeirii. Printre altele, i adusd de virtufi o face Duhul Sfaint prin temere, i cunostint&; iar iluminarea care harazeste cunostinfa lucrurilor: dupa ratiunile Pe temeiul carora existi, o diruieste celor vrednici de lumind, prin tarie, sfat si infelegere; in sfarsit, desdvarsirea o hardzeste celor vrednici de indumnezeire prin infelepeiunea atotluminoast, simpli i intreaga,ridicdndu-i in mod nemijlocit si intl chipul spre cauza luerurilor, atat cat e cu putin{a oamenilor, incdt strahucese in él ynumai insusirile dumnezeiesti ale bunitafii lui Dumnezeu. Prin aceasta cunoscandU- sc pe ei insisi din Dumnezeu, iar pe Dumnezeu din ei insisi, intrucdt intre ¢i $i Dumnezeu nu mai e nici un zid care Sai de a, a ri despartd, dat fiind cA intre ingelepciune $i Dumnezeu nu mai este nimic..'6, a __ Prin darurile menfionate mai sus, Sféntul Dub fi di omului cur patimi i iluminarea, Numai prin darul infelepeiunit nmnlat i desivarsirea gi cunoasterea creafici. Prin aceste daruri, si bineinteles, pti" darul infelepeiunii, omul ajunge la cunoasterea lui Dummrezen si la proprit eee {2 Vezi D. STANILOAE, Ascetica si mistica Bi ‘SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL isericii Ortodoxe..., pp. 216-218. 1» »Raspunsuri cdtre Talasie”..., pp. 373 110 374,jnmea — cel jnpelePe mai inalt dar al Sfintului Duh pentru onl care se indummezeieste unge la cunoasterea nemijlocita a jo nsec car na a mmnezeitea sa in apropiere nemijlocita de Dumneveu * Us # primind infelepeiunea ca dar de la Stintul Dah eee ¢ la Sia |, omul nu numai desivarsit $1 Ineun > Cl mintea lui lumin: sontemplarea ratiunilor lucrurilor, primindu-te ca dan prin aceasta activitate duhovniceasea omul descopera ,,in sine, prin viata ce 0 trdieste, tat maretia intelepeiunii dumnezeiesti purtata in chip nevazut de gapturi”””. Omul nu este purtitor numai al chipului lui Dumnezeu, ci este purtatorul ratiunilor intregii creafii care este creati cu intelepciune de catre Dumnezeu (Ps. 103, 24). In complexitatea creatici se vede intelepciunea lui Dumnezeu, dar cel mai mult este vizibila in persoana omului. Cea mai inalta contemplatie de la contemplarea creatiei, este contemplarea lui Dumnezeu si comuniunea cu El. De aceea, ,,intelepciunea este capatul din urma al vederilor i”'8, adica Hristos ca infelepciune a lui Dumnezeu este sine: jndu! a 4 devine capabila de uri aduse lui Dumnezeu. tainice ale sufletului’ ultima descoperire a omului indumnezeit. Omul indumnezeit se intalneste fata citre faté cu Hristos cel dorit, fiind luminat de lumina necreata a fetei lui Hristos i prin Hristos descoperi tainele ratiunilor creatiei. Omul desavarsit este implinit cu intelepciunea ca plenitudine a harului Sfantului Duh. Harul deplin al Duhului este infelepciunea ca potent, ca deprindere si ca lucrare, care imbratiseaz& toate cunostinfele cate ajung pana la oamenii desavarsiti in Hristos. Prin ca mintea, pirdsind figurile percepute prin simfuri, patrunde in varietatea ratiunilor dezvelite .., sintetizand trisaturile dumnezeiesti aflate in ele intr-un intreg de forma dumnezeiased, din care iradiind in chip unitar cunostinja neimpartasitd a tuturor lucrurilor, obisnuieste sa straluceascd lumina adevaruluil®. infelepciunea daruiti de catre Sfntul Duh Iuereaza in om ea 0 putere Prin care omul cunoaste creatia, pentru ca si creatia reflect intelepciunea lui Dumnezeu in ea. intelepciunea actioneazi ca o sintetizare a insusirilor dumnezeiesti care se afl in ratiunile creatiei. In felul acesta, omul ajunge la Ocunoastere care pana la indumnezeirea Iui a fost doar intuitiva. Infelepciunea devine cel mai inalt dar pe care omul indumer ti Primes de la Sféntal Du, Cand un om va ajunge [a weapes NN dl i i ii numim sfinfi. Stim a Sfintes ; pumnezeu. Acei oameni fi nun Sing sath 4° la harul Tai aman eb fiecare dintre ei are unul sau mai i au refuzat darurile cu care eu nu di daruri la oameni carev Micevski-lgnat / Studia Theologica Doctoralia ficevski-lgnt Darurile nu sunt date fortat iodati nu se impune impotriva yg, 4 le implineasca. umnezeu nici nu pot si Te poarte si si Te M acceptarea liberi a omului- omului. 1 fucreazingelepeiuned fn fing Tra mint cae ea; nici credinta, fing Sac amen Se econ a larurile vindecar 1 capabili de fiecare. Dar iarasi nu y, Gelelatte daruri, fird deprinderea si puterea cap: tural, fr puterea In; dobindi omul ceva din cele insirate numat prin puterea nat , puterea fy; Dumnezeu, care s le daruiasea®. fantul Duh nu da daruri daca capabilitatile omului nu sunt suficient de une ca si le primeased. De aceea, Sfantul Duh nu d& intelepciunea la oamenj care nu au minte capabild sa 0 primeasca gi si dea roade. Este la fel si oy celelalte daruri pe care Sfantul Duh le d& sfintilor, nimic nu este dat fir puterea si voia lui Dumnezeu. De asemenea, nu trebuie sd credem oi Dumnezeu da intelepciunea numai la oamenii indumnezeifi (sfinti). Omul primeste intelepciunea prin toate etapele vietii lui. Cu fiecare patima invinst si cu fiecare virtute dobandita, omul devine mai intelept. In clipa indumnezeirii Ini, omul dobandeste plinatatea infelepciunii si lucrarea ei deplina. intelepciunea il insoteste pe om in toate etapele desdvarsiri { duhovnicesti si in sfinfirea viefii lui. Plinatatea infelepciunii este dobanditi in clipa cand omul cel indumnezeit este luminat si patruns de lumina necreat, cAnd se afld inaintes feei lui Hristos. Omul se afla in comuniune nemijlocita si comunicare cu Hristos prin Sfintul Duh. in acel moment omului i se descoperd sensuril Stl Da coma cca poate sum se inde ma poate mintea omeneased si perceapd vd lonina dena Le cele dumnezeiesti si spirituale”?! Mint Perceap& fird lumina dumnezsiast luminate eu lumina dumnezciased, adiel indomycte a neat 8 eunoascé uncle dn tainele lui Dumnezeu 9 tainele cane tances at cat Dumnezeu le va descoperi oamenilor vredniei, Men cntut medeeanezi reprezintéo bucurie mare penttaens ae tednici, Momentul indumneze! . Infelepciunea pe care o primeste ca di si prin care i dames 32 descopert multe taine duhovnicesti, este rezultat al viel! eee ae a foc »--Prin intelepciune omul desavarsit primes » adicd bucuria putemnica ce sustine cu adevarat viata & Duhului Sfaint Prin urmare harul ? Ibidem, p. 318, * Ibidem, p. 320. 12jgetepeiomer— cel mat inalt dar al Seinutui Duh pony oa ru omul care se indumnezeieste < pumnezeu, sau cea dumnezeiasea dup Cea © simte este a elasca a omului”?2, Bucuria duh 4 or oa ae ey al vietii dupa Hristos. Omul duhovmi = mr psa Tata trdieste dupa viata lui Hristos $i Hristos si Hristos te in inima lui (Galateni 2, 20) sis Train eI 7 i nd momentul indumnezeirii, omul gustd viata cea vesmica, Experiaz numai o parte din ceca ce inseamna si va ji viata vesnicd si comuniunea vesnicd cu Dumnezeu Sfante Treime in inparatia Tui Dumnezeu. imparajia tui Dumnereu este bane snelepeiume. Cine le dobandeste pe acestea vietuieste inceng?” tne ct ie bun si intelept, de acca imparajia Lui va fo inmuuie o tom inelepeiunii si iubirii. Oamenii care vor dobandi aceste virtui ined n tinnal yelepeunn Se " b ; in timpul vietii pamantesti, Non gusta viata cea vesnicd inaintea mortii lor. Tot care se vor asemiina lui Dumnezeu vor trai vesnic in imparatia Lui si vor deveni fit hui Dumnezeu. ,Fiu al lui Dumnezeu este cel ce sa facut asemenea lui Dumnezeu, prin bunatate, intelepciune, putere gi dreptate”?!, Asemanarea cu Dumnezeu inseamna ca fiecare om sfant si indumnezeit si devind aseminitor cu Dumnezeu dupa virtutile sale, Sa-si insuseasca insusirile lui Dumnezeu ale iubirii, bunatatii, milosteniei, adevarului, iertarii, intelepciunii sidesdvarsirii (Matei 5, 48) ca pe ale sale. Pe lang intelepciune cel mai mare dar este si cunoasterea lui Dumnezeu. Aceasti cunoastere omul o dobindeste prin energiile dumnezeiesti necreate care ajung in mintea si inima omului. De asemenea, cunoasterea lui Dumnezeu se intdmpla in timpul indumnezeirii omului, dar nu este o cunoastere deplina a lui Dumnezeu, deoarece Dumnezeu este peste orice cunoastere. Aceea este o taind cunoscuté numai de Dumnezeu. i oamenii Dacd e asa, cel ce a cunoscut cu infelepeiune cum trebuie s& iubeascd pe Dumnezeu Care e mai presus de toata ratiunea si cunostin{a .. ~ va trece fir relate peste toate cele sensibile gi inteligibile si peste tot timpul si veacul si spatiul si, Ia sfirsit dezbricdndu-se in chip suprafiresc de toati Iucrarea simfiii a rafiunii si a mint % obandi in chip negrait si necunoscut desavarsirea dumnezeiascl cea wa! PEN O° rafiune side minte. Aceasta dupa un mod gi o rafiune pe care n-o ste deca D Nez, Care daruieste un astfel de har, si cei ce S-au invrednicit si-l primeasc: la Dumnezeu?®, rea din tot ce este i. Cand omul va reusi desivargirea. Toate Cunoasterea [ui Dumnezeu presupune elibera intesc si sensibil, presupune dobandirea nepatimiril ‘dobindeasea nepitimirea dobandeste infelepciuncs $ ; ae ane idem, p. 390. 2 TALASIE LIBIANUL, Despre dra as idem, p. 31, iggy, FANTUL MAXIM MARTURISITO! ‘ere si note de Pr. Prof. Dumitru St Pamay ost, inttanare.." P21 ma greaca veche, traduvere din ima wrenes Yeh biguas, RU Ame TSMBOR, Bucuresti "ANILOAE, Ede 113Micevski-lgnat / Studia The alogica Doctoralia mai de catre Durmezet, pentru CH EL eg : 41 indumnezeieste pe om. Omul incepe gp Acela care da aeceaane : es Geeta asee ser tie ie _ cunoased pe Dumnerels cutd pentru om, ,Caci dumnezcirea e mai pre, Dumnezeu riméne necunoscuta pentru Ol » terea lui Dumnezen cuvant si de orice inteles”**, Prin cunoasterea IMNEZeU, adie; de orice cuvant St Cc mului ii devin clare multe taine care inainte ij gj, Seat Cae deodata cu cunostinta lui Dumnezeu se dezvily intelesul Scripturii, prin Duhul, si infelepeiunea si cunostinfa cea din fpr prin Acelasi prin Care iarigi se descopera El, in mod proporfional’””, Omy primeste infelegerea tainelor cuprinse in (Sfanta Scriptura, dobandeste intelepciunea si cunoasterea creafiei, prin Sfantul Duh. Prin acelasi har a Sfantului Duh, omului i se descopera Dumnezeu dupa vrednicia sj desavargirea sa. in cartile teologice cel mai adesea se enumera doua cunoasteri pe care omul le experiaza. Una este cea rational sau catafaticd, iar a doua e cea supramintala sau cunoasterea apofatica. Ele nu sunt niste cunoasteri separate, ci sunt conectate si dependente una de alta. Dupa cunoasterea rationala vine si cunoasterea apofatica. Proprie ratiunii este cunoasterea lucrurilor rationale in umea creat si in viata zilnicd a oamenilor. Caracteristic pentru ratiune este infelegerea logic a lucrurilor si explicarea lor. Prin ratiunea si cunoasterea rational, omul ajunge la darul contemplatiei si se pregiteste pentru cunoasterea apofatica. Infelepciunea este sfarsitul’® ratiunii si a cunoasteri rationale, prin ea dobandindu-se intelegerea adevarati a tainelor creatiei, care il conduce pe om catre cunoasterea tainelor lui Dumnezeu. Ratiunea si cunoasterea rational sunt o pregatire pentru indumnezeirea omului si pentt Cunoasterea supramintali a cunoasterii lui Dumnezeu. ,,Caci_ proptii infelepeiunii Sunt mintea si rafiunea, iar proprii deprinderii opuse @ infelepciunii sunt lipsa de ratiune si simtirea (domnia simturilor)”. Cand omul se indumnezeieste incepe cunoasterea apofatica, care este caracteristic! penta me Pentru ci doar mintea este capabila si vada si s patrunda in SI vederile dumnezeiesti pe care le are inaintea sa. Cea mai inalt! Page ames ee apie EDeciDinmers is eat inti Sa cunoasca tainele fiintei lui Dumne?*" 4 ‘s Presus si de aceasta cunostint’, dat fiind ci este!" acestea sunt o tain’ cunoscuta nu nee % Ibidem, p. 260. ™ Ibidem, p. 238. > SFANTUL Maxim : MARtuRis| ® Thidem, p. 162 nent » oRaspunsuri citre Talasie”.... pp. 38 114Jlepeiunea~ cel mal inalt dar al Sféntutui Duh pentru omul care se indumnezeieste chip suprainfinit mai presus si de orice minte yesnic Va Tamane necunoscutd, iar omul fl va cuno, jp viata vesnica prin energiile | 0. Fiinta lui Dumnezeu aste pe Dumnezeu la infinit “ui necreate din care omul se va impartisi peincetat. . Atunci cand vorbim de sfintenia sfintilor, este evident c& oamenii ndumnezeiti sau sfintii sunt oameni infelepti, pentru c& lucrul acesta se vede din felul gandirii si al vietii lor. .Mintea luminata scoate cuvinte intelepte si sufletul curat cultiva ganduri dumnezeiesti”®!, Aceste cuvinte sunt proprii pentru sfinfii, pentru oamenii indumnezeiti care au avut experienta sa dobindeascd intelepciunea si cunoasterea din intdlnirea personal cu Dumnezeu si harul Lui. Cunoasterea lui Dumnezeu si dobandirea celui mai nalt dar al Sfantului Duh, intelepciunea, le di oamenilor o capacitate si priveasca lumea cu ochi luminati. infelepciunea e darul de a vedea pe Dumnezeu simultan cu toate sau prin toate, ca Facdtorul, Susfinatorul si Carmuitorul efectiv al tuturor. Ea ne ajut& si infelegem dintr- 0 ochire viala noastra trecut’, rostul ei, linia pe care trebuie si mergem, infelesul solidar al tuturor faptelor si evenimentelor din viafa omeneasca, al lucrurilor din naturd, pentru cd pe toate le explicd Puterea si Cauza cea unica ce sta la baza tuturor si-Si aratd lucrarea deodata in toate”. intelepciunea ii permite omului peste tot si gandeasca la Dumnezeu, la faptele si bunatatile Lui. Lumineaza viata omului si il ajuta si-si giseasca sensul vietii lui. fi permite s& cunoascd tainele lumii gi ale propriei persoane. Cel mai mult, il conduce pe om la Cauza (adic’ Dumnezeu) tuturor si este inceputul comuniunii cu Sfanta Treime. in concluzie, vom spune c putem sa consideram infelepciunea ca cel ‘mai inalt dar al Sfantului Duh pentru omul care se indumnezeieste. Pe Langa toate darurile pe care Sfantul Duh i le diruieste omului, infelepciunea este unica si cea mai apropiati de indumnezeirea omului. Desi este prezenta in ‘impul viefii, in momentul indumnezeirii omul o dobndeste in forma ei deplind. intelepciunea este indrumatoarea omului prin viafa lui care il Conduce la comuniunea cu Dumnezeu. De aceea, omul care vrea si dobéndeasca intelepciunea este necesar sa se strduiascd sa fie virtuos gi si abi dor cdtre Dumnezeu. Omul cu inima curati, nu numai ci poate si dobandeasca intelepciunea, ci poate si-L cunoascd si pe Dumnezeu care 0 iruieste. Stim acest lucru din vietile sfinte ale sfintilor, dar, oare vietile a "Mlclepciunea este prezenti in lume si in viafa Bisericii? ees eee » Ibidem, pp. 304-305. a4 2, TALASIE LIBIANUL, Despre dragoste, infrdnare. > P- aeaeret ” D. STANILOAE, Ascetica si mistica Bisericti Ortodoxe.»P. 115Micevski-;gnat / Studia Theologica Doctoralia secularizaté Se indeparteazi de tot cg ecepti numai yintelepeiunea” lumi, ¢4t materiale si trecdtoare inlocuies¢ dorul dupa Dumnezeu si Via duhovniceasca, lisind un gol in inimile oamenilor. In Bisericd inca Sunt Sameni care tanjesc dupi Dumnezeu, si impreund cu acest dor cautg « intelepciunea pe care vor S-O dobandeasca. Astazi avem nevoie de amen; intelepti (sfinti) care vor invata lumea si ii vor conduce pe oameni pe Caley adevarului. Este un adevar incontestabil ca toti oamenii, si cei in lumeg seculara si cei in Bisericd, isi doresc sit aiba o viata fericita si impliniy, Sfantul Duh daruieste celor vrednici roadele adevaratei vieti duhovnicegi | dragostea, bucuria, pacea, indelunga-ribdare, bundtatea, facerea de bing credinta, blandetea, infrinarea, curatia” (Galateni 5, 22-23). Sunt necesare doar vointa, rabdare si dor dupa viata in Hristos, cu Hristos si pentru Hristos si bineinteles, dorina si devenim mai buni si mai infelepti decat am fost ier te Lumea contemporand semnificatie duhovniceasca $i 116