Genealogia Mantuitorului in Sfintele Evanghelii: Matei si Luca

Contextul si structura textului de la Matei 1,17

Primul capitol din Evanghelia dupa Matei prezinta originea omeneasca si dumnezeiasca a Mantuitorului Iisus Hristos: Fiul lui David dupa trup ( versetele 1-17) si Fiul lui Dumnezeu dupa Duh ( vesetele 18-25). Prin aceasta prezentare a descendentilor lui Avraam, Dumnezeu intra in istoria omului, iar omul devine <<partas dumnezeiestii firi>> ( 2 Petru 1,4 ).1 Cel de al doilea capitol al Evangheliei vesteste atitudinea oamenilor fata de intruparea lui Dumnezeu: Va fi primit de cei straini si refuza de cei apropiati ( Matei 2,1-12 ) . Mantuitorul, ca om, traieste experientele poporului ales din perioada Sa de formare, motiv pentru care Sfantul Evanghelist Matei prezinta coborarea lui Iisus in Egipt si revenirea in tara fagaduita de Dumnezeu stramosilor lui Iisus dupa trup ( Matei 2,13-23 ). In aceste prime doua capitole, Sfantul Matei vorbeste de cinci ori despre implinirea Scripturilor (Matei 1,22; 2,5,15,17,23 ). Iisus este Mesia, despre Care vorbeste intreaga Scriptura si totodata , este Cel ce desavarseste planul de manturire al lui Dumnezeu. In concluzia genealogiei ( versetul 17) , Evanghelistul Matei ofera si criteriul de structurare a textului in trei parti. Aceasta structura tripartita indica faptul ca istoria prezentata de Sfantul Matei este completa. Cele trei sectiuni, de cate paisprezece generatii, evidentiaza felul cum istoria despre care genealogia ne ofera o sinteza -, impartita in mod ordonat, reveleaza prezenta constanta si fidela a lui Dumnezeu, Cel ce o proniaza si o conduce spre desavarsirea ei in Iisus Hristos,centrul si Domnul istoriei.2 Dupa o inroducere ( versetul 1) care Ii atribuie lui Iisus titlurile de Hristos (ca si in versetul 17, la incheierea pericopei, formand o incluziune), Fiul lui David si Fiul lui Avraam, istoria lui Israel este astfel impartita: - de la Avraam la David: paisprezece nume (treisprezece generatii) = Rut 1,18-22 ,rezuma aproximativ 750 de ani; - de la David pana la deportarea in Babilon: paisprezece nume si paisprezece generatii = 1 Paralipomena 3, 1-16 , rezuma aproximativ 400 de ani de istorie; - de la Iehonia la Hristos: paisprezece nume ( treisprezece generatii) = 1 Paralipomena 3, 17-18 rezuma aproximativ 600 de ani de istorie.3

Lector Dr. Constantin Preda ,, Cartea Neamului Lui Iisus Hristos, Editura Institutului Biblic si De Misiune Al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2006, pag. 222 2 Ibidem, pag. 222 3 Ibidem, pag.223

Chiar daca in concluzie se afirma aceasta ritmicitate a generatiilor, in realitate, in prima si in cea de a treia sectiune, sunt enumerate treisprezece generatii. Regularitatea generatiilor ii foloseste autorului ca sa exprime interventia continua a lui Dumnezeu in istoria mantuirii. Unitatea pericopei este data de vocabularul si de ritmul folosit. Autorul apeleaza la cuvantul grecesc genesis = << origine >> la inceputul pericopei (versetul 1). Verbul << a da nastere, a procrea ( in limba greaca= gennao)>> este folosit de 39 de ori; in versetul 17 cuvantul <<neam, generatie (in limba greaca = genea) >> este repetat de patru ori. Formula folosita pentru a indica ritmul generatiilor este una stereotipa: << A l-a nascut pe B, B l-a nascut pe C>>.4

Genul literar si istoricitatea

Genul literar al gealogiilor, potrivit mentalitatii semite, nu se referea numai la lista unor stramosi potrivit descendentei biologice, ci avea si scopul de a determina apartenenta unui individ, a unei familii sau a unui clan, sau de a clasifica diferitele popoare invecinate care aveau raporturi tribale, relatii politice si comerciale cu Israel. Din vremea lui Ezdra si Neemia, genealogiile dobandisera o importanta fundamentala pentru a demonstra puritatea rasei, ceruta cu rigurozitate evreilor pentru contractarea casatoriilor. In general, in Sfanta Scriptura genealogiile erau folosite in diferite situatii si cu scopuri diferite. Unele genealogii, pur si simplu, indica legaturile existente intre diferite perioade foarte mari, despre care nu exista date istorice(conform Facere 5,11, 10-27; Rut 4,18-22). Altele sunt folosite pentru a legitima asumarea de catre o persoana a unei functii ce nu putea fi exercitata fara o documentare prealabila. Un exemplu il constitue cazul preotilor din perioada de dupa exil, care trenuiau sa demonstreze ca au o descendenta sacerdotala(conform listelor din cartile lui Ezdra si Neemia). Alte genealogii sunt, de fapt, liste care erau folosite de fisc pentru a pastra evinenta colectarii taxelor la buget sau de catre autoritati pentru inrolarea militarilor (conform Iesirea 6, 14-20).5 Unii exegeti considera ca cea de atreia serie de stramosi (de la Zorobabel la iosif) din arborele genealogic alcatuit de Sfantul Evanghelist Matei se bazeaza pe documente ebraice sau aramaice, pastrate de familia lui Iosif pentru a-i demonstra descendenta davidica. Alti exegeti, precum R. Brown, sunt de parere ca cele doua serii genealogice care trec de la David prin perioada exilului babilonian si ajung pana la Iacob reproduc un arbore genealogic popular, ce apartinea casei regele a lui David. Iar majoritatea comentatorilor moderni (Gnilka, Fabris, Luz) considera ca Evanghelistul Matei nu a fost interesat sa ofere
4 5

Ibidem, pag. 224 Ibidem, pag. 226

un catalog exact al stramosilor lui Iisus Hristos, acesta neavand o finalitate biologica, ci teologica. Evanghelistul Matei prefera sa-ai organizeze materialul documentar potrivit unor structuri numerice in baza cifrelor trei si sapte, iar pentru a respecta aceasta schema numerica, sacrifica unele nume din istoria lui Israel.6 Prima serie de stramosi , dela Iuda la regele David(versetele3-6), se inspira din 1 Paralipomena 2, 315. Trebuie remarcat ca in 1 Paralipomena 2, 4, precum si in Matei 1, 3, sunt amintiti atat Tamara, nora lui Iuda, cat si fii gemeni ai acesteia, Fares si Zara. Cea de a doua serie de stramosi se refera la regii lui Israel de la Solomon la Iehonia si se bazeaza pe 1 Paralipomena 3, 10-19. Insa lista lui Matei difera in doua puncte importante fata de modelul preluat din cartile Paralipomena. In primul rand, in versetul 9 intre Ioram si Azaria, Ioas si Amazia(conform 1 Paralipomena 3, 11 si urmatoarele); iar in versetul 11 intre Iosia si Iehonia lipseste regele Ioiachim (conform 1 Paralipomena 3, 15 si urmatoarele). Este evident ca astfel de omisiuni sunt intentionate si se datoreaza jocului numeric, dupa cum acest fapt este atestat si de alte genealogii iudaice(conform 1 Paralipomena 5, 29-40 si Ezdra 7, 1-5). Iar despre originea celei de a treia serii de stramosi, de la exilul babilonian pana la Iosif, nu stim nimic sigur. Salatiel si Zorobabel sunt mentionati si in 1 Paralipomena 3, 17, ce descendentiai lui Iehonia. O armonizare intre cele doua genealogii prezentate de catre Matei si Luca nu este posibila. Fiecare evanghelist are o perspectiva teologica proprie in ceea ce priveste alcatuirea arborelui genealogic al lui Iisus. Luca este in acord cu Matei in ceea ce priveste seria de stramosi de la Avraam la David(conform Matei 1, 1-5), insa dupa aceea, linia lui trece prin Natan, fiul lui David, in timp ce Matei prezinta seria genealogica a regilor. Genealogia prezentata de Matei are o orientare mesianica, in timp ce scopul lui Luca este acela de al prezenta pe Domnul Iisus Hristos ca Noul Adam, Care recapituleaza in Sine intreaga umaniitate. Astfel se pot explica din punct de vedere teologic convergentele si divergentele dintre cele doua genealogii.7

Talcuirea genealogiei de la Matei (1-17)

Cartea neamului pentru ce nu a zis ,, videnia sau ,, cuvantul, precum Proorocii?. Caci acestia asa incepeau: ,, Videnia pe care a vazut-o Isaia si ,, Cuvantul care s-a facut catre Isaia(Isaia 1,1; 2,1). Proorocii spuneau asa pentru ca ei vesteau pentru cei impietriti cu inima si nesupusi, de aceea ziceau ca este vedenie dumnezeiasca si cuvant de la Dumnezeu, ca sa infricoseze norodul si sa nu fie defaimate cele
6 7

Ibidem, pag. 227 Ibidem, pag 228

zise. Dar Matei a grait catre oameni credinciosi, cu buna cunostinta si supusi, si de aceea nu a inceput precum Proorocii. Proorocii vedeau cu gandul cele pe care le graiau ca inchipuiri aratate prin Sfantul Duh si de aceea le si numeau vedenii adica vederi dumneiesti. Dar evanghelistul Matei nu cu gandul L-a vazut pe Hristos si nu in inchipuire L-a vazut pe El, ci in chip simtit L-a cunoscut, auzindu-L si vazandu-L pe El in trup. Pentru aceasta , n-a zis ,, videnia pe care a vazut-o, ci a scris ,,Cartea neamului .Lui Iisus numele acesta , ,,Iisus nu este elinesc ci evreiesc si se talmaceste ,,Mantuitor.Hristos - ,,Hristosi adica ,,unsi se numeau imparatii si preotii, pentru ca erau unsi cu untdelemn sfintit, care curgea din cornul care li sa punea pe cap. Deci, Domnul se numeste Hristos, adica ,,Uns si ca imparat- pentru a imparatit peste pacat- si ca Preot pentru ca S-a adus pe Sine jertfa pentru noi ( Efeseni 5, 2). S-a uns inca El si dupa adevar cu undelemnul cel adevarat, adica cu Sfantul Duh, pentru ca cine altul pe Duhul, precum Domnul Hristos? Ca intru Sfinti, darul Sfantului Duh lucra, iar intru Hristos nu darul darul Duhului lucra minunile, ci Hristos impreuna cu Duhul, Care este deofiinta cu El.8 Fiul lui David- a zis ,, lui Iisus si , ca sa nu crezi ca despre un alt Iisus vorbeste, a adaugat ,, Fiul lui David. Pentru ca a fost si un alt Isus vestit , care a fost voievod (carmuitor) dupa Moise si care ,, a lui Navi se numea si nu a lui David ( Iosua 1,1), pentru ca aceasta mai inainte de David a fost cu multe neamuri, nefiind el sin semintia lui Iuda din care se tragea David, ci din alta. Fiul lui Avraam- pentru care pricina a fost pus mai intai David, chiar inaintea lui Avraam? Pentru ca la evrei, mai slavit a fost David si pentru ca vremea in care a trait el a fost mai aproape de ei decat vremea vietuirii lui Avraam, iar David pentru imparatie se facuse vestit. Ca intre imparati, acesta a fost cel dintai care a bineplacut lui Dumnezeu si fagaduinta a primit de la Dumnezeu ca din semintia lui se va ridica Hristos ( Psalmi 131,11). Drept aceea, toti Il numeau pe Hristos ,, Fiul al lui David . Ca precum acela i-a urmat lui Saul, cel lepadat de la Dumnezeu si urat, asa si Hristos, dupa ce s-a lipsit Adam de imparatia si domnia pe care o avea asupra tuturor si a fiarelor si a demonilor a venit de S-a intrupat si a imparatit peste noi.Avraam a nascut pe Isaac de la Avraam incepe povestirea neamurilor, pentru ca acesta a fost parinte al evreilor ( Facere 15, 13, 16) si pentru ca el este cel dintai care a primit fagaduintele, ca intru sementia lui se vor binecuvanta toate neamurile ( Facere 22, 18). Deci cu cuviinta de la acesta se numara neamul lui Hristos, ca Hristos este din samanta lui Avraam, intru care ne-am binecuvantat toti cei din neamuri (Facere 17, 5) care mai inainte eram sub blestem. ,, Avraam se talcuieste ,, Parinte al neamurilor, iar ,, Isaac se talcuieste ,, bucurie, ras. Si nu pomeneste Evanghelistul de Fii lui Avraam, cei din tiitoare ( ca Agar. Julnica Sarrei) adica de Ismail, si de celalti, pentru ca iudeii nu din acestia se trageau ci din Isaac ( Facere 24, 6-8) . Isaac
8

Sfantul Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii De La Matei, Editura Sophia, Editura Cartea Ortodoxa, Capitolul I, pag. 141

a nascut pe Iacob ; Iacov a nascut pe Iuda si pe fii lui pentru aceasta a pomenit pe Iuda si pe fratii lui , pentru ca dintre ei au fost cele doisprezece semintii.9 Iuda a nascut pe Fares si pe Zara din Tamar Iuda avea ca nora pe Tamar prin unul din feciorii lui, adica Ir, iar murind acesta fara sa aiba feciori i-a dat-o lui Onan, alt fecior al lui. Dar, secerandu-se acesta din viata pentru rautatea lui , Iuda, nu i-a mai dat ei alt sot. Iar ea, dorind sa faca copii din samanta lui Avraam, a lepadat valul vaduvii si punandu-si vesmint de femeie neravita, s-a impreunat cu socrul ei si s-au zamislit din ea doi gemeni. Si cand au fost sa se nasca, a scos ficiorul cel dintai mana din pantece, ca si cand ar fi vrut sa se nasca primul, iar moasa a insemnat de graba cu un fir de rosie mana copilului, ca sa cunoasca pe cel intai nascut. Dar acesta si-a tras mana inapoi in pantece, si s-a nascut celalalt copil mai intai si abia dupa aceea cel ce scosese primul mana. Deci, cel ce s-a nascut mai intai, a fost numit Fares, care inseamna ,,Taiere fiindca a taiat randuiala cea fireasca iar cel ce a tras mana Zara ( Facere 38, 1-30). Dar, si pentru alta pricina pomeneste de Tamar desi nu pare a fi laudata, fiindca s-a impreunat cu socrul ei : ca sa arate ca Hristos toate pentru primindu-le, a primit a avea ca stramosi si pe unii ca acestia, ca si prin aceasta adica prin nasterea dintru ei mai vartos sa-i sfinteasca, pentru ca nu a venit sa cheme ,, pe cei drepti ci pe cei pacatosi ( Marcu 2, 17 )Fare a nascut pe Esrom; Esrom a nascut pe Aram; Aram a nascut pe Aminadav; Aminadav a nascut pe Naason; Naason a nascut pe Salmon; Salmon a nascut pe Booz din Rahav unii socotesc ca Rahav aceasta era Rahav desfranata, care a primit iscoadele lui Isus al lui Navi( Iosua 2,1) si le-a izbavit pe ele si s-a izbavit si ea. Si a pomenit despre aceasta ca sa arate ca asa cum aceasta era desfranata asa era si adunarea neamurilor, ca au desfranat intru mintilor lor. Insa, primind iscoadele lui Iisus, adica pe apostoli si crezand cuvintelor lor, s-au mantuit toti cei din neamuri. 10 Booz a nascut pe Iobed, din Rut Rut acesta era din alt neam, dar s-a insotit cu Booz. Asa si Biserica cea din pagani, de alt neam fiind, si fara de asezamant a uitat norodul ( a parasit neamul ) sau si inchinarea la idoli si pe tatal ei, diavolul si s-a luat spre nunta cu Fiul lui Dumnezeu. Iobed a nascut pe Iesei;Iesei a nascut pe David regele;David a nascut pe Solomon din femeia lui Urie. iarasi pomeneste de femeia lui Urie, ca sa arate ca nu se cuvine a ne rusina de stramosi , ci ca mai vartos , priin sarguinta faptelor bue,, ale urmasilor se fac slaviti si aceia si cum ca toti sunt primiti de la Dumnezeu, numai de vor avea fapte bune. Solomon a nascut pe Roboam; Roboam a nascut pe Abia; Abia a nascut pe Asa; Asa a nascut pe Iosafat; Iosafat a nascut pe Ioram; Ioram a nascut pe Ozia; Ozia a nascut pe Ioatam; Ioatam a nascut pe Ahaz; Ahaz a nascut pe Iezechia; Iezechia a nascut pe
9 10

Ibidem, pag. 142 Ibidem, pag. 144

Manase; Manase a nascut pe Amon; Amon a nascut pe Iosia; Iosia a nascut pe Iehonia si pe fratii lui, la stramutarea in Babilon stramutarea in Babilon este robia pe care mai pe urma au patimit-o evreii in Babilon, fiind dusi acolo toti dimpreuna. Pentru ca si alta data a fost in razboi cu babilonienii, insa mai cu masura i-au muncit pe ei, dar mai apoi cu totul i-au stramutat pe ei din patria lor.Dupa stramutarea in Babilon, Iehonia, a nascut pe Salatiel; Salatiel a nascut pe Zorobabel; Zorobabel a nascut pe Abiud; Abiud a nasut pe Eliachim; Eliachim a nascut pe Azor; Azor a nascut pe Sadoc; Sadoc a nascut pe Achim; Achim a nascut pe Eliud; Eliud a nascut pe Eliazar; Eliazar a nascut pe Matan, Matan a nascut pe Iacov; Iacov a nascut pe Iosif, logodnicul Mariei din care S-a nascut Iisus Care se cheama Hristos din care pricina spune numele lui Iosif, iar nu al Nascatoarei de Dumnezeu? Caci ce impartasire are Iosif cu nasterea cea fara de samanta? Au doar, cu adevarat tata al lui Hristos a fost Iosif, ca de la Iosif sa se numere Neamul lui? Asculta dar : cu adevarat nici o impartasire are Isif cu nasterea lui Hristos si s-ar fi cuvenit ca neamult Nascatoarei de Dumnezeu sa-l spuna, dar , de vreme ce era lege, sa nu se pomeneasca in numarul neamului femeile, de aceea nu a spus ( nu a fost pomenit ) neamul Fecioarei. Dar pomenind neamul lui Iosif, si neamul ei a fost pomenit, pentru ca tot asa era lege sa nu se ia femeile din alta semintie, nici din alta familie, ci din aceasi semintie si rudenie ( Numeri 36,6 ). Deci, de vreme ce era o astfel de lege, aratat este ca numarandu-se neamul ui Iosif, se aduce impreuna si numarul neamului Nascatoarei de Dumnezeu, caci cu adevarat din aceasi semintie era Nascatoare de Dumnezeu si dintru acelasi Neam. Caci daca nu ar fi fost asa, cum s-ar fi logodit cu el? Pentru aceasta Evanghelistul a pazit si legea care poruncea a nu socotii femeile in numarul neamului, dar si neamul Nascatoarei de Dumnezeu l-a pomenit, numind neamul lui Iosif. Iar ,, barbat al Mariei l-a numit pe Iosif dupa obiceiul de obste, pentru ca numind un barbat al unei femei, pe logodnicul ei, chiar daca nunta nu s-a facut inca.11 Asadar, toate neamurile de la Avraam pana la David sunt paisprezece; si de la David pana la Stramutarea in Babilon sunt paisprezece; si de la stramutarea in Babilon pana la Hristos suunt paisprezece neamuri. In trei asezari au despartit neamurile, ca sa arate ca iudeii desi au fost carmuiti de judecatori - cum a fost pana la David - , iar apoi de imparati pana la stramutarea in Babilon - , si in sfarsit de preoti cum a fost pana la Hristos - , insa nu s-au folosit de aceasta spre fapta cea buna. Si trebuinta era de adevaratul Judecator si Imparat si Preot, Carele este Hristos. Pentru ca, dupa ce au lipsit carmuitorii a venit Hristos, dupa proorocia lui Iacov ( Facere 48,10). Dar, cum sunt de la mutarea din Babilon pana la Hristos ,, paisprezece neamuri , de vreme ce numai treisprezece fete se afla ( nume sunt
11

Ibidem, pag. 145

pomenite) ? Pentru ca, daca s-ar fi pus in numarul neamului si femeia, am fi putut pune aici si pe Maria si s-ar fi implinit numarul. Iar, daca, in numarul neamurilor nu se socoteste femeia, cum vom dezlega aceasta nedumerire? La aceasta unuii zic ca si mutarea in Babilon a fost socotita ca un nume.12

Contextul si structura textului din Luca 3, 23-38

Evanghelistul Luca a inserat genealogia lui Iisus intre episodul botezului si cel al ispitirilor Lui de catre Satana. Genealogia ocupa un loc important in contextul Evangheliei a treia si corespunde mai ales perspectivei teologice a Sfantului Luca, perspectiva care se dezvolta in jurul intruparii Fiului lui Dumnezeu si a activitatii Sale in ordinea creata. Inserarea genealogiei in acest context constituie, de fapt, incheierea <<Evangheliei copilariei>> lui Iisus si inaugurarea activitatii Sale publice: <<era ca de treizeci de ani cand a inceput >> (versetul 23). Insemnatatea acestui <<inceput>> a lui Iisus nu este numai cronologica (dupa botezul Sau ) si geografica (in Galileea), si mai ales teologica. Iisus este Incepatorul noii umanitati eshatologice a lui Dumnezeu. Varsta de aproximativ treizeci de ani indica perioada in care o persoana intra intr-o faza importanta a vietii sale. Este varsta la care David a fost uns ca rege (2 Regi 5, 4), dar si varsta la care un preot putea sa inceapa sa-I slujeasca lui Dumnezeu (Numeri 4, 3). Expresia <<Iisus fiind , precum se socotea, fiul lui Iosif>> vrea sa relativizeze legatura Sa cu Dreptul Iosif. Oamenii credeau ca Iisus este fiul lui Iosif, insa, in realitate, era Fiul lui Dumnezeu.13

Interpretarea genealogiei lucane

Genealogiile erau alcatuite din motive diferite: pentru a demonstra identitatea unui trib; ascendenta unui rege sau preot, si astfel sa-l certifice pe cel ce urma sa indeplineasca aceste functii; pentru periodizarea istoriei in diferite epoci; pentru a arata ca, dupa cum era caracterul unui stramos, tot asa va fi si al unui urmas al sau. In lumea biblica, genealogiile nu-si propun sa ofere o lista precisa si completa a tuturor stramosilor. Intentia lor este, in primul rand ,sa demonstreze intemierea unui drept: posesia unui teritoriu, legitimitatea dinastica, a unei conditii sacerdotale. Redactarea lor este adeseori artificiala, dupa cum o poate demonstra studierea celei din 1 Paralipomena 1-9. In cazul lui Iisus, este clar ca nu a fost considerat Fiul lui David pentru ca avea o genealogie: dimpotriva, I-au cautat genealogii, deoarece Il
12 13

Ibidem, pag. 146 Lect. Dr. Constantin Preda, Op. cit. pag 244

considerau Fiul lui David (opinie exprimata in cele mai vechi formule de credinta din Romani 1,3-4; Fapte 2, 29-32 si 13, 22-23; conform Marcu 10, 47-48; 11, 10 si textele paralele).14 Cele doua genealogii din Evangheliile sinoptice (Matei 1, 1-17 si Luca 3, 23-38) vor sa demonstreze identitatea divino-umana a lui Iisus. Fata de idealismul dochetilor si gnosticilor, aceste genealogii ofereau o garantie credintei in realitatea omeneasca a lui Hristos, in asumarea firii omenesti prin intruparea Fiului lui Dumnezeu. Evanghelistii Luca si Matei au stabilit, potrivit culturii timpului lor si surselor documentare de care au dispus fiecare, ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu si, indiscutabil, este si, Om adevarat, ale Carui origini pamantesti se cunosc. Acest fapt este greu de exprimat, deoarece originea Sa era marcata de Dumnezeu intr-un mod singular, prin zamislirea dintr-o fecioara, atestata de datele iudeo-crestine, familiale si locale. Aceste date au fost asomate de Evanghelistii Matei si Luca din perspective diferite: Matei(capitolul 1) in contextul originii ancestrale; Luca(capitolul 3) in cel al botezului; Matei cu referire la <<origine; genesis>> (Matei 1,1 ,18); Luca referindu-se la <<inceputul>> (arhe) (Luca 3,23) istoriei mantuirii prin Iisus Hristos. Intre cele doua genealogii exista o evidenta concordantia discordantium, desi diferentele sunt mai numeroase decat asemanarile.15 Principalele asemanari: linia genealogica a lui Iisus este trasata prin intermediul lui Iosif; aceleasi nume pentru linia genealogica dintre David si Aminadab (Luca 3, 31-33; Matei 1, 3-5); aceleasi nume pentru linia genealogica dintre Esrom si Avraam (Luca 3, 33-34; Matei 1, 2-3).16 Principalele diferente: Luca nu se refera explicit la femei; lista genealogica a lui Matei Il aseaza pe Iisus exclusiv in interiorul poporului Israel, cea a lui Luca subliniaza legatura lui Iisus cu intreaga umanitate. Genealogia lui Matei este descendenta , de la Avraam la Iosif; cea a lui Luca este ascendenta: de la Iosif la Adam si la Dumnezeu. Aceste diferente sunt explicabile in baza izvoarelor folosite. Luca a folosit o sursa a genealogiei davidice, diferita de cea a lui Matei. Aceasta sursa, care are 36 de nume necunoscute atat de Matei, cat si de Vechiul Testament, folosea in teologia sa numarul sfant sapte.17 Cele doua versiuni ale genealogiei Mantuitorului, potrivit lui Matei si lui Luca, sunt paralel numai intre Avraa, si David, deoarece sunt construite pornind de la textele Vechiului Testament (1 Paralipomena 1, 28; 2, 9-15; Rut 4, 18-22). De la David pana la exil, lista Evanghelistului Luca abandoneaza linia regala (Solomon, Roboam etc.) si o adopta pe cea a lui Natan, cel de al treilea fiu al lui David (2 Regi 5, 14; 1 Paralipomena 14, 3-4). Oare de ce? A existat o confuzie cu profetul Natan, confuzie care i-a permis sa demonstreze linia profetica a lui Iisus? Sau intentia a fost sa evite descendenta regala, deoarece asupra ei
14 15

Ibidem, pag. 246 Ibidem, pag. 147 16 Ibidem, pag. 148 17 Ibidem.

apasablestemul lui Ieremia:<< nimeni din semintia lui nu va ajunge sa sada pe tronul lui david>> (Ieremia 22, 29).18 Este celebra discutia legata de numele bunicului dupa trup al lui Iisus: Iacov dupa Matei si Eli dupa Luca. Pana acum exegeza nu a oferit o ipoteza mai buna deceat cea propusa de Iuliu Africanul (secolul III d. Hr., a murit dupa anul 240): Iacov si Eli erau frati dupa mama. Eli murind fara copii, fratele sau Iacov, in virtutea legii leviratului, a luat-o pe sotia lui Eli si din aceasta casatorie s-a nascut dreptul Iosif. Iosif era, asadar, fiul biologic sau natural al lui Iacov si fiu legal al lui Eli.
19

Bibliografie
1. Sfanta Scriptura, Editura Institutului Biblic Si De Misiune Al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1988 2. Lector Dr. Constantin Preda, Editura Institutului Biblic Si De Misiune Al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2006
18 19

Ibidem, pag. 149 Ibidem, pag. 150

10

3. Sfantul Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii De La Matei, Editura Sophia, Editura Cartea Ortodoxa, Bucuresti, 2007 4. Sfantul Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii De La Luca, Editura Sophia, Editura Cartea Ortodoxa, Bucuresti, 2007 5. Comentarii la Evanghelia dupa Matei, Volumul I,Editura Inteprinderea Poligrafica Iasi, Bucuresti, 1979 6. Sfantul Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei, Talcuirea Sfintelor Evanghelii De La Matei si Marcu, Editura Sophia, 1998 7. Lector Dr. Prof. Pr. Ilie Meliniciuc-Puica, Cursul pentru anul I Teologie .

11