Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Licenta 2021 - PEDO
Grile Licenta 2021 - PEDO
3. Despre fracturile coronare necomplicate ale dinților temporari care implică doar smalțul
sau smalțul și dentina sunt adevărate următoarele:
a. Sunt fracturi coronare limitate doar la smalț
b. Sunt fracturi coronare limitate la smalț sau cu afectarea minimă a dentinei
c. In cazul in care este implicată și dentina, atitudinea terapeutica constă în curățarea
dentinei cu ser fiziologic și dezinfectare cu hipoclorit de sodiu, urmată de sigilarea
dentinei expuse cu CIS fotopolimerizabil
d. In cazul în care este implicată și dentina, atitudinea terapeutică constă în curățarea
dentinei cu soluție antiseptică și dezinfectare cu hipoclorit de sodiu, urmată de sigilarea
dentinei expuse cu CIS fotopolimerizabil
e. In cazul fracturilor limitate la smalț restaurarea finală se face cu capă și compozit sau
coroane de zirconiu
(pag. 428)
Răspuns: b,c
1
b. Sunt fracturi coronare care afectează smalțul, dentina și expun țesutul pulpar și sunt
frecvente la dinții temporari
c. Pulpectomia este tratamentul de elecție în cazul acestor fracturi
d. Atitudinea terapeutică diferă în funcție de stadiul de dezvoltare în care este surprins
dintele temporar traumatizat
e. Este obligatoriu controlul periodic la 3 săptămâni, 6 luni și 1 an după traumatism
(pag. 428)
Răspuns: a, d
6. *Despre fracturile radiculare ale dinților temporari este adevărată următoarea afirmație:
a. Linia de fractură poate avea direcție oblică sau transversală
b. Daca localizarea este în treimea apicală acestea nu au prognostic favorabil
c. Daca localizarea este în treimea cervicala și medie prognosticul este bun
d. Linia de fractură poate avea direcție orizontală sau transversală
e. Linia de fractură poate avea direcție oblică sau orizontală
(pag. 428)
Răspuns: d
2
a. Examenul radiologic este absolut necesar pentru a stabili raportul dintelui intrudat cu
mugurele dintelui succesional
b. Examenul radiologic nu este tot timpul necesar pentru a stabili raportul dintelui intrudat
cu mugurele dintelui succesional
c. Este traumatismul în care dintele se deplasează din alveolă spre planul de ocluzie
d. Este traumatismul în care dintele dispare parțial de pe arcada prin împingerea lui în
interiorul alveolei, cu apariția unei suprapoziții dentare
e. Pe perioada de expectativă este recomandată monitorizarea periodică la fiecare 7 zile
(pag. 429)
Răspuns: a
9. Despre atitudinea terapeutica în cazul luxației cu intruzie a dinților temporari sunt false
următoarele:429
a. Atitudinea terapeutică depinde doar de aspectul radiologic
b. Dacă coroana nu mai este vizibilă în cavitatea bucală iar dintele intrudat poate veni în
contact cu mugurele dintelui succesional (pe radiografie dintele apare elongat) este
indicată extracția
c. Dacă coroana nu mai este vizibilă în cavitatea bucală iar dintele intrudat poate veni în
contact cu mugurele dintelui succesional (pe radiografie dintele apare elongat) este
indicată expectativa 2-4 săptămâni, până când își va relua erupția spontan
d. Dacă coroana nu mai este vizibilă în cavitatea bucală iar dintele intrudat poate veni în
contact cu mugurele dintelui succesional (pe radiografie dintele apare scurtat) este
indicată extracția
e. Dacă coroana este parțial vizibilă și nu afectează mugurele dintelui succesional este
indicată expectativa 2-4 săptămâni, până când își va relua erupția spontan; dacă nu
reerupe după această perioadă este indicată extracția
(pag. 429)
Răspuns: a, c, d
10. Despre luxația cu extruzie în cazul dinților temporari sunt adevărate următoarele:
a. Din punct de vedere clinic, imediat după accident, apare o sângerare gingivală, iar
dintele este deplasat și nu prezintă mobiliate
b. La percuție dintele traumatizat nu este sensibil
c. Dacă dintele prezintă mobilitate accentuată se va extrage
d. Dacă dintele nu este foarte mobil, se va face repoziționarea imediată în anestezie loco-
regională prin presiune digitală ușoară și imobilizare timp de 7-14 zile în funcție de
gradul deplasării
e. Extruzia dentară este consecința unui traumatism cu o intensitate foarte crescută
(pag. 430)
Răspuns: c,d,e
3
b. În luxația orală coroana este deplasată spre vestibulul bucal iar rădăcina se deplasează
în sens opus venind în contact cu osul alveolar
c. În luxația orală, la percuție apare un sunet metalic
d. În luxația vestibulară există posibilitatea apariției unui angrenaj invers la nivelul
dintelui luxat
e. Pentru a stimula vindecarea ligamentului periodontal, părinții sau aparținătorii sunt
instruiți să asigure un repaos alimentar (alimentație tare) timp de 2 săptămâni și o igiena
orală riguroasă
(pag. 430)
Răspuns: a
14. Despre traumatismele dento-parodontale ale dinților permanenți sunt false următoarele
afirmații:
a. Frecvența apariției acestor traumatisme este asociată cu perioada de vârstă de 10-12 ani
și s-a observat că 35% dintre copii suferă un traumatism în viață
b. Ca și predispoziție, cei mai afectați sunt incisivii centrali și lateral superiori, urmați de
incisivii inferiori și foarte rar caninii
c. În ceea ce privește prevalența formelor clinice, la dinții permanenți predomină
fracturile corono-radiculare din cauza raportului coroană-rădăcină crescut și a prezenței
unui țesut osos mai puțin dens
4
d. Factorii predispozanți corelați cu apariția leziunilor traumatice sunt: prezența unor
procese carioase profunde, tulburări de mineralizare ale smalțului, toate anomaliile
dento-maxilare sau afecțiuni ale țesuturilor parodontale
e. În ceea ce privește mediul de proveniență, proporția afectării în mediul rural și urban
este aproximativ egală
(pag. 431)
Răspuns:a,c,d
16. Posibile leziuni mai grave ce se pot asocia cu traumatismele dento-patodontale și care
necesită investigații suplimentare în cazul dinților permanenți nu sunt:
a. Echimoza din spatele urechii, în regiunea mastoidă, poate indica fractură de bază de
craniu
b. Echimoza de la nivelul bărbiei poate indica o fractura la nivelul mentonului
c. Echimoza din zona suborbitară cu sau fără hemoragie conjunctivală asociată poate
indica o fractura zigomatică
d. Sângerarea din meatul auditiv extern poate fi asociată cu o fractură condiliană
e. Hematomul sublingual indică întotdeauna o fractură mandibulară la nivelul simfizei
mentoniere sau în regiunea canină
(pag. 433)
Răspuns: b,c e
17. *Despre fracturile radiculare ale dinților permanenți sunt adevărate următoarele:
a. Sunt traumatisme care implică doar smalțul si dentina la nivel radicular
b. Sunt traumatisme care implica dentina și cementul dar pot fi extinse și la nivelul
smalțului
c. Apar frecvent la copii mai mici, după terminarea dezvoltării radiculare
d. Majoritatea fracturilor radiculare sunt localizate în treimea inferioară, fracturile apicale
fiind mai des întâlnite, de obicei apar la dinții frontali inferiori care au rădăcinile mai
gracile
e. Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice și depinde de localizarea liniei de fractură
(pag. 434)
5
Răspuns: b
18. Despre fracturile corono-radiculare ale dinților permanenți sunt adevărate următoarele:
a. Sunt traumatisme care interesează coroana și rădăcina simultan, afectând smalțul
dentina și cementul și se pot asocia sau nu cu deschiderea camerei pulpare și expunerea
țesutului pulpar
b. Examinarea clinică și radiologică a acestui tip de traumatism poate evidenția mobilitate
la nivelul fragmentului radicular
c. Examinarea clinică și radiologică a acestui tip de traumatism poate evidenția separarea
dintelui în două sau mai multe fragmente
d. Examinarea clinică și radiologică a acestui tip de traumatism poate evidenția prezența
unei linii de fractura oblică sau transversală
e. Examinarea clinică și radiologică a acestui tip de traumatism poate evidenția prezența
unei linii de fractura oblică sau verticală
(pag. 434-435)
Răspuns: a ,c, e
6
21. Complicațiile traumatismelor la dinții permanenți sunt:
a. Calcifierea țesutului pulpar
b. Anchiloza dentară
c. Hemoragia externă
d. Resorbția radiculară internă
e. Ruperea ligamentelor parodontale
(pag. 437)
Răspuns: a,b,d
23. *Hipoglicemia:
a. Hipoglicemia apare ca urmare a creșterii nivelului de glucoză în sânge
b. Este cea mai puțin frecventă complicație acută a diabetului zaharat
c. Poate apărea doar la pacienții cu diabet zaharat
d. Simptomele includ: tremor, senzație de foame, palpitații, anxietate, transpirație, dureri
de cap, oboseală, tulburări de conștiență, convulsii și paloare
e. Atitudinea terapeutică în cabinetul stomatologic vizează în prima etapă așezarea
copilului în poziție de clinostatism
(pag. 438)
Răspuns: d
7
Răspuns: a,b
28. * Dintre recomadările pentru copilul cu astm bronșic, în cabinetul stomatologic nu face
parte următoarea:
a. Tratamentele se temporizează la copilul cu wheezing
b. Se întrerupe medicația de fond
c. Evitarea antiinflamatoarelor(aspirina)
d. Sedarea pacientului
e. Se evită anestezicele sub formă de spray pulverizate excesiv
(pag. 440)
Răspuns: b
8
a. Administrarea unui bronhodilatator inhalator beta-adrenergic
b. În atacurile severe se recomandă epinefrină în doză de 0,01-0,03 ml/kg, soluție 1:1000,
administrată intramusucular sau subcutanat
c. Administrarea unui corticosteroid
d. În atacurile severe se recomandă epinefrină în doză de 0,1-0,3 ml/kg, soluție 1:10000,
administrată intramusucular sau subcutanat
e. Solicitarea ambulanței dacă dispneea se prelungește
(pag. 441)
Răspuns: a,b,c,e
30. *Despre obstrucția căilor aeriene superioare este falsă următoarea afirmație:
a. Reprezintă o complicație posibilă a tratamentelor dentare
b. Nu se datorează sedării
c. Atitudinea preventivă se referă la administrarea unei doze corecte de sedative și la
folosirea digii în timpul tratamentului stomatologic
d. Semnele clinice secundare acțiunii unui corp străin sunt reprezentate de: tuse iritativă,
dispnee, cianoză, stare de șoc
e. Se datorează sedării sau acțiunii unui corp străin
(pag. 441)
Răspuns: b
9
Răspuns: a,b,c,d
Răspuns: a,b,d,e
35. Odontofobia:
a. Este un tip sever de anxietate dentară
b. Este un tip de frică dentară
c. Duce în timp la evitarea tratamentelor stomatologice necesare sau tolerarea cu spaima
a acestora
d. Interferă semnificativ cu rutina zilnică și viața socială
e. Nu interferă semnificativ cu rutina zilnică și viața socială
(pag. 445)
Răspuns: a, c, d
36. Dintre principalele metode de evaluare a tiparelor comportamentale ale copilului fac parte
următoarele
a. Observarea directă a răspunsului fiziopatologic al copilului (prin monitorizarea unor
indicatori fiziologici)
b. Chestionarele completate de un părinte
c. Chestionarele completate de copil
d. Observarea directă a răspunsului comportamental al copilului de către medicul
stomatolog (după diferite scale de evaluare a comportamentului/gradului de cooperare
a copilului la/ în timpul tratamentului stomatologic)
10
e. Observarea indirectă a răspunsului comportamental al copilului de către medicul
stomatolog (după diferite scale de evaluare a comportamentului/gradului de cooperare
a copilului la/ în timpul tratamentului stomatologic)
(pag. 446)
Răspuns: b, c, d
11
41. Managementul comportamental implică o anumită secvențializare, din care fac parte
următoarele:
a. Ancheta funcțională
b. Evaluarea tipologiei comportamentale a copilului
c. Evaluarea psihologică a copilului
d. Controlul permanent al durerii și stress-ului
e. Obținerea consimțământului asupra diagnosticului și tratamentului propus
(pag. 447)
Răspuns: a,b,d,e
12
45. Caracteristicile principale ale comunicării verbale cu pacientul copil urmăresc:
a. Descrieri scurte ale procedurilor
b. Trecerea de la imperativul ”tu” la ”eu”
c. Modularea vocii
d. Distanța de comunicare
e. Un limbaj simplu, accesibil, afectuos, dar ferm
(pag. 448)
Răspuns: a,b,e
13
c. Nu se neglijează nici un comportament necorespunzător minor
d. Se poate neglija un eventual comportament minor
e. Se răsplătesc comportamentele prin modularea negativă a vocii și a expresiei faciale
(pag. 450)
Răspuns: a,b,d
14
Răspuns: c
55. Leziunile odontale localizate la nivelul zonei de sprijin se vor trata până la:
a. Vârsta de 10-11 ani
b. 10 ani canini inferiori
c. După 8 ani canini temporari superiori
d. Grupul frontal superior
e. După 8 ani mai ales molarul doi
(pag. 392)
Răspuns: a, c, e
58. Materiale dentare folosite în tratamentul plăgii dentinare la dinții temporari sunt:
a. Biodentine
b. Ciment pe bază de zinc-oxid -eugenat(ZOE)
c. Amalgamul
15
d. Hidroxidul de calciu
e. Ciment glassionomer
(pag. 394)
Răspuns: a, b, d
16
63. *Indicațiile de tratament conservativ al unui dinte temporar cu afecțiune pulpară sunt:
a. Dentație mixtă cu înghesuiri
b. Agenezia dintelui succesional
c. Carie penetrantă în planșeu
d. Risc medical cardiac, imunologic
e. Resorbții radiculare peste 2/3 din rădăcină
(pag. 398)
Răspuns: b
17
c. Aplicarea unui preparat medicamentos cu rol de a desensibiliza țesutul pulpar
d. Îndepărtarea pulpei radiculare
e. Obturarea canalului radicular cu pasta ZOE
(pag. 401)
Răspuns: c
71. Diagnosticul diferențial în parodontita apicală acută a dinților temporari se face cu:
a. Pulpita acută seroasă partială
b. Amigdalita
c. Hiperemia pulpară
d. Pulpita cronică
e. Abcesul parodontal
(pag. 404)
18
Răspuns: b,e
74. Forme clinice de carie simplă la dinții permanenți tineri după evoluție:
a. Superficiale
b. Profunde
c. Acute
d. Medii
e. Cronice
(pag. 407)
Răspuns: c,d
75. Forme clinice de carie simplă la dinții permanenți tineri după topografie:
a. Acute
b. Proximale
c. Atipice
d. Cervicale
e. Superficiale
(pag.407)
Răspuns: b, c,d
76. Diagnosticul diferențial al cariei simple la dinții permanenți tineri se face cu:
a. Uzura dentară
19
b. Fluoroza
c. Caria complicată
d. Hipoplazia smalțului
e. Pulpite acute
(pag.408)
Răspuns: a,b,c,d
20
Răspuns: a, b, d
81. În pulpita purulentă parțială a dinților permanenți tineri, la examenul subiectiv constatăm:
a. Durerile sunt exacerbate la rece
b. Durere intensă
c. Durere cu caracter pulsatil
d. Durere spontană, mai ales noaptea
e. Uneori durerile pot lipsi
(pag. 417)
Răspuns: b, c, d
82. *În pulpita purulentă parțială a dinților permanenți tineri, la examenul obiectiv constatăm:
a. Percuția în ax pozitivă
b. După eliminarea puroiului, apare sângerare roșie
c. După eliminarea puroiului, apare sângerare roșu închis
d. Camera pulpară închisă
e. Obturații voluminoase
(pag. 417)
Răspuns: b
83. În pulpita purulentă totală a dinților permanenți tineri, la examenul subiectiv constatăm:
a. Dureri spontane
b. Dureri iradiante în hemicraniu
c. Nu cedează la antialgice obișnuite
d. Cedează la antialgice obișnuite
e. Dureri exacerbate la cald
(pag.417)
Răspuns: a, b, c, e
84. În parodontita apicală acută a dinților permanenți tineri, în stadiul endoosos constatăm:
a. Senzația de gresiune a dintelui
b. Mobilitate crescută
c. Percuția în ax pozitivă
d. Durerea este redusă
e. Percuția în ax negativă
(pag. 419)
Răspuns: b, c
85. În parodontita apicală acută a dinților permanenți tineri, în stadiul exteriorizat constatăm:
a. Dureri de intensitate mică, exacerbate la masticație
b. Percuția în ax negativă
21
c. Pulpă mortificată, gri, fetidă
d. Camera pulpară deschisă
e. Durerile au caracter pulsatil
(pag. 419)
Răspuns: a,c,d
86. În parodontita apicală cronică a dinților permanenți tineri, la examenul obiectiv observăm:
a. Pulpă mortificată, fetidă, de consistență moale
b. Percuția în ax negativă
c. Camera pulpară închisă
d. Carii cu evoluție cronică
e. După eliminarea puroiului apare sângerare
(pag. 419)
Răspuns: a,b
87. Apexificarea:
a. Este un proces fiziologic de creștere a rădăcinii și închidere a apexului
b. Este prezenta la dinții permanenți tineri sănătoși
c. Este o procedură terapeutică prin care se creeaza o bariera apicala in lipsa creșterii
rădăcinii
d. Este indicata ca masura terapeutica la dinții permanenți tineri cu necroză sau gangrenă
e. Se aplica la dinții permanenți tineri cu complicații pulpare pe baza pulpei vii, restante
(pag. 420)
Răspuns: c, d
22
Răspuns: b, d, e
90. *Apexifierea:
a. Are loc într -o perioadă de până la 6 luni
b. Are loc într -o perioadă de până 6- 24 luni
c. Este metodă de tratament cu pulpa sănătoasă
d. Are loc într -o perioadă de până 6- 12 luni
e. Are loc într -o perioadă mai mare de 24 de luni
(pag. 424)
Răspuns: b
23
d. Neglijarea tratamentului cariei simple
e. Aplicarea materialelor de restaurare cu protecție pulpară
(pag. 395)
Răspuns :a, b, d
24
Răspuns: e
100. *La examenul obiectiv al parodontitei apicale cronice a dinților temporari difuze
observăm:
a. proces carios cu camera pulpară deschisă
b. sensibilitate la percuția în ax
c. lipsa sensibilității la sondarea camerei pulpare
d. prezența unei fistule sau o zonă congestivă de 4-5 mm în dreptul zonei apicale a dintelui
e. la palpare cu sonda , țesutul de granulație sângerează
(pag. 404)
Răspuns: d
25
a. Etapa preeruptivă coincide cu etapa preocluzală
b. Etapa eruptivă începe în momentul formării rădăcinii dentare
c. Etapa posteruptivă continuă până când dintele atinge planul de ocluzie
d. Etapa preeruptivă este dominată de mișcările în plan orizontal
e. Etapa prefuncțională este reprezentată de totalitatea mișcărilor parcurse de dinte din
poziția anterioară până la momentul stabilirii contactului cu antagoniștii.
(pag. 367/368)
Răspuns: a, c, d
104. Următoarele afirmații cu privire la etapa eruptivă a erupției dentare sunt adevărate:
a. Mișcările de deplasare dentară sunt predominant axiale
b. Cuprinde două subetape
c. Direcția deplasării este influențată de matricea funcțională reprezentată de musculatura
periorală și limbă
d. Cuprinde trei subetape
e. Începe în momentul finalizării formării rădăcinii dentare
(pag. 368)
Răspuns: a, b, c
106. Între factorii care influențează variațiile normale ale erupției dinților temporari se
numără:
a. Greutatea la naștere
b. Momentul nașterii
c. Numărul de nașteri
d. Deficiențele nutritive
e. Efectul climei
(pag. 368/369)
Răspuns: a, b, c
107. *Următorii sunt considerați factori fiziologici care pot influența erupția dinților
permanenți, cu excepția:
a. Diferențele rasiale
26
b. Efectul urbanizării
c. Deficiențele nutritive
d. Bolile genetice
e. Sexul
(pag. 369)
Răspuns: d
109. *Factorii locali care produc variații patologice ale erupției dinților permanenți sunt
următorii, cu excepția:
a. Tratamentele endodontice ale dinților temporari
b. Traumatismele dento-alveolare
c. Angioamele feței
d. Complicațiile gangrenei dinților temporari
e. Obstacole locale
(pag. 370)
Răspuns: a
111. După van Waes și Stöckli (2001), vârstele pentru erupția dinților temporari sunt:
a. 7 luni pentru incisivul central superior
b. 16 luni pentru molarul prim superior și inferior
c. 10 luni pentru incisivul central inferior
d. 20 de luni pentru caninii inferiori și superiori
27
e. 40 de luni pentru molarul secund superior și inferior
(pag. 371)
Răspuns: b, d
112. După Avery (2002), vârstele pentru erupția dinților temporari sunt:
a. 6-8 luni pentru incisivul central inferior
b. 17-20 luni pentru caninul superior
c. 8-11 luni pentru incisivul lateral superior
d. 7-10 luni pentru incisivul central superior
e. 9-13 luni pentru molarul secund inferior
(pag. 371)
Răspuns: a, c, d
28
Răspuns: a
116. *Pentru țara noastră, după Firu (1971, 1983), erupția dinților permanenți prezintă,
în mod normal, următoarea ordine cronologică la arcada superioară:
a. 6 1 2 3 4 5 7 8
b. 6 1 2 4 3 5 7 8
c. 1 6 2 4 3 5 7 8
d. 6 1 2 4 5 3 7 8
e. 6 1 2 5 4 3 7 8
(pag. 373)
Răspuns: b
117. *Pentru țara noastră, după Firu (1971, 1983), erupția dinților permanenți prezintă,
în mod normal, următoarea ordine cronologică la arcada inferioară:
a. 6 1 2 3 5 4 7 8
b. 1 6 2 3 4 5 7 8
c. 6 1 2 4 3 5 7 8
d. 6 1 2 3 4 5 7 8
e. 6 1 2 3 4 7 5 8
(pag. 373)
Răspuns: d
119. Următoarele sunt manifestări normale care pot însoți erupția dinților temporari:
a. Congestie gingivală
b. Prurit gingival
c. Febră ușoară
d. Hipersalivație
e. Agitație
(pag. 374)
Răspuns: a, b, d, e
29
120. Următoarele nu sunt tulburări iritative, inflamatorii, infecțioase ale erupției dinților
temporari și permanenți:
a. Gingivostomatita
b. Pericoronarita supurată
c. Gingivita marginală
d. Afta bucală
e. Sechestrul de erupție
(pag. 374)
Răspuns: c, d
122. Tulburările ordinii de erupție în prima etapă a dentiției mixte constatu în:
a. Erupția primilor premolari înaintea caninilor
b. Asimetrii în erupția incisivilor centrali inferiori
c. Asimetrii în erupția incisivilor centrali superiori
d. Erupția incisivilor laterali înaintea primilor premolari
e. Erupția incisivilor laterali înaintea unuia sau ambilor incisivi centrali
(pag. 375)
Răspuns: c, e
30
Răspuns: a, b, c, d
31
Răspuns: a, b, d
32
a. Îndepărtează în totalitate placa bacteriană de pe dinți
b. Periajul dentar se recomandă a fi efectuat doar de către copii, pentru dobândirea
abilităților manuale necesare pentru efectuarea unui periaj optim
c. Periuța de dinți cu peri duri este cea mai eficientă
d. Trebuie realizat de la erupția primului dinte
e. Durata unui periaj corect variază între 3 și 5 minute
(pag. 379/380)
Răspuns: d, e
33
b. Tabletele de fluor se administrează până la vârsta de 10 ani a copilului
c. Fluorizarea apei poate reduce cu până la 40-50% incidența leziunilor carioase
d. Fluorizarea apei este costisitoare și greu de implementat
e. Administrarea sistemică de fluor, pre-eruptiv, nu este foarte eficientă pentru prevenirea
cariilor dentare, după koch și poulsen
(pag. 381/382)
Răspuns: b, c, e
137. *Cantitatea de fluor minimă, considerată a fi doza toxică acută, daca este ingerată
este de:
a. 15 mg F/kg
b. 5 mg F/kg
c. 0,5 mg F/kg
d. 50 mg F/kg
e. 15 mg F/kg
(pag. 382)
Răspuns: b
34
c. Aplicarea este dificilă
d. Aderă la suprafețele dentare timp de câteva zile
e. Se pot aplica în cabinetul stomatologic sau acasă
(pag. 383)
Răspuns: d
35
(pag. 384)
Răspuns: c, d
145. *Leziunile carioase care apar la grupa de vârstă 0-1 an poartă denumirea de:
a. Carii timpurii ale copilăriei
b. Carii rampante ale copilăriei
c. Carii galopante ale copilăriei
d. Carii de biberon
e. Carii precoce ale copilăriei
(pag. 385)
Răspuns: e
146. Despre particularitățile de prevenție pentru grupa de vârstă 0-1 an, sunt adevărate
următoarele:
a. Tratamentele sunt dificil de realizat datorită cooperării deficitare a copilului
b. Este contraindicat tratamentul sub anestezie generală
c. Eforturile vor fi îndreptate spre transformarea leziunilor active în leziuni inactive
d. Un factor etiologic important pentru apariția cariilor la această vârstă este alimentarea
cu biberonul în timpul nopții
e. In cazul leziunilor incipiente de la nivelul incisivilor, se recomandă fluorizarea topică
la fiecare 6 luni
(pag. 385)
Răspuns: a, c, d
147. Despre particularitățile de prevenție pentru grupa de vârstă 3-6 ani, sunt adevărate
următoarele:
a. La această vârstă majoritatea leziunilor carioase la nivelul molarilor temporari sunt
profunde
b. La această vârstă majoritatea leziunilor carioase la nivelul molarilor temporari sunt
limitate în smalț
c. Leziunile carioase active la nivelul incisivilor temporari sunt mai puțin frecvente
d. Suprafețele cele mai afectate de carie sunt cele proximale, la nivelul molarilor
temporari
e. Suprafețele cele mai afectate de carie sunt cele ocluzale, la nivelul molarilor temporari
(pag. 385)
Răspuns: b, c, e
148. Despre particularitățile de prevenție pentru grupa de vârstă 6-12 ani, sunt adevărate
următoarele:
a. Molarul prim permanent este foarte expus afectării prin procese carioase
36
b. Dacă molarul temporar secund prezintă leziune carioasă pe suprafața distală există un
risc crescut ca și molarul prim permanent să dezvolte leziune carioasă pe suprafața
mezială
c. Localizarea cea mai frecventă a leziunilor carioase incipiente este la nivelul șanțurilor
și fosetelor molarilor și premolarilor
d. Indicațiile și principiile de tratament preventiv diferă substanțial față de cele specifice
grupei de vârstă 3-6 ani
e. Crește numărul leziunilor carioase la nivelul suprafețelor proximale ale molarilor
temporari
(pag. 386)
Răspuns: a, b, c, e
149. *La vârsta de 13 ani, leziunile carioase tratate și netratate implică suprafețele
ocluzale ale molarilor și premolarilor în procent de:
a. 90%
b. 85%
c. 75%
d. 80%
e. 70%
(pag. 386)
Răspuns: d
37