TEST nr.

12

la disciplina Drept Constituţional și Instituții Politice,

partea a II, Ciclul I, Licență,

anul I, grupa______

Tema I. Mandat parlamentar.

1.1 Definiți termenul „mandat parlamentar”.

Mandatul parlamentar defineste o demnitate publica obtinuta prin alegerea deputatului de catre
electorat ,in vederea reprezentarii acestuia in realizarea competentilor Parlamentului
1.2 Definiți și analizați natura juridică a mandatului parlamentar.
„Mandatul parlamentar” rezultă „dintr-o manifestare de voinţă colectivă a unui subiect determinat
(corpul electoral) făcută în scopul de a produce un efect de
drept constituţional”. Tocmai în considerarea faptului
„că fiecare parlamentar reprezintă naţiunea în întregul
ei, mandatul parlamentar are o natură juridică specifică,
din care rezultă şi caracteristicile lui”17.
De aici rezultă natura juridică a „mandatului parlamentar” care este reprezentativ, fapt indicat direct
în art. 68 alin.(1) al Constituţiei Republicii Moldova,
potrivit căruia „în exercitarea mandatului deputăţii sînt
în serviciul poporului şi orice mandat imperativ este
nul”

1.3 Evaluează caracteristicile mandatului membrului.

Tema 2. Șeful statului este o instituție executivă politică și etică.

1.1 Stabiliți și stabiliți locul institutului „șeful statului” în sistemul autorităților publice.
In RM ,institutia sefului statului a fost instituita in luna septembrie 1990,si din acest motiv
nu gasim in literatura de specialitate o tratare stiintifica bine determinata a locului si rolului
ei in sistemul autoritatilor publice .Totusi rolul Presedintelui RM consta in reprezentarea
statului in calitate de șef .77(1),fiind garantul suveranitatii,independentei nationale .al
unitatii si integritatii teritoriale a tarii,potrivit art.77(2) al Constitutiei RM .Dupa natura
functiilor sale,Presedintele nu se incadreaza direct in ,,triada,,separarii puterilor.Cu toate
 acestea ,in activitatea sa, el intra in contact cu puterea legislativa ,executiva si
judecatoreasca.

1.2 Stabiliți procedura de numire a șefului statului.

Conform art.78 din Constitutie Presedintele RM este ales prin vot universal ,egal,direct ,secret si
liber exprimat.Este declarat ales candidatul care a intrunit cel putin jumatate din voturile
alegatorilor ce au participat la alegeri .In cazul in care nici unul dintre candidatii nu a intrunit aceasta
majoritate ,se organizeaza al doilea tur de scrutin ,intre primii doi candidati stabiliti in ordinea
numarului de voturi obtinute in primul tur.Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare
numar de voturi ,cu conditia ca numarul acestora e mai mare decat numarul voturilor exprimate
impotriva candidatului .Procedura de alegere a Presedintelui RM ESTE STABILITA DE LEGEA
organica .Poate fi ales Presedintele al RM cetateanul cu drept de vot care are 40 de ani impliniti,a
locuit sau locuieste permanent pe teritoriul RM nu mai putin de 10 ani si poseda limba de stat .
1.3 Evaluarea prevederilor constituționale privind numirea Președintelui Republicii Moldova.
Presedintele RM ,in calitate de sef al statului ,reprezinta statul si este garantul
suveranitatii,independentei nationale ,al unitatii si integritatii teritoriale a tarii (articolul 77 din
Constitutie)
 TEST nr. 13
la disciplina Drept Constituţional și Instituții Politice,
partea a II, Ciclul I, Licență,

Tema I. Competenţa Curţii Constituţionale

1.1 Numiți categoria actelor normative supuse controlului asupra constituționalității legilor în
Republica Moldova.
În îndeplinirea atribuţiilor sale Curtea Constituţională pronunţă:
- Hotărâri;
- Decizii;
- Avize.
Hotărârea. Prin hotărâre, Curtea Constituţională:
- se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărârilor Parlamentului,
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a
tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
- interpretează Constituţia;
- confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
- confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
- rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de
Justiţie;
- se pronunţă asupra altor cazuri de competenţa sa.
Avizele sunt actele prin care Curtea Constituţională se pronunţă asupra:
- iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
- circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului;
- circumstanţelor care justifică suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova;
- circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova;
- constituţionalităţii unui partid.
Deciziile sunt pronunţate de Curtea Constituţională, de Preşedintele şi de judecătorii Curţii în
cazurile prevăzute de procedura jurisdicţiei constituţionale, cu excepţia celor care necesită
hotărâri sau
avize.
Executarea actelor Curţii Constituționale este obligatorie pentru toate autorităţilor publice.

1.2 Enumerați atribuțiile Curții Constituționale a Republicii Moldova, care nu țin de controlul
constituționalității legilor.
Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt stipulate în art. 135 din Constituţie. A se menţiona că
competenţa Curţii Constituţionale prevăzută de Constituţie nu poate fi contestată de nici o
autoritate
publică.
Pornind de la importanța acestor atribuţii, ele pot fi divizate în două categorii: controlul
constituţionalităţii şi alte atribuţii.
1.3 Spuneți în ce condiții și în ce organe poate fi contestată competența Curții Constituționale a
Republicii Moldova.
În calitate de organ ce realizează jurisdicţia constituţională, Curtea este independentă faţă de
puterea legislativă, executivă şi judecătorească, ea se supune doar Constituţiei, garantând
supremaţia Constituţiei, asigurând realizarea principiului separaţiei puterilor în stat, precum şi
responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Curtea Constituţională
reprezintă un organ constituţional independent al statului, funcţia primară a Curţii
Constituţionale fiind controlul constituţionalităţii actelor normative şi anularea normelor juridice
care contravin Constituţiei, precum şi interpretarea Constituţiei. Curtea activează conform
propriei jurisdicţii, in baza principiilor independenţei, inamovibilităţii, colegialităţii, legalităţii si
publicităţii. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară şi de buget propriu,acesta
fiind distinct în bugetul de stat. Competența Curții Constituționale de a alege sau destitui
Președintele Curții ține de autonomia sa funcțională, care decurge din garanțiile constituționale
ale independenței acesteia. Alegerea Președintelui Curții denotă caracterul suveran și
autoritatea Curții Constituționale, iar relația dintre Curtea Constituțională și Președintele ei au
un caracter exclusiv de drept public constituțional

Tema 2. Responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova și a membrilor săi

2.1 Explicați esența votului de cenzură.

In sistemele parlamentare de guvernare, moțiunea de cenzură (denumită uneori moțiune de
neîncredere sau vot de încredere) este un act prin care legislativul retrage mandatul acordat
anterior executivului pentru guvernarea țării.

2.2 Descrieți condițiile care asigură solidaritatea membrilor Guvernului Republicii

Moldova în momentul prăbușirii.

2.3 Evaluează condițiile în care Guvernul Republicii Moldova demisionează.

Guvernul isi da demisia in cazul in care :
_Parlamentul si-a exprimat neancrederea in Guvern ,la propunerea a cel putin o patrime din
deputati,cu votul majoritatii deputatilor (art.106 din Constitutie ).La fel ,Guvernul isi poate angaja
raspunderea in fata Parlamentului asupra unui program,unei declaratii de politicagenerala sau unui
proiect de lege .
Guvernul isi da demisia daca motiunea de cenzura ,depusa in termen de 3 zile de la prezentarea
programului,declaratiei de politica generala sau proiectului de lege ,a fost votata de majoritatea
deputatilor.Daca Guvernul nu a fost demis,proiectul de lege prezentat se considera adoptat,iar
programulsau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru Guvern .
- Prim-ministru a demisionat sau a decedat
- A fost ales un nou parlament
TEST nr. 14

la disciplina Drept Constituţional și Instituții Politice,

partea a II, Ciclul I, Licență,

anul I, grupa

Tema I. Suveranitatea națională și exercitarea ei prin reprezentare.

1.1 Identificarea și dezvăluirea proprietăților „suveranității naționale”;

În marea majoritate a statelor contemporane constituţiile declară poporul drept deţinător al
suveranităţii naţionale. Acest principiu formează temelia dreptului constituţional contemporan.

Voinţa poporului este baza puterii de stat. Această voinţă trebuie exprimată prin alegeri oneste care
trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal, egal şi prin vot secret sau după o procedură
echivalentă care ar asigura libertatea votului.

Constituţia Republicii Moldova (art.2, alin.1) prevede: „Suveranitatea naţională aparţine poporului
Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele
stabilite de Constituţie”
1.2 Analizați avantajele și dezavantajele exercitării suveranității naționale prin reprezentare;
AVANTAJELE : - cetatenii exercita suveranitatea prin intermediul dreptului de vot
- cetatenii sunt titularii drepturilor electorale
-vointa poporului este baza puterii de stat si etc
DEZAVANTAJE DUPA PAEREA MEA NU ARE

1.3 Evaluează formele de manifestare a suveranității naționale.

Manifestarea principală a suveranităţii naţionale în statul contemporan se materializează prin procesul

de legiferare. Legiferarea se produce direct de popor, în condiţiile democraţiei directe. În sistemul de
guvernământ al democraţiei reprezentative, suveranitatea este exercitată din numele poporului de către
reprezentanţii aleşi.

Cetăţenii exercită suveranitatea prin intermediul dreptului de vot. Cetăţenii sânt titularii drepturilor
electorale. Din însuşi principiul suveranităţii naţionale rezultă că toţi cetăţenii sânt chemaţi în mod egal
să exercite aceste drepturi.
Tema 2. Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției.

1.1 Stabilirea structurii Curții Constituționale;

Curtea Constitutionala se compune din 6 judecatori numiti pentru un mandat de 6 ani. Doi dintre
acesti judecatori sunt numiti de catre Parlament ,doi de catre Guvernul RM si doi de catre Consiliul
Superior al Magistraturii
1.2 Stabilește condițiile și procedura de constituire a Curții Constituționale;
Curtea Constituţională:
- este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova;
- este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei;
- garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în
putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului
faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
Activitatea Curţii Constituţionale este guvernată de următoarele principii:
a) independenţei;
b) colegialităţii;
c) legalităţii;
d) publicităţii.

1.3 Evaluarea statutului juridic al unui judecător al Curții Constituționale.

Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba o pregatire juridical superioara ,o inalta competenta
profisionala si o vechime de cel putin 15 ani in activitatea juridical ,in invatamantul juridic sau in
activitatea stiintifica .Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta
functie publica sau private retrebuita ,cu exceptia activitatii didactice si stiintifica .Judecatorii Curtii
Constitutionale sunt independent in exercitarea mandatului si se supun numai Constitutiei .Judecatorii
Curtii Constitutionale este inamovibil pe durata mandatului