DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
SPECIALIZAREA CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

-BETON-
MATERIAL DE CONSTRUCTII

Student
Nume prenume:
Dascălu Mălina-Delia
Grupa:7LF192, AN I
BRAȘOV
2020
Betonul este un amestec omogen alcătuit din ciment, apă și alte agregate, precum nisip sau
pietriș. Cimentul  reprezintă ingredientul principal din compozitia betonului și este regăsit sub
formă de pudră, care mai include de obicei calcar, argilă, gips și alte  substanțe chimice si minerale
cu rolul de agenți de intărire, fluidizare sau plastifiere.
Principalul ingredient din punct de vedere al volumului utilizat în beton sunt agregatele. Agregatele
se leagă împreună cu cimentul hidratat și o fac ca o piatră artificială. Agregatele au un rol foarte
important în îmbunătățirea proprietăților betonului cum ar fi: lucrabilitatea , dilatarea termică,
1
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

contracția, rezistența la compresiune și rezistența la tracțiune. Agregatele sunt în mod normal

subdivizate în două categorii, în funcție de dimensiuni, deoarece sunt agregate grosiere și agregate
fine
Clasificarea betonului:
1. După rezistența la compresiune:
 betoane de clasă inferioară (nearmate): C4/5;
 betoane de clasă normala (armate): C8/10, C12/15, C16/20, C20/25, C25/30,
C30/37;
 betoane de înaltă rezistență (BIR): cel puțin C50/60.
2. După densitatea aparentă, în stare întărită la 28 zile :
 betoane foarte grele, mai mari decât 2500kg/mc;
 betoane grele, 2201…2500kg/mc;
 betoane semi-grele, 2001…2200kg/mc;
 betoane ușoare, 1001…2000kg/mc;
 betoane foarte ușoare , sub 1000kg /mc;
3. După proveniența agregatelor:
 Cu agregate naturale
 Cu agregate artificiale
4. După consitență:
 Beton foarte vârtos
 Beton vârtos
 Beton fluid
 Beton foarte fluid
 Beton plastic
 Beton slab plastic
5. După modul de turnare:
 turnare obișnuită;
 - turnare prin pompare;
 - turnare prin injectare;
 - turnare sub apă.
6. După compactare:
 necompactate;
 compactate manual;
 compactate manual cu maiul;
 îndesate prin presare;
 îndesate prin vibrare;
 îndesate prin centrifugare;
 îndesate prin vacuumare.
7. După destinție:
 betoane convenționale - pentru construcții civile, industriale si agricole;
 betoane rutiere - pentru drumuri, aeroporturi;
 betoane hidrotehnice - pentru baraje, ecluze, porturi, canale;
 betoane cu destinație specială: antiacide, refractare, rezistențe la uzură, pentru
protecție împotriva radiațiilor, cu polimeri, cu fibre.
8. După întărire
 normala;
2
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

 aburire;
 Autoclavizare
9. După modul prepare
 manual;
 mecanic (in centre de beton, ateliere de prefabricate, pe santier).

Betoanele rutiere (BcR) sunt betoane speciale de ciment, cu largă utilizare atât la construirea,
modernizarea sau ranforsarea infrastructurii rutiere și aeroportuare cât și a altor structuri supuse
circulației / traficului de toate tipurile ( platforme industriale, zone de parcare, rampe).
Îmbrăcămintea din beton de ciment face parte din structurile rutiere rigide, reprezentând o soluție cu
multe avantaje tehnico-economice și de mediu pentru beneficiarul final. Aceste structuri se
realizează pe terenuri naturale sau îmbunătățite, preiau și transferă în sol încărcările din trafic,
suportă acțiuni externe, asigurând durabilitatea întregului sistem.

Un complex rutier rigid are în structura sa straturi de fundație/ bază, stabilizate cu lianți hidraulici și
îmbrăcăminte din beton de ciment. SRR se recomandă în cazul drumurilor cu trafic intens, clasa
tehnică I-V, criteriul principal care stă la baza clasificării structurilor rutiere fiind modul de
comportare a acestora sub acțiunea încărcărilor. Îmbrăcămintea de beton de ciment (conform SR
EN13877) reprezintă un strat capabil să suporte nemijlocit uzura și încărcările traficului și să reziste
la condițiile amplasamentului care pot acționa asupra betonului, respectiv acțiunea mediului
înconjurător și a agenților de dezghețare. Astfel, betonul rutier (BcR) asigură, în funcție de aplicație
și de clasa de trafic, durabilitatea îmbrăcăminților corespunzătoare unor perioade de serviciu
prevăzute în reglementările naționale și in proiect.
Aplicații a betonului rutier:
Domeniul betoanelor rutiere (supuse traficului auto) este reglementat prin
normative și standarde naționale și europene. Conform normativului NE
014:2002 se disting următoarele îmbrăcăminți rutiere executate în cofraje fixe
sau glisante:
3
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

 drumuri publice
 drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere)
 drumuri industriale interioare și exterioare
 platforme industriale (auto sau de depozitare în aer liber)
 platforme de parcare, locuri de staționare, alei carosabile
 platforme portuare
 piste, căi de rulare și platforme aeroportuare, pentru care trebuie să se respecte
și prescripțiile tehnice în vigoare, specifice acestor lucrări.

Reglementări tehnice aplicabile

Standarde
1 NE 014:2002
2 NE 015:2002
3 SR 183/1
4 SR 183/2
5 SR EN 13877-1/ 2/3
6 SR EN 197-1:2011
7 SR 10092:2008
8 CP 012/1:2007
Denumire
Normativ pentru execuția îmbrăcăminților rutiere din
beton de ciment în sisteme cofraje fixe și glisante.
Normativ pentru executarea lucrărilor de reparații a
drumurilor cu beton rutier fluidifiat
Îmbrăcăminți rutiere din beton de ciment executate
folosind tehnologia cu cofraje fixe. Condiții tehnice
de calitate.
Îmbrăcăminți rutiere din beton de ciment executate
folosind tehnologia cofrajelor glisante. Condiții
tehnice de calitate.
Structuri rutiere din beton P1. Materiale P2. Cerințe
funcționale pentru structurile rutiere de beton P3.
Specificații pentru gujoanele utilizate la
îmbrăcămințile de beton.
P1: Compoziție, specificații și criterii de conformitate
ale cimenturilor uzuale
Ciment rutier
Cod de practică pentru producerea betonului
4
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

9 SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton

10 SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar și pastă. Partea 1:
Cerințe commune
11 SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificații pentru
prelevare, încercare și evaluare a aptitudinii de
utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apă de preparare
pentru beton.

Produse din beton:

Produse speciale pentru infrastructură:
-cămin de canalizare
-capac
-tub
-barieră de siguranță rutieră din beton
-grilă/dală
-bordură de trotuar
-canal de scurgere
-buiandrug
-stativ
-fosă septică
- element de taluz din beton
-bolțari cu goluri/plin
-canale de scurgere
-bolțar planșeu

Bazine prefabricate din beton disponibile in

diferite forme (rectangulare, cilindrice) in funcție
de utilizarea acestora, au diverse grosimi ale
pereților. Gaurile de racord se realizeaza conform
cerințelor proiectului.

Caracteristici mecanice ale betonului:

5
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

Betonul este considerat material friabil (chiar dacă prezintă o anumită comportare plastică),
deoarece ruperea sub acțiuni mecanice se produce la deformații mici.
Procesul de rupere este guvernat de procesul de microfisurare a structurii betonului, cu dezvoltarea
începând de la interfața matrice-agregat.
Caracteristicile mecanice sunt determinate de compactitatea betonului, de rezistența pe care o
dezvoltă cimentul, de rezistența agregatului și de aderența matricei la agregat.
Rezistența la compresiune se determină pe epruvete cubice (Rc), cilindrice (Rcil) sau prismatice
(Rpr), pe capete de prisme (cub echivalent) și pe carote.
Rezistența la întindere (Rt) este mică în raport de (1/6 ... 1/20) față de rezistența la compresiune
(betonul este microfisurat). Rezistența la întindere încetează, practic, să mai crească la vârsta de
(2 ... 3) luni, dacă betonul este menținut la umiditatea relativă a aerului de (50 ... 70)% și chiar
începe să scadă, la umidități mai mici de 40%.

Permeabilitatea la apă este o funcție de porozitate a betonului, de dimensiunile, distribuția și

interconexiunea porilor. Datorită adsorbției apei pe pereții porilor, permeabilitatea la apă a
betonului va fi determinată de porii cu dimensiuni mai mari decât 0,5 mm, pori care formeaza așa
numita porozitate eficace a betonului.

Betonul proaspăt, amestec bine omogenizat de ciment, agregate, apa si eventual aditivi,reprezinta
starea betonului din momentul amestecarii cimentului cu apa si agregatele pâna la punerea în opera
care nu trebuie sa depaseasca începutul prizei.Pentru a fi siguri ca betonul preparat va avea în
constructie caracteristicile cerute, se facdeterminari în stare proaspata si întarita. Pe beton proaspat
se efectueaza urmatoarele determinariconform SR EN 12350 -2002/2003 si NE 012-2007:
consistenta si lucrabilitate, densitate aparenta,continut de aer, timp de priza, verificarea compozitiei
reale inclusiv a granulozitatii agregatelor din beton.

6
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

Calitatea betonului proaspat se apreciază prin determinarea lucrabilității, densității aparente, a

conținutului de apă și a granulozității agregatelor conținute in beton. Pentru unele betoane este
necesar să se determine si cantitatea de aer oclus.
Lucrabilitatea este principala proprietate reologica a betonului proasăt. Ea este condiția inițială
necesară pentru asigurarea structurii compacte cât și a celorlalte caracteristici cerute betonului după
întărire. Lucrabilitatea betonului este o proprietate complexă, definită prin aptitudinea de deformare
(pentru a umple bine cofrajele și a îngloba armăturile) sub efectul unui mijloc de compactare, cu un
consum mic de energie, cu condița de păstrare a omogenității la manipulare, transport si punere in
lucru.

Coeziunea si vâscozitatea sunt determinate in special de fenomenele de suprafață ce decurg in

matricea lianta și la limita de separare matrice-agregat. Frecarea interna este preponderent
determinata de agregatul mare prin efectul de masă, formă, natura suprafeței.
Consistența betonului proaspăt se poate determina prin multe metode, dintre care mai utilizate sunt:
metoda tasării, metoda gradului de compactare, metoda de remodelare Ve–Be, metoda răspândirii.
Prin metoda tasării lucrabilitatea betonului se apreciază după tasarea sub greutatea proprie, a unei
forme tronconice de beton proaspăt.
Priza si intărirea betonului.
Este o caracteristică neconvențională a amestecului proaspăt. Ea se definește ca fiind perioadă de
tranziție între „starea de beton proaspăt” si „starea rigidă” a materialului. Priza betonului este
determinată de creșterea vâscozității.
7
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

Începutul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai răspunde compactării. Sfârșitul prizei
corespunde timpului la care devine posibilă determinarea rezistențelor mecanice, în acest moment
betonul capată forma si volum practic constante.

Betonul întărit este betonul în stare solidă și care a obținut o rezistență semnificativă
Caracteristici:
1. Rezistența
Rezistențele betonului pot fi clasificate în două mari categorii: rezistențe mecanice și rezistențe la
acțiunea mediului.
 Rezistența la compresiune este considerată cea mai importantă proprietate a betonului
întărit, cu ajutorul căreia se definește clasa betonului și, implicit, principala clasificare a
acestuia;
 Rezistența betonului constituie un element vital la proiectarea elementelor de structură, ea
fiind clar specificată de către proiectanți prin clasa betonului;

 Rezistența la întindere, care se determină în mod curent prin metoda încovoierii, prezintă
interes deosebit în cazul betoanelor utilizate pentru platforme și drumuri;

 Rezistența la coroziune se caracterizează prin capacitatea betonului de a rezista într-un

mediu agresiv și se poate cuantifica prin pierderea de greutate și rezistență a probelor
(păstrate în mediu agresiv). Depinde de natura cimentului folosit și de gradul de
impermeabilitate a betonului.;

 Rezistența la foc: Chiar dacă este supus unor temperaturi ridicate, betonul nu degajă gaze
toxice și/ sau fum. În comparație cu lemnul, oțelul sau alte materiale de construcții, betonul
constituie o excelentă barieră împotriva focului, fără a fi nevoie de protecție suplimentară.
Betonul poate rezista la temperaturi până la 300°C (temperatură critică).

8
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

2. Durabilitatea
Durabilitatea betonului este caracteristica acestuia de a-și păstra în timp proprietățile, fără
măsuri speciale de întreținere.

Rezistența și durabilitatea sunt influențate de:

 tipul de ciment - influențează proprietățile betonului.
 raportul apă/ciment - prea multă apă conduce la obținerea unui beton
cu mai multe defecte de structură (poros), de rezistență mai scăzută și,
implicit, mai puțin durabil.

9
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

 aditivi - este necesară utilizarea aditivilor specifici pentru creșterea

rezistenței și durabilității.
 compactare - o compactare corectă conduce la creșterea densității
betonului și, implicit, la creșterea rezistenței și a durabilității.
 tratarea betonului - cheia succesului unui beton durabil este o tratare
corespunzătoare a acestuia.

Tabel cu timpi de întărire a betonului.

Clasa Cofrajul lateral Stâlpi Plăci din beton Plăci din beton Alte structuri
cimentului al plăcilor și al armat cu armat și alte din beton cu
Potland pereților din deschidere până structuri din beton deschideri mari
folosit beton la 3m cu deschidere până de 10 m
la 10m
32,5 4 zile 10 zile 10 zile Nu se utilizează Nu se utilizează
42,5 3 zile 7 zile 7 zile 14 zile 21 zile
52,5 3 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile

Beton. Punerea in opera

Temperatura betonului proaspăt livrat trebuie să se situeze între +500C si +300 0C. În cazul, în
care temperatura aerului este situată intre +500C si -300C,temperatura betonului nu trebuie să fie
mai mică de +500C. La temperaturi ale aerului mai mici de -300C,temperatura betonului trebuie
să fie mai mare de +1000C. Nu se recomandă punerea în operă a betonului la temperaturi mai
mici de -1000C.
Turnarea betonului
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
 cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile, care vin in contact cu betonul nou, trebuie sa
fie udate cu apă;
 se admite imbunatatirea consistentei betonului numai prin utilizarea unui aditiv
superplastifiant fără a se adăuga apă suplimentară;
înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3.0 m pentru elementele
cu lățime de maxim 1,0 m si de 1.5 m pentru elemente de suprafată (plăci, fundații etc);
 betonul se va turna in straturi de maxim 50 cm grosime , iar urmatorul strat se va turna
înainte de începerea prizei betonului turnat anterior;
 turnarea se face continuu pănă la rosturile de lucru prevăzute in proiect sau stabilite conform
normelor in vigoare;
 nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea libera a betonului;
 turnarea grinzilor și a plăcilor va incepe după 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a
pereților pe care reazemă;
10
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

 durata maximă admisă a întreruperilor de turnare nu trebuie să depășească timpul de

începere a prizei betonului,care se consideră 2 ore de la prepararea betonului pentru
cimenturi cu adaosuri si 1.5 ore pentru cimenturi fără adaos;
 pe betonul proaspăt turnat se poate pași după 24-48 ore, în funcție de temperatură mediului
ambiant;
 pentru fiecare comandă/livrare de beton sau la fiecare 50mc , trebuie să se preleveze o probă
constând in 3 epruvete în forma de cub cu dimensiunea de 150 mm, care va fi supusă
încercarilor de un laborator atestat;
Compactarea betonului

Aceasta se realizează după cum urmează:

  betonul trebuie astfel compactat astfel încât să conțină o cantitate minimă de aer oclus;
  compactarea betonului este obligatorie și se poate face prin diferite procedee, vibrare
internă, vibrare externă sau vibrare de suprafață;
  se evită vibrațiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenței suprafeței sau la apariția
segregării;
  durata de vibrare optimă se situeaza între 5 sec și 30 sec in funcție de tasarea betonului și
tipul vibratorului;
  distanța dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
maxim 1.0m;
  grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depășească 3/4 din lungimea
capului vibrator. La compactarea unui nou strat vibratorul trebuie să pătrundă 5-15 cm în
stratul compactat anterior;

Bibliografie

https://www.prefbeton.ro/bazine-prefabricate-din-beton/

11
DASCĂLU MĂLINA DELIA Beton, material utilizat in construcții

http://www.cgm-srl.ro/concrete-products/blocks-and-pavers/

https://www.tuiasi.ro/uploads/files/Rezumat_teza_Plian_Diana.pdf

https://www.misiuneacasa.ro/caracteristicile-betonului-intarit-rezistenta-si-durabilitate

https://www.holcim.ro/sites/romania/files/documents/Manual_de_utilizare_a_betoanelor_5.pdf

https://www.tomsbau.ro/beton-cerinte-compozitie-si-punerea-in-opera/

https://www.google.com/search?
q=beton+in+cofraj&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiJr_2B4azpAhWqQUEAHXIhDsgQ_AUoAX
oECAwQAw&biw=1280&bih=561#imgrc=knSahGuO8qGQ3M

12