DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII
SPECIALIZAREA CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

-LEMNUL ȘI STICLA-
MATERIAL DE CONSTRUCTII

Student
Nume prenume:
Dascălu Mălina-Delia
Grupa:7LF192, AN I
BRAȘOV
2020
Lemnul

Lemnul se formează din cambiu, situat între lemn și scoarța copacului (creștere secundară).
Culoarea acestuia este dată de pigmenții prezenți în celulele lemnoase, de la alb (paltin, carpen),
alb-gălbui (mesteacăn, tei, brad), roșcat (cireș, păr) până la negru (abanos), și chiar în cadrul
aceleiași specii, în funcție de vârsta arborelui, condițiile de creștere, sănătate.

1
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

Lemnul în starea naturală este un material neomogen cu strutură internă fibroasă. Ca materie
organică, este un compus în cea mai mare parte din celuloză și lignină, alături de rassini, apă, gume,
și alte substanțe. Ca matrial, a fost utilizat de om de la începuturile sale ca specie și este probabil cel
mai vechi material de construcție. Inițial a fost utilizat ca unealtă apoi drept combustibil, devenind
în scurt timp material de construcție și mai târziu materie primă pentru mobilă, și alte derivate
moderne ale celulozei
În ultimii 200 de ani, modul de utilizare al lemnului în construcții s-a schimbat datoritî introducerii
oțelului și a betonului. În prezent, se află pe locul 2 după betonul armat ca grad de utilizare în
construcții, el fiind utilizat și la construcții temporare sau ajutoare: cofraje, schele, protecții,
distanțieri.

Caracteristicile și proprietățile lemnului:

2
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

Rezistența la tracțiune – Pentru a fi un material de construcție relativ ușor, lemnul depășește chiar
oțelul atunci când vine vorba de lungimea de rupere (sau lungimea autoportantă). Mai simplu spus,
își poate susține propria greutate mai bine, ceea ce permite spații mai mari și mai puține suporturi
necesare în unele proiecte de clădiri.
Rezistența electrică și la căldură – Lemnul are o rezistență naturală la conducta electrică atunci
când este uscat până la niveluri standard de umiditate (MC), de obicei între 7% -12% pentru
majoritatea speciilor de lemn. (Această conductibilitate este, de fapt, baza unui singur tip de sistem
de măsurare a umidității.) Rezistența și dimensiunile sale nu sunt, de asemenea, afectate în mod
semnificativ de căldură, oferind stabilitate clădirii finisate și chiar implicații de siguranță pentru
anumite situații de incendiu.
Absorbția sunetului – proprietățile acustice ale lemnului îl fac ideal pentru minimizarea ecoului în
spațiile de locuit sau de birou. Lemnul absoarbe sunetul, mai degrabă decât să-l reflecte sau să îl
amplifice și poate ajuta la reducerea semnificativă a nivelului de zgomot pentru confort suplimentar.
Proprietățile higroscopice ale lemnului cauzează o stabilitate dimensională relativ scăzuta în
diferite umidități ambientale. Lemnul uscat este mai higroscopic decat cel umed, iar calitatea
lemnului depinde de umiditatea climei. Variația concentrației de apă sub punctul de saturare
determină schimbări ale structurii lemnului. Unele tipuri de lemn, precum cel de tec, au o contracție
scăzută de umiditate din cauza substanțelor hidrofobe prezente. Pentru a micșora caracterul
higroscopic al lemnului, acesta este acoperit cu un strat subtire de vopsea.

Proprietăți termice-Datorită porozității sale, lemnul este un conductor slab de căldură, prin urmare
este foarte potrivit ca izolare termică. Molidul are o conductivitate termică de 0.22 W / mK (pentru
comparație betonul are 0,69 W / mK), iar plăcile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mică. Plăcile
aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termică crește cu conținutul de
umiditate și densitatea materialului.
Descompunerea termică lemnului începe la temperaturi de peste 105 °C; la 200 °C este foarte mult
accelerată și atinge cota maximă la 275 °C. O degradare termică a lemnului poate să apară în timpul
expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 °C. Punctul de aprindere al lemnului este între
200 și 275 °C. În absența oxigenului se poate produce piroliza.
Poprietati mecanice ale lemnului sunt date de:
 Elasticitate
 Rezistenta
 Duritate
 Durabilitate
Elasticitatea lemnului este proprietatea acestuia de a reveni la forma si dimensiunea inițiala dupa
dispariția forței care l-a deformat, asta în cazul în care aceasta nu a depășit limita elasticității.
Printre cele mai rezistente lemne se numara salcia, alunul, frasinul, mesteacanul si cornul.
Duritatea lemnului este proprietatea de a se opune pătrunderii unui corp străin mai tare decât
el, care i-ar putea deforma suprafața. Cu cât duritatea lemnului este mai mare cu atât acesta
este mai greu de prelucrat, în special în cazul pătrunderii cuielor și a șuruburilor, însă odată
prinse are si capacitatea de a le rețne mai bine decât un lemn cu o duritate mai scăzută.

3
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

Durabilitatea este proprietatea lemnului de a-și păstra mai mult timp însușirile naturale. Aceasta
depinde în special de structura lui, de substanțele chimice pe care le conține și de asemenea de
condițile în care este păstrat. Pentru a crește durabilitatea lemnului aceste trebuie impregnat cu
diverse substanțe chimice sau trebuie ars superficial.
Rezistența este proprietatea lemnului de a se opune unei deformări permanente sau de a se rupe în
urma întinderii, apăsării, îndorii și răsucirii. Printre cele mai rezistente lemne amintim salcâmul,
prunul, ulmul si cornul.

Procesul de prelucrare a lemnului

Fabricile de uscare de cherestea sunt industria care transformă copacii în produse din lemn fabricat.
Pe parcursul procesului său de transformare, conținutul de umiditate inerent al lemnului (MC)
fluctuează în funcție de umiditatea relativă (RH) și temperatura aerului din jur.

Procesul de transformare a producției de lemn:

 Fierăstrăul taie copacul în bucăți egale.
 Îndepărtarea marginilor neregulate și a defectelor din piesele tăiate.
 Se taie capetele cherestelei în bucăți uniforme, pe baza dimensiunilor pieței.
4
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

 Piesele sunt segregate în funcție de dimensiunea și producția finală a produsului: nezonate

(cunoscute sub numele de verde) sau uscate.
 Cheresteaua destinată producției uscate este stivuită cu distanțieri care permit circularea
aerului în stivă. (Produsul verde omite această etapă).
 Cheresteaua este uscată în cuptor pentru a facilita evaporarea naturală a MC.
 Netezirea suprafeței fiecărei bucăți de cherestea și uniformizarea lățimii și grosimii acesteia.
 Procesul de evaluare a caracteristicilor fiecărei bucăți de cherestea pentru a-i atribui
„gradul” (calitatea).
 Cuptor de uscare a cherestelei.
Produse din lemn:
 Placa lamelată din lemn este un produs din lemn masiv pentru aplicații structurale. Acesta
poate fi produs în dimensiuni foarte mari, prin urmare, poate fi utilizat în construcția de
pereți, acoperișuri, plafoane.

În raport cu greutatea lor, plăcile lamelate din lemn sunt printre cele mai rezistente materialele de
construcții. Greutatea redusă facilitează transportul și manipularea, prin urmare, se optimizează
costurile și energia implicată. Cu ajutorul instrumentelor standard de prelucrare a lemnului și fără a
folosi echipamente grele și complexe, elementele pot fi îmbinate precum piesele unui puzzle.
Pornind de la cherestea, plăcile lamelate din lemn (BBS) sunt realizate cu o structură multistrat din
cel puțin trei straturi de lemn de conifere așezate și lipite transversal.
Datorită acestui tip special de încleiere, dilatarea și contragerea lemnului este redusă la un nivel
neînsemnat. Încleierea transversală garantează pe de o parte stabilitatea dimensională a elementelor
BBS iar pe de altă parte, sarcinile pot fi transferate atât longitudinal cât și transversal pe direcția
principală

 Grinzi

5
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

 Lambriu, este destinat placării suprafețelor orizontale și verticale ale elementelor de

construcție, astfel la interior: pereți structurali, stâlpi, suprafața interioară a pereților
exteriori, partea văzută a tavanelor false, la exterior: placarea de stâlpi și partea văzută a
tavanelor false pentru grădini de vară acoperite, placarea streșinilor, placarea parapetului la
balcoane, logii si semilogii.

 Placaje
 Placile MDF, sunt produse pe baza de lemn prin presarea fibrelor lemnoase cu adaos de
rașini sintetice sub presiune mare și la temperaturi ridicate. Materialul rezultat are densitate
si compoziție omogenă de-alungul întregii plăci. Plăcile dovedesc o procesare perfectă la
tăiere. Plăcile MDF sunt destinate folosinței în mediu uscat, adică acolo unde umiditatea
relativa a aerului nu depășește 65% si nu sunt expuse contactului direct cu apa.
 Plăci pal

Palul este un material pe baza de lemn obținut prin

presarea particulelor lemnoase la temperaturi înalte și sub
presiune, utilizând rașini sintetice ca agent de legătură.
Stratul interior consta din particule grosiere, în timp ce
straturile exterioare sunt formate din micro-particule
foarte fine. Acest lucru confera o suprafață fină și rezistentă la zgârieturi.
 Panel

STANDARDE ALE LEMNULUI

Nr. crt Indicativ Denumire standard
1 Durabilitatea lemnului și a materialelor pe bază de lemn.
SR EN 335:2013 Clase de exploatare: definiții, aplicație la lemnul masiv și la
materialele pe bază de lemn
2 SR EN 338:2010 Lemn pentru construcții. Clase de rezistență
6
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

3 Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn.

SR EN 351-1:2007
4 SR EN 351-2:2007
Lemn masiv tratat cu produs de protecție. Partea 1:
Clasificarea penetrării și retenției produselor de protecție
Durabilitatea lemnului și a materialelor derivate din lemn.
Lemn masiv tratat cu produs de protecție. Partea 2: Ghid de
eșantionare pentru analiza lemnului tratat cu un produs de
protecție

STICLA

Sticlele sunt materiale amorfe (necristalizate), cu rezistență mecanică și duritate mare, cu coeficient
de dilatare mic. La temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu vâscozitate mare.
Nu au punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat, până la lichefiere, ceea ce permite
prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare.
Sticlele se obțin, în general, prin topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de
cuarț, piatră de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) și materiale auxiliare. Proprietățile fizice ale
sticlelor sunt determinate de compoziția lor.
Sticla colorată se obține dacă se adaugă în topitură unii oxizi metalici (de Fe,Co,Cr,Cu), care
formeaza silicatii colorați. În industria sticlei se utilizează drept coloranți un număr foarte mare de
substanțe care se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari și
coloranții coloidali.

Proprietati fizice:
1. Densitatea sticlei este de 2,5-
adică o masă de 2,5 kg pe m² și pe mm grosime. Masa volumică, exprimată în sistemul
internațional de unități, este de 2.500 kg/mᶾ. Un m² de sticlă de 4 mm are, deci, o masă de
10 kg.

7
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

2.  Rezistența la compresiune a sticlei este foarte mare: 1.000N/mm² sau 1.000

MPa.Înseamnă că, pentru a sparge un cub de sticlă cu latura de 1 cm, sarcina necesară este
de ordinul a 10 tone.
3. Rezistența la îndoire – o suprafață de sticlă supusă flexării are o fața de compresie și una de
extensie. Rezistența de rupere este de ordinul a: 40MPa pentru o sticlă polizată și 120-200
MPa pentru o sticlă întărită. Aceasta depinde de grosime, finisarea marginilor și tipul de
tăiere
4. Elasticitatea -sticla este un material perfect elastic: nu se deformează niciodata permanent.
Cu toate acestea, este fragilă, adică dacă este îndoită din ce în ce mai tare, se sparge fără nici
un semnal.
5. Modulul lui Young, E- Acest modul exprimă forța de tracțiune care ar trebui aplicată,
teoretic, unei mostre de sticlă, pentru a se obține o alungire egală cu lungimea sa inițială

Tipuri de sticlă:
 Sticlă securizată
 Sticlă rezistentă la foc
 Reflectorizantă
 Sticlă float
 Sticla cu depuneri
 Sticla laminată
 Sticla emailată
 Sticlă lăcuită
 Sticla armată-Se obține în timpul procesului de producție al sticlei float, prin
inserarea unei plase metalice în masa sticlei.
Sticla securizată este sticla procesată termic cu durabilitate mecanică si termică. Sticla este
încălzită, atingând temperaturi de până la 600 de grade și apoi este rapid (pentru securizare
completă) sau încet (amplificare termică) răcită. În ambele cazuri, un control strict al procesului de
răcire este solicitat. În caz de spargere, sticla securizată se destramă în particule mici și rotunde,
eliminând riscul părților ascuțite să provoace alte probleme, altfel reprezentând un pericol, precum
sticla convențională.
Sticla reflectorizantă respinge o cantitate însemnată de radiații solare, reducând semnificativ
pătrunderea sa în interior. Este o alegere bună pentru zone caracterizate de lumină solară puternică,
asigurând condiții cu temperaturi agreabile, mai ales vara, prevenind încălzirea excesivă datorată
radiației solare intense. Totuși, probabil, exista riscul de a cauza reflexii neplăcute, în mediul
înconjurator.

8
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

Sticla rezistentă la foc se deosebește de celelalte tipuri de sticlă prin rezistență la contra focului sau,
în alte cuvinte, contra temperaturilor foarte ridicate. Depinzând de utilizarea sa, poate fi geam
simplu sau dublu, cu separator pentru o izolare termică mai eficientă.
Valorile caracteristice ale rezistenței la încovoiere definite conform EN 16612: 2013, sunt:

Valoarea rezistenței caracteristice la încovoiere pentru sticla tratată

Sticlă securizată ticlă calită termic Sticlă calită chimic
termic conform SR conform conform EN
EN 12150: 2016 , SR EN 1863:2012 12337: 2004
Tipuri de sticlă respectiv sticlă
tratată termic şi testată
Heat Soak
Test conform SR EN
14179: 2005
Sticla float sau sticla 120 N/mm2 70 N/mm2 150 N/mm2
trasă
Sticla ornament 90 N/mm2 55 N/mm2 100 N/mm2
strat emailat pe suport 75 N/mm2 45 N/mm2 x
de
sticla float, sau pe
sticla
trasa, sau pe sticla
ornament

BIBLIOGRAFIE

9
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Lemnul și sticla-material de construcții

1. http://mihaivale.ro/lemnul-material-de-constructie/
2. https://genexcom.ro/avantajele-lemnului-ca-material-de-constructie/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lemn
4. http://www.enipau.ro/blog/proprietatile-lemnului
5. https://www.holver.ro/produse/lemn-constructii/placi-lamelate-lemn
6. https://lege5.ro/Gratuit/gm4tenjzgu/tabelul-12-standarde-reglementare?dp=gy3tenbsgq4tq
7. https://www.alumil.com/romania/homeowners/service-support/plan-your-project/customization-
options/glass-categories-with-specific-features
8. https://ro.saint-gobain-building-glass.com/ro/proprietati-fizice-ale-sticlei
9. http://federatiaconstructorilor.ro/files/docs/Normativ-C47-2018.pdf

10