Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bitumuri Polimeri
Bitumuri Polimeri
-BITUMURI ȘI POLIMERI-
MATERIAL DE CONSTRUCTII
Student
Nume prenume:
Dascălu Mălina-Delia
Grupa:7LF192, AN I
BRAȘOV
2020
Bitumuri
1. Bitumul natural se găsește asociat cu diferite substanțe minerale și, în acest caz, se numește
rocă asfaltică (asfalt natural sau nisip bituminos).
Cele mai cunoscute bitumuri naturale sunt bitumul de Trinidad (56 % bitum pur), bitumul de
Bermudez din Venezuela (96 % bitum pur), bitumul din Marea Moartă (98 % bitum pur).
1
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Bitumuri și polimeri
2. Bitumul artificial - deoarece cantitățile de bitum natural sunt insuficiente pentru a acoperi
cererea, în prezent, bitumul se obține prin oxidarea deșeurilor rămase după distilarea
petrolului din combustibilul rezultat în urma distilării primare a țițeiului înaltă calitate, fără
parafină
Cele mai cunoscute bitumuri naturale sunt bitumul de Trinidad (56 % bitum pur), bitumul de
Bermudez din Venezuela (96 % bitum pur), bitumul din Marea Moartă (98 % bitum pur).
În România se exploatează bitum natural impregnat cu nisip, în bazinul Derna-Tătăruș-Voivozi
(județul Bihor). Acest bitum, în proporție de 10…20 % din masa nisipului bituminos, este de
consistență foarte redusă și de aceea trebuie prelucrat în mod special pentru a se obține un bitum
corespunzător pentru executarea diferitelor lucrări rutiere. Se mai găsește nisip bituminos la
Matița (județul Prahova) cu un conținut de 8…12 % bitum.
Gudronul (numit și catran) este un amestec de hidrocarburi și carbon, obținut prin distilarea uscată
sau piroliză din diverse materiale organice: lemn, cărbune, petrol etc. Este un lichid vâscos, de
culoare neagră sau brună și este utilizat la construcția drumurilor sau în industria chimică pentru
obținerea unor substanțe ca: benzen, toluen, naftalină, fenol.
Exista 2 tipuri de gudron:
Gudron de carbune
Gudron de lemn
Cărbunele sau gudronul derivat din petrol este fabricat din hidrocarburi care apar geologic în
asociere cu depozitele de cărbune și de petrol. Acest gudron folosit în construcția de drumuri.
Gudronul de lemn este derivat din diferite părți ale copacilor prin aceleași metode de distilare
utilizate pentru obținerea gudronului de cărbune. Produse care creează gudron de lemn sunt
terebentină și cărbune. Gudronul de lemn se realizează prin procesul de distilare distructivă. Acesta
a fost folosit în Europa de Nord de mii de ani pentru bărci de impermeabilizare, printre alte utilizări.
3
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Bitumuri și polimeri
Gudra are multe utilizări ca agent de etanșare. Se utilizează pentru a sigila bărcile și plăcile de
acoperis. Este, de asemenea, utilizat în procesul de mumificare. Gudronul de lemn este utilizat
pentru a sigila interioarele clădirilor.
Șmoala este o substanță neagră, vâscoasă și casantă ce rămâne ca rest de la distilarea păcurii sau a
gudronului de cărbuni.
Șmoala este folosita ca adeziv bituminos in stare calda pentru:
izolarea subsolurilor și construcțiilor subterane;
reparații la acoperișuri bituminoase (învelitori de acoperiș );
egalizarea și planeizarea suprafețelor de hidroizolat cu deformații minime;
umplerea rosturilor de dilatație la platforme din beton și resturi de construcție;
reparații la acoperișuri hidroizolate cu membrane, dezlipirea membranei pe o suprafață
maximă de 40-50cm2;
reparații la îmbinările membranei cu aticul;
reparații minime-fisuri superficiale de 10-15cm.
Emulsia bituminoasa catonica este un amestec coloidal compus din doua faze: bitumul (cca. 60%)
dispersat la dimensiuni micronice și o fază apoasă (cca. 40%) menținută la o temperatură de
aproximativ 36 °C.
În prima etapă a procesului se prepară faza apoasă, iar în etapa finală se realizează dispersia
micronica a amestecului bitum/soluție apoasă. Faza apoasă se prepară în sarje în compartimentul
său, fiind un amestec de apă acid și amina precis dozate.
Cu ajutorul unui agitator are loc etapa propriu-zisă de preparare a soluției apoase. Soluția apoasă și
bitumul sunt introduse în moara coloidală cu ajutorul unor pompe, pompa de bitum cu turație fixă,
5
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Bitumuri și polimeri
iar pompa soluție apoasă cu turație variabilă, realizându-se proporția de cca. 60% bitum si 40 %
soluție apoasă.
Moara coloidală prepară în mod continuu emulsia care este apoi trimisă printr-un circuit la un
rezervor de stocare fie la o instalatie alimentare emulsie.
Îmbrăcămințile rutiere bituminoase sunt îmbrăcămințile în compoziția cărora intră bitumul.
În funcție de caracteristicile materialelor din care sunt realizate şi de durata deexploatare a acestora,
îmbrăcămințile rutiere bituminoase pot fi grupate astfel:
îmbrăcăminți bituminoase provizorii, proiectează şi se execută pe drumuri cu trafic
redus, luându-se în considerare o durată de exploatare de câțiva ani (sub 7 ani). De
menționat că acestea necesită o întreținere permanentă ce se realizează, de regulă,
prin plombări şi tratamente bituminoase de etanşare.
îmbrăcăminți bituminoase uşoare, denumite impropriu “semipermanente” se
proiectează, de regulă, pentru o durată de exploatare de 8-12 ani, pentru drumuri cu
trafic redus şi mijlociu, valorificând, în funcție de tehnologiile de execuție,
materialele locale existente.
îmbrăcăminți bituminoase grele, denumite impropriu “permanente” se proiectează
pentru drumuri cu trafic intens şi greu, pentru o durată de exploatare de peste 12 ani.
Din această grupă fac parte toate îmbrăcămințile rutiere bituminoase ce se realizează
din betoane asfaltice sau asfalt turnat dur, în grosime minimă de 6 cm, aşternute de
regulă pe un strat de bază din anrobate bituminoase. Față de îmbrăcămințile
bituminoase provizorii şi uşoare, acestea trebuie să îndeplinească, pe lângă condițiile
de rezistență, şi exigențe superioare din punct de vedere al calității suprafeței de
rulare (planeitate, rugozitate) care să asigure participanților la circulație condiții de
confort şi siguranță sporite.
îmbrăcăminți bituminoase speciale, sunt îmbrăcăminți realizate prin tehnologii
specifice, cu utilizarea unor materiale cu calități deosebite şi se aplică în condiții
particulare, în scopuri bine determinate.
6
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Bitumuri și polimeri
Polimeri
Polimerii sunt substanțe chimice alcatuite dintr-un număr foarte mare de molecule identice ce
poartă numele de monomeri. Cel mai cunoscut tip de polimer este plasticul. Polimerii utilizați în
construcții impun o tratare sistematică și succesivă a acestora în funcție de domeniul unde aceștia
sunt folosiți. Polimerii utilizați în construcții se împart într-o varietate de materiale utilizate în
executarea diferitelor lucrări de construcții și segmente de construcții, precum: pereți interiori și
exteriori, executarea acoperișurilor, fundațiilor, pereți luminoși, scări, pardoseli, instalații sanitare,
instalații electrice.
7
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Bitumuri și polimeri
sunt prevăzuți cu îmbrăcămintea exterioara din tablă de oțel sau duraluminiu și umplută cu
materiale termoizolante din polimeri.
Polimeri utilizați în executarea acoperișurilor
Învelitori-Acești polimeri sunt realizați sub formă de placi, foi și pelicule pentru acoperișuri în
pantă, respectiv orizontale. Plăcile sunt executate din polimeri de metil și poliesteri armați cu fibre
de sticlă. Acestea se folosesc ca și plăcile ondulate metalice. Se produc și plăci din poliester sau
PVC armate cu fibre de sticlă sau fibre poliamidice care datorită rezistenței lor mecanice
remarcabile permit realizarea de învelitori cu deschideri mari în special pentru construcțiile ușoare
(hale, hangare).
Încercari asupra materialelor din polimeri
Pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor se determină:
densitatea aparentă;
rezistența la întindere și alungirea la rupere;
rezistența la compresiune, la încovoiere statică și prin soc;
duritatea în grade Shore;
flexibilitatea prin îndoire la 180° la un dorn;
modulul de elasticitate;
conductivitatea termică.
În scopul aprecierii comportării la diferiti agenți din mediul înconjurator, asupra materialelor din
polimeri se efectuează urmatoarele determinări:
stabilitatea termică - se determină în scopul determinării temperaturii maxime la care poate
fi utilizat materialul sub sarcina; încercarea se efectueaza prin doua metode: Martens si
Vicat;
absorbția de apă - se determină prin mentinerea epruvetelor (cântarite în prealabil) sub apă la
20°C timp de 24 de ore sau la fierbere timp de 10 minute; cantitatea de apă absorbită se
raportează la suprafața totală a epruvetei (g/cm2);
rezistența la agenți chimici agresivi - se determină prin imersarea epruvetelor timp
standardizat în substanțe agresive și stabilirea modificarilor de aspect, masă, volum,
rezistențe mecanice sau alte proprietati;
comportarea la îmbatrânire - fenomen ce constituie în cazul materialelor din polimeri un
proces de durată, se datorează oxidarii sub acțiunea oxigenului atmosferic și a razelor
ultraviolete; în laborator se fac încercări la îmbătrânire supunând epruvetele la iradiere cu
raze ultraviolete.
Dezavantajele materialelor din polimeri:
nu sunt rezistente la temperaturi înalte, temperatura de înmuiere aflându-se între 50°C și
100°C;
coeficientul de dilatare termica este de 2-8 ori mai mare decât al materialelor obișnuite de
construcții.
8
DASCĂLU MĂLINA-DELIA Bitumuri și polimeri
Bibliografie
1. https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2008/03/29/imbunatatirea-adezivitatii-
bitumurilor-rutiere/
2. https://ro.sawakinome.com/articles/industrial/unassigned-2519.html
3. https://www.stejarmasiv.ro/gudron/
4. https://www.damila.ro/materiale-de-constructii/hidroizolatii/membrane/bitum-smoala-
hidroizolatie.html
5. http://www.tariasi.ro/produse/statie-de-emulsie-bituminoasa--19.html
6. file:///C:/Users/acer/Downloads/IMBRACAMINTI_RUTIERE_BITUMINOASE.pdf
7. https://andreirosca147.wordpress.com/2015/12/13/masele-plastice-si-materialele-polimerice/?
fbclid=IwAR3pfTeNKYG_ZQUWAQ2AKqTlRMvdfjkinW9HHCgrWkJtKPb2An9ijZ5RtPY
8.