LUCRAREA NR.3 ANALIZA DIMENSIUNILOR GEOMETRICE ALE PARTICULELOR 1. Importanta si obiectivele lucriirii Separarea oricdrui amestec de particule in componentele sale se poate efectua daca existi o caracteristica fizicd sau mecanica dupa care acestea se diferentiaza. Caracteristica dupa care diferentierea este cea mai pronuntat constituie criteriul de baz la alegerea metodei gi utilajului de separare. Separarea dup’ dimensiunile geometrice este metoda cea mai utilizatd si se ealizeaza cu ajutorul gritarelor, ciururilor, sitelor si trioarelor. Alegerea corecta a formelbr si dimensiunilor orificiilor sitelor si trioarelor necesitA cunoasterea dimensiunilor medii ale particulelor precum si domeniul de variatie a acestor dimensiuni. Misurarea dimensiunilor particulelor unui amestec si prelucrarea datelor dup’ metodele statisticii matematice constituie baza de determinare a caracteristicilor dimensionale ale acestora. Dimensiunile si forma geometrica a particulelor unui amestec variaza in functie de natura amestecului: = pentru amestecuri de particule (ex. in cazul seminfelor de la 0 specie la alta si in cadrul aceleasi specii de la un soi la altul ete.); = pentru amestecurile rezultate in urma operat operatiei (taiere, zdrobic, etc), gradul de maruntire ctc. de miruntire, de felul . Particulele de forma regulaté sunt caracterizate prin cele trei dimensiuni: lungimea /, lijime 6 si grosime c, (fig. 3.1). Dupa forma, particulele pot fi clasificate in patru categorii in functie de relatia ce exist intre cele trei dimensiuni ale lor. — particulele cu forma oarecare, | > b> c (seminfe de cereale); — particulele cu forma elipsoid de rotatie, | > b = c (seminfe de leguminoase); < particule cu forma sferica, ! = b = c (mazire, soia, rapiti cto); — particule cu forma lenticulari, 1= b> c (linte, lupin, porumb etc). La lucrarea de fata se va urmari: — intocmirea tabloului sirului de variajie a grosimii particulelor solide dintr-o proba; — histograma si curba de variajie a freevenfei repartizirii pe clase dupi grosimea particulelor solide din proba data; = calculul marimilor ce caracterizeaz o mas de particulelor solide si anume M,, abaterea medie patraticd T, si coeficientul de variatie V.; 16 Scanned with CamScanner= alegerea dimensiunii de lucru‘a orificiilor sitei de separare gi estimarca cantitatilor de particule solide ce se afla in cele dou fractii cernut si refuz pentru 0 anumit& valoare a dimensiunii de Iucru a orifieiilor silei, utilizand diagramele obfinute. ») X Fig. 3.1. Dimensiunile principale ale particulelor. I. Considerafii teoretice 3 Oricare din dimensiunile (2, , c) particulelor unui amestec variaz in limite relativ largi. O imagine sugestivi asupra modului in care aceste dimensiuni se repartizeazi pe domeniul de variatie, este data de tabloul sirului de variafic a uneia sau alteia din dimensiuni. Acest tablou se intocmeste prin masurarea sistematica a dimensiunilor considerate (ex. grosimea) pentru toate particulele confinute intr-o proba semnificativa, recoltati din masa de particule pentru analiza. Pe baza masuratorilor efectuate se poale stabili grosimea necesara Cyn si maxim Cay @ particulelor, toate celelalte valori ale * grosimii fiind cuprinse in intervalul [Cyn Cra]. ‘Acest interval se imparte in mai multe clase, care au aceeasi mirime a intervalului de clas, in asa fel ineét in aceste clase si se poati include toate dimensiunile masurate ale particulelor. Daci 4 este mirimea intervalului de clas’ atunci numarul de clase ce se cuprind in intervalul Cyin - Cran este: = [Satae Sea G1) unde [...] reprezinta partea intreaga. in acest fel se indeplineste condifia: Coin + A- > Coane (3.2) c Procedand la repartizarea pe clase a tuturor particulelor masurate si determinand numérul n; de particuile din fiecare clasa se obtine sirul: 7), nz... mm unde nj reprezinta numarul de particule din clasa i de grosime, adic& frecventa valorilor din clasa respectiva. 7 Scanned with CamScannerEste evident ed: vedn, 63) in care N’ este numarul (uturor mitsurdtoritor, egal cu numarul particulelor din proba considerata, Este mai convenabil si se foloseased freevenfa exprimatd procentual, denumita si ponderea procentuald a claselor in proba, adicd: %) G4) Tabetul 3.1 Tabelul repartizirii pe clase dupa grosime. Nr. clasei 1 i m Limita | [CninCmn™ | ~- |T Gag (i=l) Con t(m=l)-A ea Gatiied Contd Freevenja ™ es 7 Bs Tm n, (uc) pi PB Pm P(A) O prezentare mai sugestiva a datelor din tabel se face prin reprezentare grafic, luind pe axa absciselor pozifia succesiva a claselor (Ia o anumita scara de lungime), iar pe axa ordonatelor freevenfa n, sau p; (%) (de asemenea la o anumita scara de lungime). Dac’ intervalul de clasti 2 se consider drept unitatea si se ia ca bazi a unui dreptunghi a chrui indljime se considera ponderea p, (Ia scar’), atunci suprafata unui, astfel de dreptunghi se va exprima prin freevenfa p, Considerind sirul succesiv de astfel de dreptunghiuri, se va objine © figura in trepte numitd histograma (fig. 3.2) si care reprezintt sugestiv repartizarea pe clase dupa grosime a ponderilor dimensiunilor din materialul cereetat, Histograma aratd care este clasa eu cea mai mare pondere. Suprafafa fieedirui dreptunghi din histogram, la o scart anumitd, reprezint® ponderea py deci suprafata Intregii figuri (acoperitt de histogramt) si exprimt numarul total al masuritorilor (100%) sau pentru o mast de particule, intreaga cantitate de particule. Dac aceasta nins& de particule se separt in dowd fraciii, folosind o sith ale cirei orificit au dimensiunea de lueru a", a € (Co, Cay Cunoscutd si presupuniind cA prin sitd tree toate particulele cu ¢ < a , atunci numfrul particulelor care tree este proportional cu aria porfiunii din histograma situatA in stinga dimensiunii c = a, iar a celor rimase pe siti, proportional cu aria porjiunii din dreapta. rul de variajie se poate reprezenta si sub forma unei curbe numitd curb’ de variajie $i care se objine din histogram astfel: se unese mijloacele intervalelor de clasi 18 Scanned with CamScannera iagie si dupa de la partea superioard, rezulté linie fran care reprezint& curba de variafic $i dup ‘cum se vede suprafaja acoperitii de aceasta corespunde cu suprafafa histogram 4 Pi (%) poe Curba de variatie P, . Histograma 15 aul 40 rN eo ; (mm) > A Coin # MA a ry Fig. 3.2, Histograma si curba Ge variayiei repartizarii pe clase dupa grosime. Precizia rezultatelor obfinute va creste cu cat se va lua un 2 mai mic si un N mai mare, ceea ce va duce la transformarea liniei frdnte intr-o curba continua. in practica se alege un numér de clase (un 2 ) astfel incat curba de variatie sa fie o linie franta. Marimile suficiente care caracterizeaz& dimensional (dupa lungime, ltime sau grosime) o masa de particule sunt: marimea medie M, abaterea medie patratica 0, Coeficientul de variasie V $i numarul total de masuritori efectuate N. Pentru un numér de masuratori N > 50 efectuat la grosimea particulelor, M. se caleuleaza cu relajia: Cig Cin unde Cj» reprezinta valoarea medie, dup’ grosime a clasei i, Abaterea medie patraticd a, este radacina patrata din marimea medie a abaterilor patratice a valorilor medii ale claselor fa de marimea medie M,, adic: (3.6) unde a1 = Cin - Mo teprezinta abaterea de la marimea medie a valorii medii a clasei i Mirimea ¢. caracterizeazi impristierea sirului de varia si va fi cu atét mai ‘mare cu cat este mai mare diferenta Cyrax - Cun Pentru particule solide, aproximativ 99,7% din total au dimensiunile (dupa Brosime) cuprinse in limitele M, - 36s $i Me + 3oc, adicd imprasticrea sirului de vasiene este = 6, In masuratorile efectuate este posibil si nu fie intélnite particule cu dimensiunile 19 Scanned with CamScannercele mai mici sau cele mai mari, De aceea mitrimen medic reald se poate deosebi de cea determinata pe baza misuritorilor ficute, aceasta eroare la determinarea marimii medii va fi cu att mai miei cu eat se vor face mai multe masuratori N gi cu efit sirul este mai pujin dispersat, adica cu efit valoarea lui a, este mai mich. Din tcoria probabilitifilor se stie eft mirimea medic a acestei erori este: (3.7) Pentru a putea compara dou siruri de variajie se determine coeficientul de variagie Ve (%): ie. (%) 3.8) 100 (%) G8) Coeficientul de variatie di o imagine mai clara asupra gradului de impristiere a sirului de variatie decat abaterea medie pitratic3 g¢ , mai ales cfind compariim aceasta variatie la doua dimensiuni ce diferd mai mult intre ele (ex. lungimea seminfelor de grau si grosimea acestora), © metoda mai rapida de realizare a histogramei, in cazul cind se doreste obfinerea acesteia pentru produse supuse operafiei de cemere, o prezinti utilizarea programului EasySieve. Este necesar doar introducerea valorilor (in grame) refuzului de pe sitele care intru in componenja clasorului ca in figura 3.3. Batons: Mania t é 1 Sieve machine ‘zo dascesfle: solaS gh fo, Sievofmm) _Taewsight {gh Sieve weight ot Frecton|g)-— sere 2 1 Botom 000 000 5 Pos “O00 000 900 30083 = “000 000 000 3__|4 ors O40) 100 100 50: 00 500 500 4 60500 «© “uns 71300 1300 7 100 = “am 3100 3100 je 200 © 000 14000} 140.00 @ 400 © “0m e000 | ay we . Sample quentiy fo 1000.00 Fig. 3.3. Fereastra de introducere a valorilor objinute ca refuz.: 1 = numirul de site care intru in componenja clasorului; 2~ dimensiunile ochiului sitei; 3—coloana de tarare a greutdii; 4 — cantitatea totald a probei; 5 — cantitatea de refuz de pe sité. ~\ 20 Scanned with CamScannerReprezentarea histogramei realizate de programul EasySieve este sub urmitoarea forma (fig, 3.4). yo rie 1 i | o " 2 fill] | 3 | ‘0 na Fig. 3.4. Reprezentarea histogramei cu ajutorul programului EasySieve: 1 —ponderea claselor de marimi a ‘particulelor; 2 —curba de distributie; 3— dimensiunile ochiurilor sitei, Pentru determinarea curbei de distributie se utilizeaz4 urmatoarea relatie: O3=4,—4,. i) 44) in care: aj gi aj, reprezinta procentul fractiei i si i-1 a probei. Pe langi cura de distributie, programul mai poate reprezenta si curba de densitate (fig. 3.5), valorile acesteia determindndu-se cu ajutorul relati (%lmm) (4.5) unde: aj este ponderea fracjiei dj - dimensiunea marimii ochiurilor sitei i, 24 Scanned with CamScannerFig. 3.5. Reprezentarea grafted a curbei de distribusie $i cea de densitate: 1 curba de densitate; 2 — curba de distributie III. Materialele si aparatura folositi. Modul de lucru. Prelucrarea datelor Pentru executarea lucririi se folosese probe din seminje de porumb care s& confina 100 seminge si sublere cu precizia de masurare de 0,1 mm cu ajutorul cérora si se efectueze misurarea grosimii seminfelor din probe. din materialul inifial se pregateste proba reprezentativa dupa metoda probei medi impiirfirea succesiva a cantitifii totale de seminfe dupa metoda sferturilor pana la obfinerea cantitafii necesare. In cercetare proba supusi masurarii cuprinde 300-500 particule; se efectueazi masurarea grosimii tuturor semintelor NV din proba obtinuta si se noteaza valorile lor; se stabileste valoarea maxim Cpe $i minim Cran @ grosimii din sirul de valori obfinute; - se alege marimea intervalului de clasi 2 (de regul pentru seminfe 2 € [0,2 - 0,4] mm ) si se determin’ numarul de clase cu relafia 3.1; = se intocmeste tabelul repartizirii pe clase dupa grosime, dup’ modelul din tabelul 3.1, stabilind limitele claselor si determinénd din sirul de valori frecventele absolute n; i relative (ponderile claselor) in proba p; (%) a semin{elor din fiecare clas si verificdnd indeplinirea condifi Y=, =100 cu datele obfinute se construieste histograma si curba de variatie a distribujiei frecvengei seminfelor dupa grosime (fig. 3.2); = se calculeazi valoarea medie M, a grosimii cu relatia 3.5 si abaterea medie pali aticd o- cu relafia 3.6; ‘ se traseaza curba de variatie, dreptele corespunzitoare valorilot M. Me - 3a, $i M, + 306; — se calculeazii valorile medii a erorii e, a valorii medii determinate M., cu 22 Scanned with CamScannerrelajia 3.7 si cocficientul de variayie V-cu relajia 3.8; — se va intocmi si completa un tabel de activitatea de la aceastii lucrare de laborator. IV. Sinteza a tat Ja lucrare. date finale care si sintetizeze — Se va prezenta tabelul centralizator cu datele finale; = Se va discuta utilizarea histogramelor objinutc pentru o masa de seminje rimasa pe marimea dimensi fracfii (80% si 20%), care si reprezinte 80% din intreaga cantitate de seminfe, se eval ah ie lucru a orificiilor sitei pentru sortarca masei de material in doudi jin tabelul 3.2 sunt prezentate dimensiunile principalelor tipuri de cereale si buruieni existente in amestecurile de cereale. Tabelul 3.2 Denumirea seminjei 1 Dimensines (me) © b 1 Grau 2,0 -3,8 2,5-4,5 5,0-9,0 'Secara 1,235 1,4-3,6 5,0- 10,0 Ore 1,4-4,5 2,0-5,0 7,0- 14,6 Ovaz 1,2:3,6 14-40 7,0- 18,6 Orez 1,2-2,8 2,5-43 5,0- 12,0 [Porumb 0 5,0-11,5 5,5- 13,5 IMazare 3,5 -8,0 3,7- 8,0 4,0-8,8 Linte 2,0 - 3,3 4,0 - 8,0 4,0-8,8 2,7- 10,0 47-11,0 7,2- 18,5 : 1,7-6,0 3,5-8,6 7,5 -15,0 Obsiga 0,7- 1,5 0,9-2,8 5,5- 13,0 Raigras 1,0-2,0 15-30 6,0- 10,0 —+{Golomat 0,5 -1,5 0,9-2,5 45-75 Neghing 1,6-3,0 2,0-3,8 28-44 Cuscuta 0,4 -0,9 05-11 0,8- 1,2 JOvazcior 1,2:3,0 14-32 15-25 23 Scanned with CamScanner