Facultatea de Drept, anul I

Disciplina: Drept constitutional si institutii politice- II

Stundent: Dumitrescu Marian

Analiza comparativa intre scrutinul de lista si scrutinul uninominal

Scrutinul reprezinta modalitatea in care alegatorii desemneaza candidatii sau , modul de

alegere al deputatilor , potrivit caruia se voteaza fie cate un singur deputat , fie mai multi deputati
dintre candidatii mentionati in buletinul de vot . Asfel avem in sistemul electoral scrutinul de
lista si cel uniniminal .

Votul uninominal este un tip de scrutin menționat în legislația sistemelor electorale,

practicat în SUA și Marea Britanie acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor
candidați individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viața
politică a unui stat.
Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, ce se bazează pe o procedură majoritară
(votul pe liste fiind un sistem proporțional) și este întâlnit și sub formula „Câștigătorul ia totul” .
Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariția unor guverne
stabile ca urmare a majorități stabilite prin vot, dar și faptul că are drept consecință
nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul învins.
Vot uninominal majoritar relativ - 1 tur de scrutin
Vot uninominal majoritar absolut - 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt
obținute 51% din voturi de către un candidat

Scrutinul uninominal înseamnă că într -o circumscripție electorală se alege un singur

mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un
singur tur (denumirea științifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într -un
singur tur, situație în care candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de numărul
acestora, este declarat câștigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obținerea
majorității absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se
organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului
majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripții electorale cu
numai un loc, votanții trebuie să pună pe buletinul de vot toți candidații în ordinea descrescătoare
a preferinței. Cel care întrunește majoritatea absolută ca primă preferință este ales câștigător.
Dacă niciunul nu obține o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale
se împart celorlalți candidați urmând preferința a doua. Procedura se repetă până când unul dintre
candidați reușește să obțină majoritatea absolută în calitate de primă preferință.
Pe scurt, este un mecanism de votare directă a unor candidați individuali și nu desemnarea
în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid.
Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi
Facultatea de Drept, anul I
Disciplina: Drept constitutional si institutii politice- II
Stundent: Dumitrescu Marian
nominale și nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus și în care apar
multe persoane necunoscute și fără valoare, din punctul lor de vedere.

Scrutinul uninominal este folosit in tara noastra la alegerea primarilor oraselor si comunelor.
Scrutinul de lista reprezinta desemnarea , in aceeasi circumscriptie electorala , a mai multor
deputati . In cazul scrutinului de lista , alegatorii voteaza nu un singur candidat , ci o lista de
candidati , alegatorii neputand modifica cuprinsul listei, ci numai sa-si dea votul pentru una din
liste .

În cazul scrutinului de lista, exista doua tipuri de solutii de „transformare” a voturilor in

mandate:

Metoda resturilor cele mai puternice

Pentru aceasta metoda se utilizeaza coeficientul simplu , iar pentru locurile neatribuite se
utilizeaza regula resturilor cele mai puternice. Aceasta metoda este favorabila partidelor mici .
Dar ea prezinta un inconvenient , putand da nastere la paradoxuri matematice ce previn evolutia
ciudata a resturilor.

Metoda mediei cele mai puternice

Se aplica coeficientul simplu si fiecare loc neatribuit este afectat succesiv fiecarei liste,
adaugandu-se locurilor deja obtinute. Se calculeaza pentru fiecare lista raportul voturi/locuri.
Locul este atribuit acelei care are cea mai mare medie de voturi pe loc. Aceasta metoda
favorizeaza net partidele mari. Ea este acum vigoare in Spania, Portugalia, Islanda,
Israel,Olanda, Finlanda,Turcia, Bulgaria, Estonia si Romania.

Scrutinul de lista este cunoscut de majoritatea statelor dezvolatate , caruia i-au fost aduse
modificari potrivit carora, in circumscriptia in care o lista a obtinut majoritatea absoluta, ea
obtine toate mandatele , anulandu-se astfel, reprezentarea proportionala.

Avantaje si dezavantaje

Avantaje ale scrutinului uninominal

▪ sistemul uninominal prin faptul că fiecare circumscripţie electorală desemnează un singur

reprezentant se caracterizează prin simplitate, fapt care măreşte gradul de înţelegere a procesului
electoral de către alegători, posibilitatea de control social al alegerii, toate operaţiunile începând
şi terminându-se la nivelul circumscripţiei electorale.

▪ este atractiv şi pentru alegătorii care nu consideră importantă politica de partid şi politicile
partidelor. Aceşti alegători văd în alegeri doar un mijloc de a-şi desemna emisarul care să le
medieze relaţia cu statul şi pot alege candidatul pe care îl preferă fără a acorda sprijin şi unei liste
de candidaţi care nu îl interesează.
Facultatea de Drept, anul I
Disciplina: Drept constitutional si institutii politice- II
Stundent: Dumitrescu Marian
▪ crează, măcar aparent, posibilitatea unei legături strânse între ales şi alegători.

▪ oferă alegătorilor posibilitatea de a-l sancţiona pe reprezentantul care i-a dezamăgit. Partidul
acestuia poate rămâne la putere dacă politicile propuse de acesta se bucură de încrederea
alegătorilor, dar fără parlamentarul care i-a dezamăgit pe alegătorii săi.

▪ conduce la o majoritate parlamentară stabilă, situaţie profitabilă marilor partide şi tehnicilor de

guvernare. Scrutinul uninominal elimină partidele mici şi duce la guverne stabile, monocolore,
spre deosebire de sistemele proporţionale ce dau o influenţă disproporţionat de mare partidelor
mici, ducând adeseori la şantaj politic, precum în Israel, Italia sau chiar Germania.

▪ acordă şanse şi partidelor regionale, care reprezintă interesele locale ale alegătorilor, interese ce
nu sunt asumate de partidele cu acoperire naţională.

Dezavantaje ale scrutinului uninominal

▪ faptul că un singur deputat în circumscripţie este ales, duce la situaţii în care majoritatea
alegătorilor din circumscripţie rămân nereprezentaţi, în condiţiile obţinerii unui scor de sub 50%
de către câştigător.

▪ scrutinul uninominal nu este optim pentru exprimarea pluralismului politic. El poate genera o
stare conflictuală extrem de periculoasă prin faptul că asigură ca partidul ce are o majoritate
relativă a opţiunilor să deţină o majoritate absolută a mandatelor.

▪ datorită numărului mare de circumscripţii electorale, scrutinul uninominal implică mari

cheltuieli cu operaţiunile electorale şi cu structurile care organizează şi conduc aceste operaţiuni.

▪ scrutinul uninominal implică cheltuieli mari pentru candidaţi în scopul susţinerii campaniei
electorale, astfel încât în mod cert favorizează pe cei care le pot suporta.

▪ se susţine adeseori în doctrină că parlamentul rezultat prin scrutinul uninominal este mai mult
un corp de elită, micşorându-se evident caracterul politic.

Avantaje ale scrutinului de lista

▪ simplitate si eficienta scrutinului, transeaza in mod direct competitia electorala, are o relevanta
politica transparenta si evidenta pentru alegatori.

Dezavantaje ale scrutinului de lista

▪ se creeaza unele injustitii electorale prin faptul ca altereaza principiul democratic al

reprezentarii intru cat partidele mari ajung sa fie supra reprezentate in structurile parlamentare,
iar partidele mici sunt sub reprezentate, ca atare, unele tendinte si curente social politice nu
dispun de reprezentanti in forurile legislative, se amputeaza astfel unele proceduri si reguli care
stau la baza principiului reprezentarii democratice si pluraliste.
Facultatea de Drept, anul I
Disciplina: Drept constitutional si institutii politice- II
Stundent: Dumitrescu Marian

Bibliografie:

1. Ghe. Uglean, Drept constituțional și instituții politice, vol II, Editura România de Mâine,
București, 2007.

2. Dan Claudiu Dănișor, Drept constituțional și instituții politice, Editura C.H.Beck, București,
2007.

3. Daniela Valea, Drept constituțional și instituții politice, Editura Universul Juridic, București,
2014;

4. I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Drept constitutional și instituții politice, Editura C.H.Beck,

București,2011.

5. Ionescu Cristian, Instituții politice și drept constituțional, Editura Universitatea, București,

2007.

6. I. Deleanu, Instituții și proceduri constituționale, Editura C.H.Beck, București, 2006.

7. Mircea Criste, Instituții constituționale contemporane, Editura de Vest, București, 2011.

8. Marieta Safta, Drept constituțional și instituții politice. Instituții politice, vol.II, Editura
Hamangiu, București, 2015.

9. Tomescu C. Rodica, Raporturile dintre Guvern și Parlament, Editura C.H.Beck, București,

2012

10. Drept constitutional si institutii politice, Selejan Gutan Bianca si Gutan Manuel, Editura
Hamangiu, 2015

11. Muraru, Ioan, Tănăsescu, Simina, Drept constituţional şi instituţii politice. Ediţia 13, vol.
II. Bucureşti: C. H. Beck, 2013;