Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Scrutin
Analiza Scrutin
Scrutinul uninominal este folosit in tara noastra la alegerea primarilor oraselor si comunelor.
Scrutinul de lista reprezinta desemnarea , in aceeasi circumscriptie electorala , a mai multor
deputati . In cazul scrutinului de lista , alegatorii voteaza nu un singur candidat , ci o lista de
candidati , alegatorii neputand modifica cuprinsul listei, ci numai sa-si dea votul pentru una din
liste .
Pentru aceasta metoda se utilizeaza coeficientul simplu , iar pentru locurile neatribuite se
utilizeaza regula resturilor cele mai puternice. Aceasta metoda este favorabila partidelor mici .
Dar ea prezinta un inconvenient , putand da nastere la paradoxuri matematice ce previn evolutia
ciudata a resturilor.
Se aplica coeficientul simplu si fiecare loc neatribuit este afectat succesiv fiecarei liste,
adaugandu-se locurilor deja obtinute. Se calculeaza pentru fiecare lista raportul voturi/locuri.
Locul este atribuit acelei care are cea mai mare medie de voturi pe loc. Aceasta metoda
favorizeaza net partidele mari. Ea este acum vigoare in Spania, Portugalia, Islanda,
Israel,Olanda, Finlanda,Turcia, Bulgaria, Estonia si Romania.
Scrutinul de lista este cunoscut de majoritatea statelor dezvolatate , caruia i-au fost aduse
modificari potrivit carora, in circumscriptia in care o lista a obtinut majoritatea absoluta, ea
obtine toate mandatele , anulandu-se astfel, reprezentarea proportionala.
Avantaje si dezavantaje
▪ este atractiv şi pentru alegătorii care nu consideră importantă politica de partid şi politicile
partidelor. Aceşti alegători văd în alegeri doar un mijloc de a-şi desemna emisarul care să le
medieze relaţia cu statul şi pot alege candidatul pe care îl preferă fără a acorda sprijin şi unei liste
de candidaţi care nu îl interesează.
Facultatea de Drept, anul I
Disciplina: Drept constitutional si institutii politice- II
Stundent: Dumitrescu Marian
▪ crează, măcar aparent, posibilitatea unei legături strânse între ales şi alegători.
▪ oferă alegătorilor posibilitatea de a-l sancţiona pe reprezentantul care i-a dezamăgit. Partidul
acestuia poate rămâne la putere dacă politicile propuse de acesta se bucură de încrederea
alegătorilor, dar fără parlamentarul care i-a dezamăgit pe alegătorii săi.
▪ acordă şanse şi partidelor regionale, care reprezintă interesele locale ale alegătorilor, interese ce
nu sunt asumate de partidele cu acoperire naţională.
▪ faptul că un singur deputat în circumscripţie este ales, duce la situaţii în care majoritatea
alegătorilor din circumscripţie rămân nereprezentaţi, în condiţiile obţinerii unui scor de sub 50%
de către câştigător.
▪ scrutinul uninominal nu este optim pentru exprimarea pluralismului politic. El poate genera o
stare conflictuală extrem de periculoasă prin faptul că asigură ca partidul ce are o majoritate
relativă a opţiunilor să deţină o majoritate absolută a mandatelor.
▪ scrutinul uninominal implică cheltuieli mari pentru candidaţi în scopul susţinerii campaniei
electorale, astfel încât în mod cert favorizează pe cei care le pot suporta.
▪ se susţine adeseori în doctrină că parlamentul rezultat prin scrutinul uninominal este mai mult
un corp de elită, micşorându-se evident caracterul politic.
▪ simplitate si eficienta scrutinului, transeaza in mod direct competitia electorala, are o relevanta
politica transparenta si evidenta pentru alegatori.
Bibliografie:
1. Ghe. Uglean, Drept constituțional și instituții politice, vol II, Editura România de Mâine,
București, 2007.
2. Dan Claudiu Dănișor, Drept constituțional și instituții politice, Editura C.H.Beck, București,
2007.
3. Daniela Valea, Drept constituțional și instituții politice, Editura Universul Juridic, București,
2014;
8. Marieta Safta, Drept constituțional și instituții politice. Instituții politice, vol.II, Editura
Hamangiu, București, 2015.
10. Drept constitutional si institutii politice, Selejan Gutan Bianca si Gutan Manuel, Editura
Hamangiu, 2015
11. Muraru, Ioan, Tănăsescu, Simina, Drept constituţional şi instituţii politice. Ediţia 13, vol.
II. Bucureşti: C. H. Beck, 2013;