DREPT ADMINISTRATIV – PARTEA GENERALA 07.05.

2022
Cursul 4

ACTIV ITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE*

FORMELE DE ACTIVITATE = FAPTE ADMINISTRATIVE

= toate manifestările juridice și nejuridice prin care administraţia publică în­făp­tuieşte activitatea de conducere, de
organizare a aplicării şi de apli­care în concret a legilor
CATEGORII:
- Acte juridice
- Fapte materiale juridice
- Operațiuni materiale tehnice
- Acte cu caracter exclusiv politic
ALTE CLASIFICĂRI – ÎN FUNCȚIE DE EFECTUL JURIDIC
- forme producătoare de efecte juridice (actele de drept administrativ, actele civile ale organelor administraţiei de stat,
faptele juridice materiale)
- forme care nu produc efecte juridice proprii (operaţiunile tehnico‑ma­teriale, actele exclusiv politice ale organelor
administra-tive)

CRITERIUL PRODUCERII DE EFECTE JURIDICE

ALTE CLASIFICĂRI – ÎN FUNCŢIE DE REGIMUL JURIDIC APLICABIL

- forme cărora li se aplică regimul administrativ de putere (actul administrativ, contractul administrativ şi operaţiunea
administrativă) şi
- forme cărora nu li se aplică regimul administrativ de putere (acte juridice efectuate în virtutea capacităţii civile,
operaţiuni tehnico‑admi­nistrative – ştampilări, multiplicări, înregistrări de acte ‑ şi operaţiuni direct productive – operaţiuni
cu caracter sanitaro‑medical, operaţiuni de învăţământ, operaţiuni în domeniul economic şi industrial).

ÎN REGIM DE PUTERE PUBLICĂ

REGIMUL DE PUTERE PUBLICĂ

= ansamblul prerogativelor cu care sunt investite prin lege autorităţile publice în vederea realizării atribuţiilor ce le revin,
şi care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice şi
prin intermediul cărora promovează interesul public.
 OPERAȚIUNILE ȘI FAPTELE MATERIALE
- nu sunt manifestări exprese de voinţă făcute cu scopul de a produce efecte juridice
- intervin, de regulă, în legătură cu emiterea şi executarea actelor juridice
- pot condiţiona legalitatea actelor administrative sau pot asigura eficienţa actelor administrative ori buna desfăşurare a
activităţii organelor administrative în ansamblul ei
- Majoritatea - considerate condiţii de valabilitate a actelor administrative
- Produc/nu efecte juridice – nu în funcție de voința cuiva, ci prin efectul legii

ACTELE CU CARACTER EXCLUSIV POLITIC

- emană, de regulă, de la autorităţile administraţiei publice centrale
- afirmă principii directoare sau se precizează atitudinea pe care autoritatea emitentă o ia referitor la conducerea statului
- Exemple:
• declaraţiile Guvernului cu privire la anumite evenimente internaţionale
• mesaje adresate de Guvern organelor de acelaşi rang din alte state
• note diplomatice
• comunicate
• etc.

ACTUL ADMINISTRATIV
ACTUL ADMINISTRATIV UNILATERAL
- actum (lat.) – a lucra, a face, a acționa
- terminologia nu este unitară
- principala formă juridică a activității adm. publ.
- Nu sunt singurele care pot emite acte adm.:
AP = autorități publice
AAP = autorități ale administrației publice
PJP = persoană juridică autorizată să presteze serviciu public (acte administrative prin delegație)
= autorizare

- Regim juridic de drept public

- Definiție = manifestări unilaterale și exprese de voință ale autorităților administrației publice emise sau adoptate în
realizarea activității lor, cu scopul de a produce efecte juridice în temeiul puterii publice
-Efecte juridice =
nașterea,
modificarea, unui raport juridic
stingerea

CARACTERISTICI
1. ACTUL ADMINISTRATIV ESTE PRINCIPALA FORMĂ JURIDICĂ A ACTIVITĂŢII ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
- În funcție de tipul de autoritate
- Esența activității autorităților
• Dpdv al scopului
• Dpdv cantitativ

2. ACTUL ADMINISTRATIV ESTE EMIS ÎN REALIZAREA PUTERII PUBLICE

- naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice cărora li se aplică un regim de putere publică – raport juridic
specific
- regimul de putere publică
 3. ACTUL ADMINISTRATIV ESTE O MANIFESTARE UNILATERALĂ DE VOINŢĂ.
- Acte emise cu participarea mai multor autorități publice / cu participarea unui organ administrativ şi a unui organ nestatal
- Acte emise de structuri colegiale (mai multe persoane fizice)
- Acte emise la cerere – cererea este o condiție legată de emitere, nu implică voința solicitantului în luarea deciziei*
- este implicată o singură voință.

4. ACTUL ADMINISTRATIV ESTE OBLIGATORIU

- Pentru emitent
- Pentru organul superior, dacă nu emite un act cu conținut contrar – îl va lipsi de efecte juridice
- Pentru subiectele de drept care intră sub incidenţa dispoziţiei pe care o exprimă

5. ACTUL ADMINISTRATIV ESTE EXECUTORIU PRIN SINE ÎNSUȘI

- Manifestare a separării puterilor în stat
- poate fi pus în executare fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, fiind el însuşi purtătorul unui titlu executoriu
- Aceasta nu îl scoate de sub controlul instanțelor de judecată – procedura: Legea 554/2004

6. ACTUL ADMINISTRATIV ESTE EMIS PENTRU ORGANIZAREA EXECUTĂRII ŞI EXECUTAREA ÎN CONCRET A LEGILOR, PE
BAZA LEGII ŞI ÎN CONFORMITATE CU LEGEA.
- Ține de scopul autorității
- Inclus în ierarhia normelor juridice

7. ACTUL ADMINISTRATIV ARE UN REGIM JURIDIC SPECIFIC.

- Rezultă și din celelalte caracteristici
- Presupune o anumită procedură, formă, condiții, reguli de emitere

CLASIFICARE:
1) DUPĂ CRITERIUL ÎNTINDERII EFECTULUI JURIDIC PE CARE ÎL PRODUC
Acte administrative normative - reglementări de principiu, cu caracter general şi impersonal care urmează să se aplice unor
persoane nedeterminate
Acte administrative individuale - se adresează unor persoane determinate, fiind obligatorii pentru acestea. De regulă, sunt
aplicarea concretă a unor acte administrative cu caracter normativ.
1) prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii determinate
2) de conferire sau atribuire a unui statut personal
3) de aplicare a constrângerii administrative
4) cu caracter jurisdicţional

2) DUPĂ CRITERIUL ORGANULUI DE LA CARE EMANĂ

a) acte emise de autorităţile administraţiei publice;
b) acte emise de alte organe ale statului;
c) acte emise de către persoane private în baza unei împuterniciri a legii – acte administrative prin delegaţie

CONDIȚII DE VALABILITATE
1. CONFORMITATEA ACTULUI ADMINISTRATIV CU LEGEA
- competenţa organului emitent
- respectarea formei şi procedurii prevăzute de lege pentru emiterea actului
- corespondenţa cu Constituţia şi celelalte acte normative

1) COMPETENȚA ORGANULUI EMITENT

= totalitatea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice, ale unor compartimente din structura acestora sau ale unor
persoane, precum şi limitele exercitării lor
- reglementată prin lege - caracter obligatoriu
- în principiu, atribuţiile date în competenţa unui anumit organ al administraţiei publice nu pot fi transmise unui alt organ
al administraţiei publice
- de regulă – caracter permanent
- Materială
- Teritorială
- Personală
- Temporală
 1) COMPETENȚA ORGANULUI EMITENT
A) COMPETENȚA MATERIALĂ
= specificul atribuţiilor unei autorităţi administrative
- autorităţi ale administraţiei publice cu competenţă generală (Guvernul, consiliile locale)
– au atribuţii în toate, sau în majoritatea, ramurilor şi domeniilor de activitate ale administraţiei;
- autorităţi ale administraţiei publice cu competenţă specială (ministerele, serviciile descentralizate ale ministerelor)
– au atribuţii în general într‑o anumită ramură sau un anumit domeniu de activitate.

1) COMPETENȚA ORGANULUI EMITENT

B) COMPETENȚA TERITORIALĂ
= limitele spaţiale ale exercitării atribuţiilor prevăzute de lege pentru autorităţile publice
- Autorităţi ale administraţiei publice centrale (Guvern, ministere)
– îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul ţării;
- Autorităţi ale administraţiei publice locale (consiliile locale, consiliile judeţene, primarul)
– îşi desfăşoară activitatea în limitele u.a.t.

1) COMPETENȚA ORGANULUI EMITENT

C) COMPETENȚA PERSONALĂ
- sfera atribuţiilor unei persoane care ocupă o anumită funcţie;
- stabilirea competenţei unei autorităţi în funcţie de calitatea specială a unei persoane

1) COMPETENȚA ORGANULUI EMITENT

D) COMPETENȚA TEMPORALĂ
= limitele de timp între care o autoritate administrativă îşi desfăşoară activitatea
- organe cu autoritate temporară, care îndeplinesc atribuţii cu caracter provizoriu, activitatea lor fiind limitată în timp de
lege sau de momentul în care şi‑au realizat activitatea pentru care au fost înfiinţate

- autoritatea care a emis actul este competentă să-l modifice sau să-l desfiinţeze
- în cazul organelor administraţiei organizate ierarhic, competenţa de desfiinţare poate aparţine şi organului ierarhic
superior celui care a emis actul

Poate fi exclusivă / partajată.

- Actele emise cu încălcarea competenței – ilegale – sancțiune: nulitate – nu se acoperă

- Excepție - principiul securităţii juridice sau principiul aparenţei în drept
• acte produse în beneficiul unor persoane, cu aparenţa legalităţii, cel în beneficiul căruia a fost emis actul neavând cunoştinţă
de ilegalitate
- Organul competent - posibilitatea de a emite un act cu conţinut similar - va produce însă efecte de la data emiterii sale.

DELEGAREA DE ATRIBUŢII
= unii funcţionari publici de decizie pot încredinţa anumite atribuţii altor funcţionari, de regulă aflaţi pe o poziţie ierarhic
inferioară
- Poate fi permanentă

1) COMPETENȚA ORGANULUI EMITENT

• Caracteristici:
- pe perioada delegării delegantul nu poate exercita atribuţiile ce au fost transmise delegatului;
- forţa juridică a actului administrativ emis de delegat este cea corespunzătoare poziţiei ierarhice a delegantului;
- actul emis de delegat trebuie să facă referire la situaţia delegării de atribuţii;
- delegatul nu poate subdelega atribuţiile ce i-au fost delegate decât dacă este autorizat expres prin actul de delegare;
- dacă actul este atacat în justiţie, acţiunea se îndreaptă împotriva delegatului;
- delegarea poate fi doar expresă;
- delegarea încetează de drept la termenul prevăzut în actul de delegare, prin retragerea delegării sau de drept prin
încetarea competenţei delegantului.
• Delegarea de semnătură
- o singură atribuţie, aceea de a semna sau contrasemna un act administrativ
Caracteristici
- delegatul este determinat prin lege sau prin act al funcţionarului de decizie;
- se dispune în cazul în care delegantul este în imposibilitate de a exercita această atribuţie şi încetează în momentul
încetării stării de imposibilitate;
 - actul administrativ are forţa juridică corespunzătoare poziţiei ierarhice a delegantului (a celui înlocuit);
- dacă actul este atacat în justiţie acţiunea se va îndrepta împotriva delegantului (celui înlocuit).
• Inlocuirea unor functionari
- modalitate prevazuta pentru cazurile in care unii functionari sunt in imposibilitatea de a-si exercita atributiile
- dureaza pana la disparitia motivului
- determinat inlocuitorul:
• prin lege
• prin decizia functionarului inlocuit

2) RESPECTAREA FORMEI ŞI PROCEDURII PREVĂZUTE DE LEGE PENTRU EMITEREA ACTULUI

- Regula: forma scrisă*
- Procedura:
• forme procedurale anterioare emiterii actului administrativ;
• forme procedurale concomitente emiterii actului administrativ;
• forme procedurale posterioare emiterii actului administrativ.

A. FORME PROCEDURALE ANTERIOARE EMITERII ACTULUI ADMINISTRATIV;

= operaţiuni tehnico‑administrative, înscrisuri care stau la baza emiterii unui act administrativ
- Exemple: propunerile, rapoartele, expertizele, anchetele, procesele‑verbale, dările de seamă, sesizările, etc.
- Tendință de a le transforma în acte adm.
ex. certificatul de urbanism - dualitatea
• Avizul
- Situație specială
- Definire = opinie pe care un organ al administraţiei publice îl solicită altui organ al administraţiei publice într‑o problemă
sau în mai multe probleme, pentru a se informa şi a decide în cunoştinţă de cauză
- Categorii:
• Facultative
• Consultative
• Conforme

Avizul facultativ = organul care emite actul administrativ este liber să decidă dacă solicită sau nu avizul, iar în situaţia în
care l‑a cerut, poate alege să se conformeze sau nu opiniilor exprimate în cuprinsul său
Avizul consultativ = organul care emite actul administrativ este obligat să le ceară, dar nu este obligat să conformeze lor
Avizul conform = solicitate obligatoriu de organul care emite actul administrativ, act care trebuie să fie obligatoriu
conform cu cele cuprinse în aviz. Organul care a solicitat avizul are posibilitatea ca, atunci când nu este de acord cu
conţinutul avizului, să nu mai emită actul administrativ.

- Intern / extern
- La rândul lui poate avea la bază o procedură de emitere plus forme procedurale anterioare
- Problema anulării în instanță – instanța poate verifica doar legalitatea avizării (procedura), nu conținutul
- Practica – există acte numite „avize” = veritabile acte administrative, care produc prin ele însele efecte juridice

B. FORME PROCEDURALE CONCOMITENTE EMITERII ACTULUI ADMINISTRATIV;

- Cvorumul = numărul de membri, raportat la numărul total al membrilor organului colegial, necesar pentru ca lucrările
acestuia să fie legale
- Majoritatea = numărul de voturi necesare pentru ca actul administrativ să fie valabil adoptat
• Simplă = majoritatea celor prezenți
• Absolută = majoritatea din nr. total al membrilor
• Calificată = 2/3 sau 3/4 din nr. total al membrilor

• Semnarea și contrasemnarea
- Persoana stabilită prin lege
- Atestă autenticitatea, legalitatea şi oportunitatea actului
- angajează răspunderea semnatarului pentru aceste aspecte
- lipsa semnăturii sau contrasemnăturii = lipsa unei condiţii esenţiale de valabilitate a actului administrativ

• Motivarea = cerinţă obligatorie pentru actele administrative individuale jurisdicţionale

- Legalitatea formală - lipsa motivării - nelegalitatea şi prin urmare nulitatea actului.
- legalitatea se va stabili în funcţie de concordanţa conţinutului sau scopului actului administrativ cu legislaţia în vigoare
- Asigură transparența
 C. FORME PROCEDURALE POSTERIOARE EMITERII ACTULUI ADMINISTRATIV.
• Aprobarea/ratificarea – doar atunci când este prevăzută expres de lege ca formă procedurală posterioară care conduce la
producerea efectelor juridice = manifestare de voinţă a unui organ superior prin care se declară de acord cu un act deja emis
de un organ inferior
- Lipsa ei = lipsa efectelor juridice ale actului
- Dacă este urmare a unei emiteri de către organul inferior a actelor de competența unui alt organ superior (care le aprobă)
= act juridic complex
- Dacă este urmare a unei propuneri – atunci este în sine un act administrativ

• Confirmarea = operaţiunea de validare a unui act administrativ, realizată în scopul de a-i întări forţa juridică sau de a-i
acoperi eventualele vicii de fond sau de formă
- Obligatorie doar când legea prevede expres
- Are efecte doar pentru viitor atunci când acoperă un viciu al actului inițial

• Publicarea = operaţiune materială prin care un act administrativ este adus la cunoştinţa cetăţenilor prin imprimare, prin
afişarea într‑un loc public sau prin alte mijloace de difuzare scrisă
- „aducere la cunoștința publică”
- Obligatorie - pentru actele administrative normative
- Lipsa ei = inexistența actului
- Excepții: acte cu caracter militar, acte care țin de siguranța națională

• Comunicarea = operaţiune prin care organul emitent aduce la cunoştinţa celui interesat un act administrativ
- În scris – predare directă / afișare la domiciliu / alte mijloace
- Legea - necesitatea comunicării pentru actele administrative individuale şi actele administrative jurisdicţionale
- Lipsa ei = lipseşte actul de efecte juridice

3) CONFORMITATEA ACTULUI CU CONSTITUȚIA, LEGILE ȘI CELELALTE ACTE NORMATIVE

- Forța juridică diferită a actelor normative
- Respectarea ierarhiei normelor juridice
- În raport cu:
• Ipoteza normei juridice – dacă autoritatea refuză emiterea - nelegal
• Dispoziția normei juridice – dacă autoritatea o interpretează greșit sau aplică altă dispoziție - nelegal
• Sancțiunea normei juridice – dacă autoritatea aplică altă sancțiune - nelegal

CONDIȚII DE VALABILITATE
2. CONFORMITATEA ACTULUI ADM. CU INTERESUL URMĂRIT DE LEGE
- Oportunitatea = o anumită libertate de care dispune administraţia publică în activitatea de organizare şi aplicare a
executării legii, urmărindu‑se asigurarea concordanţei între normele juridice şi necesităţile în continuă transformare ale
societăţii
- Limitele dreptului de apreciere – actele normative
- Relația legalitate – oportunitate
• Scopul legii (interesul public) - legalitate
• Mijloacele de realizare a scopului - oportunitate
- OUG 57/2019 - oportunitatea emiterii actului este exclusiv prerogativa de apreciere a emitentului
• Art. 26 al. 2, art. 57 al. 5
- Criterii de apreciere: momentul adoptării actului administrativ, condiţiile concrete în care actul administrativ urmează să
fie aplicat, scopul în care actul a fost emis
- Autoritatea emitentă - poate revoca actul ilegal sau inoportun
- Autoritatea ierarhic superioară - poate anula actul ilegal – pt cel inoportun, trebuie prevederi exprese
- Instanța – poate anula actul doar pt nelegalitate
• art. 240 al. 2 C. adm. - verificarea oportunităţii, în dreptul românesc, nu poate face obiectul controlului judiciar
• puterea discreționară a autorității - administraţia are libertatea de apreciere a oportunităţii emiterii actului sau a oportunităţii
celor dispuse prin acel act
- Unica verificare privitor la oportunitate - problema abuzului de drept / exces de putere
- judecătorul de contencios administrativ are dreptul să verifice dacă administraţia publică nu a acţionat abuziv, contrar
interesului public
• Totuși - instanţele de contencios administrativ apreciază în continuare că nu sunt competente a exercita un control de
oportunitate*
 • Excesul de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei
prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (art. 2 al. 1 lit. n) Legea 554/2004) - doar drepturi și
libertăți cetățenești
- ar trebui recunoscut dreptul instanţelor judecătoreşti de a controla actul administrativ şi sub aspectul motivelor care au
condus la soluţia adoptată de autoritatea emitentă
- Dreptul francez
• Control minim - eroare evidentă de apreciere
• Control normal – justificarea deciziei raportat la starea de fapt
• Control maxim – verificare cost - avantaj

ART. 1 ALIN. (3) LEGEA 554/2004

Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, în baza unei sesizări a unei persoane
fizice, dacă apreciază ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autorităţii administrative nu poate fi înlăturat decât prin
justiţie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului.

ART. 1 ALIN. (4) LEGEA 554/2004

Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuţiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază ca încălcările
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenţei unor acte administrative unilaterale
individuale ale autorităţilor publice emise cu exces de putere, sesizează instanta de contencios administrativ de la domiciliul
persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate.

ART. 1 ALIN. (5) LEGEA 554/2004

Când Ministerul Public apreciază ca, prin excesul de putere, concretizat în emiterea unui act administrativ normativ, se
vatăma un interes public, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autorităţii publice emitente.

ART. 5 ALIN. (3) LEGEA 554/2004

Actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgenta, cele care
privesc apărarea şi securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum şi pentru înlăturarea
consecinţelor calamităţilor naturale, epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.

ACTUL ADMINISTRATIV
E F E C T E L E J U R ID I C E

MOMENTUL DE LA CARE ACTUL ADMINISTRATIV PRODUCE EFECTE JURIDICE

- Regula – efecte pentru viitor
- Momentul:
• Actele adm. normative - momentul publicării
• Actele adm. individuale - momentul comunicării
- Calitatea:
• Emitent – emitere
• Beneficiari – aducere la cunoștință/comunicare
• Terți – aducere la cunoștință cu privire la conținutul actului
- Excepția 1: la o dată ulterioară publicării / la o dată ulterioară comunicării lor
• fie din dispoziţii exprese ale legii
• fie din voinţa organului emitent – se mențioază în cuprinsul actului
- Excepția 2: efecte retroactive - produc efecte pentru trecut
• actele administrative declarative,
• actele administrative cu caracter jurisdicţional,
• actele administrative date în aplicarea unei hotărâri judecătoreşti.

*Situații speciale, dar frecvente:

doar actul administrativ produce efecte juridice, nu și votul
Ex. cerere emitere HCL cu vot de respingere, fără emitere HCL
 ÎNCETAREA EFECTELOR JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE
- fie ca urmare a unui act juridic emis în acest scop
- fie ca urmare a producerii unor fapte materiale de care legea leagă încetarea efectelor actelor administrative
- fie ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti.
- ca urmare a unui act juridic emis în acest scop
1. anulare
2. revocare
3. abrogare
+ suspendare – temporară

1. ANULAREA ACTELOR ADM.

- manifestare de voinţă a organului competent, având ca scop încetarea efectelor juridice produse de actul administrativ
neconform cu legea datorită unor vicii anterioare sau concomitente emiterii lui = sancțiune
- Teoria bipartită
• Nule = nulitate absolută
• Anulabile = nulitate relativă – o prezumție de legalitate
- Teoria tripartită
• Nule
• Anulabile
- ambele: prezumție de legalitate, sunt obligatorii până la anulare / constatarea nulității
• Inexistente – art. 100 al. 1, art. 108 al. 4 Constit.
Lipsesc elementele esențiale
Nu este nevoie să fie constatată

- Cauzele nulităților
- Opinii:
A. Nulitate
• Absolută – condiții de fond
• Relativă - condiții de formă
B. Nulitate
• Absolută – nerespectarea unei condiții de legalitate de o foarte mare importanță
• Relativă - nerespectarea unei condiții de legalitate de o importanță mai redusă
- Nu sunt prevederi legale exprese care să facă distincția
- Instanța poate invoca din oficiu doar nulitatea absolută

- Pot fi confirmate atât nulități relative, cât și absolute

- Nu există diferențe în ceea ce privește termenul pentru introducerea acțiunii
- Diferențe majore față de dr. civil

Concluzie:
- nulitatea absolută este numită expres de lege direct (se menţionează că încălcarea unei dispoziţii se sancţionează cu
nulitatea absolută a actului administrativ) sau indirect (se menţionează că sancţiunea este nulitatea care poate fi constatată şi
din oficiu de instanţa de judecată);
- nulitatea absolută poate fi constatată şi din oficiu de instanţa de judecată în timp ce nulitatea relativă va fi analizată de
instanţă numai la cererea celui vătămat;
- termenul în care poate fi desfiinţat actul este acelaşi în cazul motivului de nulitate absolută şi în cazul motivului de
nulitate relativă

Competența anulării
- organele administrative ierarhic superioare, în baza raportului de subordonare administrativă, cu excepţia situaţiilor
prevăzute expres de lege
- autorităţile administrative competente potrivit legii
– conform procedurii stabilite prin actul normativ care le stabilește competența aceasta
- instanţele judecătoreşti, în baza art. 21 şi 52 din Constituţie
– conform Legii 554/2004, C. pr. civ.

Efectele anulării
- Retroactive – anularea unui act pentru motive de ilegalitate
• Anumite situații – consecințele există
Ex. dreptul la retribuţie, la vechime în muncă pentru un funcționar public
 - Pentru viitor – anularea unui act pentru motive de oportunitate

2. REVOCAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

- modalitate specifică de încetare a efectelor unui act administrativ prin desfiinţarea lui de către organul administrativ care
a emis sau a adoptat actul
- Retractare / retragere
- Caz particular al nulității
- Nu a fost consacrată expres de vreun text de lege
- Valoare de principiu – specificul activității autorit.
- Premisa: dacă instanța jud. poate anula actul, cu atât mai mult emitentul poate „repara”
* Expresia art. 275 alin. (8) C. adm – eronată – doar emitentul poate revoca. Superiorul ierarhic anulează.
- Motive: nelegalitatea / inoportunitatea
- Prin act cu forță juridică egală cu cea a actului revocat
- Procedură simetrică celei de emitere – dacă legea nu cere anumite condiții speciale
- Pot fi revocate / modificate – de către emitent
• Organul superior NU poate niciodată modifica – încălcarea competenței = încălcarea legii

Efectele revocarii:
- încetarea raporturilor juridice care luaseră naştere prin actul revocat
- Momentul producerii efectelor – o opinie
Dacă actul administrativ a fost revocat pentru motivul ilegalităţii - efecte retroactive.
În cazul revocării pentru motivul inoportunităţii - efectele numai pentru viitor.
- Momentul producerii efectelor – altă opinie
momentul încetării efectelor actului revocat diferă după cum motivul revocării este, în funcție de emiterea actului:

Revocarea actelor administrative. Excepții:

Actele adm. normative sunt ÎNTOTDEAUNA revocabile.
Actele adm. individuale – excepții:
- actele declarate prin lege ca fiind irevocabile
- actele administrative jurisdicţionale;
- actele administrative în baza cărora au luat naştere raporturi juridice civile;
- actele administrative care au dat naştere la drepturi subiective a căror stabilitate este consacrată prin lege;
- actele administrative care au fost executate material.

1) ACTELE ADMINISTRATIVE JURISDICŢIONALE

- odată soluţionat litigiul, autoritatea jurisdicţională se dezinvesteşte - nu mai poate reveni asupra acestor acte
- stabilitatea juridică

2) ACTELE ADMINISTRATIVE ÎN BAZA CĂRORA AU LUAT NAŞTERE RAPORTURI JURIDICE CIVILE

- contractul civil nu poate fi desființat decât dacă există acordul de voință al părților
- părțile care au încheiat acte juridice civile s-au bazat pe certitudinea dată de acel act adm.
- revocarea nu este posibilă - prin instanță

3) ACTELE ADMINISTRATIVE CARE AU DAT NAŞTERE LA DREPTURI SUBIECTIVE A CĂROR STABILITATE ESTE STABILITĂ
PRIN LEGE
- Ex. - actele atributive de personal - diploma de bacalaureat, diploma de absolvire a unei instituţii de învăţământ superior
etc.
- Revocabile atunci când s-au emis prin fraudarea legii
 4) ACTELE ADMINISTRATIVE CARE AU FOST EXECUTATE MATERIAL
- Ex. - autorizaţiile pentru acţiuni care se realizează dintro dată (autorizaţie pentru un spectacol, autorizaţie pentru
demolare, autorizaţie pentru construcţie)
- Efectele actului încetează când se epuizează drepturile sau obligațiile din act
- Diferență între autorizațiile impuse de lege (obligatorii pt autoritate) și cele libere (oportunitatea este decisă de autoritate)

Revocarea actelor administrative.

- Atunci când actul nu poate fi revocat de emitent, nu poate fi nici anulat de autoritatea superioară ierarhic.
- Imposibilitatea revocării nu împiedică însă terțul vătămat să solicite anularea actului și revenirea la situația anterioară /
daune, despăgubiri etc.

Cazul actelor dolosive sau frauduloase

- chiar și dacă actul se încadrează în una dintre excepțiile anterior menționate

3. ABROGAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

- Prin:
• emiterea unui alt act adm. cu un conținut diferit
• efectul legii
- Efecte pentru viitor
- Explicită / tacită
- Integral / parțial

SUSPENDAREA ACTELOR ADM.

- modalitate de încetare temporară a efectelor actului administrativ
• Motive:
- Dacă există dubii privitor la legalitatea sau oportunitatea actului
- Cu titlu de sancțiune prevăzută de lege
• Feluri:
- De drept – dispoziție expresă a legii
- În baza unui act al unui organ ierarhic superior sau al autorității competente
- În baza unui act al emitentului
- În baza hotărârii instanței judecătorești
- Pe durata suspendării se verifică legalitatea actului suspendat
• Verificarea:
- Act legal – repunere în vigoare a actului suspendat
- Act nelegal – anularea / revocarea lui
Poate fi dipusă de:
1. autoritățile emintente sau cele ierarhic superioare
„Cine poate mult, poate și mai puțin”.
2. Instanța de judecată
- art. 14 și 15 din Legea 554/2004
- Cazuri bine justificate
- Pentru prevenirea unei pagube iminente
- După efectuarea procedurii prealabile (art. 7 din lege) sau înaintarea acțiunii de anulare în fața instanței

SUSPENDAREA ACTELOR ADM.

ÎNCETAREA SUSPENDĂRII
- actul administrativ este desfiinţat de organul competent, ca urmare a constatării ilegalităţii sau inoportunităţii;
suspendarea încetează în urma emiterii actului de desfiinţare (revocare, anulare);
- actul administrativ este repus în vigoare ca urmare a constatării că el este legal şi oportun; suspendarea încetează ca efect
al unui act administrativ emis în acest scop;
- s-a admis acţiunea în contencios administrativ promovată pentru anularea actului administrativ a cărui suspendare a fost
dispusă de instanţă în temeiul art. 14 alin. 1 sau art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004; suspendarea încetează prin anularea
actului administrativ de către instanţa de judecată prin hotărâre definitivă;
- a fost respinsă acţiunea în contencios administrativ promovată pentru anularea actului administrativ a cărui suspendare a
fost dispusă de instanţă în temeiul art. 14 sau art. 15 din Legea nr. 554/2004; suspendarea încetează prin soluţionarea
definitivă a litigiului.
 SUSPENDAREA.
ÎNCETAREA DE DREPT A SUSPENDĂRII
- suspendarea a intervenit ca urmare a existenţei unor dubii privind oportunitatea actului administrativ şi motivele care au
ridicat semne de întrebare asupra oportunităţii au dispărut;
- a rămas definitivă hotărârea instanţei într-un litigiu pe parcursul căruia a operat suspendarea de drept a actului
administrativ dedus judecăţii;
- după ce instanţa a dispus suspendarea efectelor actului administrativ în temeiul art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004,
petentul nu a introdus în instanţă acţiunea pentru anularea actului administrativ în termen de 60 de zile

ÎNCETAREA EFECTELOR JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE

- ca urmare a producerii unor fapte materiale de care legea leagă încetarea efectelor actelor administrative

- În general, numai efectele actelor administrative individuale, nu şi ale celor normative.

- Excepţie actele administrative normative temporare – împlinirea termenului
- Exemple:
• moartea persoanei fizice ori dizolvarea persoanei juridice căreia i se aplică actul administrativ, dacă legea nu prevede
continuarea efectelor asupra succesorilor sau altor persoane
• împlinirea unui termen de prescripţie
• faptele de executare a actului administrativ

- Imposibilitatea revocării – dacă actul și-a produs efectele – dar poate fi anulat + revenirea la situația anterioară
- Mai poate fi invocată excepția de nelegalitate

ÎNCETAREA EFECTELOR JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE

CA URMARE A UNEI HOTĂRÂRI JUDECĂTOREŞTI
- Pronunțare la finalul unui litigiu, înaintat în fața instanței de judecată
- Competența: Tribunalul sau Curtea de Apel
- Legea 554/2004
- Procedură expres stabilită