Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2016

DISCIPLINA: ISTORIA ROMÂNILOR

CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE
ADMITERE LA DOMENIILE/SPECIALIZĂRILE FACULTĂȚII DE ISTORIE, FILOSOFIE ȘI TEOLOGIE.
PRECIZĂRI:
1. Domeniile Istorie şi Relaţii internaţionale şi studii europene
Tematica pentru disciplina Istoria românilor:
 Istoria veche a românilor;
 Istoria medievală a românilor;
 Istoria modernă a românilor;
 Istoria contemporană a românilor.

Bibliografie:
 Zoe Petre (coordonator), Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007;
 Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,
2007;
 Valentin Băluţoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi
pedagogică, R.A., 2007;
 Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian Osanu, Emil
Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007;
 Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu,
Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007;
 Ioan Scurtu, Constantin Dincă, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, Aurel Constantin Soare,
Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, 2007;
 Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, 2007.

2. Domeniile Filosofie şi Sociologie

Tematica pentru disciplina Istoria românilor:
 Istoria veche a românilor;
 Istoria medievală a românilor;
 Istoria modernă a românilor;
 Istoria contemporană a românilor.

Bibliografie:
 Zoe Petre (coordonator), Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007;
 Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,
2007;
 Valentin Băluţoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi
pedagogică, R.A., 2007;
 Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian Osanu, Emil
Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007;
 Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu,
Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007;
 Ioan Scurtu, Constantin Dincă, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, Aurel Constantin Soare,
Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, 2007;
 Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, 2007.

2
1. În ce perioadă a domnit Decebal?
A) 87-106 d. Hr.;
B) 98-117 d. Hr.;
C) 45-102 d. Hr..

2. În ce perioadă a domnit Burebista?

A) 82-12 î. Hr.;
B) 44-12 î. Hr.;
C) 82-44 î. Hr..

3. În ce perioadă au avut loc războaiele lui Traian cu Dacii?

A) 101-102 și 105-106 d. Hr.;
B) 86-89 și 98-117 d. Hr.;
C) 46-60 și 79-86 d. Hr..

4. Cea mai importantă consecinţă a păcii din anul 89 d.Hr. dintre Decebal şi Domițian a
fost?
A) Dacia devenea stat clientelar Romei;
B) Dacia era cucerită de romani;
C) Dacia era împărţită între romani şi barbari.

5. În ce oraș a fost ridicată Columna lui Traian?

A) Singidunum;
B) Potaissa;
C) Roma.

6. Care este adstratul în formarea limbii române?

A) slav;
B) got;
C) hun.

7. În perioada de sfârşit a etnogenezei românii erau în proporţie covârşitoare de religie:

A) creștină;
B) musulmană;
C) iudaică.

8. Cum se numea capitala Regatului dac, condus de Decebal?

A) Drobeta;
B) Sarmizegetusa;
C) Tamasidava.

9. Cine dintre istoricii antici este considerat părintele istoriei?

A) Tucidide;
B) Herodot;
C) Diodor din Sicilia.

3
10. În războaiele civile din cadrul Imperiului roman, Burebista a sprijinit împotriva lui
Caesar pe:
A) Pompei;
B) Antonius;
C) Brutus.

11. Cum îl chema pe marele preot, sfetnic al regelui Burebista?

A) Deceneu;
B) Scorilo;
C) Duras.

12. În timpul războaielor cu Traian, dacii au fost sprijiniţi de:

A) parţi;
B) sarmaţi;
C) goţi.

13. Capitala provinciei romane Dacia a fost?

A) Buridava;
B) Ulpia Traiana Sarmizegetusa;
C) Apullum.

14. Creștinismul este o credinţă de tip:

A) Monoteist;
B) Politeist;
C) Sincretist.

15. Care este ordinea corectă a următoarelor evenimente istorice?

A) Domnia lui Burebista; Războaiele lui Traian împotriva dacilor; Constituirea
Provinciei Dacia; Retragerea armatei şi administraţiei romane din Provincia Dacia;
B) Constituirea Provinciei Dacia; Domnia lui Burebista; Retragerea armatei şi
administraţiei romane din Provincia Dacia; Războaiele lui Traian împotriva dacilor;
C) Domnia lui Burebista; Constituirea Provinciei Dacia; Războaiele lui Traian
împotriva dacilor; Retragerea armatei şi administraţiei romane din Provincia Dacia.

16. Cine a fost cel dintâi şi cel mai mare rege din Thracia?
A) Decebal;
B) Deceneu;
C) Burebista.

17. Sub ce împărat a atins Imperiul Roman cea mai mare extindere teritorială?
A) Caesar;
B) Octavian Augustus;
C) Traian.

18. Cine dintre următorii autori antici a oferit cele mai detaliate informaţii despre geto-daci?
A) Flavius Iosephus;
B) Herodot;
C) Pomponius Mela.

4
19. Regele care a reuşit să realizez primul stat unificat dac a fost:
A) Burebista;
B) Scorilo;
C) Duras.

20. Care este titlul lucrării lui Herodot, în care se relatează despre campania regelui Darius
împotriva sciţilor?
A) Istorii;
B) Istorie romană;
C) Anale.

21. Cine este considerat a fi divinitatea supremă la geto-daci?

A) Jupiter;
B) Zeus;
C) Zalmoxis.

22. Burebista a căutat să-i disciplineze pe geto-daci prin:

A) prin baterea de monede;
B) prin distrugerea viţei de vie şi renunţarea la consumul vinului;
C) prin instituirea unor recompense.

23. De ce neam sunt geto-dacii?

A) traci;
B) celţi;
C) sciţi.

24. Graniţa sudică a regatului lui Burebista era constituită de:

A) Munţii Haemus;
B) Dunăre;
C) Marea Mediterană.

25. Cine era generalul trimis de Domiţian în anul 87 d.Hr. să-i pedepsească pe daci şi care
îşi pierde viaţa în lupta de la Tapae?
A) Tettius Iulianus;
B) Terentius Scaurianus;
C) Cornelius Fuscus.

26. În perioada anilor 101-102 şi 105-106 d.Hr., dacii au purtat lupte cu:
A) parţii;
B) romanii;
C) germanii.

27. Colonia grecească de pe malul Pontului Euxin care făcea comerţ cu geto-dacii a fost:
A) Sucidava;
B) Histria;
C) Dinogeţia.

5
28. Burebista a folosit ca monedă a regatului dac:
A) tetradrahma macedoneană;
B) denarul republican roman;
C) moneda dacică.

29. Cum se numeau aşezările civile fortificate geto-dacice?

A) davae;
B) castre;
C) villae rusticae.

30. Cine este arhitectul care a proiectat podul de la Drobeta în perioada 102-105?
A) Apolodor din Damasc;
B) Cassius Dio;
C) Eusebius din Caesareea.

31. În ce an a fost ucis Burebista?

A) 49 î.Hr.;
B) 42 î.Hr.;
C) 44 î.Hr..

32. Cornelius Fuscus s-a luptat în 87 d.Hr. la Tapae cu regele:

A) Dicomes;
B) Oroles;
C) Decebal.

33. Care dintre următoarele oraşe nu au fost colonie greacă?

A) Drobeta;
B) Tomis;
C) Callatis.

34. Care au fost factorii externi care au dus la centralizarea primului stat dac?
A) ameninţarea grecilor;
B) ameninţarea romanilor şi a celţilor;
C) ameninţarea sciţilor.

35. Care dintre următoarele situri a fost cetate geto-dacică?

A) Histria;
B) Blidaru;
C) Axiopolis.

36. Geţii şi dacii vorbeau aceeaşi limbă, conform autorului antic?

A) Strabon;
B) Ovidiu;
C) Herodot.

6
37. Câte campanii militare au fost necesare în timpul împăratului Traian pentru cucerirea
Daciei?
A) două;
B) trei;
C) una.

38. După cucerire, Traian a inclus în Provincia Moesia Inferior?

A) doar sudul Moldovei;
B) cea mai mare parte a Munteniei, sudul Moldovei şi colţul sud-estic al
Transilvaniei;
C) doar Muntenia.

39. Romanii şi-au retras armata şi administraţia din Dacia în timpul împăratului?
A) Septimiu Sever;
B) Gordian al III-lea;
C) Aurelian.

40. Informaţii despre retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia avem de la
autorul antic?
A) Eutropius;
B) Trogus Pompeius;
C) Eusebius din Caesareea.

41. Una dintre următoarele aşezări nu a fost oraş în Dacia romană. Care dintre ele?
A) Drobeta;
B) Apullum;
C) Histria.

42. Creştinilor li s-a acordat libertatea de manifestare religioasă, în 313, prin Edictul de la:
A) Ravenna;
B) Milan;
C) Roma.

43. În perioada secolelor III-IV d.Hr. în spaţiul Daciei au pătruns în calitate de migratori:
A) bulgarii;
B) goţii;
C) slavii.

44. Creştin din zona Buzăului, martirizat de goţi:

A) Sava Gothul;
B) Epictet;
C) Camasis.

45. Unde au fost identificate osemintele martirilor Attalos, Philippos, Camasis şi Zoticos?
A) Niculiţel;
B) Halmyris;
C) Troesmis.

7
46. Podul lui Apollodor din Damasc a fost construit în dreptul oraşului:
A) Drobeta;
B) Cernavoda;
C) Dinogetia.

47. Împăratul care a schimbat forma de guvernare a Imperiului roman în Dominat a fost:
A) Domitian;
B) Constantin cel Mare;
C) Diocletian.

48. Cum s-a numit teritoriul dintre Dunăre şi Mare, după reforma administrativă a lui
Diocletian?
A) Moesia;
B) Scythia Minor;
C) Moesia Inferior.

49. Romanii s-au retras din Dobrogea în anul:

A) 602;
B) 276;
C) 330.

50. Unde a fost descoperit donariul creştin cu monograma lui Hristos, datat în secolul al IV-
lea?
A) Biertan;
B) Niculiţel;
C) Apullum.

51. Sub ce împărat a devenit Creştinismul religie oficială a Imperiului roman?

A) Valerian;
B) Anastasie I;
C) Teodosie cel Mare.

52. Din ce grup lingvistic face parte limba română?

A) german;
B) grec;
C) romanic.

53. În ce an s-a produs Marea Schismă dintre Biserica Răsăritului şi cea a Apusului?
A) 1054;
B) 1009;
C) 800.

54. Cărei populaţii migratoare îi este atribuit Tezaurul de la Pietroasele?

A) goti;
B) gepizi;
C) avari.

8
55. În ce an s-a prăbuşit Imperiul Roman de Apus?
A) 309;
B) 476;
C) 747.

56. Unde a fost exilat poetul Ovidiu?

A) Tomis;
B) Halmyris;
C) Histria.

57. Cine este istoricul bizantin care reţine expresia torna, torna fratre, folosită de un soldat
din Penisnula Balcanică în anul 587?
A) Theofilact Simocatta;
B) Eutropius;
C) Eusebius din Caesareea.

58. Care sunt dialectele limbii române?

A) româna nord dunăreană şi aromâna;
B) româna nord dunăreană, aromâna, istroromâna, meglenoromâna;
C) istroromâna şi meglenoromâna.

59. Peste 70% din vocabularul limbii române îl formează ?

A) elementele romanice;
B) elementele slave;
C) elementele germanice.

60. Răscoala generalului Phocas, care a permis slavilor să pătrundă la sudul Dunării, a avut
loc în anul:
A) 395;
B) 275;
C) 602.

61. Identificaţi una dintre limbile de mai jos care nu intră în categoria celor neolatine:
A) italiana;
B) româna;
C) engleza.

62. Structuri politice cu funcţii defensive, constituite între secolele al IX-lea şi al XIII-lea pe
ambele laturi ale Carpaţilor prin contopirea mai multor obşti, erau:
A) comitatele;
B) regatele;
C) voievodatele.

63. Forma de bază în organizarea socială a românilor la începutul Evului Mediu era:
A) breasla;
B) obştea;
C) ducatul.

9
64. Formele de organizare prestatală, specifice doar ţinuturilor de la est de Carpaţi
(Moldova), au fost:
A) ocoalele;
B) obştile;
C) cnezatele.

65. Forma de organizare administrativ-teritorială şi militară, introdusă de regalitatea

maghiară în zonele de graniţă pentru întărirea apărării (în special împotriva cumanilor şi
tătarilor), a fost:
A) principatul;
B) ducatul;
C) marca.

66. Banatul de Severin a fost înființat în jurul anului:

A) 1230;
B) 1400;
C) 1111.

67. Marca Moldovei a fost înființată de regalitatea maghiară în jurul anului:

A) 1359;
B) 1352;
C) 1400.

68. Răscoala vlahilor din Thessalia a avut loc în anul:

A) 960;
B) 1204;
C) 1066.

69. Ţara Bârsei (Terra Borza) a fost consemnată prima dată ca ţară românească (per terram
Blacorum) în anul:
A) 1100;
B) 1222;
C) 1356.

70. Autonomie politică locală românească, amintită în Diploma Cavalerilor Ioaniţi din 1247,
era:
A) Țara Berladnicilor;
B) Țara Brodnicilor.
C) Țara Hațegului.

71. Formațiunea politică condusă de Menumorut era localizată în:

A) Banat;
B) Crișana;
C) Maramureș.

10
72. Formațiunea politică cu centrul la Cuvin în Banat era condusă de:
A) Gelu;
B) Glad;
C) Menumorut.

73. Formațiunea politică din centrul Transilvaniei, condusă de Gelu, avea centrul probabil
la:
A) Dăbâca;
B) Morisena;
C) Cenad.

74. Legenda Sfântului Gerard (secolul al XI-lea) amintea în Banat de o formațiune pol itică
cu centrul la Morisena condusă de:
A) Seneslau;
B) Kean;
C) Ahtum.

75. Ungurii s-au așezat în Câmpia Pannoniei la sfârșitul secolului:

A) al XIII-lea;
B) al IX-lea;
C) al X-lea.

76. Primul comitat din Transilvania, Bihorul, aflat în zona vechii cetăţi româno-slave de la
Biharea, este înființat de regalitatea maghiară în anul:
A) 1111;
B) 1150;
C) 1200.

77. Transilvania este organizată pentru o perioadă de timp ca principat de către regalitatea
maghiară începând cu anul:
A) 1167;
B) 1111;
C) 1234.

78. Transilvania revine la organizarea sub forma voievodatului în timpul lui Leustachius
Voievoda în anul:
A) 1113;
B) 1125;
C) 1176.

79. Regalitatea maghiară i-a colonizat pe secui în Transilvania începând cu secolul:

A) al VIII-lea;
B) al XI-lea;
C) al XIII-lea.

11
80. Sașii au fost colonizați în Transilvania începând cu a doua jumătate a secolului:
A) al IX-lea;
B) al X-lea;
C) al XII-lea.

81. Cavalerii Teutoni primesc de la regalitatea maghiară, în anul 1211:

A) Țara Făgărașului;
B) Țara Amlașului;
C) Țara Bârsei.

82. Marea invazie mongolă care a cuprins şi spaţiul românesc a avut loc în anul:
A) 1241;
B) 1420;
C) 1230.

83. Cavalerii Teutoni sunt alungați din Transilvania de armata regală maghiară în anul:
A) 1234;
B) 1225;
C) 1111.

84. Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 a fost dată de regele maghiar:
A) Andrei al II-ea;
B) Andrei al III-lea;
C) Bela al IV-lea.

85. Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 amintește de existența în Țara Hațegului și nord -
vestul Olteniei a unui voievodat condus de:
A) Seneslau;
B) Litovoi;
C) Farcaș.

86. Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 menționează existența în Țara Făgărașului și în
nord-estul Munteniei a unui voievodat condus de:
A) Seneslau;
B) Farcaș;
C) Ioan.

87. Litovoi este ucis ca urmare a refuzului plă

ți i tributului şi a insubordonării politice în
timpul luptelor cu:
A) otomanii;
B) maghiarii;
C) polonezii.

88. Tradiția istorică din cronicele muntene menționează un descălecat la sud de Carpați al
unui voievod din Țara Făgărașului, Negru-Vodă, pe la anul:
A) 1290;
B) 1350;
C) 1400.

12
89. În anul 1330, voievodul Basarab I îl învinge pe regele maghiar Carol Robert de Anjou în
bătălia de la:
A) Rovine;
B) Neajlov;
C) Posada.

90. Izvorul documentar care narează evenimentele din timpul bătăliei de la Posada este:
A) Alexiada;
B) Cronica pictată de la Viena;
C) Legenda Sfântului Gerard.

91. Urmașul lui Basarab I care și-a luat titlul de domn autocratși a întemeia t Mitropolia
Ungro-Vlahiei în anul 1359 a fost:
A) Mircea cel Bătrân;
B) Vladislav I;
C) Nicolae Alexandru.

92. Un izvor epigrafic slav (inscripţia de la Mircea-Vodă), datată ca fiind din prima jumătate
a secolului al X-lea, se referă la:
A) Jupan Dimitrie;
B) Jupan Gheorghe;
C) Jupan Ioan.

93. Alexiada, lucrarea Anei Comnnena, îl menționează ca lider l ocal la Dârstor către
sfârşitul secolului al XI-lea pe:
A) Tatos (Chalis);
B) Satza (Saccea);
C) Pudilă.

94. Alexiada, lucrarea Anei Comnnena, îl menționează ca lider local la Vicina către
sfârşitul secolului al XI-lea pe:
A) Tatos (Chalis);
B) Seslav;
C) Satza (Saccea).

95. Ţara Cărvunei (Cavarnei) este menţionată documentar începând cu anul:

A) 1400;
B) 1300;
C) 1230.

96. Legenda despre Oguz han (Oguzname) îi menționează pe românii de la est de Carpați cu
termenul de:
A) valahi;
B) ulakes;
C) blahi.

13
97. Cronicile vechi ruseşti (Povestea vremurilor de demult, Cronica lui Nestor etc.)
consemnează, pentru secolul al XII-lea, în centrul Moldovei a unei Țări a:
A) Cumanilor;
B) Cărvunei;
C) Berladnicilor.

98. Documentele papale sau cele emise de cancelaria regelui Ungariei vorbesc despre Ţara
Brodnicilor ca fiind localizată în:
A) nordul Moldovei;
B) centrul Moldovei;
C) sudul Moldovei.

99. Într-un act papal din 1227, care se referă la răspândirea catolicismului la est de Olt şi de
Carpaţi, în teritoriul din sudul Moldovei și nord-estul Munteniei este înfiinţată:
A) Episcopia Vlahilor;
B) Episcopie Slavilor;
C) Episcopia Cumaniei.

100. Întemeierea Mărcii Moldovei din inițiativa regelui maghiar Ludovic I de Anjou a avut
loc în jurul anului:
A) 1330;
B) 1352;
C) 1360.

101. Tradiția istorică îl consideră ca autor al primului descălecat al Moldovei pe:

A) Dragoș;
B) Bogdan;
C) Sas.

102. Răscoala lui Bogdan din Cuhea împotriva politicii lui Ludovic de Anjou a avut loc în
anul:
A) 1352;
B) 1359;
C) 1370.

țarea unei episcopii catolice la Siret a

103. Domnul Moldovei care a acceptat în 1370 înfiin
fost:
A) Lațcu;
B) Roman I;
C) Petru I.

104. Imediat după întemeierea Moldovei ca marcă de apărare, capitala țării era la:
A) Suceava;
B) Iași;
C) Baia.

14
105. Prima mitropolie ortodoxă moldavă, cu sediul la Suceava, a fost constituită în vremea
domnitorului:
A) Alexandru cel Bun;
B) Petru I Muşat;
C) Ștefan I.

106. Roman I se intitulează mare singur stăpânitor, domn al Ţării Moldovei, de la Munte
până la Mare, într-un document din anul:
A) 1387;
B) 1400;
C) 1393.

107. În 1401, Mitropolia Moldovei, cu scaunul la Suceava, a fost recunoscută de:

A) Regele Poloniei;
B) Regele Ungariei;
C) Patriarhia de la Constantinopol.

108. Alexandru cel Bun a domnit între anii:

A) 1397-1425;
B) 1400-1430;
C) 1400-1432.

109. Mircea cel Bătrân a luptat alături de sârbi împotriva turcilor în 1389 în bătălia de la:
A) Rovine;
B) Kossovopolje;
C) Nicopole.

110. Bătălia de la Nicopole a avut loc în:

A) septembrie 1396;
B) septembrie 1394;
C) mai 1402.

111. În martie 1402, Alexandru cel Bun recunoaștea suzeranitatea:

A) Imperiului Otoman;
B) Ungariei;
C) Poloniei.

112. În anii 1410 și 1422, la Gr ünwald, respectiv Marienburg, moldovenii au luptat alături
de poloni împotriva:
A) oștilor tătare;
B) oștilor turcești;
C) Cavalerilor Teutoni.

113. Campania cea lungă, desfășurată de Iancu de Hunedoara pe teritoriul Serbiei și

Bulgariei a avut loc între anii:
A) 1443-1444;
B) 1440-1444;
C) 1434-1436.

15
114. În septembrie 1442, Iancu de Hunedoara zdrobește o oaste turcească condusă de
Sehabbedin, beilerbeiul Rumeliei, într-o luptă dată pe râul:
A) Argeș;
B) Buzău;
C) Ialomița.

115. În iulie 1456 are loc bătălia de la:

A) Varna;
B) Belgrad;
C) Kossovopolje.

116. Vlad Țepeș a fost fiul lui:

A) Mircea cel Bătrân;
B) Dan al II-lea;
C) Vlad Dracul.

117. La 16/17 iunie 1462 a avut loc:

A) ruperea relațiilor cu Poarta de către Vlad Țepeș prin refuzul plății tributului;
B) atacul de noapte al trupelor lui Vlad Țepeș asupra taberei otomane de lângă
Târgoviște;
C) arestarea lui Vlad Țepeș din porunca regelui maghiar Matia Corvin.

118. Vlad Țepeș a revenit pentru ultima oară pe tronul Țării Românești în anul:
A) 1456;
B) 1476;
C) 1470.

119. Vlad Țepeș a fost reținut din ordinul regelui maghiar timp de aproape 13 ani în castelul
de la:
A) Vișegrad;
B) Belgrad;
C) Bran.

120. Prima domnie a lui Vlad Țepeș a fost în anul:

A) 1450;
B) 1448;
C) 1444.

121. În aprilie 1459, Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui polon Cazimir al IV -
lea prin tratatul de la:
A) Baia;
B) Overchelăuți;
C) Colomeea.

122. Ștefan cel Mare l-a înlăturat de pe tronul Moldovei în 1457 pe:
A) Bogdan al II-lea;
B) Petru al III-lea Aron;
C) Petru al II-lea.

16
123. Ștefan cel Mare cucerește în 1465 cetatea Chilia, aflată până atunci în stăpânirea:
A) Ungariei;
B) Țării Românești;
C) Imperiului Otoman.

124. Victoria repurtată de Ștefan cel Mare împotriva lui Matia Corvin a avut loc în anul:
A) 1458;
B) 1475;
C) 1467.

125. La 10 ianuarie 1475 a avut loc bătălia de la:

A) Codrii Cosminului;
B) Războieni;
C) Podul Înalt.

126. Ștefan cel Mare și Matia Corvin au încheiat un tratat de alianță în anul:
A) 1475;
B) 1468;
C) 1504.

127. Între lunile iulie-august 1484 otomanii asediază cetăţile:

A) Vaslui și Bârlad;
B) Suceava și Roman;
C) Chilia și Cetatea Albă.

128. În septembrie 1485 Ștefan cel Mare a reînnoit jurământul de vasalitate față de:
A) regele polon Ioan Albert;
B) regele polon Cazimir al IV-lea;
C) Imperiul Otoman.

129. Bătălia de la Codrii Cosminului a avut loc în:

A) octombrie 1497;
B) octombrie 1484;
C) iulie 1500.

130. În 1487, Ștefan cel Mare a încheiat pace cu turcii. Valoarea tributului era de:
A) 2000 de florini venețieni;
B) 3000 de florini venețieni;
C) 2000 de galbeni ungurești.

131. În anul 1529, sultanul Soliman Magnificul:

A) cucerește Belgradul;
B) înfrânge armatele maghiare la Mohacs;
C) declanșează asediul Vienei.

17
132. Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomană în anul:
A) 1521;
B) 1526;
C) 1541.

133. Bătălia de la Călugăreni a avut loc la data de:

A) 13/23 august 1595;
B) 10/20 ianuarie 1596;
C) 17/27 iunie 1597.

134. În primăvara anului 1596, Mihai Viteazul declanşează o campanie peste Dunăre,
ajungând până în apropiere de:
A) Belgrad;
B) Constantinopol;
C) Sofia.

135. În iulie 1599, o solie trimisă de Mihai Viteazul la Praga îi solicita împăratului Rudolf al
II-lea permisiunea:
A) declanșării unei campanii antiotomane;
B) declanșării unei campanii în Transilvania;
C) declanșării unei campanii în Moldova.

136. Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după lupta de laȘelimbăr, a avut loc la data
de:
A) 18 iulie 1599;
B) 1 noiembrie 1599;
C) 27 mai 1600.

137. În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o expediție în:

A) Imperiul Otoman;
B) Polonia;
C) Moldova.

138. Mihai Viteazul este înfrânt în tentativa de înăbușire a răscoalei nobililor maghiari din
Transilvania la 18 septembrie 1600 în bătălia de la:
A) Guruslău;
B) Mirăslău;
C) Alba-Iulia.

139. După intrarea sa în Alba Iulia, Mihai Viteazul a fost recunoscut de către Dieta
Principatului transilvănean drept:
A) locțiitor al Împăratului;
B) Domn;
C) Voievod.

18
140. Mihai Viteazul a murit pe Câmpia Turzii la 9 august 1601, ucis din ordinul:
A) Sultanului;
B) lui Andrei Bathory;
C) lui Gheorghe Basta.

141. Declinul Imperiului Otoman a fost marcat de înfrângerea turcilor din 1683, în bătălia
de la:
A) Viena;
B) Paris;
C) Mohacs.

142. Bucovina a fost anexată de Imperiul habsburgic în anul:

A) 1718;
B) 1784;
C) 1775.

143. Vechile capitulaţii şi autonomia Principatelor Române au fost recunoscute pentru

prima dată într-un act cu valoare juridică internaţională prin tratatul de la Kuciuk –
Kainargi, semnat în anul:
A) 1718;
B) 1774;
C) 1812.

144. Nu s-a numărat printre idealurile politice ale mişcării conduse de Tudor Vladimirescu:
A) încercarea de a obţine dreptăţile ţării;
B) îndepărtarea grecilor din funcţiile laice şi ecleziastice;
C) lupta pentru obţinerea independenţei de stat.

145. Pacea de la Adrianopol a fost încheiată în anul:

A) 1812;
B) 1826;
C) 1829.

146. Tratatul de la Paris, după sfârşitul războiului Crimeei, a fost încheiat în anul:
A) 1826;
B) 1829.
C) 1856.

147. Îndepărtarea domnitorilor fanarioţi din Principatele Române s-a făcut în urma
revoluţiei din anul:
A) 1784;
B) 1791;
C) 1821.

148. Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist în anul:

A) 1718;
B) 1774;
C) 1812.

19
149. Regulamentul Organic a fost impus în Moldova începând cu anul:
A) 1832;
B) 1829;
C) 1826.

150. Nu a fost domnitor al Principatelor Române în secolul al XIX-lea:

A) Grigore Dimitrie Ghica;
B) Mihail Sturdza;
C) Alexandru Ipsilanti.

151. În secolul al XVIII-lea, autonomia Principatelor române – Moldova şi Ţara

Românească – a fost grav afectată de impunerea:
A) Regimului ţarist;
B) Regimului fanariot;
C) Regimului austriac.

152. Îndepărtarea fanariotismului a fost un obiectiv maximal al revoluţiei conduse:

A) Nicolae Bălcescu;
B) Tudor Vladimirescu;
C) Horea, Cloşca şi Crişan.

153. Printre principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene nu s-a numărat:

A) Petru Maior;
B) Gheorghe Şincai;
C) Tudor Vladimirescu.

154. Horea, Cloşca şi Crişan au condus o răscoală a românilor din Transilvania în anul:
A) 1769;
B) 1774;
C) 1784.

155. Tudor Vladimirescu a fost asasinat de eterişti în anul:

A) 1820;
B) 1821;
C) 1828.

156. Programul Cererile norodului românesc a fost redactat în anul:

A) 1812;
B) 1815;
C) 1821.

157. Începutul luptei de emancipare a românilor ardeleni se leagă de numele episcopului

unit al Transilvaniei:
A) Nicolae Bălcescu;
B) Tudor Vladimirescu;
C) Inochentie Micu.

20
158. Domnitorii, numiţi pe şapte ani, erau consideraţi înalţi funcţionari ai Imperiului
Otoman prin prevederile:
A) Tratatului de la Paris (1856);
B) Convenţiei de la Paris (1858);
C) Convenţiei de la Balta Liman (1849).

159. Retrocedarea judeţelor Cahul, Bolgrad şi Ismail către Moldova a fost prevăzută în:
A) Tratatul de la Paris (1856);
B) Tratatul de la Berlin (1878);
C) Constituţia din 1866.

160. Garanţii internaţionale privind autonomia, neutralitatea şi inviolabilitatea Principatelor

Române au fost solicitate de reprezentanţii românilor în cadrul:
A) Convenţiei de la Balta Liman;
B) Congresului de Pace de la Paris;
C) Divanurilor ad-hoc.

161. Rol de constituţie pentru statul numit Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a
avut documentul:
A) Convenţia de la Balta Liman;
B) Rezoluţia adunărilor ad-hoc;
C) Convenţia de la Paris.

162. Reprezentanţii românilor au solicitat ca în fruntea Principatelor sa fie ales un prinţ

străin prin documentul:
A) Convenţia de la Balta Liman;
B) Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc;
C) Convenţia de la Paris.

163. Desfiinţarea privilegiilor şi a rangurilor boiereşti, ca şi egalitatea tuturor cetăţenilor în

faţa legilor, erau prevăzute în documentul:
A) Tratatul de la Paris;
B) Convenţia de la Balta Liman;
C) Convenţia de la Paris.

164. Problema Unirii Principatelor Române a fost discutată mai întâi în cadrul:
A) Congresului de pace de la Paris;
B) Adunărilor elective de la Iaşi şi Bucureşti;
C) Conferinţei de la Paris.

165. Barbu Ştirbei şi Grigore Al. Ghica au fost domnitori ai Principatelor Române până în
anul:
A) 1829;
B) 1856;
C) 1859.

21
166. Convenţia de la Balta Liman a fost semnată, în afara de Turcia, şi de statul:
A) Austria;
B) Franţa;
C) Rusia.

167. Războiul Crimeii a izbucnit în anul:

A) 1853;
B) 1855;
C) 1856.

168. Moldova primea de la Rusia judeţele din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail) în
anul:
A) 1855;
B) 1856;
C) 1853.

169. Adunările ad-hoc solicitau unirea Principatelor într-un singur stat numit România în
anul:
A) 1859;
B) 1853;
C) 1857.

170. Tratatul care prevedea scoaterea Principatelor de sub protectoratului exclusiv al

Imperiului ţarist a fost semnat în 1856 la:
A) Berlin;
B) Paris;
C) Londra.

171. Mihail Kogălniceanu a ocupat funcţia de prim-ministru în timpul domnitorului:

A) Alexandru Ioan Cuza;
B) Carol I;
C) Ioniţă Sandu Sturdza.

172. Principatele erau puse sub garanţia colectivă a puterilor europene prin tratatul de pace
din anul:
A) 1878;
B) 1829;
C) 1856.

173. Unirea Principatelor pe perioada domniei lui Al. I. Cuza a fost recunoscută, în
decembrie 1861, în cadrul:
A) Conferinţei puterilor garante de la Constantinopol;
B) Congresului de pace de la Berlin;
C) Congresului de pace de la Paris.

22
174. Primul guvern unic al României, sub conducerea conservatorului Barbu Catargiu, a
fost format în anul:
A) 1859;
B) 1860;
C) 1862.

175. Atribuţiile domnitorului Al. I. Cuza au fost mult sporite în urma loviturii de stat din:
A) 22 ianuarie 1862;
B) 24 ianuarie 1864;
C) 2 mai 1864.

176. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris a fost însoţit de o:

A) lege a instrucţiunii publice;
B) lege a secularizării averilor mănăstireşti;
C) lege electorală.

177. Legea rurală a fost adoptată în anul:

A) 1861;
B) 1864;
C) 1865.

178. Monstruoasa Coaliţie, gruparea care urmărea înlăturarea lui Al. I. Cuza, a reuşit să-l
oblige pe domnitor să abdice în anul:
A) 1864;
B) 1865;
C) 1866.

179. Nu a fost realizată în perioada domniei lui Cuza:

A) Votarea legii instrucţiunii publice;
B) Impunerea Constituţiei din 1866;
C) Deschiderea Adunării legislative unice de la Bucureşti.

180. Legea impusă de Cuza, prin care sporea numărul alegătorilor, era:
A) Legea agrară;
B) Legea instrucţiunii publice;
C) Legea electorală.

181. Alexandru Ioan Cuza a impus un sistem legislativ bicameral prin formarea:
A) Constituţiei;
B) Corpului Ponderator;
C) Comisiei centrale de la Focşani.

182. Oraşul Bucureşti a devenit capitală a României din anul:

A) 1858;
B) 1860;
C) 1862.

23
183. După lovitura de stat din 2 mai 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus:
A) Convenţia de la Balta Liman;
B) Tratatul de pace de la Paris;
C) Statul dezvoltător al Convenţiei de la Paris.

184. Legea care oferea ţăranilor clăcaşi posibilitatea de a deveni proprietari deplini pe
locurile supuse posesiunii lor a fost:
A) Legea secularizării averilor mănăstireşti;
B) Legea rurală;
C) Codul civil.

185. Regimul autoritar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza în România a debutat în anul:
A) 1864;
B) 1862;
C) 1859.

186. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat propunerea şi a primit acceptul familiei

şi al oficialilor prusieni de a veni în România în anul:
A) 1864;
B) 1866;
C) 1881.

187. Printre atribuţiile monarhului, conform Constituţiei din 1866, nu era şi aceea:
A) de a conduce armata;
B) de a numi primul ministru;
C) de a avea deplină putere juridică.

188. Constituţia din 1866 avea anumite limite în privinţa:

A) dreptului de vot;
B) libertăţii cuvântului;
C) libertăţilor individuale.

189. Regele Carol I a fost căsătorit cu regina:

A) Ana;
B) Elena;
C) Elisabeta.

190. Carol I a fost încoronat rege al României în anul:

A) 1866;
B) 1877;
C) 1881.

191. Printre liderii liberali nu s-a numărat şi:

A) Ion C. Brătianu;
B) Titu Maiorescu;
C) C. A. Rosetti.

24
192. Convenţia militară ruso-română prin care Imperiul ţarist se obliga să respecte
integritatea teritorială a României a fost încheiată în anul:
A) 1866;
B) 1876;
C) 1877.

193. Convenţia militară dintre Rusia şi România a fost negociată de guvernul condus de:
A) Mihail Kogălniceanu;
B) Lascăr Catargiu;
C) Ion C. Brătianu.

194. Judeţele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) au fost reanexate de Rusia în
anul:
A) 1859;
B) 1866;
C) 1878.

195. Comandantul ţarist al frontului balcanic care a solicitat sprijinul armatelor române
pentru cucerirea Plevnei a fost:
A) arhiducele Nicolae;
B) ţarul Nicolae;
C) generalul Zotov.

196. Tratatul de la San Stefano prevedea recunoaşterea independenţei statelor România şi:
A) Bulgaria;
B) Grecia;
C) Serbia.

197. La Congresul de la Berlin, delegaţia română formată din Ion C. Brătianu şi Mihail
Kogălniceanu nu a solicitat şi:
A) garantarea integrităţii teritoriale;
B) recunoaşterea independenţei;
C) recunoaşterea regatului.

198. Petiţiunea-Proclamaţiune a fost programul revoluţionar formulat în oraşul:

A) Iaşi;
B) Izlaz;
C) Bucureşti.

199. Nu a fost lider al revoluţiei paşoptiste:

A) Nicolae Bălcescu;
B) Ion C. Brătianu;
C) Mihail Sturdza.

200. Nu a fost program al revoluţiei române de la 1848:

A) Cererile norodului românesc;
B) Petiţiunea-Proclamaţiune;
C) Prinţipiile nostre pentru reformarea patriei.

25
201. Nu a fost organizată o acţiune publică revoluţionară, în anul 1848, în oraşul:
A) Bucureşti;
B) Blaj;
C) Constanţa.

202. Nu a fost lider al revoluţiei paşoptiste în Ţara Românească:

A) Nicolae Bălcescu;
B) Ion C. Brătianu;
C) Costache Negri.

203. Idealurile unioniste româneşti nu au fost susţinute, la Congresul de pace de la Paris

(1856), de statul:
A) Franţa;
B) Austria;
C) Rusia.

204. Tratatul de pace de la Paris (1856) nu cuprindea şi:

A) rămânerea Principatelor sub suzeranitatea Turciei;
B) unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească;
C) trecerea Principatelor sub garanţia colectivă a celor şapte puteri europene.

205. Rezoluţiile Divanurilor ad-hoc nu au cerut şi:

A) respectarea autonomiei Principatelor;
B) unirea Principatelor într-un singur stat, sub numele de România;
C) independenţa României.

206. Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Transilvania, cu un rol important pentru propăşirea
naţiunii române din Imperiul austriac (austro-ungar) în secolul al XIX-lea a fost:
A) Inochentie Micu;
B) Samuil Micu;
C) Andrei Şaguna.

207. Memorandumul, cel mai important program naţional al românilor din Austro-Ungaria,
a fost prezentat public în anul:
A) 1821;
B) 1848;
C) 1892.

208. Constituţia din 1866 nu prevedea şi:

A) Principiul suveranităţii naţionale;
B) Deplina egalitate de vot a tuturor alegătorilor;
C) Faptul că puterea legislativă era deţinută de un Parlament bicameral.

209. Nu a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada domniei lui Carol I:

A) Ion C. Brătianu;
B) Barbu Catargiu;
C) Dimitrie A. Sturdza.

26
210. România a aderat la Tripla Alianţă în anul:
A) 1859;
B) 1866;
C) 1883.

211. Nu a fost lider al Partidului Conservator:

A) Lascăr Catargiu;
B) Constantin A. Rosetti;
C) Manolache Costache Epureanu.

212. Consiliul de Coroană care a decis neutralitatea României la începutul Primului Război
Mondial a fost organizat în localitatea:
A) Iaşi;
B) Cotroceni;
C) Sinaia.

213. În rândul statelor care au luptat în Primul Război Mondial împotriva Puterilor Centrale
nu a fost şi:
A) Franţa;
B) Bulgaria;
C) Italia.

214. Luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au avut loc în anul:

A) 1914;
B) 1915;
C) 1917.

215. Ion Inculeţ a fost proclamat lider al mişcării naţionale româneşti în oraşul:
A) Cernăuţi;
B) Chişinău;
C) Timişoara.

216. Nu a fost lider al mişcării de întregire naţională în perioada de sfârşit a Primului

Război Mondial :
A) Simion Bărnuţiu;
B) Iancu Flondor;
C) Alexandru Vaida-Voevod.

217. Unirea Basarabiei cu România a fost pronunţată la Chişinău pe data de:

A) 24 ianuarie 1918;
B) 27 martie 1918;
C) 24 aprilie 1918.

218. Dobrogea s-a aflat sub stăpânire otomană până în anul:

A) 1829;
B) 1878;
C) 1859.

27
219. Unirea Bucovinei cu România a fost pronunţată la Cernăuţi pe data de:
A) 27 martie 1918;
B) 24 aprilie 1918;
C) 28 noiembrie 1918.

220. Unirea Transilvaniei cu România a fost pronunţată la Alba Iulia pe data de:
A) 24 ianuarie 1918;
B) 27 martie 1918;
C) 1 decembrie 1918.

221. Votul universal a fost introdus în România pentru prima dată prin reforma:
A) administrativă;
B) financiară;
C) electorală.

222. În perioada 1918-1938, România a avut un regim politic:

A) democratic;
B) autoritar;
C) totalitar.

223. Prima constituţie de după Marea Unire a fost adoptată în anul:

A) 1921;
B) 1923;
C) 1925.

224. Unul dintre şefii Partidului Naţional Liberal din perioada interbelică a fost:
A) Lascăr Catargiu;
B) Mihail Kogălniceanu;
C) Ion I.C. Brătianu.

225. Prin introducerea votului universal în 1918, s-a stabilit ca prag de la care se putea vota
împlinirea vârstei de:
A) 18 ani;
B) 21 ani;
C) 20 ani.

226. Extremismul de stânga a fost reprezentat din punct de vedere politic în perioada
interbelică prin:
A) Partidul Socialist;
B) Partidul Social-Democrat din România;
C) Partidul Comunist din România.

227. Între anii 1914-1927, rege al României a fost:

A) Carol I;
B) Ferdinand I;
C) Carol al II-lea.

28
228. Criza dinastică din decembrie 1925 a fost cauzată de:
A) renunţarea la tron a prinţului moştenitor Carol;
B) lipsa de succesori a regelui Ferdinand;
C) instituirea Regenţei.

229. În perioada 1938-1940, regimul politic din România a fost de tipul:

A) autoritate monarhică;
B) democraţie;
C) monarhie absolutistă.

230. Un partid politic interbelic, reprezentativ din punct de vedere a extremismului de

dreapta, a fost:
A) Partidul Naţional Liberal;
B) Partidul Naţional-Ţărănesc;
C) Garda de Fier.

231. Partidul Naţiunii a fost noua denumire adoptată în 1940 de:

A) Liga Apărării Naţional Creştine;
B) Partidul Poporului;
C) Frontul Renaşterii Naţionale.

232. O consecinţă a pierderilor teritoriale din vara anului 1940 a fost abdicarea:
A) regelui Mihai;
B) Regenţei;
C) regelui Carol al II-lea.

233. Unul dintre cei mai mari istorici ai românilor asasinat în 1940 de legionari a fost:
A) Nicolae Iorga;
B) I.G. Duca;
C) Armand Călinescu.

234. În decembrie 1933, a fost asasinat de legionari primul ministru liberal:

A) I.G. Duca;
B) Armand Călinescu;
C) Nicolae Iorga.

235. Un teoretician al doctrinei statului ţărănesc a fost:

A) Virgil Madgearu;
B) Ştefan Zeletin;
C) Corneliu Zelea Codreanu.

236. Vintilă Brătianu a fost teoreticianul doctrinei interbelice a:

A) poporanismului;
B) semănătorismului;
C) neoliberalismului.

29
237. Deviza economică prin noi înşine a fost folosită în perioada interbelică de formaţiunea:
A) Legiunea Arhanghelului Mihail;
B) Partidul Naţional Ţărănesc;
C) Partidul Naţional Liberal.

238. Deviza economică a porţilor deschise a fost folosită în perioada interbelică de

formaţiunea:
A) Partidul Poporului;
B) Partidul Naţional Liberal;
C) Partidul Naţional Ţărănesc.

239. Formula prin noi înşine exprimă teoria:

A) protejării culturii autohtonilor;
B) protecţionismului economic;
C) privind libera concurenţă a capitalurilor.

240. Interesele marii burghezii industriale şi financiare interbelice a fost reprezentată politic
de formaţiunea:
A) Partidul Naţional Ţărănesc;
B) Partidul Naţional Liberal;
C) Garda de Fier.

241. Un reprezentant al doctrinei ţărănismului a fost:

A) Ion Mihalache;
B) Vintilă Brătianu;
C) Mihail Manoilescu.

242. Iuliu Maniu a fost şeful următoarei formaţiuni politice:

A) Partidul Naţional Liberal;
B) Partidul Naţional Ţărănesc;
C) Liga Poporului.

243. Liga Apărării Naţional Creştine a fost întemeiată în 1923 de către:

A) A.C. Cuza;
B) Mihail Manoilescu;
C) Corneliu Zelea Codreanu.

244. Legionarii erau adepţii alianţei externe a României cu:

A) Germania şi Franţa;
B) Germania şi Italia;
C) Uniunea Sovietică.

245. Partidul Comunist din România s-a afiliat încă din momentul constituirii sale (1921) la:
A) Prima Internaţională;
B) Internaţionala a II-a;
C) Internaţionala a III-a.

30
246. Corneliu Zelea Codreanu a fost şeful:
A) Mişcării legionare;
B) Partidului Corporatist;
C) Ligii Apărării Naţional Creştine.

247. Principiul luptei de clasă a fost înscris în doctrina:

A) Partidului Comunist din România;
B) Partidului Naţional Liberal;
C) Partidului Totul pentru Ţară.

248. În perioada 22 iunie 1941 – 23 august 1944, România s-a aflat în război împotriva:
A) Uniunii Sovietice şi a Germaniei;
B) Uniunii Sovietice;
C) Germaniei.

249. Armata Roşie era termenul prin care era desemnată armata următorului stat:
A) România;
B) U.R.S.S;
C) Germania.

250. Un membru al Partidului Comunist din România implicat direct în actul de la 23 august
1944 a fost:
A) Nicolae Ceauşescu;
B) Lucreţiu Pătrăşcanu;
C) Gheorghe Cristescu.

251. Guvernul instalat în România la 6 martie 1945 a avut ca preşedinte al Consiliului de

Miniştri (prim ministru) pe:
A) Petru Groza;
B) Gheorghe Maurer;
C) Gh. Gheorghiu Dej.

252. Mareşalul Antonescu a fost înlăturat de la conducerea României la:

A) 23 august 1944;
B) 22 iunie 1941;
C) 6 mai 1945.

253. În încercarea de a evita comunizarea României, Regele Mihai va apela începând din
august 1945 la:
A) greva regală;
B) greva parlamentară;
C) greva administraţiei publice.

254. Alegerile parlamentare de la 19 noiembrie 1946 au fost falsificate de către:

A) socialişti;
B) comunişti;
C) liberali.

31
255. Regele Mihai a fost silit să abdice la:
A) 30 noiembrie 1948;
B) 30 noiembrie 1947;
C) 30 decembrie 1947.

256. „Scânteia” a fost ziarul oficial al formaţiunii politice:

A) Partidul Social Democrat;
B) Partidul Comunist din România;
C) Blocul Partidelor Democratice.

257. Între 1944 şi 1948 au fost cunoscute sub denumirea de partide istorice următoarele
formaţiuni politice:
A) Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal;
B) Partidul Social Democrat şi Partidul Comunist din România;
C) Partidul Muncitoresc Român şi Partidul Comunist din România.

258. Unul dintre marii oameni politici interbelici români care şi-a pierdut viaţa în închisorile
comuniste a fost:
A) Gheorghe Tătărescu;
B) Iuliu Maniu;
C) Nicolae Iorga.

259. În februarie 1948, partidul unic constituit după modelul celui sovietic a adoptat
denumirea de:
A) Partidul Comunist Român;
B) Partidul Muncitoresc Român;
C) Frontul Naţional Democrat.

260. Tratatul de pace de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost încheiat în
februarie 1947 în localitatea:
A) Brest-Litovsk;
B) Moscova;
C) Paris.

261. Diversiunea de la Tămădău, din iulie 1947, a constituit pretextul de a se interzice

existenţa:
A) Partidului Social Democrat;
B) Partidului Comunist Român;
C) Partidului Naţional Ţărănesc.

262. Prima Constituţie din perioada comunistă a fost elaborată în anul:

A) 1948;
B) 1950;
C) 1952.

32
263. Pentru a reprima orice formă de opoziţie împotriva regimului comunist a fost înfiinţată
în august 1948:
A) Jandarmeria;
B) Direcţia Generală a Securităţii Poporului;
C) Direcţia Generală a Poliţiei.

264. În lupta pentru putere din interiorul Partidului Muncitoresc Român, prima victimă a
grupului Gheorghe Gheorghiu Dej a fost în 1946:
A) Vasile Pauker;
B) Ştefan Foriş;
C) Ana Pauker.

265. În 1952, cu sprijinul lui Stalin, au fost înlăturaţi din fruntea conducerii Partidului:
A) Lucreţiu Pătrăşcanu şi Ştefan Foriş;
B) Ştefan Foriş, Vasile Luca şi Ana Pauker;
C) Ana Pauker, Vasile Luca şi Teoharie Georgescu.

266. Prin Declaraţia din aprilie 1964, Partidul Muncitoresc Român a condamnat voalat
pretenţiile de hegemonie ale:
A) S.U.A.;
B) U.R.S.S.;
C) Chinei.

267. În 1953, cel mai important eveniment din lumea comunistă a fost:
A) formarea Pactului de la Varşovia;
B) aducerea la putere a lui Gorbaciov;
C) moartea lui Stalin.

268. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, noul lider al comunismului românesc a
fost:
A) Gheorghe Maurer;
B) Nicolae Ceauşescu;
C) Vasile Luca.

269. În 1965, în România:

A) s-a declanşat revoluţia culturală;
B) a fost îndepărtată Ana Pauker;
C) a încetat din viaţă Gheorghe Gheorghiu Dej.

270. Ultima Constituţie comunistă a fost elaborată în anul:

A) 1974;
B) 1965;
C) 1952.

271. Din 1965, Partidul unic din România s-a numit:

A) Partidul Comunist Român;
B) Partidul Muncitoresc Român;
C) Partidul Socialist.

33
272. Prin Constituţia din 1965, noua denumire a statului era:
A) Republica Populară Română;
B) Republica Socialistă România;
C) România.

273. În timpul regimului Ceauşescu, România a fost vizitată de preşedintele Franţei:

A) Jacques Chirac;
B) Charles de Gaulle;
C) Georges Clemenceau.

274. În timpul regimului Ceauşescu, România a fost vizitată de preşedintele Statelor Unite
ale Americii:
A) George Bush;
B) Richard Nixon;
C) William Clinton.

275. În 1968, Ceauşescu a condamnat cu vehemenţă:

A) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Polonia;
B) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia;
C) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Ungaria.

276. În 1971, inspirat de modelul comunismului din China şi Coreea de Nord, Nicolae
Ceauşescu a introdus în România:
A) modelul revoluţiei culturale;
B) modelul neintervenţiei în treburile altor partide frăţeşti;
C) modelul autonomiei interne.

277. În 1974, în cadrul Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român, a debutat

socialismul dinastic, prin care:
A) Gheorghe Maurer era avansat în cadrul conducerii partidului;
B) Elena Ceauşescu devenea al doilea om politic în stat;
C) se introduceau alegerile pentru funcţii politice.

278. Funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România a fost introdusă din:

A) 1971;
B) 1974;
C) 1975.

279. O obsesie a lui Nicolae Ceauşescu a fost:

A) industrializarea forţată;
B) dezvoltarea agriculturii;
C) depăşirea Uniunii Sovietice în cursa contra înarmărilor.

280. Prin planul Valev (1964), României îi era destinată misiunea de a deveni în blocul
comunist:
A) o furnizoare de produse agrare;
B) o ţară industrializată;
C) un lider al Balcanilor.

34
281. Sovromurile reprezentau:
A) cooperative agricole de producţie;
B) întreprinderi mixte înfiinţate după primul război mondial;
C) întreprinderi mixte româno-sovietice înfiinţate după al doilea război mondial.

282. La 23 martie 1945, guvernul Petru Groza a legiferat:

A) reforma financiară;
B) reforma electorală;
C) reforma agrară.

283. Procesul de colectivizare a agriculturii în România de către comunişti s-a finalizat prin:
A) retrocedarea proprietăţilor confiscate prin reforma agrară din 1921;
B) înfiinţarea Cooperativelor Agricole de Producţie;
C) împroprietărirea ţăranilor.

284. După vârsta de 7 ani, fără excepţie, toţi copiii erau înregimentaţi politic în regimul
comunist în:
A) Şoimii Patriei;
B) Organizaţia Pionierilor;
C) Uniunea Tineretului Comunist.

285. Direcţia Generală a Securităţii Poporului a fost organizată încă de la început după
modelul organizaţiei similare din:
A) U.R.S.S.;
B) China;
C) după niciun model.

286. Ce înţelegeţi prin fenomenul Piteşti:

A) înfiinţarea fabricii de maşini Dacia de la Piteşti;
B) procesul de reeducare aplicat tuturor deţinuţilor şi opozanţilor politici în
închisorile comuniste;
C) un model de arhitectură urbană caracteristic regimului comunist.

287. O regiune preferată de regimul comunist pentru deportarea unor întregi comunităţi
etnice sau pentru stabilirea domiciliului obligatoriu în cazul opozanţilor politici a fost:
A) Banatul;
B) Bărăganul;
C) Maramureşul.

288. În 1948, a fost desfiinţată de către regimul comunist:

A) Biserica ortodoxă;
B) Biserica greco-catolică;
C) Biserica romano-catolică.

289. Armata Roşie a fost retrasă din România în anul:

A) 1948;
B) 1960;
C) 1958.

35
290. Ion Gavrilă Ogoreanu este cunoscut ca:
A) membru important al Partidului Comunist;
B) membru cunoscut al Securităţii;
C) luptător în rezistenţa anticomunistă.

291. România, Cehoslovacia şi Regatul Sârbo-Croato-Sloven (din 1929 Iugoslavia) vor

forma în 1921 alianţa regională cunoscută sub denumirea de:
A) Mica Înţelegere;
B) Puterile Centrale;
C) Tripla Alianţă.

292. Primul organism internaţional înfiinţat la sfârşitul primului război mondial în numele
principiului securităţii colective a fost cunoscut sub denumirea de:
A) Organizaţia Naţiunilor Unite;
B) UNESCO;
C) Societatea Naţiunilor.

293. Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată în perioada interbelică unirea României

cu:
A) Banatul;
B) Transilvania;
C) Basarabia.

294. Una dintre ţările care au format împreună cu România, în 1934, Înţelegerea Balcanică a
fost:
A) Grecia;
B) Polonia;
C) Bulgaria.

295. Unul dintre cei mai mari diplomaţi români interbelici, ales de două ori ca preşedinte al
Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, a fost:
A) Nicolae Titulescu;
B) Ionel Brătianu;
C) Nicolae Iorga.

296. Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1944, a fost încheiat între:

A) Germania, Italia şi Japonia;
B) Germania şi Uniunea Sovietică;
C) Germania şi Italia.

297. În urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940, România a pierdut următoarele
teritorii în favoarea Uniunii Sovietice:
A) nord-vestul Trasilvaniei;
B) Basarabia şi întreaga Bucovină;
C) Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.

36
298. România a fost obligată să cedeze Ungariei, la 30 august 1940, nord-vestul
Transilvaniei prin:
A) Tratatul de la Craiova;
B) Dictatul de la Munchen;
C) Dictatul de la Viena.

299. La 14 mai 1955, statele comuniste aflate în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, au
înfiinţat o organizaţie militară cunoscută sub denumirea de:
A) N.A.T.O.;
B) C.A.E.R.;
C) Pactul de la Varşovia.

300. Mişcările anticomuniste din România, în decembrie 1989, au început în oraşul:

A) Cluj Napoca;
B) Timişoara;
C) Bucureşti.

37
Răspunsuri:
1–A 101 – A 201 – C
2–C 102 – B 202 – C
3–A 103 – A 203 – B
4–A 104 – C 204 – B
5–C 105 – B 205 – C
6–A 106 – C 206 – C
7–A 107 – C 207 – C
8–B 108 – C 208 – B
9–B 109 – B 209 – B
10 – A 110 – A 210 – C
11 – A 111 – C 211 – B
12 – B 112 – C 212 – C
13 – B 113 – A 213 – B
14 – A 114 – C 214 – C
15 – A 115 – B 215 – B
16 – C 116 – C 216 – A
17 – C 117 – B 217 – B
18 – B 118 – B 218 – B
19 – A 119 – A 219 – C
20 – A 120 – B 220 – C
21 – C 121 – B 221 – C
22 – B 122 – B 222 – A
23 – A 123 – A 223 – B
24 – A 124 – C 224 – C
25 – C 125 – C 225 – B
26 – B 126 – A 226 – C
27 – B 127 – C 227 – B
28 – B 128 – B 228 – A
29 – A 129 – A 229 – A
30 – A 130 – B 230 – C
31 – C 131 – C 231 – C
32 – C 132 – C 232 – C
33 – A 133 – A 233 – A
34 – B 134 – C 234 – A
35 – B 135 – B 235 – A
36 – A 136 – B 236 – C
37 – A 137 – C 237 – C
38 – B 138 – B 238 – C
39 – C 139 – A 239 – B
40 – A 140 – C 240 – B
41 – C 141 – A 241 – A
42 – B 142 – C 242 – B
43 – B 143 – B 243 – A
44 – A 144 – C 244 – B
45 – A 145 – C 245 – C
46 – A 146 – C 246 – A
47 – C 147 – C 247 – A
48 – B 148 – C 248 – B
49 – A 149 – A 249 – B
50 – A 150 – C 250 – B
51 – C 151 – B 251 – A
52 – C 152 – B 252 – A
53 – A 153 – C 253 – A
54 – A 154 – C 254 – B
55 – B 155 – B 255 – C
38
56 – A 156 – C 256 – B
57 – A 157 – C 257 – A
58 – B 158 – C 258 – B
59 – A 159 – A 259 – B
60 – C 160 – C 260 – C
61 – C 161 – C 261 – C
62 – C 162 – B 262 – A
63 – B 163 – C 263 – B
64 – A 164 – A 264 – B
65 – C 165 – B 265 – C
66 – A 166 – C 266 – B
67 – B 167 – A 267 – C
68 – C 168 – B 268 – B
69 – B 169 – C 269 – C
70 – C 170 – B 270 – B
71 – B 171 – A 271 – A
72 – B 172 – C 272 – B
73 – A 173 – A 273 – B
74 – C 174 – C 274 – B
75 – B 175 – C 275 – B
76 – A 176 – C 276 – A
77 – B 177 – B 277 – B
78 – C 178 – C 278 – B
79 – B 179 – B 279 – A
80 – C 180 – C 280 – A
81 – C 181 – B 281 – C
82 – A 182 – C 282 – C
83 – B 183 – C 283 – B
84 – C 184 – B 284 – B
85 – B 185 – A 285 – A
86 – A 186 – B 286 – B
87 – B 187 – C 287 – B
88 – A 188 – A 288 – B
89 – C 189 – C 289 – C
90 – B 190 – C 290 – C
91 – C 191 – B 291 – A
92 – A 192 – C 292 – C
93 – A 193 – C 293 – C
94 – B 194 – C 294 – A
95 – C 195 – A 295 – A
96 – B 196 – C 296 – B
97 – C 197 – C 297 – C
98 – C 198 – A 298 – C
99 – C 199 – C 299 – C
100 – B 200 – A 300 – B

39