Milosescu Vlad

AMR 2B

Semne si simptome in fracturi la nivelul gambei

Prin fractură înțelegem o întrerupere a continuității osoase. Fracturile apar în momentul

în care forțele care sunt aplicate pe un segment depășesc capacitatea acestuia de a
opune rezistență. 

Fracturile gambei sunt produse de traumatisme puternice, violente, ca: accidente rutiere
sau accidente in timpul practicarii sporturilor de iarna: schi, snowbord. Pot fi foarte
grave si periculoase, in special daca sunt afectate pielea, muschii, nervii sau vasele de
sange. In aceasta categorie intra:

 Fractura de tibie, necesita aplicarea unui ghips

 Fractura de diafiza femurala (os de mari dimensiuni, localizat deasupra

genunchiului) – reprezinta o urgenta chirurgicala.

Diagnostic
 Medicul ortoped va examina piciorul si va pune intrebari cu privire la modul in
care s-a produs fractura, apoi va cere efectuarea de radiografiei/ tomografiei.
Imaginile trebuie sa contina atat diafiza osului, cat si extremitatile superioare si
inferioare ale tibiei si peroneului.

Pentru a stabili un diagnostic corect, doctorul va efectua exameninarea

neurologica si vascularizatia intregului membru inferior.

Tratament
Tratamentul fracturii de tibie se stabileste de catre medicul ortoped in functie de
natura si localizarea acesteia, luand in considerare varsta, starea generala de
sanatate si gradul de toleranta la medicamente.

Daca fractura  este izolata si localizata in partea mediana a osului (diafiza),

reducerea ortopedica se poate efectua manual, fara interventie chirurgicala,
ulterior folosindu-se ghips sau orteza pentru imobilizare.
Milosescu Vlad
AMR 2B

Timpul de imobilizare fluctueaza de la un caz la altul, de obicei fiind  de aproximativ 60 -

90 de zile.

Daca fractura de tibie este localizata in extremitatea superioara (platou tibial) sau
inferioara (fractura Dupuytren), interventia chirurgicala se impune. Timpul de imobilizare
este mai mic in acest caz, aproximativ 1 - 2 luni.

Atunci cand nu se aplica un tratament corespunzator, fractura de tibie poate genera

sechele, de aceea este bine ca pacientul sa constientizeze riscurile si complicatiile la
care se supune.
Daca nu se recurge la tratament chirurgical, din cauza ca perioada de repaus se
prelungeste, exista riscurile unor complicatii cum ar fi tromboflebita, pseudoartroza,
neconsolidarea corecta a fracturii sau consolidarea ei in pozitie necorespunzatoare. 

Pentru a evita aceste complicatii este indicat a se incepe mobilizarea cat mai curand
posibil dupa fractura. Chiar daca exista unele dureri, mersul cu sprijin trebuie sa
inceapa relativ repede si sa se efectueze in limita suportabilitatii.

De asemenea, fracturile deschise de tibie prezinta risc de infectie si de aceea atentia in

tratarea acestora trebuie sa fie maxima.