Vorbegte ca la TED a celebrulul autor american Carmine Gallo, autorul bestsellerulul The Presentation Secrets of Steve Jobs (Secretele prezentarit tn ‘opinia lui Steve Jobs), mu se adreseaza ‘numal celor care viseaza sau aspird sustini 0 prezentare la faimoasele conferinge globale TED (Tehnologie, Divertisment si Design). Cartea este ‘mai degrabi un instrument util desti- nat tuturor celor care igi dorese sh gi sustind sau si igi vanda idetle mult ‘mai bine decat au ficut-o pani acum, nDaci ai fost invitats% sustio prezen- tare la TED, atunei aceasta carte este Biblia ta, Dacd nu ai fost invitat st sustii o prezentare Ia TED 31 mi ai nniciointenfie #4 faci aga ceva, aceasta carte este, totusi, printre cele mai va Toroase pe care le vei citi vreodata, [pentru cd te va invata cum 88 te vinzi pe tine gi ideile tale mai convingator decit fi-al imaginat vreodati. Te va invita cum s8 aduni laolalts elemen tele pe care le au in comun toate pre- zentarile inspirate si if va arsta cum ‘st re-imaginezi modul in care te vezi ppe tine ca lider si orator. Nu uita cA, ddack nu poti s4 inspiri si pe altcineva cc ideile tale, nu conteaza cit de gro zave sunt, Ideile sunt atat de bune pe cit sunt actiunile care apar in urma comunicarii lor” —Carmine Gallo Vorbeste cala TED Carmine Gallo, autorul bestsellerului The Presentation Secrets lof Steve Jobs (Secretele prezentaril in opinia lui Steve Jobs), este consilierul tn comunicare al celor mai admirate brandur din lume. Fostreporter principal de stiri sicorespondentpentruCNN ‘CBS, Gallo este un orator popular de referinga, care alucrat cu director! executivi de la Intel, Cisco, Chevron, Hewlett-Packard, Coca-Cola, Pfizer, precum si cu numerosl ali, si care semneaz’ ceditorialul .My Communications Couch” (,Consiierul meu tn ‘comunicare") de pe Forbes.com. Gallo locuieste in Pleasanton, California, impreund cu sofia si cele dows fie ale lor Intra pe site-urile wwwtalkliketed.com si wwwwicarminegallo.com,Elogii pentru Vorbeste ca la TED -Premisa acestei citi, $i anume aceea ci prelegerile TED fur- hizeazi niste exemple silecti grozave, reprezinta o idee mag- nifici lar felul in care Carmine o pune in practica este chiar ‘mal grozav. Aceasti carte te va face un vorbitor mult mai bun” Guy Kawasaki, fost chief evanghelist’ la Apple siautor al cargii APE: Author, Publisher, Encrepreneur (AEA: autor, editor, antreprenor) -Inspir8, motiveaz si convinge audlensa! lata ce m-a ajutat ‘Carmine Gallo #8 fac, ar acum, gratie cAryii Vorbeste ca la Ted, ‘te poate ajuta si pe tine. Succesul depinde de abilitatea de a-fi sustine si prezenta viziunea, idelle $1 felurile, Invayi sa 0 fach can profesionist” Darren Hardy, editor si fondator al publicatiel SUCCES «ln aceasti carte, Gallo face un adevarat numar de magie: ne Arata ce face si fie atat de minunate cele mai grozave prele- geri din lume. Prin intermediul povesti, al detallulul, al per- spicacitatii si al pasiunii, Gallo ne ofera acele secrete la care ‘am putea recurge in cazul proprillor prezentaci, astfel incat ‘eamenil si-si doreascd realmente si ne asculte” Dan Roam, autor al cartilor The Back of the Napkin (Dosul servetelului) si Show and Tell (Arata si povesteste) * Rolul unui chief evanghelse este acela de a conduce o compante de la zero pin Ia punetul fm care are sufciente resurse a si se indrepte spre nol scopurt. (ed) ALTE CARTI DE CARMINE GALLO The Apple Experience: Secrets to Building Insanely Great Customer Loyalty (Experienta Apple: Secreteleconstruiri unel rela pe cermen lung cu client") ‘The Power of Foursquare: 7 Innovative Ways to Get Customers ‘to Check In Wherever They Are (Puterea onestiai: 7 modallta inedice de a-iface pe client sie alaturi forlunde s-araffa) The Innovation Secrets of Steve jobs: Insanely Different Principles for Breakthrough Success (Steve Jobs Secretele ‘ovattet Princip radicate peneru un succes rasundeor") The Presentation Secrets of Steve Jobs: How to Be insanely Great in Front of Any Audience (Secrevele prezentarl in opinta tui Steve Jobs: Gum sa ft nerediil de mare i fopa oredr public) Fire Them Upt 7 Simple Secrets to: Inspire Colleagues, Customers, and Clients; Sell Yourselt Your Vision, and Your Values; Communicate with Charisma and Confidence (nflactireaza-it7 secrete simple ca sti inspiri colegt si client: sate vin pe tne, viziunea tas valorie tale: 5a ‘comunet cu charisma s!neredere) 10 Simple Secrets of the World's Greatest Business Communicators (Cele 10 secrete simple ae celor mal mart specialist a nivel mondial tn comuntcarea din domentul ‘afacerilor) “Eatcura Amalteea, Bucurest, 2015, (n=) ** Baicura Curtea Veche, Bucurest, 2011. (ne)| | ‘TALK UKE TED ‘Text Copyright © 2014 by Carmine Gallo Published by arrangement with St. Martin's Pres, LLC All ights reserved (© 2018 Ealtura ACT si Politon pentru prezenta edie roméneascS Eitura ACT si Poiton Str Tncinats 128, Sector 5, Bucuress, Roméni, C.P. 050202. ‘te 0723 150 590, e-mail: office@actsipoliton co ‘worm actsipoitonro/blog ‘Tadueitor: Radu Fp Redactor: Ines Simonescu Editor: Maria Nicula ‘Tehnoredactor: Teodora Viddesct CCoperta: Marian lordache Copyright Manager: Andrel Popa Descrierea cP GALLO, CARMINE \Vorbeste eala TED / Carmine Gall; trad: Radu Flip. - Bucuresti ACT sPalton, 2018 {SON 978-606-913-415-3 | Filip, Radu (trad) 1599) Hlotect Nationale a Romaniel [AVERTISMENT: Distribuires, copierea sau piratarea tn ore fel a ‘acestel citi nu este pedepsits numa prin lege, dar contravine 6 {uturor normelor# principio etice i slntoase pe care un ast! de tity le promoveaz3. Ce fel de efect va avea enerpa pe care vret 53 0 transmitei mal departe, dacd aceasta vine rin fur, legaltate 4ilips8 de respect fata de autor sl fata de tot! ce care au contebul {a crearea acest’ cit, astfel ca ea 58 ajung’ la dumneavoastra? Carmine Gallo Vorbeste ca la TED CELE 9 SECRETE ALE VORBITULUIIN PUBLIC ALE CELOR MAI STRALUCITE MINT! ALE LUMIl Traducere din limba engleza de Radu Filip Bar si Politon 2018Vanessoi, cu dragoste s!recunostintaCUPRINS MULTUM INTRODUCERE: delle sunt moneda secolulu douazeci slunu PARTEA I: Aspectul emotional 1. Elibereaza maestrul din tine 2. stapaneste arta de a spune povest! 3. Faconversatie PARTEA All-A: Elementul noutatil 4. lnvata-ma ceva nou 6. Ofera momente care sa lase publicul cu gura cascata, 6. Destinde-te! PARTEAA I-A: Aspectul memorabil 7. Respect regula celor18 minute 8. Zugraveste 0 imagine mentala prin experiente ‘multisenzoriale ‘9. Ramai pe drumul tau ‘Nota autorulul NoTE u 15 29 31 63 105 v7 149 v9 an 237 239 263 307 a7 310MULTUMIRI Pentru o prezentare extraordinara e nevoie de o echips de oameni care si isi ofere sfturile,informatille si abilittile Nici pentru scrierea si publicarea unei cri lucrurile nu stau altfel. In foarte mare masur’, este vorba de un efort de echipa Echipa de la St. Martin's Press este cu adevarat excep sional. Editorul meu, Matt Martz, mi-a impartisit pasiunea pentru acest subiect inci de la Inceput. Am fost ,pe aceeasi lungime de unda" pe parcursul intregulul proces. Indruma- rea, feedbackul si judecata lui m-au ajutat s& confer cirsi Vorbeste ca la TED o structur’ narativ pe care ered cf eiti- torul o va gis! Informativs, instructiva, inspiratoare gi dis- tractivi, De asemenea, dorese si le mulgumese multor altor persoane dela St. Martin's Press care mi-au impareasitentu- iasmul pentru prezentul project. Cu sigurant, lista de mat jos nu este una exhaustiva, dar mi-ar plicea si le adresez ‘muljumiri speciale lu Sally Richardson, Dan Weiss, Laura Clark, Michelle Cashman, Mariann Donato, Michael Hoak, Kerry Nordling, Christy DAgostini, precum si lul Robert Allen si devotatei echipe de la Macmillan Audio. Roger Williams, agentul meu literar si director general al New England Publishing Associates, e mai mult decat un coleg. Este un prieten de incredere, un sfatuitor si un2 Carmine Galo mentor. Roger, iti mulfumese pentru indrumarea ta conti- ‘nud si pentru inspiratia ta. Consilierii mei pentru discursuri de la BrightSight Group, Tom Nellssen si Les Tuerk, merita o recunoastere special’. M-au inspirat s8-mi impartises¢ ideile prin inter- ‘mediul unor prezentiri sintetizate, la mai multe tipuri de conferinte, intalniri si evenimente. Le sunt etern recunos- citor pentru minunata lor prietenie si indrumare. Compa- nla BrightSight insasi se bazeaza pe activitatea unei echipe exceptionale de specialisti pasionati si i mulsumesc fiec’- ruia dintre ei: Cynthia Seeto, Christine Teichmann, Jeff Lykes, Michele DiLisio si Marge Hennessy. Carolyn Kilmer, manager comunitar la Gallo Communica- tions, e 0 mare admiratoare a prelegerilor TED si s-a lansat ‘cu entuziasm in cercetare. A urmarit nenumarate prele- geri ca s& ajute la clasificarea discursurilor, subiectelor si tehnicilor. Munca lui Carolyn a fost utla, flindcd m-a ajutat si dau structura volumului imens de materiale pe care le aveam de analizat. Sunt deosebit de mandru de elementele stiintifice pro- funde existente in spatele tuturor tehnicilor. Fiecare dintre aceste tehnici este eficienta pentru ci se bazeazi pe modul in care functioneaza creierul uman $1 pe felul in care pro- ‘ceseazi i isi aminteste informasia. Prietenul meu Danny Mourning este avocat si fost asistent universitar de cerce- tare in domeniul comunicatillor: Danny mi-a fost o adeva- ratd cutie de rezonangi care m-a orientat adesea in direcsia punandu-ma in legiturd direct cu profesori cer- cetatori sau prezentandu-mi lucrari academice noi cu pri- vire la subiecte Inrudite. Danny are o pasiune incredibila de a comunica idet si ft multumese pentru perspectiva lu Muttumt 3 Cea mai important recunoastere trebule si-i fle rezer- vata sotie! mele, Vanessa Gallo. Vanessa a lucrat far’ odihna pentru a ajuta la inchegarea conginutulul acestel ciryl.A re- alizat cercetari exhaustive, a editat manuscrisul mainte de 2-1 preda sia urmarit ore intregi de prezentiri TED. Com- petenga ei intr-ale scrisului si editarit a fost inestimabila. Experienfa Vanessei ca preparator la psihologie in cadrul Universitatii de Stat din San Francisco ne-a ajutat totodat’ s& analizim vorbitorii din punct de vedere al limbajului lor corporal, al gesturilor si al exprimarii verbale. Credinfa ne- clintita a Vanesset fn acest subiect si in valoarea acestor {dei mi-a alimentat zilnic pasiunea 51 entuziasmul. lar felul {In care jongleaz’ Intre gestionarea afacerii noastre si grija pentru ficele noastre, josephine si Lela, e dincolo de inge- Tegerea mea. Insi face totul cu maiestrie. Este cu adevirat insplragia mea. Multumirt speciale familiei mele pentru sustinerea lor: Tino, Donna, Francesco, Nick, Ken 5i Patty. Mama mea, Giuseppina, va avea intotdeauna un loc special in inimamea, alituri de tatil meu, Franco, plecat dintre noi, care m-a in- vitat ce inseamna credinga, curajul si hotararea.INTRODUCERE Ideile sunt moneda secolului douazeci $i unu Sunt o magina de Invatat, lar cesta ¢ locul unde se poate invata.” — TONY ROBBINS, TED 2008 IDEILE SUNT MONEDA secolulul douaizec! $1 unu. Unil oa- ‘meni sunt exceptional de bun! in a-s prezenta ideile. Abili- tapile lor le amplifica importanta 1 influenta in societatea de astizi. Nimic nu inspira mai mult decat o idee indraz- neat transmis de un vorbitor extraordinar. Ambalate gi transmise eficient, idelle pot schimba lumea. Asadar, n-ar i uimitor sa identific}acele tehnici pe care le au in comun ‘cei mai mari oratori, s3-i vezi sustindnd prelegeri care te las cu gura cdscata si s& aplici secretele lor pentru a-Si ulmi propriul public? Acum posi, datorita unei conferinge renumite in toatd lumea, care isi public& gratuit pe internet cele mai bune prezentiri~ TED (Tehnologie, Educatie, Design) ~, datorita unei analize stiingfice a sute de prezentiri TED, ‘a unor interviuri directe cu cei mai populari vorbitori de la16 Carmine Gallo ‘TED sia propriilor mele revelagii adunate in ani intregi de {indrumare a influentilorlideri ale celor mai admirate branduri din lume. Vorbeste ca la TED se adreseazi tuturor celor care vor sd invete s& vorbeascd cu mai multd ineredere si autoritate. ‘Tuturor celor care sustin prezentiri, vand produse si servi- cii sau conduc oameni care au nevoie si fie inspirafi. Dacd al dei ce merita $4 fle transmise mai departe, tehnicile din aceasta carte te vor ajuta sa slefuiesti si 5A prezinti aceste dei mult mai convingitor decat fi-ai imaginat vreodata, in martie 2012, avocatul specializat in drept civil Bryan Stevenson a sustinut un discurs in fata a 1,000 de persoane care participau la conferinta anuala TED din Long Beach, California. A primit cele mai indelungate aplauze la seen’ deschisd din istoria TED, iar prezentarea lula fost vizionata de aproape doud milioane de ori on-line. Timp de 18 minute, Stevenson a fermecat publicul, facdnd apel la mintea si la inima celor prezenti. Combinasia a funcyionat. Stevenson mia spus c& participangii din acea zi au donat in total un milion de dolari pentru organizatia lui non-profit Equal Justice Initiative’. Asta inseamna peste $5.000 de dolari pentru flecare minut in care a vorbit. Stevenson nu. oferit o prezentare in PowerPoint. Nua oferit nici elemente vizuale, nici slide-url, nici vreun alt fel de recuzita, Puterea naratiunii sale e cea care a adus victoria, Unii dintre vorbitorii populari de la TED prefera sa folo- seasca prezentari in PowerPoint pentru a intéri impactul narafiunit. In martie 2011, profesorul David Christian a lansat o miscare de predare a ,Marii Istorii" in soli, dup *iniiativa pentru ojustiie egal. (nt) ‘eile sunt moneda secolull doutzeci sun v cea sustinut un fascinant discurs TED de 18 minute, la care ‘a adaugat slide-uri captivante si grafice interesante. .Ma- rea Istorie” fi Invafi pe elevi cum a evoluat lumea si care e locul ei in univers. Prezentarea lui Christian, care acopera 13 miliarde de ani de istorie in 18 minute, a fost vizualiza- 18 de peste un milion de ori Christian si Stevenson au stiluri de prezentare aparent diferite si vei auzi de amandot pe parcursul acestei cari Unul spune povesti, celdlalt ofera munti de informatii cu slide-uri pline de imagini, dar amandoi sunt captivangi, dis tractivi si capabili si inspire, deoarece au in comun ace- leasi noua secrete. Ei Inteleg stiinta si arta de a convinge. Dupa ce am analizat mal bine de 500 de prezentiri TED {adica, peste 150 de ore) si am discutat personal cu vorbi: tori de succes la TED, am descoperit ca prezentirile TED cele mai populare au in comun noua elemente. I-am inter- vvievat si pe unil dintre cei mai buni neurologi, psihologi si specialisti In comunicare din lume, ca si infeleg pe dep! ‘cum de functioneaz3 atat de bine principille care stau la baza acestor elemente. Cel mai bun lucru este c’, odata ce al Invatat secretele pe care le impartasesc acesti oratori, le oti adopta si tu si poti iesi in evidenfa la urmatoarea pre- zentare. Acestea sunt tehnici pe care le-am folosit ani de zile in consultanta pe care am acordat-o unor directori ge- nerali, antreprenori si lideri, care au inventat diverse pro- duse sau care conduc companil ce au legiturd cu viata ta de zi cu zi. Desi probabil cd nu 0 s& vorbesti niciodata lao conferinga TED, daca vrei s& al succes in afaceri, ar fi bine ‘8 poti face o prezentare demnd de TED. Aceasta inseamna si aiba un stil Indraiznet, proaspat, contemporan si convin- ‘ator, care te va ajuta si-ti cAstigi publicul1 ccarmine Gallo IDE! CARE MERITA SA FIE RASPANDITE Richard Saul Wurman a inifiat conferinga TED in 1984, dar a gindit-o ca pe un eveniment unic. §ase ani mai tarziu, a {ost reinventata sub forma unei conferinte de patru zie, in Monterey, California. Contra sumei de 457 de dolar, part- cipantii puteau urmari o diversitate de prelegeri cu sublecte din domeniile tehnologiel, educatiei si designulul (TED). 1m 2001, Chris Anderson, proprietarul unel revise de teh nologie, a achizitionat conferina, lar in 2009 a mutat~ Long Beach, California, In 2014, conferinta TED a initiat 0 cediie in Vancouver, Canada, reflectand astfel suecesul et la nivel international. and in 2005, TED era un eveniment care avea loc 0 dati pe an; 4 zile, 50 de vorbitori, prezentari de 18 minute. In acel an, Anderson a adugat o conferint3 inrudit3, numita ‘TEDGlobal, ca sa ajunga la un public international. In 2009, organizasia a inceput s& acorde licenge unor teri, care pt teau si organizeze proprille evenimente TEDx la nivelul comunitatilor lor. Inte-un interval de trei ani, au fost susti- niute mai mult de 16.000 de prelegeri la evenimentele ‘TEDx din toatd lumea. Ast3zi, se organizeaza cinct event- mente TEDx in fecare zi in peste 130 de sat in ciuda uimitoaret cresteri a conferinfei ca afacere, vorbitorii TED au fost prezentati unui public global mai ‘mare prin lansarea site-ului TED.com, in iunie 2006. Site-ul a publicat sase discursuri pentru a testa piafa. Sase luni ‘mai tarziu, site-ul avea doar 40 de prezentiri,ins& atrasese peste trel milioane de vizioniri. Lumea era gi inc& male, in mod clar, flimanda de idei extraordinare prezentate intr-un mod atractiv, doll sunt monede secolu doutzec stuns 0 In 13 noiembrie 2012, prezentarile de pe TED.com atinseserd un miliard de vizualizari, iar acum sunt urmari- te, In medie, de 1,5 milioane de ori pe 2i. Videoclipurile sunt traduse fn 90 de limbi si in fiecare secundi, zi de zi, incep 17 noi vizualizéri ale unor prezentatl TED. Potrivit Jui Chris Anderson: ,Candva erau 800 de persoane care se strangeau o dat pe an, acum sunt cam un milion de per- soane pe zi care se uit on-line la discursurt TED. Cand am publicat prima oard cateva dintre discursurile noastre ca experiment, am primit raspunsurl att de entuziaste, incat ne-am hotirat s4 transformam complet organizafia si si ‘nu ne mai gandim la noi ingine atat de mult cala 0 conferinga, cica la niste «idet care meritd si Ne rspandite», constru- ind in jurul lor un mare site. Conferinga este in continuare ‘motorul, dar site-ul de Internet este amplificatorul care transmit ideile in lume”. Primele sase discursuri TED publicate on-line sunt considerate clasice printre fanii care se autointituleaza pli- ni de afectiune ,TED-ist!’. Intre vorbitori se numarau Al Gore, Sir Ken Robinson si Tony Robbins. Unii dintre acesti vorbitori foloseau prezentari clasice cu slide-url; ali nu. Dar tojisustineau discursuri emofionante, originale $1 me- morabile. Astizi, TED a devenit o platforms atat de influ- enti, ineat actor! si muzicieni renumifi se duc fintd spre scena TED, atunci cAnd au idei pe care vor si le imparti- seasca, La cateva zile dupa acceptarea Oscarulul pentru cel ‘mai bun film, Ben Affleck, regizorul flmului Argo, a aparat la TED, in Long Beach, ca si vorbease4 despre activitatea desfésurata in Congo. Mai devreme in acea siptimand, ‘antareful Bono de la U2 sustinuse o prezentare despre succesul campanillor impotriva sardciei din intreaga lume.20 ‘carmine Galo Atunci cnd celebritisile vor si fie luate fn serios, jau cu asalt scena TED. Sheryl Sandberg, director operational la Facebook, scris bestsellerul Lean In (Managementul de tip leany’ dupa ce prezentarea ei TED avand ca subiect femeile la locul de munca a devenit virald pe TED.com. Prezentirile TED schimba modul in care vid oamenti lumea si constituie adevirate rampe de lansare pentru miscari din domeniile artei, designului, afacerilor, educatiel, sindtatii, stiintei, tehnologiei si problemelor globale. Realizatoarea de docu- ‘mentare Daphne Zuniga a participat la conferinta din 2006. Eaa descris-o ca flind ,o adunare unde cei mai mari antre- prenori, designeri, oameni de stiinta si artisti din intreaga, lume prezint3 nol idei uimitoare, in cadrul a ceea ce nu poate fi caracterizat decat ca un Cirque du Soleil pentru minte” Nu mai exist un astfel de eveniment, spune Zuniga. Sunt patru zile de invatare, de pasiune s1 inspirasie... care te stimuleaza intelectual, dar n-am crezut niciodatd ca ideile pe care le auzeam imi vor merge sila inima’: Oprah Winfrey a formulat odata si mai succint aceasta idee: ,TED este lo- ‘cul unde se duc oamenti sclipitori ca s& aud’ $1 alti oameni sclipitori care isi impartasesc idelle”, SECRETELE PREZENTARIIIN OPINIA LUI STEVE JOBS. Ma aflu in pozifia unica de a analiza prezentirile TED. Am scris o carte intitulata The Presentation Secrets of Steve Jobs (Secretele prezentaril in opinia lui Steve Jobs), care a ajuns bestseller international Se stie ci au existat directori generall, * carte aparuta cu tittl Loan In - Femelle munca svolnta dea conduce, la Bditura Litera, Bucurest, 2015. (nt) ol sunt moned secolull doubzedt un a celebri care au adoptat principiile dezviluite in aceasta carte, iar sute de mii de specialisti din toata lumea folosese metoda pentru a-si transforma prezentiile, Am fost flatat de atentie, daram vrut si-i asigur pe cititori c tehnicile pe ceare le-am explorat in Presentation Secrets nu erau exclasiv ale lui Steve Jobs. Cofondatorul Apple si vizionarul intr-ale tehnologiei a fost, pur si simplu, foarte bun la reunirea lor, ‘Tehnicile erau foarte -asemiinatoare” cu cele de la TED. in carte, evideniez faptul ci renumitul discurs al lui Steve Jobs sustinut la ceremonia de absolvire la Universi- tatea Stanford, in 2005, a fost o ilustrare magnificé a capa- citatit lui de a captiva publicul. In mod ironic, discursul este unul dintre cele mai populare videoclipuri de pe TED. ‘com. Desi nu este oficial un discurs TED, confine aceleasi elemente pe care le consin si cele mai bune prezentiri TED sla fost vizionat de peste 15 milioane de ori -Timpul vostru este limitat, asa c& nu-l risipigi traind viaga altcuiva*, Nu va lasati prinsiin capcana dogmei - cea ce inseamna sa traifi conform cu rezultatele gandirii altor ‘oameni’, le-a spus Jobs absolventilor. ,Nu lasasi zgomotul opiniilor altora s& va inabuse vocea interioara, $i, cel mal Important, aveti curajul s3 va urmati inima $1 intuigia. Cum- va, ele stiu deja ce vreti cu adevarat sa deveniti” Cuvintele lui Jobs se adresau in mod direct tipulul de oameni care ‘sunt emotionati de prezentarile TED. Acestia sunt edutitori Sunt oamenii dornici sa inveye. Nemulfumisi de statu-quo, i cauti idei care inspira si sunt inovative, care Imping lumea Inainte. Cu Steve Jobs, ai invagat tehnicile de la un singur ‘maestru, dar in Vorbeste ca la TED Il ai pe toti la dispozitie.Fy carmine Gato DALE CARNEGIE PENTRU SECOLUL XxI Vorbeste ca la TED exploreaza stinta comunicaril mal pro- fand decat aproape orice alti carte aflati astizi pe plat Ihi prezinta barbayi si femei ~ oameni de stiint, scrltor, educatori, ecologist! silideri renumiti care pregatese si susfin discursul vieti lor. Fiecare dintre eele peste 1.500 de prezentiri care sunt disponibile gratuit pe site-ul TED te poate invita ceva despre vorbitul In public ‘Atunei cnd am inceput s8 ma gandese prima oard si seri: o carte despre secretele vorbitulul In publicin cadrul discarsurilor TED, m-am gandit la ea din perspectiva unui Dale Carnegie al secolulu! XXL. In 1915, Carnegie a sers prima carte despre vorbitul in public si despre self-help destina- ‘4 maselorlargl, The Art of Public Speaking (Arta de a vorbi in public). Intuitia lui Carnegie a fost impecabils El reco- manda ca vorbitorii si yin8 discursuri seurte. Spunea ci Povestirile constitule modalitati puternice de a te conecta ‘emotional cu publicul. Sugera folosirea unor instrumente retorice, cum ar fi metaforele si analogile. Cu trei sferturt de secol inainte de inventarea PowerPoint-ulul, Carnegie vorbea despre folosirea unor mijloace vizuale auxiliare.In- felegea importanga entuziasmului, a practicll $1 a unul stil de exprimare puternic pentru a impresiona oamenil, Ceea ce recomanda Carnegie in 1915 rimane fundamental co- municariieficiente si in ziua de astdzi, Desi ideea lui Carnegie era corecta, el nu avea toate instrumentele disponibile astazi. Oamenii de stings care folosesc IRM (imagistica prin rezonansa magnetics) pot * “Aparuta sub numele de Cum sd vorbim in public la Edita Curtea ‘Veche, Bucuresti, 2000. (nr) lle sunt moneda secolutl doutzect unt 23 scana creierul camenilor si pot vedea cu exactitate ce zone se activeaz3 atunci cdnd subiectul indeplineste o anumita sarcin, cum ar fl acea de a-i vorbi unel persoane sau de a asculta pe cineva. Aceast’ tehnologie precum si alte in- strumente ale stiinfei moderne au dus lao avalanga de stu- dil in domeniul comunicarii. Secretele dezviluite in prezenta carte sunt sustinute de cele mal recente descope- rirl stiinfifice ale celor mai mari mini ale planetei si dau rezultate. Este pasiunea contagioas3? Vei afla. Chiar pot povestile sa ,sincronizeze" mintea ta cu aceea a persoanei care te asculta? Vei descoper! raspunsul. De ce este mai bund o prezentare de 18 minute decat una de 607 De ce au ajuns virale videoclipurile in care Bill Gates da dru- mul unor Fanfari In public? Vei afla si rAspunsul la aceste fintrebari, Lui Carnegie i-a lipsit si cel mai puternic instrument pe care'il putem folosi noi pentru a inva arta vorbitului in public: Internetul, care urma si apard abia dupa 40 de ani de la moartea sa. Astizi, datorita disponibilitasii unel transmisiuni cu bands larg, oamenii pot si vizioneze vi- deoclipuri pe TED.com si sa vada cum cele mai stralucite minfi ale lumii sustin prezentarea viesii lor. Odata ce ai invajat cele noua secrete, ai citit interviurile cu vorbitorit populari de la TED si ai infeles stiinga aflata In spatele tuturor acestora, te poti indrepta spre TED.com, ca si vezi prezentatoril in actiune, folosind abilitasile despre ‘care tocmai ai citit.ACUM NE OCUPAM CUTOTII DE VANZARI Cei mai populari vorbitori de la TED sin prelegeri care se remarca dintr-un ocean de idei. Aga cum observa Daniel Pink in To Sell Is Human (Sa vinzi e omenestey’, ,fie c3 ne place, fie c& nu, acum ne ocupam cu tofii de vanzari", Dac ‘a fost invitat SA sustil o prezentare la TED, atunci aceasti carte este Biblia ta. Dac nu ai fost invitat sa sustii o prezen- tare la TED si nu al nicio intenfie s faci asa ceva, aceasti carte este, totus, printre cele mai valoroase pe care le vei citi vreodatd, pentru ca te va invita cum sa te vinzi pe tine siideile tale mal convingator decat ji-ai imaginat vreodata, Te va invita cum si aduni laolalta elementele pe care le au in comun toate prezentarile inspirate si ji va ardta cum si re-imaginezi modul in care te veri pe tine ca lider si orator, Nu ulta 3, dacd nu pofi sa inspiri si pe altcineva cu ideile tale, nu conteaza cat de grozave sunt. [deile sunt atat de bune pe cat sunt actiunile care apar in urma comuntearii lor, Carmine Galo CARTEA VORBESTE CALA TED ESTE IMPARTITAIn trel parti, flecare dezvaluind trei componente ale unei prezentari de natura s4 inspire. Cele mai captivante prezentiii sunt: ‘+ EMOTIONALE- Ma impresioneaza. = NOI- Ma invaja cova nou. ‘+ MEMORABILE - Prezinta continutul astfel neat 88 nut ult nielodata, Ul A vinde © omeneste, la Rditura Publica, * carte aparuta cu t Bucuresti 2013. (nee) dott sunt moneda secolutl doutzec sun 25 ASPECTUL EMOTIONAL Marii orator iti influenteazs mentalul site impresioneaza, rmergindu-jidrept la inima. Cei mai mulsi oameni care sus- sin prezentari uita partea legata de ,inims" In capitolul 1, vei nvaifa cum si eliberezi maestrul din tine, identificand ce anume te pasioneaza cu adevarat. Vei citi despre cerce- tari - nepublicate inca in presa popular’ ~ care explica de ce pasiunea este secretul stapanirii unei abilitagi cum e vorbitul In public. Capitolul 2 te iavag cum sa stpanesti arta de a spune povesti side ce ajutS povestle pe ascults tori si se ataseze emotional de subiectal prezentat. Vel ala despre descoperiri noi care aratd cum reusese povestile si -sineronizeze” mintea ta cu mingile celor din public, perini- {ndu-t si creezi conexiuni mult mat profunde s1 mai sem- nificative decat ai reusit vreodata In capitolul 3, vet invlja cam reusese prezentatorii TED s8 aigeze un limbaj corporal siun discurs verbal care sunt atat de autentice side naturale, de parca ar purta 0 conversate, iar nu de parca s-ar adresa unui public mare. Vel Intalni si vorbitort care au petrecut 200 de ore cu repetarea unei prezentari si vel inva cum at exersat. Vei Invi tehnici care si-yifacd prezena gi discur- sul mai confortabile si eu mai mult impact. ‘ASPECTUL NOUTATIL Potrivit specialistilor in neurostiinge pe care i-am intervie- vat, noutatea constituie cel mai eficace mod de a capta atentia unel persoane. Managerul de tendinge al YouTube, Kevin Allocea, spunea unui public TED ci, intr-o lume in care fiecare minut sunt incarcate videoclipuri cu 0 durati de oud zile, .numai ceea ce e cu adevarat unic si neasteptat26 Carmine Gallo poate si iasi in evidensa’. Crelerul nu poate si ignore as, pectul noutifi, iar dupa ce vel adopta tebnicile din aceasta sectiune, ascultitori ti nu vor mai putea s3 te ignore. In ‘apitolul 4, vom vedea cum cei mai buni prezentatori TED isiantreneazi publicul cu not informapii sau cu o abordare noua asupra unui domeniu de studiu.Capitolul 5 se refer la oferirea acelor momente care sa lase publicul cu gura scat, pundndu-1 th lumina pe acei vorbitori care concep si ofera cu atentie, In mod congtient, momentele , au’, despre care publicul vorbeste chiar si peste cativa ani. Ca: pitolul 6 abordeaza elementul delicat, dar important, at ‘umorulul autentic~ cdnd sa folosesti, cum sa-lfolosesti si cum si fii amuzant fara sa spui o gluma. Umorul este unie Pentru flecare prezentator 51 trebuie s8 constituie o parte integranta a stilului tau personal de prezentare. ASPECTUL MEMORABIL, Poate ca af idei inedite, dar daca publicul tau nu poate sisi aminteascé ce ai spus, aceste idei nu conteaza. In capitolul 7, voi arata de ce prezentarea TED de 18 minute este inter- valul de timp ideal pentru a-fi transmite ideea. Si, da, exis: a elemente stiintifice care sustin acest lucru. Capitolul 8 se ocupa de importanta crearii unei experiente vii, multi senzoriale, astfel ineat publicul sa-si poata reaminti cu mai ‘mult succes continutul. In capitolul 9, subliniez importan- ta dea ramane pe drumul tiu, care este ultimul secret pentru a fiun vorbitor autentic, veritabil, in care oamenii sa simt3 c& pot avea incredere. Fiecare capitol prezintd o tehnic& specifics, impartasiti de cei mai populari vorbitori TED, insofita de exemple, ide! si interviuri cu persoanele care au sustinut prezentarile. ‘doit sunt moneda secotul doutzod un 7 ‘Am inclus $i ,note TED” In fiecare capitol: sfaturi specifice care te vor ajuta si aplici secretele in urmiitoarea ta prezen- tare. In aceste note, vei gisi numele vorbitorulul i tithul pre~ zentirii sale, ca s-o poti céuta mai usor pe TED.com, In fiecare capitol, vom cerceta si aspectele stiintfice aflate la bbaza secretului prezentat - de ce funcfioneaza si cum pof si apliei tehnica pentru a-ti duce prezentarea la un nivel supe- rior. In ultimii 10 ani, am invagat mai mult decat am stiut ‘vreodatii despre mintea umana, Aceste descoperiri au im- plicatil profunde pentru urmatoarea ta prezentare, INVATA DE LA MAESTRI {In Mastery (Maiestrie), autorul Robert Greene sustine ci aver, cu tofil abilitatea de a forja limitele potensialulul uman. Puterea, inteligenta si creativitatea sunt forge pe care le putem elibera cu ajutorul une! mentalitati sia unor abili- ‘afi potrivite. Oamenii care sunt maestri in domenille lor (de exemplu, arta, muzica, sport, vorbitul in public) au un mod diferit de a vedea lumea. Greene crede ca termenul geniu ar trebui demistificat, deoarece avem ,acces la infor- ‘mati si cunostinge Ia care maestrii din trecut nici nu visa”. TED.com este o mina de aur pentru cei care vor si ob- {ind maiestria in domeniul comunicarii, convingeril si vor- bitului in public. Vorbeste ca la TED iti va da instrumentele necesare si ifi va ardta cum si le folosesti pentru afi gist vocea si poate chiar norocul. Oratorii mai buni decat media au, in general, mal mult succes decat ceilalfi oameni, dar oratorii extraordinar\ini- slaza adevarate migcari. Sunt tinusi minte si venera dupa numele de familie: Jefferson, Lincoln, Churchill,Kennedy, King, Reagan. Esecul de a comunica eficace in afaceri este un drum rapid catre insucces. Inseamna ci start-up’-urile nu vor f inflintate, produsele nu vor fi van- dute, proiectele nu vor fi sustinute gi carierele nu vor lua avant, Abilitatea de a sustine o prezentare demna de TED ar putea si constitule diferenta dintre a te bucura de ovafii sia trudi Intr-o obscuritate lipsita de speranti. Esti inca vviu, Asta Inseamna cd viaja ta are un scop. Al fost destinat ‘marefiei. Nu-ti sabota potentialul pentru ci nu pofi si-$1 comunict idetle. La TED 2006, maestrul motivational Tony Robbins spunea: ,Lideril eficace au abilitatea de a se indrepta atat pe ei insisi cat si pe ceilalti catre acriune, deoarece infeleg forfele invizibile care ne modeleaza”®, Comunicarea pasio- hata, puternica si de natura sa inspire este una dintre for- selecarene acs mergem mai departe care nemodeleaza. Reprezentand o nous abordare de a rezolva probleme vechi, povestile inspiratoare, modalitigile interesante de a oferi informatiile si ovagiile la scena deschisa sunt cunos- cute ca ,momentele TED” Creeaza aceste momente, Capti- veazi publicul. Inspiri-1. Schimbs lumea. lata cum... “Firma de obiceinow-infinjats cu o dezvltare foarte rapid, care vine {in intimpinarea unet cerinje a piel prin crearea sau oferirea unui rodus, proces sau servic inovator (ntr) PARTEAI Aspectul emotional ‘Aspectul esential al formatulul TED ste ca avem oament Care intra in tegaturs cu alti cameni intr-un mod direct $1 _aproape vulnorabilE ca sl cum al fi dezbracat pe scend, ‘ca 88 spun asa. Discursurile care functioneaza cel mai bine sunt cole in care oameni pot sa simta cu adevarat ‘ceasta umanitate. Emotile visurile, imaginatia, ~ HRS ANDERSON, CURATOR, TEDElibereazi maestrul din tine Pasiunea este coa care to va ajuta sa creezi coa mal Inalta expresie a talontulu tau LARRY SMITH, TEDX, NOIEMBRIE 2017 AIMEE MULLINS ARE 12 PERECHI de picioare. La fel ca ma- joritatea oamenilor, s-a nascut cu dou’, dar, spre deosebire de cei mai mul, lui Mullins a trebuit s3 i se amputeze am- bele picioare de sub genunchi, din cauza unei afectiuni me- dicale. Mullins a trait rd partea de jos a picioarelor de la prima ei aniversare. ‘Mullins. crescutintr-o familie din clasa de mijtoc, ntr-un ‘ras al clasei de mijloc, Allentown, Pennsylvania, dar reall- zarile sale sunt departe de afi obisnuite. MediciiIui Mullins au sugerat c o amputare timpurie fi va oferi cea mai buna sans de a avea 0 mobilitate rezonabili. Cat a fost copil, Mullins nu a avut nimie de spus cu privire la aceasta deci- aie, dar atunci cand a crescut, a refuzat sa se considere sau sd adopte eticheta pe care i-o puneau cei mal mulji oameni:32 Carmine 6 invalid’ In schimb, a decis c& membrele protetice fi vor Oferi superputeri la care alfii nu pot decat sa viseze. Mullins a redefinit invaliditatea. Asa cum ti spunea co- ‘micului si gazdei de talk-show Stephen Colbert, multe ac- trite au mai mult material protetic in sAni dec&t are ea fa tot corpul,.si nu spunem cd jumatate din Hollywood este invalid’, Mullins a recurs la superputerile ei ~ membrele prote- tice - ca sd alerge in cursa programulul NCAA Division One" de la Universitatea din Georgetown. A doborat trel recorduri mondiale Ia atletism s1 la saritura In lungime, la Jocurile Paralimpice din 1996, a devenit top-model si ace tifa si a obfinut un loc pe lista anual a revistei People a celor mai frumosi 50 de oameni, In 2009, Mullins, cu o inalyime de 1.72 em, s-aridicat pe scena TED la 1.85 cm, inaltime pe care a ales-o pentru aceas- 1 ocazie. Mullins alege intre diferite picioare, astfel incit 8 se potriveascd evenimentulut. Foloseste membre mal functionale ca sa se plimbe pe str3zile din Manhattan si unele mai elegante pentru petrecerile sic. “TED a fost, fra exagerare, platforma de lansare pen: ‘tru urmatorul deceniu de explorare a vietii mele”, spunea Mullins. Mullins crede c& aparitia ei la TED a inceput o dis: cutie care a schimbat profund modul in care societatea priveste oamenii cu dizabilita designerii si artisti din afara comunitatii me duse protetice au fost inspirati si vada cit de creativ si de natural ar putea sa facd picioarele. ,Nu mai este o discutie “NCAA Division One = Divizia 1a Camplonatulut Unversitar Mascull de Baschet. (ned) boreaze meestul din tne 23 despre depasirea deficientei. Este o discutie despre poten- tial, Un membru protetic nu mai reprezinta nevoia de a in- Jocui o plerdere... Asa ci oamenii pe care societatea Ii considera candva Invalizi pot si devina acum arhitectii propriilor Identitati si chiar s& continue si-si schimbe aceste identitati, concepandu-si corpul de pe o pozitie de putere... umanitatea noastra si intregul potensial Interi sunt Jucrurile care ne fac frumosi” Hotirarea lui Mullins a transformat-o intr-un atlet de talie mondial; pastunea ei a castigat inimile publiculul TED. ‘Secretul nr. 1: Elibereaz4 maestrul din tine Sapii adnc, ca sa pot! identifica legitura unica si semnil cativa cu subiectul prezentarii tale. Pasiunea duce la ma- festele, ar prezentarea nu Inseamna nimic fara ea; dar nu uita cd s-ar putea si nu fie evident ce anume te inflicarea- 24, Almee Mullins nu e pasionatd de protetici; e pasionata de eliberarea potentialulul uman. De ce functioneaza: Stiinta arati ca pasiunea este de-a dreptul contagioasd. Nu poti si-i insuflefesti pe alii, daci nu esti insufletit tu insuti. Ai o sansa mult mai mare si-ti convingl si si-ti inspiri ascultatorii, daca ii exprimi legatura entuziast3, pasionati si semnificativa cu propriul sublect. IW OCTOMBRIE 2012, CAMERON RUSSELL spunea publicu- lul de la TED: .Infatisarea nu e totul"?. Cliseu? Daca ar fi fost spus de oricine altcineva, da. Russell, nsi,e un top-mo- del de succes. La treizeci de secunde dupa ce a urcat pe sceng, si-a schimbat finuta. $i-a acoperit rochia neagra mulati care-i scotea formele in evidenj cu o fusta dintr-o4 Carmine Gat bucata, petrecutd tn talie, sl-a schimbat pantofii cu tocur de 20 de centimetri cu niste pantofi simpli si si-a tras peste cap un pulover. ‘Asadar, de ce am ficut asta? si-a intrebat ea publicul .Imaginea este puternic’, dar este si superficiala. Am schim bat tot ceea ce credeati despre mine in numai sase secunde” Russell a explicat ci este model de lenjerie intima, a def latpe podiumuri pentru Victoria's Secret sia aparut pe coper tele revistelor de moda. Desi recunoaste ca i-a fost bine ca ‘model - si-a platitastfel facultatea -, este foarte constientd side faptul ci nu a Ricut decat si .cAstige la loteria genetics’ Russel a prezentat publiculul o serie de fotografil de dinainte si de dupa. Fotograflle ,de dinainte” arstau cur era la inceputul zile! de sedin3a foto, iar fotografille de dupa” aratau reclama finald. Binefnteles ci cele doua foto: grafii nu semanau deloc. Intr-o fotografie, Russel ~ care avea 16 ani pe atunci ~ poza seducitor alituri de un tant care-i strecurase mana in buzunarul din spate al blugilor ‘ei (Russel nu avusese niciodata un iubit pana in momental sedingei foto). .Sper si vi dafi seama ci acestea nu sunt Poze cu mine. Sunt construct; si sunt constructii ale unui grup de specialisti: coafori, machieuri, fotografi si stilist, alaturi de tofi asistensii lor, de preproductie si postproduc sie. Et au construit acest Iucru. Asta nu sunt eu” Russel este o maestr’ in arta ei,in arta de a fi model. Dat afi model nu e lucrul care o pasioneaza. Ea e pasionata st le creasca tinerelor fete increderea in sine $1 acesta e motival pentru care inte in contact cu publicul el. Pasiunea este contagioasi. ,Adevaratul mod in care am devenit model este acela ci am castigat la loteria genetic’ si sunt benef clara unei mosteniri; poate ci vi Intrebati care e aceastd Eboroaza maostruldin tine 95 mostenire. Ei bine, in ultimele edteva secole am definit fru- musetea nu numai in termenii sindtati, tineresii si sime- triel pe care am fost programati biologic si le admirim, dar si In termenit unor siluete inalte, zvelte, gingase si cu pielea alba. lar aceasta este o mostenire care a fost constrult’ pentru mine si de pe urma cireia castig eu acum” Aspectul fizic este cea ce a ficut-o pe Russell model; pasiunea et a ficut-o un vorbitor de succes. Lui Russell si lui Mullins li s-au oferit o platforma pen- ‘truci sunt maestre in domeniile lor, dar intrd in contact cu publicul, findca sunt pasionate de propriile subiecte. Cea ce alimenteaza pasiunea unui vorbitor nu constituie intot- deauna munca lui de flecare 24. Russell nu a vorbit despre faptul c& pozeaza pentru fotografi, iar Mullins nu a vorbit despre faptul cd a concurat la atletism sila siritura fn lun- ‘gime. Cu toate acestea, lecare dintre ele asustinut discursul viet el Cei mai populari vorbitori de la TED au ceva in comun ‘au cei mai captivanti orator! din orice domeniu ~ 0 pasiu- ne, o obsesie pe care trebuie si o Impartiseascd impreuna cu cellalfi. Cei mat populari vorbitori de la TED nu au 0 .slujba". Au 0 pasiune, 0 obsesie, o vocasie, dar nu o slujba, Oamenil acestia sunt chemati sa-si impartaseasca ideile. Oamenil pot s3-l inspire pe alfii cu condigia si fle in- spirafi ef insisi si atata timp cat sunt inspiragi el insisl, Jn cultura noastr’, avem tendinta si echivalim gandirea $i puterea intelectual cu succesul si realizarea. In multe fe- luri, insa, calitatea emofionala este cea care tl separa pe cei ‘are sunt maestri in domeniul lor de cel multi care doar au 0 slujba, serie Robert Greene in Mastery. .Nivelul nostri «2ea ce priveste dorinta, rabdarea, consecventa si increderea38 Carmine Galo ajunge si aiba un rol mult mai mare pentru succes decit simpla putere de a rationa. Daca ne simfim motivati $ cenergici, putem depasi aproape orice. Daca ne simtim plie LUsiti si agitayi, mintea noastra se blocheaza si devenim tot ‘mai pasivi” Vorbitorii motivati si enargici sunt intotdeau. interesangi i mai captivanti decat cei plictisifi $ Mi se cere adesea si lucrez cu anumiti directori gene rali in vederea unor lansari majore de produse sau a altor inifiative, s-i ajut s& spun povestea brandului lor mai ef Cient si mai convingitor. Am caldtorit in toat lumea ca si vizitez. companti cum sunt Intel, Coca-Cola, Chevron, Pfizer si multe altele, specializate in aproape toate categorille de produse. in orice limb, pe orice continent, tn orice far ‘acei vorbitori care isi exprima autentic pasiunea si entuzi asmul fat de subiect sunt cei care se disting ca lideri de natura sA inspire. Ei sunt cel cu care vor clientli s8 fack afaceri De ani de zile, imi incep sedintele de consultants a cli censilor cu aceeasi intrebare: Ce anume te pasioneaza? Ip primele etape ale construirii unel povestl, nu-mi pasa atét de mult de produs, cit mai ales de motivul pentru care este vorbitorul inflaicdrat in privinta produsului sau a serviciu lui, Howard Schultz, fondatorul Starbucks, mi-a spus odaté ‘ca nutera pasionat atat de mult de cafea, ct s& .construias ‘cd un al treilea loc intre serviciu si casi, un loc unde anga jail si fle tratati cu respect si si ofere clientilor servieti de excepfie’. Cafeaua este produsul, dar Starbucks isi desi soard activitatea in domeniul serviciilor pentru cliensi Tony Hsieh, fondatorul site-ului de comers on-line Zappos, nu € pasionat de inc3ltminte. Mi-a spus cd e pasionat ,st Ebereez# maesttl din tine 7 livreze fericire’. Intrebairile pe care si le pune sunt: Cum {mi fac angajati fericit? Cum tml fac clentilfericiti? Intre- barile pe care le adresezI te vor duce la un set de rezultate foarte diferite. Intrebarea: ,Care e produsul meu?" nu e nici pe departe la fel de eficace ca intrebarea: In ce afacere sunt eu, de fapt? De ce sunt eu cu adevarat pasionat?”. Tony Hsieh este atat de pasionat de serviciile pentru clienti $i de angajamentul salariatilor, Incat este un vorbi- tor cAutat pentru evenimente si conferinte din intreaga ume (trebute si refuze mult mai multe cereri decat cele pe care le accept). Cum multi vorbitori sunt anosti, finde nu au nicio relatie de atasament cu subiectul, urmarirea lunul vorbitor entuziast este la fel de revigorant ca un pa- har cu apa rece ca gheaja in desert. CE-TIINCANTA INIMA? De curand, am inceput si schimb intrebarea pe care le-o adresez la inceput clientilor mei directori, care vor si devi- ‘ni orator! maf buni. In ultima lul prezentare public’ major’, Steve Jobs spunea: ,.Intersectia dintre tehnologie si artele liberale este cea care ne IncAnta inima’, Asa cA astzi am schimbat intrebarea: ,Ce te pasioneaza?” cu Intrebarea: -Ce-{i Incant3 inima?”. Raspunsul la cea de-a doua intrebare ste chiar mai profund $i mal incitant decat al prime ‘Am lucrat, de exemplu, cu un client din comunitatea de afaceri agricole din California. Conducea o asociatie de cul- livatori de cApsunt, o productie important’ pentru stat. Jat cum a rispuns la intrebarile mele: Intrebarea 1: Cu ce te ocupi? ,Sunt director general la Comisia pentru cipsunt din California”38 Carmine Gallo Intrebarea 2: Ce te pasioneaz’? .Ma pasioneaza si pro- ‘movez capsunile din California.” Intrebarea 3: Ce anume din aceasti ramura economic’ incAnta inima? ,Visul american. Parinfii mei au fost imi- _granfi si au lucrat pe camp. Pana la urma, au reusit si cum- pereojumatate de hectar de teren si-au dezvoltat pornind de aici. in ce priveste capsunile, nu ai nevole de prea mult pamant $i nici nu trebuie si- detil; pot! si- lel in arenda, E 0 piatra de hotar catre visul american” Vel fide acord, sunt sigur, ca raspunsul la cea de-a trela intrebare e mult mai interesant decat al primelor dou’, Ce-fi incdnta inima? Identifica acest lucru si impartiseste cu cella Nota TED CET! INCANTA INIMA? Intreaba-te: ,Ce-m! incanta in ma?" Pasiunea ta nu @ un interes trecator sl nici macar lun hobby. pasiune.unlucru semnificativ care'se ana ‘ncentrul identitaji tale, Dupa ce tal identiicat pasiu- ‘nea, poti sa spul cd it influenteaza activitatile zilnice? Pf 88 0 inclizi in ceea ce faci ca profesie? Adevir ‘tapasiune ar trebuls fie sublectul comunicarior tale $1 Inlva fide folos ca s2-1inspiri cu adevaret publicul CEL MAIFERICIT OM DIN LUME Matthieu Ricard e cel mai fericit om din lume si nu e mul- gumit de acest ueru. in 2004, a parasit temporar manistirea Shechen din Kathmandu, ca si tind 0 prelegere TED tn Monterey, California, despre obisnuintele fericiri Potrivit lui Ricard, fericirea e ,un sentiment profund de seninatate si implinire’, Ricard ar trebui sd stle cel mal bereaz0 macetul din tine 39 bine, El nu e doar mulfumit de viaja lui. E.cu adevarat foar- te fericit. Din punct de vedere stiintific, fericit dincolo de standardele obisnuite. Ricard s-a oferit voluntar pentru un studiu al Universitayii din Wisconsin, Madison. Cercetito- ri au pus pe scalpul lui Ricard 256 de mici electrozi, pen- tru a-i masura undele cerebrale. Studiul a fost efectuat pe citeva sute de persoane care practicd meditatia. Acestea au fost evaluate pe o scald a fericiril, Ricard nu a inregistrat doar un scor peste medie; cercetitorii nu au putut si giseas- ci nimic asemanaitor In Intreaga literatura din domeniul neurostiintei. Radiografiile cerebrale au indicat ,o activita- te excesiva In cortexulut lul prefrontal stang comparativ cu cel drept, dandu-t 0 capacitate anormal de mare pentru fericire $10 tendinta redusa catre negativitate”*, Ricard nu e chiar atat de bucuros si fie etichetat drept col mai fericit om din lume. ,.n realitate, oricine poate si giseasc’ fericirea daci o cautd in locul potrivit™, a spus el. Fericirea autenticd poate s& vin doar din cultivarea pe fermen lung a fntelepciunii, altruismului si compasiunil si din eradicarea completa a toxinelor mentale cum sunt ura, avaritia st ignoranta” Prezentarea lui Ricard, ,,The Habits of Happiness” (Obisnuintele fericirii), a atras mat mult de dows milioane de vizionari pe TED.com. Eu cred ca prezentarea lui Ricard a fost bine primita deoarece Ricard radiaza bucuria celul ‘are este profund angajat in subiectul lu. Intr-adevar, Ricard ‘mia spus: ,Aceste idei imi sunt dragi nu numai pentru ci ‘mi-au adus foarte multa implinire, ci si pentru ca sunt con- vins cd pot sa aduci ceva bun societal, Sunt deosebit de entuziasmat si arat ca altruismul si compasiunea nu sunt chestiuni de lux, ci nevol esentiale de natura si rispundi“0 Carmine Gato la provocarile lumii noastre moderne. Asadar, ori de cite ori mi se cere s8 particip la 0 confering§, sunt bucuros si accept si s& pot sa imi impartasesc ideile”, Vorbitoril de succes abia asteapta si-si impartaseasca ideile. Au charisma, iar charisma este asociata in mod di- rect cu masura pasiunil pe care are vorbitorul pentru cea ce spune. Vorbitorii charismatici radiaza bucurie si asiune; bucuria de a-si impartasi experienta si pasiunea pentru modul in care ideile, produsele sau serviciile lor vor fiin beneficiul publicului. ,Cred e& modalitatea cea mai bund de a comunica cu cineva este si-ti verifici mal intai calitatea propriei motivatli: «Este motivatia mea egoisti sau altruista? Bunavoinsa mea este orientat’ citre cayiva ‘oameni sau catre mai mulfi? Este pe termen scurt sau pe termen lungin ceea ce-ipriveste?s. Odat3 ce avem o motiva- sie clara, comuntcarea decurge cu usurints’, spune Ricard. Surprinzitor este c3, daci motivasia ta este si-si im- partasesti pasiunea cu publicul, s-ar putea s& te simfi mai putin emofionat si vorbesti fn public sau si susfii o pre- zentare extrem de important in fafa sefului tau, L-am in- trebat pe Ricard cum de rimane calm $i relaxat in fafa unui public numeros. Ricard crede ci oricine se poate autocon- vinge s& simta bucurie, extaz si fericire atunci cind alege sd fac asta, Totul se reduce la propria motivatie. Daca sin- ‘gurul tu oblectiv e si faci o vanzare sau sa-ti inal statu: tul, s-ar putea si nu reusesti sa intri in contact cu publicul ‘iu (51 vel pune foarte multa presiune pe tine insu). Ins, daca obiectivul tiu e mai altruist - si oferi celor din public informagil care si-i ajute s& aiba o vias mai buna -, vel stabil o relatie mai profunda site vei simp! mal confortabil jn rolul tau. ,Sunt foarte fericit si Impartigese idei, iar ca tibereaz8 meestrul din tine a individ nu am nimic de pierdut sau de cAstigat’, spune Ricard. ,Nu-mi pas de imaginea mea, nu trebule sd Inchei nicio afacere si nu incerc si impresionez pe nimeni, Sunt doar plin de bucurie s4 pot spune cateva cuvinte despre faptul ci ne subestimam foarte mult puterea de a ne trans- forma mintea” DE CE NU VEIREUSI SA AIO CARIERA GROZAVA acti nu esti fericit si pasionat de munca pe care o faci, e posi- bil sd nu reusesti sd al o carler’ grozava si daci nu te simgi ggrozav intr-o cariera grozavi, it va fl mai greu s& transmisi entuziasm prin prezentirile tale. Acesta e motivul pentru care cariera, fericirea $i abilitatea de a inspira oamenti sunt legate Intre ele. Problema succesului In carier3 i mistuie pe profesorul de economie Larry Smith de la Universitatea din Waterloo. ‘Smith efrustrat din cauza studentilor din ziua de astazi. E su- parat, deoarece majoritatea studentilor vor urma anumite ‘arlere ca urmare a unor motive gresite: bani, statut etc. Potrivit lu! Smith, acesti studengi nu vor reusi sa alba o ¢a- rier grozava. Singura modalitate de a 0 avea, spune Smith, sd faci cea ce iti place. Smith si-a canalizat frustrarea tr-o prelegere inspiratd, pasionata si plina de umorla TED: De ce nu vei reusi sa ai o cariera grozava’. ‘Am vorbit cu Smith despre popularitatea prezentarll lu de la TED, care la momentul discutiei noastre fusese vi- zlonata de mai mult de dou milioane de orl. Reactla I-a surprins. Smith a fost de acord s& sina discursul la cererea, studentilor lui. Cum cursurile sale dureaza de obicei trei ore, ela luat ca pe 0 provocare personali condensarea ideilorT “2 ‘camine Galo in numat 18 minute. A fost extrem de popular, pentru ci ublicul a vizut in el un vorbitor eu o pasiune nestavilita si ‘cu un sentiment al stringentel, care fac ca prelegerea lui Si fie fascinanta. In esent, prezentarea lui Smith reprezenta 30 de ani de frustrare acumulat’, care,a ajuns la punctul culminant. ,Talentul irosit e un talent pe care nu pot s8 il suport”, mi-a spus Smith, ,Studentii mei vor s& creeze teh. nologie. Eu vreau si creeze o tehnologie cu adevarat «tras- nets. Vreau si fie pasionati de ceea ce fac" Premisa Iui Smith e simpla. Exist o mulfime de slujbe proaste, spune el. Slujbele acelea ,foarte stresante, exploa- tatoare, distructive pentru suflet” Apoi, exist slujbe gro- zave, dar foarte putine intre acestea doua. Smith spune ci majoritatea oamenilor nu vor reusi sa aiba slujbe grozave sau si se bucure de o cariera grozava, pentru ca le este fri ca si-si urmeze pasiunea. ,Nu conteaza capi oament i spun ca, daca vrei 0 cariera grozava, trebuie s’ Iti urmezi pasiunea, si ffi urmezi visurile... tu vel decide s nu o faci” Scuzele, spune el, sunt cele care fin oamenii pe loc. Care e sfatul lui? ,Gaseste-ti si foloseste-ti pasiunea si vei avea 0 carierd pe cinste, Nu face si n-o vel avea.” ‘Smith a fost unul dintre cei mal inspiral prezentatori de la TED pe care i-am intAlnit, desi trebule s& recunose c& s-ar putea si fiu un pic partinitor. $i eu predic aceleasi in- vvataturi din ziua in care mi-am schimbat planul de a merge la Facultatea de Drept ca si urmez o cariera in jurnalism, Laiinceput, nu cAstigam nici pe departe la fel de mult cat ag fi castigat intr-o profesie juridica si, desigur, am avut niste Iindoieli cu privire la calea pe care mi-am ales-o. Ca si-fi lurmezi pasiunea, e nevole de curaj, mai ales daci rezulta- tele nu se vad pe cat de repede ai vrea. Astazi, viata mea e Eiboreazt meestutaintine 43 foarte diferita de aceea din primil ani si imi place si-mi impartgesc ideile cu publicul din intreaga lume. Cel mai ‘bun Jucru dintre toate e ci nu ma simt ca si cum as «munci’ Si scriu cuvintele acestea, s& mi uit la aceste prezentari, si studiez aspectele stiintifice din spatele lor, si intervievez vorbitori renumisi si si impartasesc gndurile lor cu tine inseamn pentru mine o experienta plind de bucurie, Mai presus de orice, am descoperit c& cei care sunt bucurosi de munca lor sunt adesea cei mai buni vorbitori in public. -Trobule 6-41 urmezi pasiunea, Trebuie si dai seama are ¢ lucrul pe care Il iubestl cine esti cu adevarat. $i 8 al curajul sa fac! asta, Eu cred o& singurul cura) de care are nevole cineva vreodats curajul de a-si urma proprile visuri” = oprah wintry In prelegerea lui de la TEDx, Smith a citat faimosul di curs al lui Steve Jobs de la ceremonia de absolvire din 2005, la Universitatea Stanford, cand acesta i-a incurajat pe studenti si urmeze calea pe care o iubesc cu adevirat. -Munca pe care o faceti va acoperi o mare parte din viata voastra si singurul mod de a fi cu adevarat satisficuti e si faceti ceea ce credefi voi ci e 0 munca extraordinars. $i sin- gurul mod de a face o munca extraordinara e si iubifi cea ce facefi. Daci nu afi descoperit-o Inca, atunci cautasi continuare. Nu va rmulsumiti cu orice. Aga cum se intampla cu orice are de-a face cu inima, veti sti cAnd 0 vefi gist, Si asa cum se intampld in orice relasie extraordinara, devi- ne din ce fn ce mai bund odatd cu trecerea anilor. Asadar, continuati si clutati pnd cAnd veyi gasi, Nu va mulgumipi cuorice”44 Ccarmine Gato Smith e de acord cu Jobs, dar crede ca sfatul ajunge ade- sea la niste urechi surde. ,Nu conteazi de ate ori descircati discursul lui Steve Jobs de la ceremonia de absolvire dela Stanford, cd tot o si vi uitati la el si o si va hotaragi sa nu 0 face’, aspus Smith publicului de la TED. ,Va e fricd s& va urmati pasiunea. Va e frici si nu pareti ridicoli. Va fricd si Incercat. Vi e fried de faptul cA afi putea s& esuagi” Dupa ce mi-am petrecut un sfert de secol in domeniul jurnalismului, scrisulul, oratoriei si comunicarii, pot $8 Vi ‘spun fird ezitare e4 prezentarile cele mai pline de inspira- sie sunt sustinute de oameni ca Larry Smith, Aimee Mullins si cel mat multi dintre vorbitorii cu care vesi face cunos- tinfa tn capitolele urmatoare. Bi au in comun acelas! lavor profund de experiensa si aceeasi pasiune dedicat pentru impartisirea ideilor, astfel incat sa Tl ajute st pe alsit si reugeascd, Note TED ‘ACCEPTA CA FERICIREA E O ALEGERE. Cu ce Incer: care te-al confruntat recent? Dupe ce i! Identifiel in: cercarea, enumerd trei motive pentru care aceasta Incercare inseamné o oportunitate. Vez tu, fericiroa © .alegere, 0 atitudine care e contagioasa, lar starea ta de spirit va influenta pozitivfelul in care te percep as- ccultatorl. Matthieu Ricard mia spus: ,Atunel cand nu ‘dstalmacita de puterea gandurilor negative, starea noastra naturala de spirit perfects. Este esential 4 Inspiram speranta sl incredere, din moment ce ole ne lipsesc col mat mult de ele avern coa mal mare nevo- lein vremurile noastre”. # ‘ibereazA maestna din tne 45 NOUA STIINTA A PASIUNII $1 A CONVINGERIL Pasiunea si vorbitul in public sunt strains legate. Flosoful francez Denis Diderot spunea cindva: ,Doar pasiunile, marile pasiuni, pot inalya sufletul pana la lucruri extraor- dinare’, De-a lungul istoriei, liderti de succes au speculat faptul c& pasiunile ~ marile pasiuni ~ pot inSlta sufletul Astizi, stinta dovedeste 4 au avut dreptate. Cercetitorii in neurostiinte au descoperit - si au reusit 34 cuantifice ~ de ce oamenil pasionati, cum sunt vorbitorii de la TED, si ‘mariilidert inspira, energizeaza 5 influenseaza ali oameni Inainte de a putea si cream ss sustinem prezentari mai pasionate, trebuie si ingelegem ce este pasiunea si de ce functioneaza. Timp de zece ani, profesorul de management Melissa Cardon de la Universitatea Pace a facut din pasiu- ne pasiunea ei n studiul sau revolutionar ,The Nature and Experience of Entrepreneurial Passion” (,Natura si expe- rienfa pasiunii antreprenoriale”), impreund cu patru co- legi cercetatori de la universit3ti prestigioase, Cardon a constatat cd pasiunea joacd un rol sential pentru succes unui antreprenor. in primul rand, pasiunea mobilizeat energia unei persoane s1t amplificd angajamentul faa de tn obiectiv. Dar pasiunea face si mai mult Potrivit ul Cardon, -pasiunea antreprenoriali catalizeaz’ experiengele emofio~ nale deplin dezvoltate, completate de angajamentul creie- rului sirispunsurile corporale Cardon si-a inceput cercetarea elaborind o definite pentru pasiunea antreprenorialé. Definigia obisnuita a p siuntt puri simplu nu se pretala studi academice $i masuri- tori Pasiunea e defini de obicei drept .sentiment amoros puternic” sau ,doringa sexuala"; nu tocmal tipul de pasiune pe care era Interesati Cardon s-o urmareasca intr-un48 Carmine Gallo studiu academic. $i totusi, ,pasiunea” este vehiculat in mod constant ca fiind o componenta critica a succesulul sl este, ‘a5 susfine eu, un element decisiv al tuturor prezentirilor: de natura sa inspire. Ce inseamna cu exactitate sa ai o pasiune pentru ceva | chiar mai important, cum pot oamenit si-si foloseascé pasiunea pentru a-si imbunatasi sansele de succes in via, in afaceri si in vorbitul in public? Provocarea lui Cardon a fost sa identifice ce inseamna pasiunea, ce face ea $i cum sa ‘© masoare. Din punct de vedere academic, dac& nu posi sa masori ceva, nu pofi si cuantifici ce face de fapt. Pentru a face din pasiune un domeniu solid de studiu, Cardon a tre- buit sa elaboreze 0 definitie asupra cdreia sa fie de acord majoritatea savantilor. Astizi, definitia pasiunii antrepre- noriale (PA) a lul Cardon este acceptata in mod general in literatura academic’: ,Un sentiment pozitiy, intens pe care tl resimtl fat de un lucra profund semnificativ pentru tine ca individ’, Cardon spune 3 pasiunea este un lucru esengial pentru identitatea de sine a unei persoane. Defineste persoana. Oa- ‘menii nu pot, pur si simplu, s4 separe ceea ce urmaresc de persoana care sunt. Este esentiald pentru fiinta lor. ,Pasiu- nea nu este starnit’ pentru cd unii antreprenori sunt predis- usin mod inerent citre astfel de sentimente,ci,mai curand, pentru ci sunt angajafi intr-un lucru care, in cazul lor, are legatura cu o identitate de sine semnificativa si proeminenta” Analiza lui Cardon ajuté la explicarea motivului pentru care cei mai populari vorbitori de la TED reusesc sa stabi- leasci o legaturd cu publicul lor: vorbese despre sublecte care sunt proeminente pentru identitatea lor de sine. Si 0 luam, de exemplu, pe consultanta de mediu Majora Carter. r Fratele mai mare al lui Carter a luptat in rzboiul din Viet- nam, dara fost Impuscat mortal in apropiere de casa lor, in partea de sud a Bronxului, Saricia, deznddejdea si diviza- rea rasiald au facut-o pe Carter ceea ce este: 0 susfinatoare pasionati a relnnoirii urbane. Experiensele ei au definit-o $1 definese munca. Potrivit site-ului TED.com, ,increde- rea lui Carter, energia si stilul de adresare foarte emotional fac din discursurile ei o fort a naturii’ Pentru Majora Carter, cresterea sperantelor celor care si-au pierdut speranta este esenga persoanei sale. Antreprenoriatul este esenta identitagii lui Sir Richard Branson. In 2007, Branson spunea unui public de la TED: -Companiile inseamna gasirea oamenilor potriviti, inspl- rarea acelor oament siscoaterea la suprafatiia ceea ce este mai bun in ei. Mie imi place, pur si simplu, s& Tnvat, sunt incredibil de iscoditor 51 imi place sd lau statu-quoul si sa tl ristorn cu susul in jos”. Construirea unor companil pre- ‘cum Virgin Atlantic, care pun la incercare statu-quoul, este ‘esentiald pentru persoana sa. Am petrecut o zi cu Richard Branson, pe 22 aprilie 2013. Am fost invitat si-linsotesc in bora inaugural al Virgin America pe noua rut Los Angeles- Las Vegas. La sol sin aer, Branson era tot numai zambet, in timp ce vorbea cu entuziasm despre relariile cu clientii 51 despre cat de mult au contat pentru succesul brandului su. Branson $i Carter sunt angajati in activitati asociate foarte mult cu identititile lor de rol, intr-un mod profund semnificativ. $i, potrivit lui Cardon, tocmai pasiunea este cea care joac un rol esenfial in succesul carierei lor si in succesul lor in calitate de oratori Oamenii care sunt pasionati in mod autentic de su- biectul lor sunt vorbitori mai buni. isi inspira publicul tlbereaza meestruldin tine a48 Carmine Gato intr-un mod in care oamenii lipsifi de pasiune, cu o energie Scazut’ nu reusese si o faci’, mi-a spus Cardon. ,Atunci And esti pasionat de ceva, nu te pofi stapani sa nu te gn- esti la acel Iucru, s actionezi in acea directie $i sa vor best! despre el cualti oameni.” Cardon spune ca investitori, client si mandatarii sunt ,consumatori inteligenji": stia cand o persoana afiseazs o pasiune autentica sau cdnd se preface. E foarte dificil~ aproape imposibil - si electrizezi lun public fara sa simgi o legatura intensa, semnificativa cu continutul prezentarii tale. PASIUNEA - DE CE FUNCTIONEAZA Urmatorul pas al lui Cardon a fost si Identifice de ce con- teaza pasiunea. Ea a descoperit cd pasiunea duce la com- portamente si rezultate importante. Impreuna cu zeci de ‘oameni de stiinta din domeniu, Cardon a descoperit ci liderit de afaceri pasionati sunt mat creativi stabilesc obiective mal inalte, manifest’ o perseverenté mai mare si inregistreaza o performant mai bund a companiei. Cardon si colegii el au descoperit o corelatie directs intre ,pasiunea perceputi” a ‘unui antreprenor si probabilitatea ca investitoril si- finan- seze Ideile, Profesorii Melissa Cardon, Cheryl Mitteness (Universita: tea Northeastern) si Richard Sudek (Universitatea Chapman) ‘au realizat un experiment remarcabil si si-au publicat re: aultatele in numarul din septembrie 2012 al Journal of Business Venturing (Revista de antreprenoriat). Cercetito- ri si-au propus si infeleaga rolul pe care il joaca pasiunea In procesul de luare a deciziilor de catre investitor Eboreaza maestrldin tine 40 Discursul de promovare a unui produs sau serviciu este tuna dintre cele mai decisive prezentari din domeniul afa- cerilor. Fara finanfare, cele mai multe idei aventuroase nu ar prinde niciodata viatS. Companii cum sunt Google i Apple nny ne-ar fi schimbat niciodata viaga, daca nu ar fi fost lide- rii charismatici, pasionai care au captat atentia investito- rilor. Este pasiunea singurul criteriu pe care gi-au bazat decizia de finantare investitorii de la Apple si Google? De- sigur c3 nu. A jucat vreun rol paslunea perceputa a fonda- torllor (Steve Jobs, Steve Wozniak, Sergey Brin si Larry Page) in decizia finald de finangare lata de investitori? Cu siguranta cd da. Contextul pentru studiul lui Cardon |-a reprezentat una dintre cele mal mari organizayii de business angels’ din ‘America, Tech Coast Angels, cu sediul in districtul Orange, California’. Din 1997, grupul de investitori individuali a in- vestit mai mult de 100 de milioane de dolariin aproape 170 de companii. Esantionul a cuprins investitori care nu au in- vestit ca grup, cl care au luat deciziile in mod independent. Din august 2006 pana in ulie 2010, 64 de business angels, ‘au selectat 241 de companil. Selectia presupunea 0 prezen- tare de 15 minute in PowerPoint si 0 sedinta de 15 minute cu intrebari si réspunsuri (mai tarziu, vei afla de ce Interva- lu cuprins intre 15 si 20 de minute constituie perioada ide- ala de timp pentru a face o prezentare de afacer!) Un busines angel, sau un angel investor, este @ persoans dispusd 58 foloseascdproprileresurse pentru oafacere startup, Resursse mu re Prezints numai eapitalul, i $1 experient,timpul yi contactee investi- {orulu. Termenul de business angela fost flosit pentru prima data pe Broadway. pentru a deserie persoane ce ofereaa bani pentru producti teatrale (ned)Tr Carmine Gallo and la urmé, au fost finantate patruzeci si unu de companii (1796). Noile afaceri se incadrau in 16 categori inclusiv software, produse de larg consum, dispozitive me dicale si servicii de afaceri. Folosind o scald in cinci puncte, investitorilor li s-a cerut si evalueze pasiunea si entuzias- ‘mul prezentatorului prin aprecierea a doi itemi: ,Directorul cexecutiv este pasionat de companie” si ,Directorul execu- tiv este foarte entuziast” Cercetatoril au verificat si alti fac- tori, cum ar fi oportunitatea de piat’, riscul relativ si potentialul de profit, punand astfel deoparte pasiunea ca ‘unul dintre factoril deciziei de finangare, Separarea pasiu- nil le-a permis cercetatorilor si cuantifice rolul pe care a jucat si astfel au descoperit cd pasiunea a avut, tntr-adevar, un rol foarte important in succesul final al prezentarll de afacerl Investitoril sI-au bazat judecata cu privire la potentia- ul antreprenorulul pe 13 criteril si Il s-a cerut sa le casif- ce in ordinea importantet pentru decizia lor final. Puterea oportunitati si puterea antreprenorulul au fost cele mai apreciate criterii,situ’ndu-se pe locul intal, respectiv locul dol. ,Pastunea perceputs’ s-a situat pe locul trei, mult dea- supra unor criterii cum sunt educatia, stilul, experienta in Start-up-uri sau varsta antreprenorulu, Cercetitorii au conchis: ,Constatirile noastre oferi dovada faptului c3 pasiunea perceput influenteazd lucru- rile atunci end investitorii providengiali evalueaz’ poten- Halul de finanjare pentru noi afaceri... pasiunea perceputa presupune entuziasm siinsuflesire si nu depinde de cit de pregitit sau de angajat e posibil si fie antreprenorul in pri- vinta afacerii lui. pasiunea perceputa pare si conteze cu adevarat pentru investitorii de capital.” boreaza maestrulain tine 5 Cercetarea lui Cardon este esentiala pentru a injelege de ce unele dintre prezentarile de la TED au fcut senzatie pe Internet 51, mai important, cum si ne descatusim po- tengialul in privinfa vorbitului in public. Carmine, stil vechiul dicton pe care il spunem noi stu- denfilor si pe care ef nu-liau in seama niciodata? Faceri ce va place! Ei bine, e adevarat’, imi spunea Cardon. Daca in- cepi o afacere intr-un domentu despre care creat ci te va imbogitl, dar nu-ti place respectivul produs sau ramura industrial’ sau altceva in legiturd cu acestea, este o gre- seal” Cardon crede ci e o greseala si si crezi cd poti si-i influentezi si si-1 inspiri pe ali vorbind despre un subiect pecare nu-l indragesti ~ aceea nu este esenta identitai tale. UNLOC IN PRIMUL RAND PENTRU UN ATAC CEREBRAL Puyini vorbitori de la TED au o legstura emotionali atét de profunda cu subiectul lor cum are neuroanatomista Jill Bolte Taylor (dr: Jill), purtator de cuvant la nivel nasional pentru Harvard Brain Tissue Resource Center’, coea ce ex- plicd partial de ce prezentarea ei este unul dintre cele mai populare discursuri de la TED din toate timpurile. Intr-o dimineata, dr Jill s-a trezit cu o durere pulsatila in spatele ochiului stang, genul de infepatura puternica pe care ai putea sé o simti cand musti grabit din ingheyata si te doare capul. Numai de-ar f fostla fel de inofensiva cao gurd de inghetata. Durerea de cap s-a inrautasit. Dr. Jill $-a pier- ut echilibrul si si-a dat seama curand c bragul drept fi era complet paralizat. Ise spirsese un vas de snge in cap. Avea * Cea mai mare banc de fesut cerebral din lume (nee)rT 82 Carmine Galio tun atac cerebral - vasele de snge din partea stangi a cre: ferulut ti explodau realmente. Dr: jill a considerat accidentul o intamplare norocoasa, Vezi tu, dr Jill este neuroanatomist, specializatd in investi garea post-mortem a creferului umany in cazurile legate de boli mentale grave. .Mi-am dat seama: «0, Dumnezeulel ‘Am un atact Am un atac!». Urmatorul lucru pe care mi ba ‘pus creierul a fost: «Wau! Asta-i grozav! Cati neurologi au ‘sansa si-si studieze propriul creier dinduntru in afara?»", ‘spunea ea publicului de la TED, in martie 2008. Atacul cerebral al dr jill transformat-o fizics spiritual ‘A fost unul gray, cAci a lasat-o in imposibilitatea de a vorb| sau de a se misca. A fost nevoie de doi ani de recuperart inainte s& fie capabila sd isi revin’ partial. Nu si-a sustinut prezentarea la TED decat la opt ani dupa ce a suferit atacul cerebral. Desteptarea spiritual a dr. fill a fost profunds. A intrat in contact cu lumea - si cu ceilalti ~ intr-un mod pe care nu-l experimentase niciodat in lumea ei de ,emisferd ce rebrali stinga’, de unde se vedea ca fiind separata de unt versul mai mare. Fri murmurul emisferei ei cerebrale sténgi si incapacitatea de a simti unde incepea si unde st termina corpul sau, .spiritul i s-a inaljat liber’. Simfea oh face parte dintr-un univers in expansiune. Pe scurt, ajunse- sein Nirvana, ,Imi amintesc cum ma gindeam ci nu existh nicio modalitate tn care s& mai pot Inghesul imensitates sinelul meu thapol th acest corp micut” Atacul cerebral al dr: Jill -a schimbat viaya, aga cum ficut si prezentarea ei de la TED. .My Stroke of Insight’ (Accidentul meu vascular ca revelatie"), o prezentare bi zat pe cartea sa cu acelasi titlu publicatd in 2008, a fos! 1 boreaz® maostul din tine 63 vizionati de peste 10 milioane de ori. Ca rezultat direct al prezentatri dr. Jill a fost desemnata in 2008 de catre revis- ta Time drept una dintre cele mai influente 100 de persoa- ne din lume, In fanuarie 2013, dr. Jill explica impactul transformator al prezentirii pentru un blog al Huffington Post. ,La cateva stptamani dupa ce am sustinut discursul din 2008, viata mea s-a schimbat $1 repercusiunile inca mai rezoneazi cu putere in lumea mea, Cartea pe care am seris-0, My Stroke of insight, a fost tradusa in 30 de limbi, ‘Au inceput sa sune cei de la revista Time si de la emisiunea Oprah's Soul Series. Am cAlitorit in Europa, Asia, America de Sud, Canada; am traversat in lung si in lat Statele Unite. Jarin februarie 2012, am intreprins o cilitorie in Antarcti- ‘a, cu vicepresedintele Al Gore, 20 de oameni de stiinta 51 425 de lideri mondiali cdrora le pasa foarte mult de lima Dr Jill avea o cariera grozava, cum avea si spuna Larry smith, pentru ca descoperise $i isi urmase chemarea viefii cu mult inainte de traumatizantul eveniment ce avea si 0 ‘ransforme intr-un vorbitor de natura sa inspire. Dr. fill a devenit neurolog deoarece fratele ei fusese diagnosticat cu schizofrenie. ,in calitate de sora si, mai tarziu, de om de stiint3, voiam sa inteleg de ce puteam sa-mi au visele, s8 le pun in legatura cu realitatea mea si sa le fac si devind rea- litate? Ce se Intampla cu creierul fratelui mew si cu schi- 2zofrenia lui de nu putea s3-si puna in legitura visele cu o realitate comund si impartisita, astfel incat acestea deve- nneau halucinai? * carte aparuta sub til Revelay despre creer la altura CarteaVeche, Bucurest, 2011. (mtr)carmine Gallo ‘Am vorbit cu dr [il despre stiul prezentiril el - cum 4 constrult povestirea, cum a exersat-o a susfinut-o. Sfatul dy Jill pentru educatori $i aratori: spune o poveste si exprimzi pasiunea, ,Cnd eram la Harvard, eu eram cea care castiga premille” mi-a spus dr. Jil. Nu cistigam premiile deoarece ccunostingele mele erau mai bune decat ale celorlali. Cast gam premile pentru ca puteam si spun o poveste interesants 51 fascinanta gi care era a mea pana in cele mai mici detalii” Conexiunea profund’ a dr: Jill cu subiectul ei nu poate & separati de abilitatea fascinanta de a comunica cu pasiune 5 ‘in definitiy, dea schimba felul in care vad lumea ascultatori et acai subjectul tiu fi se pare fascinant, interesant si minunat,e ‘mai mult decdt probabil ca si publiculul tiu sii se para la fel (CREIERUL NU INCETEAZA SA CREASCA Datorita studiulul neuroplasticitatli, oamenil de stiint3 con- stata cS, de fapt, crelerul chiar creste si se schimba pe tot parcursul viefil. Repetarea intensi a unel sarcini creeaza cal neurale noi, mat puternice. Atunci cand o persoana devine ‘expert intr-un anumicdomeniu ~ muzic, sport, vorbitul in pie blic-, zonele cerebrale asociate cu aceste abilit3i chiar erese, Cu tofii devenim mai buni in ceea ce facem daca real zm acest lucru in mod repetat™, potrivit dr. Pascale Mk chelon, profesor asociat la Universitatea Washington dit St. Louis, Michelon mi-a vorbit despre o serie de cercetant realizate pe tot felul de persoane, de la soferi de taxi pand la muzicieni. Comparativ cu soferii de autobuz, soferit de taxi din Londra aveau hipocampul mai mare in partea pos- terloara a creierului, Hipocampul are un rol specializat in dezvoltarea abilitgii folosite pentru a naviga pe anumite | 7. boreaze maestruldin tine 88 trasee, iar hipocampul soferilor de autobuz era sub-stimu- Jat deoarece conduceau pe acelasl traseu zi de zi. Oamenii de stiinsa au descoperit $i c& volumul materiel cenusitim- plicate in interpretarea muzicii (adica, regiunile motor, gonele parietal antero-superioars si temporal inferioar’) fera cel mai mare la muzicienii profesionisti care exersau 0 ‘ord pe 2, de nivel mediu la muzicienii amatori si cel mai mic lacei care nu erau muzicieni. invatarea unei noi abilitati si repetarea celor vechi construiesc noi cai cerebral. Michelon crede c& aceste studi se aplicd si oamenilor care vorbesc in mod repetat despre subiectele care ii pasio- neaza. ,Zonele cerebrale implicate in limbaj - zonele care te ajutd s8 vorbesti si si explici mai clar ideile -, aceste zone ale creierului devin mai active si mai eficiente cu cat ‘sunt folosite mai mult. Cu ct vorbesti mai mult in public, cuatat se schimba mai mult structura efectiva a creierului Dac vorbesti foarte mult in public, zonele cerebrale ale mbajului devin mai dezvoltate” Oratorii convingatori, cum sunt acei prezentatori de la ‘TED care atrag cele mai multe vizionari on-line, sunt maes- tri intr-un anumit subiect, ca urmare a inevitabilului volum de devotament, timp $1 efort pe care fl investesc in cdutarea lor alimentat In primul rand de o pasiune fervent’. SECRETELE PERSONALITATILOR MOLIPSITOARE Psihologul Howard Friedman studiaza caitatea cel mai grew de surprins: charisma, un concept strans legat de pasiune. In The Longevity Project (Protectul longevitafl), Friedman “came aparuté cu tal Longevitatea. Cine erateste mat mules de cela ura Litera, Bucurest, 2013. (mtr)58 carmine Gato dezvaluie uimitoarele rezultate ale unui studiu revolutio. nar cu privire la acest subiect. Latnceput, Friedman a conceput un chestionar destinats} lasifice indivi cuo charisma sczuta $1oamenil foarte charis: ‘matici Chestionarul include intrebir de felul: ,CAnd aud muzi cei bun’, corpul meu incepe in mod automat sa se miste dupa rtm” sau ,La petreceri, sunt in centrul atentie!” Sunt past ‘onat de munea pe care o fac’: Optiunile de rispuns ale repon: denjilor variau de la ,nu foarte adevarat” pnd la foarte adevirat” Scorul mediu era de 71 de puncte (cele mal mari sco- uri fnregistrau aproximativ 117 puncte). Studiul a separat personalitatile magnetice de cele retrase. Friedman il numeste festul comunicirilor afective (TCA) si-a conceput si misoare cat de bine pot oamenii si transmita celorlati propriile sent ‘mentele, Friedman, insd, a dus cu un pas mai departe, Aales cateva zeci de persoane, dintre cele care au avut scoruri foarte mari la test, respectiv scoruri foarte scizute. Dupa aceea, le-a dat un chestionar si le-a intrebat cum se simjeau in momentul acela. Apoi,atat persoanele cu scorur!| ‘mari cat si cele cu scoruri scézute au fost puse impreuna in: tr-o camera. Au stat timp de doua minute in camera gi nu puteau si-si vorbeasca unele altora, Dupa ce a expirat tim: ul Ii s-a cerut s8 completeze un alt chestionar, pentru asl aprecia starea de spirit. Fara si spuna niciun cuvant, indivi zl foarte charismatic! au reusit si le influenteze starea de! spirit celor cu 0 charisma seizuta. Daca persoana foarte charismatic’ era fericit3, persoana cu o charisma scazutd) decara si ea 3 e mai fericits. Nu functiona, insi, si invers Persoanele charismatice zdmbeau mai mult st limbajul lot corporal nonverbal emitea mai multd energie. Radiau de bu-_ cure si pasiune. 1 | r Eboroaz maestruintine °7 Studiul lui Friedman a aratat cd pasiunea se transmite, intr-adevar, altor persoane. Oamenii care nu comunicau ‘emofional (contact vizual redus, pozifie rigid, ra gesturi ale mainilor) nu erau nict pe departe la fel de capabili si influenteze sau si-i convingd pe alfil, cum reuseau cei charismatict PASIUNEA ESTE, LITERALMENTE, CONTAGIOASA, Ralph Waldo Emerson spunea cAndva: -Nu s-a realizat nici- dati nimic extraordinar fia entuziasm’. Profesoril Joyce Bono de la Universitatea din Minnesota si Remus lies de la Universitatea de Stat din Michigan au demonstrat ca Emerson avea dreptate. Profesorii de la scoala de studit economice au realizat patru studil separate cu sute de par- Licipanti, pentru a le masura charisma, emofille pozitive gi .transmiterea staril de spirit” Cercetitorii au constatat ca ,indivizii care au rezultate mari in privinga charismel au tendinta sé exprime mai multe ‘emofii pozitive in comunicarile lor scrise si verbale”. Emo- fille pozitive includ pasiunea, entuziasmul, Insuflesirea $i optimismul. Bono gi Ilies au mai descoperit si ci emofile pozitive sunt contagioase, ridicdnd starea de spirit a partici- pantilor din public. Participantii care ascultau si vedeaw li- deri pozitivi in persoan’ sau intr-un videoclip tréiaw o stare de spirit mai pozitiva decat cei care se uitau la liderii evaluat slab in privinja emotillor pozitive. Mai mult, liderii pozitivi rau perceputi ca flind mai eficiengi sl, prin urmare, era mat probabil si-si convings adepril sa facd ceea ce voiau el, -Rezultatele studiului nostru arata in mod clar ci ex- presiile emotionale ale liderilor joacd un rol important in68 Carmine Gallo formarea perceptiei adepfilor cu privire la eficienta liders lor, atractia fata de acestia si starea de spirit a adeptilor. Re, zultatele noastre sugereaza si faptul c& leadershipy, charismatic este legat de succesul organizational, pentru q) liderii charismatic fi fac pe adepfi lor s& alba emotil pozits ve. Mai important, rezultatele noastre indica faptul c& insug, comportamentul liderilor poate sa influenteze fericirea § starea de bine a adepsilor,afectandu-le viaa emotional” Se spune e& succesul nu aduce fericirea; fericirea cre ‘eaz3 succesul. Cei mai populari vorbitori de la TED reflect, adevarul aflat la baza acestui aforism. Felul in care gan. esti ~ increderea pe care o at in competenta ta, pasiunes pe care o ai pentru subiect ~ influenjeaza direct prezenyy ta in comunicare. Gandurile ffi schimba chimia creterulu, modeland ceea ce sput si felul in care spui acel lucru. _-Atuncl cand est! inspirat de un scop important, de un ‘rolect extraordinar, toate gandurile tale les din matca lor. Mintea ta transcende obstacolole, constiinja ta se ex- | tinde in toate directile si constati c@ te aft intr-o lum noua, grozava si minunata, Forte, talentele glinzestea le latente prind viata, jar tu descoper c8 est! o persoana ‘cu mult mal grozava decat ai visat vreodata sa fi.” | Patan nvatatorinclannumit adesoa | rintoe siterulai yop. Cand esti pasionat de subiectul tiu ~in mod obsesiv= energia si entuziasmul pe care le afisezi se vor transmite ¢ asculttorilor ti Nui fie fica s8 te exprimi, si exprimi ed tau autenti. Daca esti la fel de inspirat cad il,Impartases) te acest lucru, Daca te simgifrustrat ca Larry, spune ast Daci esti fericit ca Matthieu Ricard, exprima acest lucru. | | 7 1 bereaza maestul din tine ‘Nota TED Invita oament pasionat in viata ta, Howard Schultz, fondatorul Starbucks, imi spunea la un moment dat .-Atuncl cand esti Inconjurat de oameni care imparta- esc 0 pasiune colectiva indreptata catre un scop co- mun sto posibil”. identificarea pasiunil tale este un simplu pas, dar trobule sa impartasosti acest lucru, sil exprimi sé vorbesti cu colegil,cu clients ‘cu alti oameni din viata ta despre ceea ce te motivea- ‘mal important este sa intr in logatura cu cel impartasesc pasiunea. Lideri folosesc pasiu: ‘nea ca pe un criteriu de angsjare. Richard Branson an- {gaieaza oameni care au atitudinea specifica Virgin Group: zambesc mult, sunt pozitivi sl entuziasti. Ca lrmare, sunt oratori mai bunt, Nu e suficient si fil tu Insuti pasionat. Trebule 88 to $! nconjori de oamen pasionati fata de organizatia ta s! de domeniul in care lwereaza. Succesul tau supremin calitate de lider side orator va depinde de acest lucru. 500 DE TED-I$TI NU AU CUM SA GRESEASCA Richard St. John era in avion, in drum spre o conferinss ‘TED, atunci cand un adolescent s-a asezat lang’ el, curios, ‘cu privire la activitatea lu, si -a intrebat: ,Ce anume duce cu adevarat la succes?” St. John nu avea un rispuns bun, dar avea o idee bund: 0 sa ii intrebe pe liderii de succes care participau si vorbeau la conferinga TED. In urmatorii 10 ani, a intervievat $00 de TED-isti si a descoperit trasa- turile care Ti ficeau si aiba un succes extraordinar, St.John sia dezvaluit descoperirile intr-o prezentare de trei minu- tela TED Monterey, in 2005,0 Carmine Gallo Intr-o prezentare vizionata de peste patru milioane dt, John a sustinutdiscursul,Cele 8 secrete ale succesu Secretul” numarul unu? Ai ghicit: pasiunea..TED-istita fac din dragoste; nu o fac pentru bani", a spus St John, {In cartea lui cu acelasi tit, StJohn scrie despre Mulling cu care am deschis eu acest capitol: .Pasiunea a ficut-o pe Aimee Mullins s8 stabileasc4 recorduri la alergare, desi i lipsese dou membre esentiale pentru alergare: picioarele. {isa dat bine numele din moment ce «Aimee» vine din fran juzescul «iubirey si este unul dintre marile motive ale suecesulut ei pe pistd si fn viafa. Nu este de mirare cd ea spuine: «Daca e pasiunea ta, atunc! inevitabil vei reusi»” \VREI SA AJUT! PE CINEVA? TAC! $1 ASCULTA Dr. Ernesto Sirol, fondatoru Insttutuul Sirol 1 un ex pert in domenil dezvoltirileconomice renumi a nivel ‘onda. atwvat pe propratul pele ch no este un cunt thal puterle dee ew, Sirol care aInceput sf lucreze omental dezvoltvt durabile-facind munca de voluntar) atin Africa la Inceputul anilor’70, spunea unui public TED), in 2012, c& ceea ce stiau multi expersi in dezvoltarea dura! bits sa doveute af greste. i La varsta de 21 de an, cra pentru un ONG italian -flecare protec pecare am inipatin Africa epuat”. Prim] proiect aul Stroll a fost sit Invefe pe stent din sud] ‘Zambiei si cultive rosit. In Africa totul creste frumos. Aveart CConceptul de dervoltare durabild desemneazs totalitatea formelat| s{ metodelor de dervoltare socioveconomica are se axeaza in primal Find pe asiqurares un ecliraintre appectele sociale, economie ecologices elementele captalulul natural. (ned) | | Etbereeza macstrdin tine er rosilleastea splendide.-le spuneam zambienilor: «Uitayva ‘eusoara e agriculturay. Cand tomatele se ficusera frumoa- Se eral coaptesrosil, peste noapte au venit 200 de hipopo- tami din ru si au mAncat totul. [Rasete] $i le-am spus zambienilor:

S-ar putea să vă placă și

• Consultatie Corporala Detaliata (4 Pagini)

  

  Document4 pagini

  Consultatie Corporala Detaliata (4 Pagini)

  Ciorîcă Denisa Terapeut

  Încă nu există evaluări
• VARIANTA 1 Maseur C

  

  Document3 pagini

  VARIANTA 1 Maseur C

  Ciorîcă Denisa Terapeut

  Încă nu există evaluări
• H 12 Ce Trebuie Facut Daca Exista Cursanti Dificili

  

  Document1 pagină

  H 12 Ce Trebuie Facut Daca Exista Cursanti Dificili

  Ciorîcă Denisa Terapeut

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Activitati Recreative + Baza Materiala

  

  Document2 pagini

  Activitati Recreative + Baza Materiala

  Ciorîcă Denisa Terapeut

  Încă nu există evaluări
• Particularitatile Bolii Behcet La Copii

  

  Document4 pagini

  Particularitatile Bolii Behcet La Copii

  Ciorîcă Denisa Terapeut

  Încă nu există evaluări
• Gestionarea

  

  Document2 pagini

  Gestionarea

  Ciorîcă Denisa Terapeut

  Încă nu există evaluări
• MODEL PROIECTcurs

  

  Document5 pagini

  MODEL PROIECTcurs

  Ciorîcă Denisa Terapeut

  Încă nu există evaluări