Probleme propuse pentru parțialul din 29 aprilie 2022 la grupele 3 și 4

Problema 1. Pentru a dezgheța gheața acumulată pe suprafața exterioară a parbrizului unui automobil,
aerul cald este suflat peste suprafața interioară a parbrizului. Grosimea parbrizului este de 5 mm, iar
conductivitatea termică de 1,4 W/m⋅K. Temperatura ambientală exterioară are valoarea de -10 °C, iar
coeficientul de transfer termic prin superficial la exterior este de 200 W/m2⋅K, în timp ce temperatura
aerului din interiorul automobilului este de 25 °C. Determinați valoarea coeficientului de transfer de
căldură prin convecție pentru aerul cald care curge peste suprafața interioară a parbrizului, necesară
pentru a provoca topirea gheții acumulate la exterior.

Problema 2. Un conductor electric cu diametrul de 3 mm și lungimea de 5 m este izolat electric cu un

tub PVC cu grosimea de 2 mm și conductivitatea termică λ = 0,15 W/mK. Știm că valoarea curentului
care străbate conductorul este de 10 A iar tensiunea electrică este de 8V. Dacă conductorul electric
izolat este expus în aerul ambiant cu temperatura de 30oC și α = 12 W/m2K, determinați temperatura
la interfața conductorului cu izolația din PVC. Ce se întâmplă atunci când dublez grosimea stratului
izolator, temperatura la interfață crește sau scade?
Problema 3. Temperatura de vaporizare a azotului lichid la presiunea atmosferică normală este de -
196 oC. Stocare acestuia se face în recipiente sferice bine izolate termic în care temperatura va rămâne
constantă la valoarea de -196 oC până când azotul va vaporiza complet pe seama căldurii primite din
exterior. La presiune atmosferică normală, căldura latentă de vaporizare are valoarea de 198 kJ/kg, iar
densitatea azotului lichid este de 810 kg/m3. Considerăm un recipient sferic cu diametrul de 3 m, cu
pereți metalici subțiri, expus în aerul ambiant cu temperatura de 15 oC și coeficientul de transfer
superficial α = 35 W/m2K. Determinați cantitatea de vapori de azot evacuată din recipient în 24 h dacă
acesta este învelit a) cu un strat de vată de sticlă cu grosimea de 5 cm și λ = 0,035W/mK și b) cu un
strat de superizolație cu grosimea de 2 cm și λ = 0,00005 W/mK.

Problema 4. În cazul stocării fructelor, glucoza este transformată prin reacția biochimică catabolism în
dioxid de carbon, apă și căldură produsă intern în reacția exotermă. Considérăm un carton de mere,
fiecare cu diametrul de 80 mm, care este ventilat cu un curent de aer cu temperatura de 5 °C și
coeficientul de transfer superficial de 7,5 W / m2K. Funcția de generare internă de căldură în interiorul
mărului este uniformă și are valoarea de 8000 J / kg pe zi. Densitatea și conductivitatea mărului au
valoarea de 840 kg / m3 și respectiv 0,5 W / mK. Determinați temperatura în centrul și pe suprafața
exterioară a mărului.

Problema 5. Un schimbător de căldură este folosit pentru încălzirea aerului cu ajutorul apei fierbinți.
El este realizat dintr-un tub de oțel (𝜆 = 20 𝑊 ⁄𝑚 ∙ 𝐾 ) cu raza interioară și exterioară de 𝑟1 = 13 𝑚𝑚
și 𝑟2 = 16 𝑚𝑚 respectiv la exteriorul căruia sunt atașate 8 nervuri longitudinale echidistante fiecare
având grosimea, 𝛿 = 3 𝑚𝑚. Aceste nervuri se extind până la un tub exterior concentric, având raza
interioară, 𝑟3 = 40 𝑚𝑚 și fiind izolat termic pe suprafața exterioară. Apa cu temperatura 𝑡𝑓1 =
90 ℃ curge prin tubul interior, iar aerul cu temperatura 𝑡𝑓2 = 25 ℃ curge prin spațiul inelar dintre
cele două tuburi concentrice. Cunoscând coeficientul de transfer convectiv de căldură pe partea apei,
𝛼1 = 5000 𝑊 ⁄𝑚2 ∙ 𝐾 și pe partea aerului, 𝛼2 = 5000 𝑊 ⁄𝑚2 ∙ 𝐾 , determinați temperatura în
capătul izolat al nervurilor și fluxul de căldură transferat între cele 2 fluide dacă lungimea
schimbătorului de căldură are valoarea de 0,8 m.

Problema 6. Temperatura unui curent de gaz se măsoară cu ajutorul unui termocuplu a cărui joncțiune
poate fi aproximată ca o sferă de 1 mm diametru, așa cum se arată în figura alăturată. Proprietatile
termofizice ale joncțiunii sunt cunoscute λ = 35 W/m⋅K, ρ = 8500 kg/m3 și 𝑐𝑝 = 320 J/kg⋅K, iar
coeficientul de transfer de căldură superficial între joncțiune și gaz este α = 210W / m2⋅K. Determinați
cât timp va dura ca termocuplul să afișeze o valoare corespunzătoare unei diferențe de temperatură
joncțiune-fluid de 1 la sută din diferența de temperatură inițială.

Problema 7 Rezolvați aceeași problemă atunci când diametrul joncțiunii termocuplului are valoarea, D
= 3 mm, conductivitate termică, λ = 17 W/m⋅K, iar coeficientul de transfer superficial, α = 34000W /
m2⋅K, celelalte mărimi păstrându-și valoarea inițială.

Problema 8 Un fulg (solz) de cereale pentru micul dejun are grosimea 2L = 1,2 mm, iar densitatea,
căldura specifică și conductivitatea termică au valorile, 𝜌 = 700 𝑘𝑔⁄𝑚3 , 𝑐𝑝 = 2400 𝐽⁄𝑘𝑔 ∙ 𝐾 și 𝜆 =
0,34 𝑊 ⁄𝑚 ∙ 𝐾 , respectiv. Cerealele sunt coapte prin creșterea temperaturii de la 𝑡𝑖 = 20 ℃ până la
𝑡𝑓 = 220 ℃ la trecerea printr-un cuptor convectiv, transportate de o bandă din plasă metalică. Dacă
lungimea cuptorului are valoarea, 𝐿0 = 3 𝑚, iar temperatura și coeficientul de transfer superficial al
gazului din cuptor au valoarea, 𝑡𝑓 = 300 ℃ și respectiv, 𝛼 = 55 𝑊 ⁄𝑚2 ∙ 𝐾, calculați viteza necesară
a benzii transportoare. Un inginer de instalații sugerează că reducerea grosimii fulgilor de cereale la
valoarea, 2L = 1,0 mm va permite creșterea vitezei transportorului care va duce, la rândul ei, la mărirea
productivității. Aflați care va fi viteza în acest caz.