VIL. PROIECTAREA PEDAGOGICA A ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE iN INVATAMANTUL PRIMAR DANA JUCAN, CRISTINA CATALANO, OLGA CHIS 1. CONCEPTUL DE PROIECTARE A INSTRUIRII Proiectarea pedagogici a activitifilor de instruire reprezint& ansamblul operatiilor de anticipare a obiectivelor, continuturilor, strategiilor didactice si strategiilor de evaluare, precum si a relatiilor dintre acestea. Proiectarea didactic reprezint& ansamblul/este reprezentati de procese si operatii de anticipare, de fixare mentald a pasilor care vor fi parcurgi la nivelul general al procesului de invatamant, cét si la nivelul unititilor de invafare si al activitatilor didactice concrete (Bocos & Jucan, 2017). In cadrul activitatii didactice, proiectarea presupune articularea gi corelarea obiectivelor operationale, a strategiilor didactice sia strategiilor de evaluare, precum si elaborarea unor documente si instrumente de lucru utile cadrului didactic si elevului in desfisurarea activititi instructiv-educative, Proiectarea didacticd indeplineste urmatoarele functii: functia de anti- cipare a etapelor pe care cadrul didactic urmeaza sa le realizeze, functia de 165SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR orientare, functia de organizare, functia de diijare, functia de reglare si autoreglare, functia de decizie si functia de inovare. In ceea ce priveste formele $i nivelurile la care se realizeaz& proiectarea, identificim: 1. proiectarea pe axa structurali, adicé la nivelul ariei curriculare, Ja nivelul disciplinei de invayamant, la nivelul temei sau la nivelul subjectuluis 2. proiectarea peaxa temporal (ciclu, an scolar, semestru, siptimand siord de curs), 2. ETAPELE PROIECTARII ACTIVITATILOR DIDACTICE La nivelul invaimantului preuniversitar, proiectarea activitajilor didactice are in vedere respectarea urmitoarelor etape: Lectura planului-cadru de invayamant; Lectura programei sia manualelor scolare; = Elaborarea planificirii calendaristice; — Bfectuarea proiectirii secventiale, pe termen scurt a unitatilor tematice; — Blaborarea proiectari lectilor/activitatilor didactice. 21. Lectura planului-cadru de invagamant Planul-cadru reprezinta componenta reglatoare esentiali a curriculu- mului nafional, documentul care regleazd organizarea de ansamblu si resursele umane, materiale si de timp ale procesului de predare-invatare. Planurile-cadru descriu modalitatea de organizare a timpului ycolar sub forma unor repere orare siptmanale (cuprind numérul minim si maxim de ore) alocate pentru fiecare arie curriculara si pentru disciplinele gcolare obligatorii ale fiecdrui an de studiu. Aceste discipline si repere de timp obligatorii constituie curriculumul nucleu. Diferentierea parcursului scolar in functie de interesele si aptitudinile elevilor reprezinté 0 oportunitate ‘educationala conferita de existenta in planul de invatimént ¢ unui anumit 166 E Rey E > 2c ¢ E2PEpR] as |ePal & BRES EG ' Coordonatori: lon ALBULESCU, Horatiu CATALANO. numir de ore alocat disciplinelor optionale sub numele de curriculum la decizia scoli, Particularizarea planului-cadru de invayimant pentru 0 clasa {in funcjie de tipul de curriculum la decizia scolii reprezinta schema orard; aceasta indica modul de imbinare a disciplinelor obligatorii cu cele opionale pentru fiecare clasa gi an de studiu, cu precizarea numarului de ore pentru care s-a optat. Schemele orare ale claselor (modalititile concrete prin care clasele igi alcatuiesc programul propriu) formeaza impreund schema orari a scolii (Bocos & Jucan, 2017). Planul-cadru pentru invijimantul primar cuprinde disciplinele obligatorii si numarul de ore alocat fiecarei discipline pe sptimana, pentru levi din clasa pregatitoare, clasa I, a Il-a, a Il-a gia TV-a, Conform Programe’ scolare pentru invajaimantul primar, aprobata prin Ordinul nr. 3371/2013, Anexa Nr. 1, Planul-cadru de invafamant pentru {invayamantul primar este urmatorul: licaba asocinntcare [Limba si literatura roman: [Matematicd i tine ale tema naturi Stine ale naturit [Om si societate poe Rel ie fic Eaiucaie fica, sport si |sinatate Muzic si migeare larte [Arte vizuale gi {Tehnol ractice i tare mils [Numar total: 20 | 20 | 21 jum la decizia scolii (discipline opi 0-10-11 0-1 [Numar minim de ore pe siptimana 20 [20 T 21 a ie ore pe siptimind 22 " La clasa pregititoare, clasa I si clasa a II-a, disciplina se intituleaz& Comunicare in limba romana, * Laclasa pregititoare, clas IsiclasaaI-a se studiazdintegratdisciplina Matematica si explorarea mediului 167SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR La nivelul invajamantului obligatoriu, planul-cadru cuprinde o zona comuna pentru tofi elevii - Trunchiul comun, reprezentata de numarul minim de ore previzut in planul-cadru pentru fiecare disciplina. In orele de trunchi comun se parcurge programa scolara, cu exceptia elementelor notate cu asterisc (*). Pentru acoperirea numarului minim sau, dupa caz, anumarului maxim de ore pe sptimana prevazut prin planul-cadru, in oferta scolii sunt incluse, in functie de situate, ore reprezentind Curriculum la decizia scoli, care pot fi distribuite pentru Opyional, pentru Extindere sau pentru Aprofundare. Structura anului scolar este reglementata prin Regulamentul de orga- nizare sifunctionare a unitafilor de invajémant preuniversitar si face referire la perioadcle de desfagurare a cursurilor, a vacanielor gia sesiunilor de examene nationale, care se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei nationale. Exemplu: Anul scolar 2018-2019 a inceput la 10 septembrie 2018 si se va incheia la 31 august din anul calendaristic urmator. Cursurile pentru clevii din clasele primare incep la ora 8.00 sau, dupa caz, in intervalul 8.30- 9.00 (programul in scolile din Romania incepe la ora 8.00, exceptie fiind doar scolile private care au metodologii specifice) si se vor incheia dupa 4, maxim 5 ore (in functie de nivelul clasei). Ora de curs este de 45 de minute, cu o pauzi de 15 minute dupa fiecare ora si o pauza de 20 de minute dupa cea de-a doua ora de curs. La clasa pregititoare sila clasa I, activitifile de predare-invatare-evaluare acopera 30-35 de minute, restul de timp filnd destinat activitatilor liber-alese, recreative (www.edu.ro - ROFUIP, 2016). Disciplinele din planul-cadru sunt organizate in cadrul orarului scolar, care este un ,instrument prin care se aloci timpul de formare si prin care activitatea scolar este pusd la dispozitia elevilor sia cadrelor didactice pentru desfigurarea activitiilor de predare, inviare si evaluare repartizate pe lectii/activitagi” (Cerghit, 1999, p. 68). In elaborarea orarului, se recomanda respectarea cerinfelor privind asigurarea ritmicitafii predarii, invafarii, evaluarii, autoevaluarii corespun- zitor cu curba de efort zilnic si siptimanal, respectiv curba lui Gauss. In unele situafii, organizarea activitatilor zilnice poate fi modificata la nivelul schemei orare in funcfie de necesititile elevilor sau de unele situatiiivite. 168 1-12 Oraral p minim de 2 Pro sintetic ¢ descrin ¢ studiu, ps stransa n in premi 2008). Act unice pe subordin petentei, accent Pro integrata interioru in activitiD zona marul : orele ntelor naxim cluse, re pot orga- ire la mene 18 si ntru .30- hind a 4, te, upa de ind mee ice ate nd as? —_Seordonatori: lon ALBULESCU, Horatiu CATALANO Exemplu: Orar clasa pregititoare [Zival] MAR LUNI TL Comunicare |Comunicare [Matematica | Jes [Pezvoltare Simba {in limba si explorarea [Dezvoltare personal . " personal romana romana |mediului JComunicare [Matematict [Matematica |Comunicare |Comunicare +10 fintimba si explorarea|si explorareain limba [in lime romana__|mediului__|mediului [romana romana IMatematics [Arte vizuale JArtevizuale | 10-11 fsiexplorarea i ability’ [LMbe fe titags | Muzica i atl lenglera Imiscare Jmediuiui practice practice a] Muzica si | ducatie je [Educatie 1-2 ane Relig pa Orarul prezentat este elaborat cu respectarea prevederilor Planului-cadru: Numi ‘minim de ore pe sptimana: 19, Numar maxim de ore pe séptamand: 20, 2.2. Lectura programei si a manualelor gcolare Programele scolare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic continuturile invajimantului pe discipline si pe ani scolari, respectiv descriu oferta educafionalé a unei anumite discipline pentru fiecare an de studiu, pentru un parcurs scolar determinat, Programele scolare se afl inte-o strinsé relatie cu planurile-cadru de invatamant, relatie care se constituie in premisa esentiala a realizarii unei proiectari didactice eficiente (Bocos, 2008). Actualele programe scolare pentru inva uunice pe plan national si sunt elaborate la nivelul departamentelor din imantul preuniversitar sunt subordinea Ministerului Educatiei Nationale si valorizeara paradigma com- Petentel, find centrate pe competenje educational, astfelincat si plaseze accentul pe activitatea de invajare siformare a elevului Programele scolare pentru invatamantul primar au in vedere abordarea integrata a confinuturilor, cu scopul asiguririi continuitafii cunoasterii in interiorul aceluiagi nivel de inviyimant, In acest sens, elevii sunt antrenati in activitgi care fac parte din mai multe arii curricular, fiind posibila astfl 169_SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUL PRIMAR_ descoperirea si infelegerea lumii in care traiesc, dar si propriei persoane in relatie cu umea inconjuritoare. De asemenea, noile programe scolare permit abordarea diferenjatd si individualizata a conjinuturilor pentru clevii de aceeasi varst, asigurind progresul fiecaruia in ritmul propriv. In structura programe’ scolare regisim urmatoarele componente: — Not de prezentare; — Competente generale; Competente specifice si exemple de activitati de invatare; Continuturis Sugestii metodologice. 1. Nota de precentare evidentiaz’ continuturile asupra chore se indreapta cunoasterea, clemente ale disciplinei care permit formarea unei imagini de ansamblu asupra programe. 2. Competentele generale vizate la nivelul unei discipline de inv timant jaloneazi achizitile de cunoastere si de comportament ale elevului pentru un ciclu de scolarizare (Bocos & colab,, 2016, p.222). 3. Competenele specifice si exemple de activitagi de invafare sunt derivate din competentele generale si reprezinti etape in dobindirea acestora. Fle se formeaza pe durata unui an scolar. Pentru realizarea competentelor specifice, in programa scolara sunt propuse exemple de activitati de invatare care valorifica expe rienfa concreti a elevului si care integreaza strategii didactice adecvate unor contexte de invatare variate. O competenta specifica poate contribui,fieste, cu ponder diferte a atingerea mai multor competenfe generale. Mijloacele, instrumentele de vehiculare cognitiva selectate, prelucrate si valorificate in vederea atingerii competentelor specifce si, implicit, a competentelor generale sun reprezentate de unitiile de conginut prezentate in programe, res: pectiv de unitajile de continut selectate, prelucrate, adaptate § valorificate de profesor (Bocos & colab., 2016, p. 222). 4, Confinuturile invafari se constituie din inventarul achiziiilor necesare elevului pentru dobandirea competentelor de baza. 170Coordonatori: Ion ALBULESCU, Horayiu: CATALANO. 5. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activitafii didactice, precum si clemente de evaluare continua Programa colari actuala propune o oferti flexibili, care permite cadrului didactic si modifice, si completeze sau si inlocuiasca activitatile de invajare in functie de specificul clasei indrumate si de nevoile imediate ale elevilor. Se urmareste astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care si asigure formarea competentelor previzute de programa in contextul specific al fiecarei clase si al fiecdrui elev. Includerea clasei pregititoare in invajimantul general si obligatoriu implici o perspectiva nuanfati a curriculumului la acest nivel de varstd, Este necesara o abordare specifica educatiei timpuri, bazata, in esenfa, pe stimularea invafarii prin joc, care si ofere in acelasi timp o plajé larga de diferentiere a demersului didactic, in functie de nivelul de achizifi variate ale elevilor. Curriculumul disciplinei are in vedere modetul comunicativ-functio nal, axindu-se pe comunicare ca domeniu complex ce inglobea7a procesele de receptare a mesajului oral si scris, precum si cele de exprimare orali si scrisi. Actuala programa scolara situeaza in centrul preocuparii sale invatarea activa, centrata pe elev. Invifarea nu este perceputa ca un proces pasiv, care li se intampli elevilor, ci ca 0 experienta personala, la care ei trebuie sa participe. Evaluarea este ,operatia care vizeazi determinarea de o maniera sistematicd si obiectiva a impactului, eficacitai, efcientei si pertinentei activitajilor in relaie cu obiectivele lor, pe de o parte in vederea amelioratii activitafilor in curs s, pe de alt parte, in vederea planificirii, programarii luarii decizilor viitoare” (Glossaire de termes relatifs d Févaluation et termes connexes, 1987, p. 3). Deoarece activititile de invatare trebuie si aiba in vedere formarea competenfelor cu toate componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitu- dinale), este necesar ca evaluarea si vizeze, de asemenea, aceleasi aspecte, accentuandu-i astfelcaracterul formativ. 171SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR Valorificarea rezultatelor evaluarii trebuie si se concretizeze nu numai in calificative,ci si in analiza greselilor realizate de elevi si a cauzelor acestora, De asemenea, este necesar ca demersul de evaluare si se finalizeze cu momente de reflectie asupra rezultatelor objinute $i si produca acti- vitati remediale, daca este cazul. Procesul de evaluare este recomandat si reflecte, in acest sens, predarea gi im bazata pe descoperire, prin activitati practice si prin diverse experienje de invajare (http://oldsite edu.ro/index.php/articles/4857), Manualele scolare organizeaz continuturile obiectului de studiu gi concretizeaza programele scolare in diferite unitaji didactice sau experienfe de invaare, valorificabile in contextul promovarii de relajii educafionale cadru didactic-clev, Manualele scolare reprezinta instrumente de Iucra operationale pentru elevi, care detaliaza, structureaza si operafionalizeazi in mod sistematic temele recomandate de programa scolar, la fiecare obiect de studiu si pentru fiecare clasé, organizéndu-le si sistematizandu-le in unitifi tematice, unitati de invatare, capitole, subcapitole, teme gi lectii ete. Informatiile stintifice sunt prelucrate, structurate i integrate din perspectiva logicii didactice, Pentru cadrul didactic, manualul reprezinta un instrument didactic cu rol de ghid, de orientare a activititi didactice, respectiv de selectare a continuturilor stiintifice, instrumentul didactic obligatoriu find programa scolara. Menjionim faptul ci, in predare, cadrul didactic poate apela gi alte surse de informare: manuale alternative, auxiliare didactice, cArti, tratate, internet etc. Jn actualul context curricular, s-a trecut de la o succesiune fix a confinuturilor existente in manualele unice la autentice practici didactice flexibile si alternative, prezentate in cadrul manualelor gcolare alternative, elaborate pentru un anumit obiect de studiu, Astfel, pentru o anumita treapti de scolaritate, clasa si disciplina de studiu pot exista mai multe manuale scolare alternative. Ele se bazeaza pe modalitati diferite de abordare, tratare ¢i operationalizare a continuturilor, care contribuie la atingerea competentelor generale si specifice cuprinse in programele gcolare. Precizim ca este 172Coordonatort: Jon ALBULESCU, Horatiu CATALANO important ca toate manualele alternative si respecte cerinfele programei scolare, care este unitard si obligatorie (Bocos & Jucan, 2017), S-a mai spus: Manualele scolare reprezint’, asadar, instrumente idactice cu rol de ghid, de orientare a activtiti didactice 1 instrumente de lucru operationale pentru elevi, Manualele organizeaza confinuturile obiectului de studiu si operationalizeazi in mod sistematic temele re- comandate de programa scolar, lafiecare obiect de studiu si pentru fecare clasi, organizindu-legisistematizindu-le pe capitole,subcapitoe, unit de invatare, teme gi lectii 2.3. Elaborarea planificdrii calendaristice Proiectarea activitijii didactice presupune anticiparea mental a operatilor de planificare, de organizare si de desfigurare a instruirii in con- ditile cunoasteri si stapaniriivariabilelor implicate in buna desfigurare a activitati, Ea reprezinta un demers personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice adaptate de citre cadrul didactic la specficul i sla caracteristicile clasei de elev, precum ide concepere flexibila si creativa a activitafilor didactice Proiectarea didactici presupune gandirea si prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de instruite (predare, invajare,evaluare) si autoinstruire (utoinvifare, autoevaluare), a modului orientativ in care se va desfigura activitatea instructiveducativa, Proiectarea didacticé implica relafionarea Inlre competenfele specific, strategiledidactice ide evaluare si conyinuturile curriculare, presupunand elaborarea tnor instrumente de lucru utile cadrului didactic si elevului in desfisurarea activitai instructiv-educative, Proiectarea esalonati consti in impirtirea confinututilor didactice pe Perioada unui an de invijamant, semestru sau a unei activitati formative concrete si are in vedere formarea competentelor generale si specifice programelor, Projectarea esalonata presupune o integrare sistemicd a tuturor ele- mentelor procesului didactic si se concretizeazd prin realizarea planifcarilor 173SINTEZE DE PEDAGOGIA iNVATAMANTULUI PRIMAR de instruire specifice unei discipline si aplicabile unei formajiuni de studi casi de elevi sau grupa de copii. Proiectarea globalA intra in responsabilitatea Ministerului Educatici prin expertii grupurilor de specialitate, proiectarea esalonata este responsa- bilitatea cadrului didactic practicant. Proiectarea esalonata se concretizeazi in urmitoarele documente: planificarea calendaristica, planificarea semestriala, proiectarea perioadei de evaluare, proiectarea unitajii de invajare gi proiectul de lectie. »Proiectarea didacticd reprezinta procesul deliberativ de fixare mentalii a pasilor ce vor fi parcurgi in realizarea instructiei gi educatiei” (Cucog, 1999, p. 119). Planificarea calendaristicd anuala se intocmeste pe baza Programei pentru invijdimantul primar, aceasta fiind o modalitate de structurare si organizare a activititilor instructiv-educative in maniera abordarii integrate. ‘Aceasta este un document administrativ care compatibilizeaza elemente ale programei cu dozarea si alocarea optima a timpului didactic de catre profesor pe parcursul unui an scolar. In claborarea planificirii calendaristice, se recomanda parcurgerea urmatorilor pasi: 1. Corelarea conjinuturilor disciplinelor cu competentele specifice urmirite in cazul fiecdrei unitati tematice proiectate; Alegerea si organizarea continuturilor pe unititi de invafare! tematice; Alocarea timpului necesar pentru fiecare unitate de invatare! tematica, in concordanfa cu continuturileinstruirii i competentele specifice urmarite Planificarea continuturilor se va face echilibrat, respectind specificul clasei, nivelul de pregitire al elevilor, dar si interesele acestora. Aceasta se realizeaza in mod integrat, pentru toate disciplinele, confinuturile abordate fiind corelate in mod logic, in functie de creativitatea cadrului didactic i necesititile existente. Prin integrare se infelege ,actiunea de a face si interrelationeze diverse elemente pentru a construi un intreg armonios, de nivel superior; integrarea partilor duce la produs/rezultat care depaseste suma acestor parti” (Popovici-Borzea, 2017, p. 67). O definitie simpla a 174Coordonatori: lon ALBULESCU, Horatiu CATALANO curriculumului integrato ofera Humphreys (Humphreys, Post & Ellis, 1981): »studiul integrat este cel prin care elevii au posibilitatea de a explora in mod extensiv cunostine aparfinand unor discipline diferite, corelate ins unor aspecte din viafa reala” (Humphreys, apud Popovici-Borzea, 2017, p. 67) La nivelul invafamantului primar, integrarea se realizeaza la nivel intradisciplinay, interdisciplinar, multidisciplinar si pluridisciplinar, acestea regisindu-se in planificarea calendaristicd si cea a unitifilor tematice, precum si in proiectarea lectiilor. Ca toate ca planificarea calendaristicd reprezinti un demers perso- nalizat, este necesar ca aceasta si respecte o anumita structurd, care are in vedere urmatoarele elemente componente, regisite in urmatoarea rubricatura: Nz | Unitatea ae Disciplina | tenfe | Confinaturi crt. | tematicd 7 Limba si Recapitularea literatura lcunostingelor din romans [clasa a Ila Recapitularea Jcunostinjelor din clasaa a + Cicluri de viait F fin lumea vie ~ suite Paringi si urmasi fn lumea vie Matematics Pentru un startbun | Stpt mina I Istoria familier Imele/Arborele s genealogic (Omul si mediul \Geografie eeogtatie Valori morale HEducatie bine/ria ~ civics altruism/egoism/E bine a fact bine!SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR Ne] Unitatea | Ne eli gaa Discplina Continua | ME Arborele genealogical mea Arte vizuale Elemente de i limb plastic: abiitay linia, punctul, practice [uloarea, forma Fotografia ca clement de limba Elemente de limba) muzical Legitura dintre text si melodie ~ strofa/refrenul [Elemente de Horma: strofiy refren, repetiie/ schimbare Jocuri de miscare Voc si si stafetevizand lmiscare \dezvoltarea calitatilor motrice Pentru un | Sapti- start bun | mana Muzics si Imiscare lcombinate (Secvenga din planificarea calendaristica integrata pentru clasa a 1V-a) 2.4, Efectuarea proiectarii secventiale, pe termen scurt a unitatilor tematice Proiectarea unitatilor tematice are ca punct de plecare planificarea calendaristicd si reculta din corelarea timpului necesar clasei de elevi pentru a parcurge anumite confinuturi si pentru a forma competentele specifice din programa scolar cu resursele procedurale si materiale, precum si cu strategiile de evaluare propuse. In intocmirea proiectirii pe unititi de invafare/tematice, cadrul didactic are libertatea de a-si alege temele abordate in functie de anumite criterii, cum ar fi ~ caracteristicile clasei de elevis ~ nivelul de varsta; 176 SEPTEMBRIE.Coordonatori: lon ALBULESCU, Horatiu CATALANO. interesele elevilor; particulartatile psihofizice $i individuale ale copiilor; ‘momentul din an; disponibilitatea copiilor; ordonarea si ierarhizarea continuturilor; esalonarea confinutului pe parcursul semestruluis prefigurarea strategiilor didactice corespunzitoare fiecirel arii de continut; corelarea necesarului de mijloace de invajimant cu resursele mate- riale existente in clasd; identificarea mijloacelor de invijimant necesare si stabilirea strategiilor de evaluare pentru fiecare tems. Proiectarea unitatilor de invatare/tematice se realizeaza dupa structura ‘care confine: ziua/data, competentele specifice urmirite, activititile integrate si forme de realizare, detaliile de continut, resursele materiale, metodele si procedeele de invatimant si evaluarea. Oferim spre exemplificare o secvenfi din proiectarea unei unititi de invajare/tematice la clasa pregititoare. ‘Tema: ,SA NE CUNOASTEM!” Perioada: 3 sptamani Siptimana I “Activitigi aaa Compe- i _ Metode! ste Hee] ‘Saat far od Se realizare ¥ [DP JIntalnirea de fAscultarea - mascota|~ invajarea ]- chestionare| jdimineats funuimesaj; _|clasei;_ [prin desco- orala; -Noutiti, [Participarea la} perire; |- observare 3.2. limpresii; dialog; - fis de |~ conversatia |curenta. |Asteptari; [Exprimarea flucru; — leuristica; fiata cat de unortrairi —_ {- imagini |- exercitiul; multe stim! |personale {eu ~ demonstra- l(activitate fin raport cu Jaspecte _{tias individual) |din care face |gridinita; ICine sunt parte. 177SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR tii integrate Descoperi Imediul inconjurator peries ou LAR fabs tiem gridiniya a [BCR | conver- jscoala! lor: " nt Orientare in. ee nb timp sispatia felons speek HJoc de atentie: ict |Gaseste jintrusul! | invatarea prin desco |- observare jcurentas | chestiona re orala. Discutii \despre leradinita |- conversatia| si despre leuristica; |fea.curentd - caiete, | chestiona = demonstra ciaie ereioane | rea oral; re (te re Redarea prin |°O"* [expen |. — exerci. ecavitti, practice. np 13, | observa- 33. CLR23., 2. |AVAP 11,21. \Gradinita mea draga! (activitate frontala, individuala) Interpretarea ja doud strofe din INe amintim, Jimnul casei: |-caiete, |-conversa- lprimazi|PRIETENT |fige de tis lée scoala! |-audiere si fucra; | -explicatia; activitate finterpretare; |~ calcula-|- demonstra-| lirontalé, |Realizarea _ftor/ DVD tis individuals) {de aplicayii player. |- exercitul ice au la baz initiative spontane, |- observa: rea curenta 178Coordonatori: Ion ALBULESCU, Horatit, CATALANO. 2.5. Elaborarea proiectarii lectiilor/activitatilor didactice La baza desfisurarii activitatilor zilnice sti proiectarea lectiilor. Etapele proiectarii pedagogice integreaz urmatoarele demersuri: analiza nevoilor sia resurselor; definirea obiectivelor/competentelor si a sistemului de referinta spatio-temporal; selectia si structurarea continuturilor; stabilirea strategiilor optime de actiune; stabilirea probelor, criteriilor si instrumentelor de evaluare conti- nua si formativa. In invatamantul primar, cadrul didactic igi proiecteaza continuturile la nivel integrat. Astfel ci pentru o zi se realizeazd un numar de proiecte egal cu numarul de ore de curs din orarul zilnic, Fiecare proiect de lectie vizeaza o disciplina principala, integrata cu confinuturi din alta disciplina de studiu. Disciplinele regisite in planul-cadra pentru care cadrul didactic {si intocmeste proiecte de lectie/proiecte didactice (in perioada de debut in inviyamant sau pentru obtinerea gradelor didactice) sunt: Comunicare in limba romand/Limba si literatura romana, Matematica si explorarea mediului/ Matematica $tiinte ale naturii, Muzica si miscare, Arte vizuale si abilitati practice, Dezvoltare personala/ Educate civic, Istorie, Geografie, Joc si miscare. Acestea sunt structurate conform nivelului de clasi, astfel ci unele discipline se regisesc la clasele pregatitoare, I sia Il-a, iar altele la clasele a IlL-a si a IV-a, conform planului-cadru. Disciplinele Matematica si $tiinfe ale naturii sunt integrate intr-o singura disciplina, denumita Matematica si explorarea medivului (la clasele pregatitoare, I sia II-a). Invederea unei proiectari didactice centrate pe formarea de: ‘competente la elevi, cadrul didactic are in vedere urmatoarele caracteristici generale ale unui mediu de invajare: ~ dritatea si complexitatea continuturilor selectate; ~ calitatea prezentarii confinutului dati de reprezentarea grafic a ideilor; 179‘SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR necesitatea explicatilor; sprijinirea predarii cu resurse adecvate; crearea oportunitatilor pentru invafarea participativa; controlul climatului sociocultural al claseis predarea si invatarea in limitele unui timp stabil, fie acesta oficial sau ales de profesor; valorizarea si exploatarea rezultatelor invrits ‘comunicarea in cadrul grupurilor, comunicarea dintre profesor si levis evaluarea pentru invajare, care este predominant bazati pe metode formative (de exemplu, portofoliul) si pe evitarea sanctionarii erorilor; aplicarea indicatilor profesorilor; stapinirea tehnicilor de invajare care conduc la invajarea auto- irijata (Capita, 2013) Proiectarea lectiilor/activititilor didactice, respectiv stabilirea desig- nului educational, reprezinta un demers care se raporteazd la urmitoarele aspecte (Bocos & Jucan, 2017): 1. Stabilirea formei de organizare a activitijii instructiv-educative si incadrarea acesteia in unitatea tematica ~ este o actiune care presupune analizarea locului si rolului lecjiei in cadrul uni- tifii tematice, precum gi stabilirca obicctivului fundamental al lectiei respective. Acesta evidenfiaza sensul in care va fi valorifi- cat confinutul: transmitere, dobandire, descoperire, recapitulare, sistematizare, aplicare, verificare, evaluare etc., $i constituie ele- mentul determinant in stabilirea categoriei sau a tipului de lect. 2. Stabilirea competenfelor specifice, a obiectivelor operationale, care directioneaz intreaga activitate de pregitire si realizare a demersurilor didactice, se realizeaza in functie de confinut si de finalitatea pe termen mai lung a instruirii 3. Selectarea si prelucrarea confinutului stiintific - presupune ca, {in conformitate cu obiectivele operationale stabilite, si se aleaga uunitafile de confinut. Acestea vor fi structurate, esenfializate, in functie de: ~ nivelul general de pregitire al elevilor; 180Coordonatori: lon ALBULESCU, Horajiu CATALANO rezultatele si experienta cognitiva anterioar’ a elevilor; sistemul de cunostinte,abilitafi intelectuale si practice, capacitati si competente de care dispun elevii = experienga practicd a elevilor; = interesul si motivatia lor pentru studiul disciplinei, Elaborarea strategiei didactice ~ se realizeaza in conformitatecu obiectivele operationale prestabilite si presupune stabilirea urma- toarelor elemente: tipul de experienfi de invitare in care vor fi angajafi elev, sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor si al procedeclor didactice utilizate; sistemul mijloacelor de invatamant gi formele de organizare a activtifiielevilor. Stabilizea momentelor, etapelor lecfei/activitatii didactice. Numirul etapelor unei lectii/activititi didactice poate fi variabil (nu exist etape absolut obligatori, iar succesiunea lor se poate modifica, de la caz la caz), Structura procesuald a unei lectii poate si includa urmatoarele etape metodice: 1. momentul organizatoric; 2. verificarea cunostinjelor dobindite anterior; 3. captarea atenfiei sau trezirea interesului elevilor pentru studiul temeis comunicarea obiectivelor operationale urmirite de cadrul didactic in lectia respectiva intr-o maniera accesibili elevilor sicare si contribuie la stimularea siimplicarea lor intelectual’, fizicd gi afectiv-volitiva in activitate; prezentarea materialului faptic intr-un mod cat mai atrac- tiv pentru elevi gi comunicarea sarcinilor de inviare cores- punzatoare; dirijarea invatarii de citre cadrul didactic, respectiv acordarea de puncte de sprijin, oferirea de sugestii, completari, comen- tarii ete generalizarea, formarea nofiunilor/operatilor,adica obtinerea performantelor anticipate prin obiective; 181_SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUT PRIMAR 8. fixarea si stabilizarea performanjei (etapa care presupune Purtarea de discutii elevi-elevi si elevi-profesor, in scopul insusirii corecte g clarificarii noilor notiuni si operatii; aplicarea in practica - prin efectuare de exerciti st probleme, de analize si evaluari si prin identificarea posiblititilor aplicative - teoretice sau practice, ale noilor achizitii; . asigurarea feedbackului, respectiv utilizarea unor modalitigi decunoastereaefectelor actiunii didactice, att din perspectiva profesorului, ct st din cea a elevilor; 11. incheierea organizata a activitayii Stabilirea strategiei de evaluare ~ se referd la identificarea moda- litifilor, tehnicilor si instrumentelor/probelor de evaluare a cunostinjelor si abilititilor intelectuale si practice ale clevilor, Precum si la repartizarea lor in timp, in diferitele momente ale activitafii instructiv-educative, Stabilirea strategiei de autoevaluare a elevilor - reprezints un act cate tine cont de specificul confinutului stiinjific vehiculat in activilatea didacticd, de obiectivul fundamental, de obiectivele ‘operafionale si de timpul disponibil. Pot fi utilizate urmétoarele modalititi de autocontrol si autoevaluare a prestatiei elevilor: autocorectarea probelor scrise, corectarea probelor scrise ale colegilor, notarea raspunsurilor colegilor, notarea in colaborare cu ali colegi, notarea reciproc’ a unui grup de colegi,in toate situatille deosebit de importanta fiind argumentarea notelor acordate. Proiectul de lectie sau projectul de activitate didacticd este un instru- ment de iucru si un ghid pentru cadrul didactic, el oferind o perspectiva de ansamblu, globala si complex asupra lectiei; este un fel de scenariu al activitatii ce urmeara a fi desfagurata. In viziune curricular3, proiectul de leclie are caracter oriemtatix, avind o structuré flexibili asupra circa iy Pune, in buna masurd, amprenta cadrul didactic, Este de preferat chiar cael St prevada unele alternative de actiune si sa solicite capacitatea profesoralui de @ reconsidera demersul anticipat atunci cénd situayii neprevizute fac necesara schimbarea, deci un comportament didactic creator. 182_Coordonatori: on ALBULESCU, Horatiu CATALANO Principala forma de organizare a activitati in invajamantal primar este lectia. Precizim, in continuare, principalele tipuri de lectie, inventariate din sursele bibliografice existente, dar validate de practica educational: Tectia de transmitere gi insusire de noi cunostinfe este acel tip de lectie in care secvenele didactice in care profesorul comunicd noul confinut detin ponderea cea mai mare in lectie, elevii insusindu-si cunostinte si comportamente noi, cu care nu s-au mai intalnit pang in momentul respectiv. Acest tip de lectie se organizeaza, de regula, la Inceputul anului scolar, la inceputul unui semestru, la inceputul une! unitati tematice. Lectia de dobindire de noi cunostinte este ace tip delecte in care elevii insusesc cunostinfe si igi formeaza capacitifi intelectuale 8i practice noi, cu care nu s-au mai intdlnit, deevoltindu-si operatiile gindiri, unele capacitii instrumentale si operationale In abordarea noului conyinut cadrul didactic se bazeai pe Cunostinfele anterioare ale elevilor si dirijeaza clasa in construirea noii cunoasteri, plecind de la cunostinfele pe care elevi le au deja. Lectia de formare de priceperi, deprinderi sau abilititi intelectuale este acel tip de lectie in care elevii exerseazi procedee de activitate intelectuala, organizeaza i desfisoara.activitii independente, cultivandu-si tehnicile si capacititile de activitate intelectual si capacitajile de aplicare in practicd a cunostinelor Lectia de formare de priceperi, deprinderi si abilitafi practice este acea categorie de lectie in care elevii sunt obignuiti cu onganizarea si desfisurarea de acti ti practice in care si-si aplice Cunostinfele si abilitifile pe care le detin, sé igi formeze si si ig exerseze comportamentele, Lectia de recapitulare gi sistematizare a cunt stingelor si abilita- tilor, priceperilor si deprinderilor este acel tip de lectie in care cadrul didactic igi propune aprofundarea si perfectionarea cunostinjelor si competentelor intelectuale si practice ale elevilor, Prin evidentierea legiturilorexistente intre cunostinfe si abilititi. 183SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR Lectia de verificare, control si evaluare a cunostintelor si abili- tatilor (priceperilor si deprinderilor) este acel tip de lectie cu rol, de ,bilany’, evidentiind modificirile produse gi influenta asupra laturilor personalitatii elevilor. Aceasta categorie de lectie are valoare constatativ-prospectiva, intrucdt relevi masura in care clevii si profesorul au realizat obiectivele propuse gi ceea ce ar mai trebui sé intreprinda in viitor in acest scop. Lectia de creatie incurajeaza, valorifica si dezvolta, in cel mai inalt grad, originalitatea, inventivitatea gi creativitatea elevilor Lectia mixta sau combinata presupune activitati corespunzatoare tuturor obiectivelor fundamentale (dobandire de noi cunostinfe, formare de abilitati intelectuale si practice, recapitulare i siste- matizare, control, verificare i evaluare 3.2). Indiferent de tipul lectiei, structura proiectului didactic nu este necesar a fi una unicd, in cadrul careia si se respecte aceiagi pasi. Sustinem acest fapt datoriti abordarii integrate a confinuturilor, care poate determina anumite modificari de structura, dar si a faptului ca proiectarea constituie tun demers personalizat. Astfel, in functie de disciplinele integrate, de obiectivul fundamental, de natura confinutului stiintific, de tipul strategiilor didactice pe care le inglobeazi, de nivelul de pregitire al elevilor, precum si de alti factori, se concep proiecte de activititi didactice cu diferite structuri ale componentei descriptive, component care cuprinde scenariul didactic sau desfigurarea propriu-zisa a lectiei. De regula, componenta introductiva a proiectului didactic confine informatii din care se decuc coordonatele lectiei: obiectul de invafamant, subiectul lectiei/tema, data, casa, nivelul clase, obiectivul fundamental, obiectivele operationale, strategile didactice si sistemul de evaluare. Optional, pot fi consemnate competentele specifice din programa scolara care fac referire la comportamentele urmarite (sau se pot consemna doar numerele/simbolurile acestor finalitai) In realizarea proiectului didactic este foarte important formularea obiectivelor operationale. Acestea orienteaz’ actiunile cadrului didactic siale elevilor spre atingerea performantelor propuse prin intermediul activitagilor 184Coordonatori: Ion ALBULESCU, Horatitu CATALANO de invijare organizate, vizind comportamente concrete, In cadrul unei lectii, cadrul didactic trebuie si formuleze un numir maxim de 5 obiective operationale, urmarind indeplinirea celor trei condiii de operationalizare: specificarea comportamentului vizat, a conditiilor de realizare gi a criteriului minim de reusit In vederea realizarii eficiente a lectiei, este necesar ca profesorul sa coreleze obiectivele propuse cu confinuturile si strategie de evaluare urma- rite, In acelagi timp, pentru succesul activitiii de predare-invajare-evaluare este nevoie ca toate confinuturile si fie proiectate si desfigurate prin ilor de invayamant imbinarea cu succes a metodelor, a procedeclor sia tehi cu mijloacele alese, dar si cu formele de organizare potrivite fiecirei secvente de instruire. In ceea ce priveste tipologia lectiilor, in practica educationala, de cele urmatoarele tipuri de lectie: mai multe ori, se vehiculeazi ~ Lectie de insusire de noi cunostinte; ~ Lectie de formare/consolidare de priceperi si deprinderi/cunostintes ~ Lectie de recapitulare gi sistematizare de cunostinte; = Lectie de verificare, control si evaluare; ~ Lectia mixta. In functie de disciplina de invafamant, de modul de integrare a conti elul de nuturilor, de specificul, volumul si densitatea acestora, dar si de nit le fiecarui tip de lectie. Din acest punct de vedere, ar putea fi reconsiderata clasificarea lectilor in functie de aceste criterii, deoarece didactica disciplinelor este intr-un dinamism continuu, marcat de creativitate, nu de rigori care presupun diferiti algoritmi. varsta al elevilor, exist variante diferite Acest fapt poate fi sustinut inclusiv de integrarea in cadrul fiecirei lecfii a momentelor recreative, cu durata cuprins’ intre 5 si 15 minute. De aceea, etapele fiecarei lectii vor fi modificate in functie de diversi factori care in de personalitatea profesorului i mai ales de centrarea intereselor acestuia asupra nevoilor elevilor sii a tativa a lecfilor, conform tipurilor mentionate. Oferim spre 1 toate acestea, literatura de specialitate inca ofera o etapizare orien- xemplificare 185_SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR etapele specific lectei de insusire de noi cunostinge, care de asemenea pot suferi modificari in functie de context: 1. Moment organizatoric; Verificarea temei (in cazul in care exist’); 3. Crearea motivatiei specifice invatiriis 4. Anunfarea temei si a obiectivelor operationale; 5. Comunicarea noilor cunostinte; 6, Fixarea cunostinjelor/Asigurarea retentiei gia transferulu 7. Tema pentru acasis 8, Incheierea lectiei. De obicei, ordinea desfiguririi acestor etape este cea specificaté mai sus, dar aceasta poate fi modificati, daca profesorul considera ci este nevoie Astfel, crearea motivatiei specifice invatirii poate si aiba loc dupa anunfarea temei sia obiectivelor operationale. In acelasi timp, aceste doua etape pot fi contopite, in masura in care cadrul didactic reugeste sa transmita in asa fel tema $i objectivele, incat si determine motivatia elevilor pentru invaare. Timpul alocat fiecarei etape trebuie gestionat corect de citre profesor, iat Confinutul stingific sa fie foarte bine cunoscut. Datorita inovatiilor aparute in predare si in invatare, comunicarea noilor cunostinte poate sa aiba la bazd invajarea prin descoperire, invatarea ludicd, invijarea experientiala, rolul cadrului didactic nemaifiind de transmiator de informati, ci de facili- tator al acestora. De asemenea, in anumite situafii, asigurarea retentiei si a transferului poate include secventa temei pentru acasi, daci aceasta este explicaté, In acest mod poate fi asigurat transferul intre cunostinte sau deprinderi care au fost asimilate pe parcursul lectici Dupa pirerea noastri, chiar daci exist aceste tipuri de lectii, nu Putem susfine un tip pur de lectie, de aceea considerim necesard utilizarea lectiei mixte, a celei de tip combinat, in care se reactualizeaza cunostinfele invafate anterior, se asimileaza altele noi si apoi se consolideaza. In acest mod se asiguri respectarea principiilor didactice si in acelagi timp se pot realiza corelatii integrate, de tip intra si interdisciplinar. Indiferent de tipul de lectie ales, structura proiectului didactic este una orientativa, cadrul didactic fiind cel care personalizeaza acest act. De 186Coordonatori: lon ALBULESCU, Horajiu CATALANO cele mai multe ori insa proiectarea lectiei se realizeazi conform exemplului Structura orientativa a proiectului didactic Data: Ora: Clasa: Unitatea tematica/de invatare: Disciplina/disciplinele integrate: Subiectul lectiei Tipul lectiei: Competentele specifice: Obiectivul fundamental/Obiective generale/Scop: jonale: Pana la sfarsitul lecfiei, elevii vor fi capabili Obiectivele ope 0,- 0, 0,- Strategii didactice: Metode, procedee si tehnici de invajamant Mijloace de invatamant Forma/formele de organizare: Sistemul de evaluare: Forme de evaluare: Metode si instrumente de evaluare: Demersul didactic Expelel || Ob, | Timp | Activitatea Stategi didactice activiat | oP cadrulut | tevilor didactce Evaluare| m| Fo. Structur’ orientativa a proiectului didactic Data: Ora:_SINTEZE DE PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR Clasa: Unitatea tematica/de invatare: Disciplina/disciplinele integrate: Subiectul lectei Tipul lectiei: Competentele specifice: Obiectivul fundamental/Obiective generale/Scop: Obiectivele operational: Pana la sfasitul lectei,elevi vor fi capabil: 9, O,- Strategii didactice: Metode, procedee si tehnici de invtamant Mijloace de invatimant: Forma/formele de organizare: Sistemul de evaluare: Forme de evaluare Metode si instrumente de evaluare: Demersul didactic ‘momentele activittii didactice Boelel | 05. | stp op. In concluzie, susjinem ca practica educativa determina noi modalititi dconganizare, etapizare gi structurareaconfinuturiloyinfunctie de inovatile aparute sau stilul cadrului didactic care realizeaz& proiectarea activititilor didactice.