MONEDELE SI CERAMICA: VASELE TEZAURELOR
MONETARE DIN DACIA LIBERA*
VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA
Ceramica constituie cea mai numeroasi categori
altfel, uneori, acestea nu dau la iveala decat ceramici
de obiecte rezultati din sapiturile arheologice. De
De aceea, pentru datarea ceramicii s-au intreprins
eforturi indelungate si, adesea, deosebit de ingenioase. Astazi, ceramica este studiatd cu ajutorul unor metode
si tehnologii cat mai sofisticate, de ultima ora.
Exist categorii ceramice care pot fi datate direct,
si vase stampilate sau vase de lux confectionate in atel
datorita informatiilor pe care le incorporeazi (amfore
jiere cu o cronologie bine precizata). Insé, in cele mai
jrulte cazuri ceramica se dateazi‘cu ajutorul altor obiecte (monede, fibule, podoabe, inscriptii etc.). Astfel,
ceramica a fost inclusi in sisteme cu o cronologie relativa, create in urma analizelor stratigrafice si tipologice
sau cu ajutorul analogiilor directe ori indirecte.
Bineinteles, asocierea direoti cu monedele pare a fi cea mai exacta si sigurd posibilitate de a data
ceramica’. Dar, si in acest caz, in fata cercetatorului stau destule dificult
Vom aminti doar cateva dintre ele.
‘Astfel, de exemplu, un tezaur se poate incheia cu o moneda Diva Faustina I, care se dateazi cndva dupa 141
p. Chr, (RIC) sav, ceva mai exact, potrivit studiului lui Ph. Hill’, Alte impedimente se datoreaza diferentei
dintre data monedei celei_m:
mentionate mai sus, ar trebui s4 clasificim tezaurul (tezaur de economii
emergency hoard), si stabilim rata de pierdere (loss rate) sau vit
(necesitate)
intr-un tezaur si data ingropirii acestuia. Asadar, in functie de cele
caving hoard sau tezaur de urgent
iteza de circulatie”.
Trecindu-se peste greutiti ca cele de mai sus, s-a incercat nu demult studierea ceramicii tezaurelor de
monede romane din rasiritul Daci
respectiva include uncle inexactitat
descoperirile, mai mult din punctul de vedere al arheolog
apirut noi descoperiri. lat
cu scopul de a fi incadrata cronologi
nu este ilustrath corespunz&tor si examineazi oarecum| unilateral
wului, La toate acestea se adduga faptul cd, ulterior, au
‘de ce, considerentele amintite ne-au indemnat sa inceredm, la randul nostrt, 0
si tipologic®. Insa, cercetarea
reexaminare a ceramicii tezaurelor de monede romane din Moldova.
* Sin de ft reprezints variant& corectatl completa
‘artcolului publicat recent in lima germiand: Kevanik umd Midrzen
Die Behiter der Miinzschtze aus den Gebieten der Freien Daker,
in vol. Stephanos nomismatikos. Edith Schidner-GeB zion 65.
Geburtstag, ed. Ulrike Peter, Berlin, 1998, p. 467-483,
"A, Mikolajcayk, Naczynia datowane skarbami monet
XIV-XVIII w, na siemiach polskich, Wroclaw, 1977: H.-J. Stoll;
Die Minzschatzgeftife auf dem Gebiet der DDR von den
Anfinigen bis z1m Jahre 1700, Weimarer Monographien zur
Ur- und Frihgeschichte, 12, Weimar, 1985, indeosebi p. 6-14,
® Roman Imperial Coinage, London; Ph. V. Hill, The
Dating and Arrangement of the Undated Coins of Rome A.D.,
98-148, London, 1970.
3 R, Reece, Coins, in H. R. Hurst, S. P. Roskams,
Excavations at, Carthage: The British Mission, 1, 1, The
‘Avenue du President Habib Bourguiba, Salammbo: The Site
‘and Finds other than Pottery, Shetfie\d, 1984, p. 173-175; M. H.
Arheologia Moldovei, XX1, 1998, p. 135 ~ 148
Crawford, Coinage and Money under the Roman Republic
Italy and the Mediterranean Economy, London, 1985, p. 235:
P. J, Casey, Understanding Ancient Coins. An Introduction for
Archaeologists and Historians, London, 1986, p. 68-113: K.
Lockyear, Simulating coin hoard formation, in Computer
Applications and Quantitative Methods in Archaeology 1990.
eds. K. Lockyear si $, Rahtz, cu C. Orton, G. Lock, P. Reilly, J.
Richards, N. Ryan, BAR Intemational Series 565, Oxford
1991, p. 195-206; idem, Coin hoard formation revisited .. in
Computing the Past, Computer Applications and Quantitative
Methods in Archaeology, CAA92, eds. J. Andresen, T, Madsen
sil. Scollar, Aarhus, 1993, p. 367-376.
4M. Ignat, Contribusii la cumoasterea ceramicii dacice
de la rasavit de Carpafi - vasele cu tezaurele monetare din
secolele I-Ill en. in Suceava, 13-14 (1986-1987), Succava,
1987, p. 103-118. 136 VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA 5 2
in antichitatea greco-romana, pentru adipostirea si ascunderea/ingroparea tezaurelor de monede sau de
alte obiecte pretioase (bijuterii, vesela din metale pretioase, piese de cult .2:) s-a folosit o gama larg de
ambalaje: saci de pfnz& sau piele, casete si cutii din diverse materiale (lemn, os, metal etc.), vase de metal,
ceramica (adesea confectionati special: pusculite = loculi) s.a.m.d. In proportie covarsitoare, tezaurele de
monede romane din Dacia risiriteand au fost adapostite in vase de lut, dar exist si cazuri cand in acest scop s-
au folosit vase metalice (0 oenochoe de bronz $i o caserold de argint, ambele de la Muncelul de Sus*) sau
saculeti de panzi (Oboroceni®).
Astizi, noi cunoastem aproximativ 40 de tezaure cu monede romane din Dacia rasiriteand (secolele I-II
p. Chr.), care au fost ingropate in vase de lut: Ardeoani, Bogdana, Calugireni, Ciolpani, Damienesti, Dealu
Perjului, Fantinele-Sascut, Hertioana de Jos, Itesti, Magura, Manistirea Casin, Parava, Prijesti, Racova-
Chetris si Rapile (jud. Bacau)’, Copaléu si Horodistea (jud. Botosani)’, Fedeleseni, Muncelul de Sus,
Oboroceni, Pocreaca si Strunga (ud. Iasi)’, Bargiuani (Ll), Bozieni, Céndesti, Faurei, Gherdiestii Noi,
Homiceni (I-ID), Mastaciin, Puriceni, Rediu, Simionesti, Socea, Stinita si Tamaseni (jud. Neamt)", Harsova si
Muntenesti (jud. Vaslui)", Parjota si Tiraspol (R. Moldova)’.
Multe din vasele tezaureior din lista de mai sus au fost distruse sau pierdute si despre elé ni s-au transmis
informatii
descrise si ilustrate de catre cei care au pul
agi si confuze. De la altele ni s-au piistrat doar citeva fragmente ceramice, care adesea nu au fost
it descoperirile.
De aceea, cercetarca noastra se opreste doar la
18 descoperiri. Dintre acestea, se pare c& in unele cazuri a fost adépostit un singur tezaur in dou vase (de ex.
$V. Mibailescu-Birliba si 1. Mittea, Le trésor de vases
romains de Muncelul de Sus, n Dacia, NS., 12, 1978, p. 201 si
nota 5; §. ‘Sanie, S. Sanie, M. Cojocaru, Tezauni! de la
Mincelul de Sus si unele probleme ale cireulatiei monetare in
Moldova, in Cercetlst, s.n., 11, 1980, p. 249-268,
“B, Mitrea si Em. Zaharia, Descoperirea monetaré de la
Oboroceni (r. Pagcani. reg. lasi) $f importanja sa istoried, in
ArkMold, 5, 1967, p. 84 si 86; I. Vlad, Cercetari asupra
fescituri gasite in vasul ew tezaurul de monede de la Oborocent
(©. Pascani, reg, lagi), tn acelasi volum, p. 125-131.
7-V. Capitanu, Tezaurul de denari romani de ta
Ardeoani, in Carpica, 2, 1969, p. 179-191; idem, Tezaurul de
denari romani imperiali descoperit la Dealul Perjului (com
Oncesti jud. Bacau), in Carpica, 10, 1978, p. 195-204; idem,
Tezaurul de monede romane imperiale de la Calugareni, com.
Démienesti,jud. Bacau, in Carpica, 20, 1989, p. 137-147; B.
Mitted, Inceputurile migrasiet popoarelor in regiunea est
carpatic# si tezaurul de monede romane tmperiale de la
Racova - Chetris, in MemAntig, 2, 1970, p. 251-219; idem, Un
‘ezaur monetar uitat, in MemAntig, 9-11 (1977-1979), 1985, B.
507-515; C. Moisil, Monede $i tezaure monetare gisite in
Roménia gi in finuturile roménestt invecinate, in BSNR, 11,
1914, 21, p. 24, nr. 32 si 34; M. Gramatopol, Tecaurul de
dinari imperiali de la Parava, in Caiet selectiv de informare
supra cresterit colectilor Bibliotecti Academiei RP.R.
Cabinet! Nunismatic, 12, 1965, p, 308-342; M. Chitescu, P.
Taralungs, Dowd tecaure romane descoperite in judepul Bacéu,
in Carpica, 2, 1969, p. 193-195; M, Florescu i V. Capitanu,
Corcetiri arheologice de suprafaja in judeful Bacdu, jn
ArhMold, 6, 1969, p. 215 si 253, fig. 30/3; V. Mihditescu-
Birliba, La monnaie romaine chez les Daces orientau,
Bucuresti, 1980, p. 259, nt. 58, p, 268-269, nr. 135 si pl: VI2
XI/2 si XIV; idem, Tezaurul de denari romani de la Ripile
(com. Gura Vai, jud. Bacéu), in Carpica, 8, 1976, p. 137-150;
V. Mihailescu-Birliba si 1. Mitrea, Tezaurul de denari
romani imperiali descoperit la Hertioana de Jos (com.
Traian, jud. Bact), in Carpica, 7, 1975, p. 15-30; V. Mihiilescu-
Biba Mine, Tezoura de a Magura, Bac, 1977
*'§, Sanie, P. Sadurschi, Circulafia monetara in sec. II
temoI¥ en, injrdepal Botosani, tn ierasus, 1, 1978, p 191-
192; N.Zabaria, M, Petreseu-Dimbovija si Em. Zahar
Asezdr din Moldovn De la paleo pina in secolul al YUE
ea, Bucuresti, 1970, p.273,
°'N. Gostar, in Habapesti. Monografie arheologica,
Bucuresti, 1954, p 55, 576-577 gi 585, V. Mihalescu Bria,
La momnaie romaine che les Daves orientaut, p. 272, n. 157
sip. 284 nr. 238; Mitea gi Em. Zhari, op. ct, p. 81-124
© 'Y. Mihtilescu-Birliba, Noi descoperiri de tecaure
imperial ramane la Piatra-Neanj, in Carpica, 1, 1968. p
209-231 gh in Carpioa, 2, 1969, p. 157-178; idem, Noi
considera privind tezaural de a Birgdoani, in Carpica, 1,
1982, p. 57-63; idem, Teznurul de denari romani iniperil de
la Puricent (com. Borlegt,jud. Neam), In MemAntig, £5
(1972-1973), 1976, p. 1252290; idem, Teeaurul de. denari
romani imperial descoperit fa Mastactn Gud. Neam). in SCN,
1, 1980, p. 83-93; idem, Teaural de denari roman imperial
dela Gherdistt Not, ju Neamy in Arhifold 1, 1981, p. 37
65; idem, La monnaie romaine chez les Daces orien, p.
260, nr. 64, p. 281, ne. 219, p. 283, nz 231-232 gi p. 285, ne
248; M. Chitescu 1 V. Urstchi, Tesural de denari roman
inperialt descopert ta Simioneyti Guid. Neamp), tn SCN, 4,
1968, p. 385-391; M. Chijscu, V. Ursache, Notd asypre tut
mnie tezaur de monede romane de la incepul imperil
descoperit a Bosien(r. Roman, in SCIV, 17, 1966, p, 703
707, M. Chiteseu si V."Ursaci, Dowd tezawre romane
inperiale descoperite x Moldova, in Carica, 2, 1969,
136; Petron, Terral monetar de fa Homicent (1)
Nea, n Memantig, 19,1994, 355-399,
''R. Vulpe, Sdpdturile de la Poienesti din 1949, in
Materae, i, 1953, p. 218 gi 480-481; D. Talos, Tezaural de
denart inperiali romani de la Muntenesti (Com. Buhdes,
Ralonul Negresi, Regiunea oq), in SCSlasi, 5, 1954, 3-4, p.
379-400
® A.A, Nudel’man, Topografija kladov i nahodok
ediniényh monet, Kisinv, 1976, p. 50, ne. 5p, 56,1 16, 3 VASELE TEZAURELOR MONETARE DIN DACIA LIBERA 137
Bargiuani). Pe de alta parte, trei dintre cele 18 descoperiri nu le-am putut ilustra, deoarece au fost publicate
numai cu o ilustratie fotografica. in sfarsit, din cele 18 descoperiri, la Bargiuani I si Pocreaca nu ni s-au pastrat
decat fragmente din vasele respective.
Dupa tehnica de confectionare, ceramica tezaurelor cu monede romane din Dacia rislritean’ apartine
celor doua categorii:clasice: Iucrat& cu mana si lucrati cu roata olarului.. Au fost gisite trei vase tucrate cu
mana: Bozieni, Dimienesti si Rapile. Ele sunt vase-borcan (in forma de ,,butoias”), de mici dimensiuni (80-90
mim inaltime) si au fost Iucrate dintr-o past& poroasd, grosierd, prost arsi, de culoare brund sau brun-caramizic.
Dupa cum s-a remarcat, ele pot fi imparfite in doud tipuri: vasele de Ia Bozieni si Damienesti apartin primului
tip si se caracterizeazi printr-o gurd evazatd, gatul scurt, corpul usor bombat si fundul drept; in zona
diametrului maxim sunt ornamentate cu patru proeminenfe’(butoni), asezate in cruce; vasul de la Rapile
reprezinta al doiléa tip, care are gura invazatl, gatul aproape inexistent, corpul foarte bombat si fundul drept,
dar cu diametrul mai mic’ dec&t cel al gurii”®
Cele dova tipuri ale ceramiicii lucrate cu ména, mentionate mai sus, au aialogii directe cu vasele dacice
similare:din agezarile La Tene. Ele’se’dateazi in secolele Il a, Chr. I p. Chr., dar igi prelungesc existenta si
thai tarziu, in teritoriile dacice libere. Astfel, vasele de la Bozieni si Damienesti (tipul 1) au analogii directe
ceramica davae-lor de la Sprancenata si Brad, iar cel de la Rapile (tipul IT) se apropie, de asemenea, de olaria
de la Sprancenata’*.
Se pot face uncle observatii privind eventualele conexitini intre vasele lucrate cul mana, conditile de
descoperire si structura tezaurelor respective, Se stie c&tezaurele de la Bozieni si Répile au fost glsite in
ageviri, care pot fi datate in secolele L-I p. Chr. Descoperirea de la Damienesti nu a beneficiat de cercetari
atheologice sistematice, vasul cu cei doi denari fiind recuperat de la siteni. In ceea ce priveste structura
tezaurelor,-amintim c& la Bozieni (78 a.-Chr. - 69/70 p. Chr.) 10 denari sunt fourrés, dintr-un total de 15; la
Ripile (33/31 a, Chr. - 75°p. Chr.) sunt 8 exemplare Marcus Antonius si 2 imitatii ,barbare”, dintr-un total de
16 monede; despre cel de la Dimienesti nu ne putem pronunta (are doar dou piese). Deci, putem conchide ca,
monedele din aceste descoperiri, cel putin in ceea ce priveste Bozieni si Rapile, au fost selectionate si pistrate
uo «anumita intentie, cea ce face posibili incadrarea lor in categoria tezaurelor de economit” (saving
hoards), De aceea, eredem c& nu gresim, edd socotim c& vasele ambelor tipuri pot fidatate in ultimul sfert al
secolului I p.Chr. $i in.¢el urmator.
‘Relatia dintre forma vaselor si monedele coritimute pare a fi vizibil& in chip clar: ceramici de dimensiuni
mici, corespunzind numarului'redus de exemplare introdusé, dar cu perefi si funduri solide, menite 8 sustind
greutatea metalului. Asadar, vasele au fost alese potrivit éu mérimea tezaurului.
in sfarsit, o ultima’ observatie: vasele lucrate cu mana adipostesc grupul cel.mai timpuriu de tezaure
incheiate cu monede romane imperiale din Dacia risdriteana, ceea ce ar aduce un argument in plus pentru
datarea ceramicii, dar si-pentru a admite c& aceasta a fost selectata deliberat.
‘Vasele lucrate la roata reprezinta a doua: categorie, si cea ‘mai numeroasi, din ceramica tezaurclor
monetaré romane ale Daciei estice. Cele 15 descoperiri pot fi grupate potrivit cu ultima (cea mai recent)
moneds: 1) Antoninus Pius — 1 (Homiceni If, Neto - 140 sau 139/141 p. Chr.); 2) Marcus Aurelius ~ 4
(Calugareni, Vitellius - 165/166 p. Chr.; Hertioana de Jos, Otho - 179 p. Chr. Stanifa, Traianus - 173/174 p-
Chr. Témdiseni, Marcis Antonius - 166 p. Chr.); 3) Commodus ~ 3 (Gherdiestit Noi, Nero - 180/183 p. Chr.
Potreaca, Vespasianus - 180 p. Chr,; Socea, 77 a. Chr. - 184 p. Chr.); 4) Septimius Severus ~ 6 (Bargdiuani,
Neto - 194/195 p. Chr.; Ciolpani, Nero - 194 sau 193/196 p. Chr.; Mastaccin, Nero - 206/211 p. Chr.; Magura,
2 a. Che/4 p: Chr, - 196/197 p. Chr.s Oboroceni, Nero’- 195 p. Chr.; Puriceni, Nero ~ 194/195 p. Chr.) 5)
‘Alexander Severus — 1 (Munitenesti, Neto - 228 p. Chr.). Aceasta repartizare a tezaurelor este susceptibila de
ntrucat unele descoperiri au ultimele monede foaite apropiate’in timp (Hertioana de Jos si
Poereaca) sau it. au fost recuperate integral. Ins, acolo unde tezaurele sunt complete, seria monedelor se
‘incheie in apropierea datei teformei lui Septimius Severus",
® M. Ignat, op. cit, p. 105. 'S V. Mihailesew-Birliba, La monnaie romaine chez les
1: Preda, Getordacit din bazinul Oltului Inferior, aces orientaw, p. 201-202; idem, Un probleme de statistique
Dava de la Sprincenaia, Bucuresti, 1986, p. 86-87 si pl mathématigue: Ia réforme de Septime Sévdre et les trésors
XIV/I-4, 6 (tip D, pl. XVIT (tip II; V. Ursachi, Zargidava, —-monétaires romains aucdela des frontiéres de I'Empire, in
Cetatea dacied de la Brad, Bibliothees “Thracologica X, Statistics avid Numismatics/Statistique et Nuunismatique, ed. Ch
Bucuresti, 1995, pl. 52/11 si 53/2, 3 (tip Carcassonne si. Hackens, PACT, 5, 1981, p. 324-333. 138 VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA 4
Pentru ceramica tezaurelor cu monede romane din rasaritul Daciei s~ propus 0 tipologie'’. Dar,
deoarece multe vase nu sunt complete si totusi au fost incluse in aceasta analiza, ca si altele, care nici nu au
fost ilustrate de citre editori, la care se adaugi si alte considerente, ne-au indemnat si alcdtuim, la réndul
nostru, 0 nou tipologie. . a
Din cele 15 vase analizate acum (la Barg&uani sunt dou’ exemplare), in doua cazuri nu s-au gisit decét
fragmente, care pot proveni ins si din stratul de cultura (Bargauani I: pl. V/ia-c gi Pocreaca: pl. IIV/132-d). Din
celelalte 13 vase, intr-un singur eaz s-a descoperit unul intreg (Gherdiestii Noi) gi altele sase au lips numai
tortile (Bargiuani II, Ciolpani, Hertioana de Jos, Oboroceni, Puriceni si Tamaseni); celelalte recipiente nu au
partea superioari gi toarta, E 7
Ceramica folosita la tezaurele din rsritul Daciei apartine aproape in intregime unei singure forme, cana.
Dupé opinia noastra, existi o strdnsi legatura intre forma vasului si confinutul sdu. Se observa c&, aceste cini
au fost alese potrivit cu numérul de monede, dar si datorit’ altor calititi (Funduri si perefi solizi, gat si gura mai
stramte, care nu permiteau impristierea pieselor depuse). De asemenea, se poate sesiza si folosirea unei
ceramici la care se putea renunfa mai usor: vase reparate (Ciolpani: pl. 1/3), vase deteriorate in partea
superioara si care au fost retezate in zona respectiva (Mastacan: pl, 11/9) $i cini, care aveau tortile rupte, ab
antiquo (Bargauani II, Hertioana de Jos gi Purice
Canile tezaurelor noastre pot fi clasificate tipologio:
Tipul I. Corpul sferoidal, gatul cilindric si gura larga. Sunt doud variante: a) corpul este bine delimitat de
gatul inalt; toarta este prinsa sub gura si deasupra curburei maxime: vasele de la Ciolpani, Puriceni si Socea,
datate cu monede terminus post quem Commodus si Septimius Severus; si cAnile fragmentare de la
Muntenesti, Oboroceni si Stinita pot face parte din aceasta variant; b) corpul este plasat sub jumAtate
indltimit vasului $i este delimitat mai putin evident de gat; toarta este prinsi sub gurd sau chiar de aceasta §
deasupra maximei curburi: cinile mici de la Gheraiestii Noi, Hertioana de Jos si Tamaseni, cu ultimele monede
emise de Marcus Aurelius si Commodus.
Tipul IT. Corpul este bitronconic, iar gatul este de forma tronconicé. Are trei variante: a) corp bitronconic
masiv, care depaseste mijlocul inaltimii vasului; toarta este prins§ sub gura si deasupra zonei de maxima curburd,
care este rotunjitd: cana inalti. de Ia Magura, cu monede terminus post quem de la Septimius Severus. Aceasti
Varianta poate reprezenta o forma de tranzitie spre tipul anterior; b) corp plasat sub jumatatea inaltimii vasului si
cu maxima curbura de forma unghiulard; toarta este prinsi sub gura si de zona maximului diametru: vasele de la
Homiceni si Mastacin, cu monede datate in vremea domniilor Iui Antoninus Pius si a lui Septimius Severus;
acestei variante ii apartine, probabil, si cana de la Calugireni, c) corp accentuat bitronconic, cu zona maximei
curburi unghiulard; gatul este larg si reprezinti peste 1/3 din inaltimea vasului, iar toarta este prinsi sub gura si
deasupra diametrului maxim: vasul de la Bargiuani Il cu moneda terminus post quem de la Septimius Severus.
Din tipologia propusa rezulta, c& studierea relatiei dintre forma vaselor i structura tezaurelor monetare
nu aduce clarificarile cronologice dorite. Vasele pot fi datate int-o perioadi mai larga, intre 150 si 250 p. Chr,
Pe de alta parte, am putea spune ci ceramica lucrati la roati aparfine unei serii mai tarzii de tezaure decat cele
unde aceasta este Iucrati cu mana. Depozite monetare plasate in vase lucrate Ia roati au fost gisite mai rar in
aseziri. Analogiile lor pot fi cdutate doar in ceramica secolelor II-III p. Chr. din Dacia risariteana"’.
Cea mai mare parte a recipientelor lucrate la roati este confectionati din pastii de culoare cenusie find,
dar sunt si patru exemplare din pasta caramizie (Bargiuani II, Cilugdreni, Oboroceni si Stinifa). Printre vasele
categorici cenusil exist trei, care au avut o angob& neagra (Ciolpani, Homiceni II si Mastacin). Categoria
ceramicd din pasta c&rimizie este reprezentati intr-o proportie mai scdzuti, comparativ cu cea cenusie, dar care
hu este neobisnuit pentru aceasti vreme. Se poate, de asemenea, adfuga observatia cf, nu existi diferente
cronologice notabile intre ceramica cenusie si cea cérimizie, asa cum s-a crezut'®.,
Jn urma acestei examinati atheologice si numismatice, tezaurele cu ceramica Iuerata la roati par si
apartind categoriei ,,de urgenta” (emergency hoards), desi constituirea lor indic& o alti apartenenta'?, Oricum,
existi o relatie directa intre tipul de tezaur gi vasele in care au fost adapostite monedele”.
‘6M. Ignat, op. cit, p. 105-106. Empire romain, in MemAntig, 15-17 (1983-1985), 1987, p.
"Gh, Bichir, Cultura carpicd, Bucuresti, 1973, p: 81-84 115-125,
(grupa Bll, tipurile ¢ sid); 1. Ionita, V. Ursachi, Valeni. O mare * Pentru sprijinul acordat in realizarea acestui studiu, ca
necropoliia dacilor liberi, Iasi, 1988, p. 71 (tipurile I §13). i a altora, rimin deosebit de recunoseator Serviciului German
"Gh. Bichis, op. cit, p. 70. Pentra Schimburi Academice (DAAD) $i - Institutului
"'Y. MinBilescu-Birliba, Le trésor unique” de Arheologic German (Dal. 5 VASELE TEZAURELOR MONETARE DIN DACIA LIBERA 139
Pll. Ceramica tezaurelor de monede romane din Dacia rasiriteant., Numerele de ordine din fiecare plang
corespund numerclor din catalog; scara 1:2. ‘VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA
PLM Cermmics
Fistriteant, Numerele de ordine din fecere plenys
smerelor din catalog: scare 12. 7 VASELE TEZAURELOR MONETARE DIN DACIA LIBERA 1
Ba
Be I 13d
PLIIL Ceramica tezaurelor de monede romane din Dacia ristriteant, Numerele de ordine din fiecare plans
ccorespund numerelor din catalog; scara 1:2.
12 12 VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA 8
— |
istriteant eu descoperirile de tezeure romane, care au avut si ceramic
(numerotarea corespunde catalogului, 9 VASELE TEZAURELOR MONETARE DIN DACIA LIBERA. 143
REPERTORIUL DESCOPERIRILOR
1. Bargduani, com. Bargéuani, jud. Neamt.
in anul 1965, la mica distan{a unul de altul s-au gisit doud tezaure de, denari romani imperiali. Se
considera ca este un singur tezaur adapostit in doua vase ceramice, cu 771 AIR: Nero 3, Galba 1, Otho 1,
Vitellius 5, Vespasianus 71, Titus 16, Domitianus 30, Nerva 12, Traianus 115, Hadrianus 95, Antoninus Pius
285, Marcus Aurelius 135, Septimius Severus 1 (RIC, IV/1, 53 A, 194-195 p. Chr.) imitatie ,barbara” 1.
Vasul J. Fragmente dintr-o cand mici lucrati la roati, cu fundul pe inel. Pasta este de buné calitate, bine
ars, putin aspra si are 0 culoare cenusie (pl. I/1a, b, ¢)..
Vasul 2. Cana mic cu gura larg’, buza subtire, gatul cilindric, corpul bitronconic si fundul pe inel; toarta
este rupti ab antiquo 5i a fost prinsi deasupra zonei de maxima curburd si sub gurs. Pasta este de bund calitate,
nisipoasd si aspri, de culoare cdrimizie. Indlt. = 98 mm; diam. gurii = 75 mm; diam, max.= 95 mm; diam.
fund = 56 mm (pl. I/I d). MIPiatra Neamt (N. I. 704, 707 a-b).
Bibliografie. V. Mibilescu-Birliba, Noi descoperiri de tecaure imperiale romane la Piatra Neamy, in Carpica, 1, 1968, p. 209
231 sifig. I; idem, Noi descoperiri de tezaure imperiale romane la Piatra Neam, in Carpica, 2, 1969, p. 157-178; idem, La monnaie
romaine chez les Daces orientaux, Bucutesi, 1980, p. 255, nr. 30, pls XII, 3-S; idem, Noi considerait privind tezaurul de la
Birgoant, i Carpica, 14, 1982, p. 57-63; M. Ignat, Contribufi! la cumoasterea ceramic dacice de 1a risdrt de Carpay- vasele cu
tezaure monetare din secolele II-II én., in Suceava, 13-14 (1986-1987), Suceava, 1987, p. 109, pt. 2, fig. 1/2.
, 2, Bozieni, com. Bozieni, jud. Neamt,
fn’ 1963, dintr-un mic tezaur ch aproximativ 25 AR s-au recuperat 15 denari romani: romani republicani 2
Gourrés), Marcus Antonius 9 (fourrés 6), Vespasianus 1 (fourré), 2 fragmente de monede romane republicane
i 1 ex. (fourré), probabil Marcus Antonius (78 a. Chr. ~ 69/70 p. Chr.)
Vas luerat cu mana, avand forma unui ,,butoias”; gura este putin rasfranta in exterior, gétul este scurt, iar
la mijloc este putin bombat; fundul este drept. Pe zona maximei curburi sunt 4 proeminenfe mici, dispuse in
cemuce, usor aplatisate, Pasta este grosolani, sfardmicioas’, cu samoti, scoici pisate si pletriccle; are un aspect
Zerunuros; culoarea este bruna, mai inchisi unde a fost ars secundar. Inaly. = 83 mm; diam. gurti = 51 mm;
iam, fund, = 48 mm (pl. 1/2). MIRoman. :
Bibiogrfi, M, Chitesc, V. Ursachi, Nott asypra uma! mic tezaur de monede romane de la inceputu imperulu, descoperit la
Botieni(. Reman), in SCIV, V7, 1966, 4, p. 703-707 3 fig 1; V. Minilescu-Biliba, La monnaie romaine chez les Daces orienta
Bucuresti, 1980, p 257, nr. 42 si pl. XIIVIM. Ignet, op it, p. 1085. 4 si fig. V4,
3. Calugareni, com. Dimienesti, jud. Baciu.
in anil 1987 s-a gisit un tezaur de monede romane de argint. S-au recuperat 63 AR: Vitellius 1,
Vespasianus 10, Domitianus 6 (0 drahma din Caesarea Cappadocief), Nerva 1, Traianus 20 (fourré 1),
Hadrianus 13, Antoninus Pius 8 (Marcus Aurelius caesar 2, Faustina'I 2), Marcus Aurelius 4 (L. Verus 1,
Faustina II 2), Moneda cea mai recenti se dateaza in 165-166 p. Chr. (RIC, HII, 195).
Cand micd luerata la roata, din care nu s-au pastrat gura, gétul si toarta; corpul este bitronconic, cu zona
maximei curburi rotunjita si fundul pe inel. Pasta este find, de culoare cdramizie; suprafata exterioard a vasului
avea o angobé rosie. ind, (pistraté)= 100 mm; diam. max. =100 mm; diam, fund. = 45 mm. MIBacio.
Bibiografi. V. Capitan, Tezaural de monede romane inperale de la CAlugdreni, com. Damienest,jud. Bai, n Carpica
20, 1989, p. 137-147 si fig. 1.
4, Ciolpani, oras Buhusi, jud. Bactu.
Descoperit intimplitor in anul 1970, Tezaurul a fost recuperat aproape integral (1055 denari romani
imperial): Nero 5, Galba 2, Otho 5, Vitellius 5, Vespasianus 107, Titus 27 (Divas Vespasianus 4), Domitianns
64, Netva 24, Traianus 239, Hadriamus 186 (Sabina 5, L. Aclius 2), Antoninus Pius 114, Faustina I 54, Marcus
‘Aurelius 132 (Divas Antoninus Pius 14, L. Verus 12), Faustina II 51, Lucilla 9, Commodus 23 (Divus Marcus
‘Aurelius 2, Crispina 5), Didius Tulianus 2 (Manlia Scantilla 1), Clodius Albinus 1 (RIC, IV/1, 4 var. 194-195
p. Chr), Septimius Severus 4 (RIC, IV/1, 39, 194 p. Chr, Iulia Domma 1 (RIC, IV/1, 536, 193-196 p. Chr
Cana lucrata la roati. Are corpul sferoidal, gatul cilindric, inalt si gura larg cu buza subjire si evazata in
exterior, fundul este’ pe inel; pe gat sunt 4 perforatii de la 0 reparatie ab antiquo; o parte din gat si toarta
lipsese. Pasta este find, de culoare cenusie; este acoperit ati la exterior, eft i in interior cu o angobé brun 144 \ VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA 10
inchis (neagra); peretii interfori pastreazi gi crusta de oxid verde de la monede. inalt. = aprox. 132 mm; diam.
i= 84 mm; diam, max. = 125 mm; diam. fund. = 61 mm (pl. I). MIPiatra Neamt si MIBac&u (8 ex.)
Bibliografe.V. Miilescu Biba, La monnaie romaine chec les Daces orienta, Bucuresti, 1980, p. 259, i. 58, pl, XIV? 5
XIV/2; M, Ignat, op. cit, p. 109, nr! § si fig, 2/1.
5. Diimienesti, com. Dai jud. Bac, ;
In 1957 sau in 1960 s-2 gasit un tezaur cu monede romane, din care s-au recuperat vasul si 2 denari
romani: Traianus 1, Hadrianus I (RIC, II, 343, 134-138 p. Chr.).
‘Un mic vas lucrat cut mana, Gura‘este larga cu buza evazatd, gatul scurt si fundul drept; vasul are forma
unui ,butoiag”. Pe zona maximei curburi sunt dispuse ,,in cruce” 4 proeminenfe (butoni). Pasta este grosiera,
de culoare bruni. | :
Bibliografie. M. Floescu $i. Capitanu, Cercetariarheologice de suprafaytnJudeful Bact, in ArhMold, 6, 1969, p.215 si pl
3003; V. Mihtilescu-Birlba, op. cit, p. 262, ne.77; M. Jena, ap. ct, p. 110, ne. 8 i fig. 4/5,
6. Gherdtiestii Noi, com. Gheraiesti, jud. Neamt.
A fost descoperit in anul 1977, find recuperate integral monedele si vasul in care au fost ingropate. Sunt
270 denari romani imperiali 51 0 imitafie barbara: Nero 4, Otho I, Vitellius 8, Vespasianus 34, Titus 14,
Domitianus 12, Nerva 10, Traianus 76, Hadrianus 57, Antoninus Pius 36, Marcus Aurelius 15, Commodus 3
(RIC, IIL, 276, 180-183 p. Chr.); imitatia barbara” se dateazi in secolul Il p. Chr.
Canii mica lucrati la roata, cu corpul bitronconic, gura larga si buza rotunjita evazata; gatul inalt este
usor tronconic; fundul este pe inel; toarta este prinsi sub gura si in zona maximei curburi; pe gat si pe umir
este egiriat ab antiquo un semn in forma de cruce. Pasta este find, de culoare cenusie (Bichir B Il, tip d/3).
inal. = 97 mm; diam. gurii = 61 mm; diam, max. = 80 mm; diam. fund. = 41 mm. (pl. 1/6). MIPiatra Neamt (N.
1.5978).
Bibliografie. V. Mindilescu-Birliba, op. eit, p. 289-290, n. 285; der,
Nok jd. Neamy, in ArhMold, 14, 1991, p. 57-65 si fi 1a, b
7. Hertioana de Jos, com. Traian, jud. Bact,
Vasul si monedele (76 AR) au fost gisite in anul 1974, in locul numit ,.Jos la brazda”. Se pare ca s-au
recuperat toate monedele: Otho 1, Vitellius 1, Vespasianus 10, Titus 2, Domitianus 2, Nerva 2, Traianus 9,
Hadrianus 9, Antoninus Pius 23, Marcus Aurelius 15 (RIC, Il], 403, 179 p. Chr.), 0 imitatie.,,barbara” si o
piest neidentificata
Cana mica lucrata la roata; gura are buza aproape dreapti gi este putin evazat&; gatul este usor tronconic;
are zona maximei curburi bombata si rotunjit’; fundul are un inel inalt si subfire; toarta este rupté ab antiquo si
a fost prinsi de gurd si deasupra zonei de maxima curburd. Pasta este fini, avéind caolin in compozitie; a fost
bine arsa si are culoarca gri deschis (Bichir, B Il, tip d). indlt. = 78 mm; diam. gurii = 53 mm; diam. max. = 75
mm; diam. fund, = 31 mm (pl. 11/7), MIBacéu.
Bibliografie. V. Mihdilescu-Birliba gi 1. Mites, Tezaurul de denari romani imperial descoperit la Hertioana de Jos (com.
Traian, jd. Bacdn), in Carpica, 7, 1975, p. 15-30 si fg. 1; V. Mibtileseu-Bitiba, La monnaie romaine chee lex Daces orienta,
Bucuresti, 1980, p. 290, nr. 286; M, Igna, op. cit, p. 110, nk. 13 (mentionata gresit cu Hertionra si Herjioara de Jos) si fig. 4/4,
ssaurul de denari romani imperiali de la Gherdiesti
8. Homiceni, com. Bargiuani, jud, Neamt.
1. in anul 1980, a fost gasit un prim tezaur de denari: 38 AR, Galba-Hadrianus (138 p. Chr).
Hi, Descoperit in anul 1986 ta aproximativ 30 m de primul tezaur, in cursul sapiturilor dintr-o asezare
dacicd. Vasul a fost distrus partial de lucririle agricole si cfteva monede s-au imprastiat, Sunt 666 AR: Nero
12, Galba 4, Otho 4, Vitellius 14, Vespasianus 177, Titus 35, Domitianus 79 (o drahma din Lycia), Nerva 16,
Traianus 212 (2 drahme din Lycia), Hadrianus 111 (Sabina 2), Antoninus Pius 2 (RIC, Ill, 417, 140 p, Chr. $
340, 139-141 p. Chr. Faustina TI),
Cand lucrati la roata, care are partea superioard distrusi. Corpul este sferoidal, cu_un’yprag” subtite
deasupra zonei de maxim’ curburd; din acest punct pornea si toarta, care nu s-a mai pistrat: se pare cd av
silul tronconic; fundul este bombat si agezat pe un inel. Pasta este fini, de culoare gti inchis; suprafata
exterioard are o angoba bruni, iar pe cea interioara angoba este aproape neagra. Iniilt. (pistrati) = 107 mm;
diam. max. = 114 mm; diam. fund, = 62 mm. (pl. 11/8). MIPiatra Neamt. " . \VASELE TEZAURELOR MONETARE DIN DACIA LIBERA us
bibiiografte B.Pelcigor, Tezaural monetar roman de la Homicen (I), Judepul Neamy, in MemAmtig, 19, 1994, p. 355-399 $
fig. 3.
9, Mastactin, com. Borlesti, jud. Neamt.
Descoperit in timpul s8paturilor atheologice din anul 1970, in locul nuimit ,.La Codru” sau »Pe Neici?”
‘Tezaural si vasul au fost recuperate integral. Sunt 344 AR: Nero 1, Otho 3, Vitellis 2, Vespasianus 42, Finns
Li Domitianus 1, Nerva 10, Traianus 44, Hadrianus 67, Antoninus Pius 85, Mareus Aurelius 48. Coramodus
25, Pertinax 1, Clodius Albinus 1, Septimius Severus 3 (alia Domna 1, RIC, IV/1, 553 (€), 206-211 p. CBr).
Cant mck lucrata la roata, Partea superioara a fost sparti si retezati cu griji, marginile fiind rotunjite ab
antiquo, A rezultat un vas bitronconic, aproape sferoidal,fafetat fin in zona maximei curbur; gua est larga gi
Care webtre; se observ locul unde a fost prinsi toarta sub maxima curbur8; fundul are ine. Pasta este Fins,
enuisie a exterior S-au pistratresturi dintr-o angobai brund (Bichir, BT, tip d). Inl'= 100 mm; diam. gurit=
65 mm; diam, max. = 122 mm; diam. fund. = 61 mm (pl. IV/9).MIPiatra Neamt.
Bibliografie. V. Mibtileseu-Birfba, Tezaurl de denart romani imperial descoperit a Mastacin Gud. Neamp), in SCN 7, 1980,
1p. 83-93 si fig. I; M.Ignat, op. cit, p. 111 sifig. VS.
10. Méigura, com, suburbané Magura, mun. Bacau, jud. Bacau.
Deseoperit i anul 1976, intr-o asezare dacic& de epock romana, Sunt 2830 AR: Augustus 1 @ & Chr. -4
p. Chr. 7), Nero 19, Galba 3, Otho 9, Vitellius 17, Vespasianus 329, Titus 73, Domitianus 0, Nerva 43,
Been obo (o drahma din Caesarea Cappadociei), Hadrianus 579 (fourré 1; 0 drahmé din Amisos Pont)
Fea se biug 616 (fourré 1), Marcus Aurelius 343, Commodus 74, Clodius Albinus 1, Septimius Severus 7
(RIC, IV/1, 85, 196-197 p. Chr.), neidentificats 1 (Traianus 2). Impreund eu monedele gisit si 0 sérma
subfire de aur, lung’ de 230 mm.
Sac de dimensiuni mai mari (ulcior 2), Iucrat la roatd, care are partea superioars distrusi. Gatul este
tronconie, zona maximei curburi bombaté si findul inelar; pe um&r are un decor format din linil lysate
dispuse vertical. Pasta este fini, cenusi. Ind. (pistrat) = 230 mm; diam. max. = 188 mm; diam. fund, = 110 mm
(pl. 1/10). MIBacau (N. 1. 14551).
ibiografe.V.Mittileseu-Birliba, 1 Mires, Tezaurul dela Magura, Bach, 1977 pl V2 i XV2s M. Tena, op. els. 11 Toa
19 sifig. 3
11, Muntenesti, com. Stefan cel Mare, jud. Vaslui
Descoperire din anul 1951; s-au efectiat sapaturiarheologice si s-a recuperat o mare parte din 12s. Au
fost gisite 775 AR: Nero 2, Galba 1, Otho 2, Vitellius 4, Vespasianus 69, Titus 7, Domitian 10, Nerva 2,
‘Traianus 88, Hadrianus 111 (Sabina 6), Antoninus Pius 158, Faustina I 76, Marcoe ‘Aurelius 98 (L. Verus 15,
Ceres ae 2), Faustina IL 41, Lucitla 6, Commodus 84 (Crispina 18), Clodius Albinus 3, Septimius Severus
12 (lulia Domna 1, Caracalla 1, Geta 1), Alexander Severus 1 (228 p. Chr.).
Ta Domne | Ge mari dimensiuni, Iucrat la roati (poate cand), nu sa pistrat decét partea inferioari
Corpul pistrat partial se pare ci a fost sferoidal; fundul, este pe inel. Pasta este find s friabila, de culoare
entugie (mai deschisi la exterior); exteriorul a fost lustuit Init. (pistrata) = 64 mm; diam. max. = 150 mm;
diam, fund, = 75 mm (pl. IIV/11). IAlasi.
Bibliografie. D. Tudor, Tezaurul de denari imperiali romani de la Muntenesti (Com. Buhdesti, Raionul Negresti, Regiunea Jasi),
in SC$lagi, 5, 1954, 34, p. 379-400 si fig, 15 $. Sanie, Un now lot de denari imperiali romani descoperit la Muntenesti (jud. Vaslui), in
dandnty, 1 1969, p. 49-165; V Mibtileseu-Biclba, La monnaie romaine chez les Daces orients, Bucueti, 1980, P. 272, 159
sipl XVM lgnat, op it, p. 12, m.22 si fig. 13.
12, Oboroceni, com. Helesteni, jud. Tasi.
‘Teanur descoperit in 1955, cu vas si:735 monede romane de argint: Nero 2, Galba 3, Otho 1, Vitellius 5,
Vespasianus 82, Titus 13, Domitianas 5, Nerva 6, Traianus 115, Hadrianus 171, Antoninys Pius 189, Marcus
‘Aurelius 109, Commodus 31, Didius lulianus 1, Pertinax 1, Septimius Severus | (RIC, IV/1, 60, 195 p. Chr.).
fmpreund cu denarii romani s-au gisit resturi de la doud feluri de panzi si o bulk ‘de argint, de tip
Scharniereinrichtung. ,
Vasal cate luccat la roati si are forma unui ulcior; o presupusé toart, ca si zonele sale de prindere nv au
putut fi identificate. Gura era dreapta si subtire, gitul este tronconie, corpal bombat si fundul era instalat pe
deer igen nas cretoasd, de culoare galben-roscat, cu urmele unui slip roseat,lustruit, la exterior. Vasul a
fost publicat fard-dimensiun! si desen. fnalt, = 188 mm; diam, max. = 169 mm; diam. fond. = 90 mm (pl
11/12), TATagi (N. 1. 1-491). 146 VIRGIL MIHAILESCU-BiRLIBA : : 12
Bibliografie. B. Mitrea si E. Zaharia, Descoperirea monetara de la Oboroceni (r. Pascani, reg. lasi) sf importanta sa
istoried, in ArhMold, 5, 1967, p. 81-124 gi fig 1; V. Midilescu-Birliba, op. cit., p. 273, nr. 166 si pl. VI/1; M. Ignat, op. cit. p.
112, ne. 23 si fig. 41
13. Pocreaca, com. Schitu Duca, jud. Iasi.
Descoperire intémplaitoare din anul 1991. Din. vas s-au recuperat c&teva fragmente. De asemenea, cea
mai mare parte a monedelor s-a pierdut, fiind achizitionati doar 29 denari romani imperiali: Vespasiamus 5,
Traianus 3, Hadrianus 5, Antoninus Pius 9, Marcus Aurelius 6, Commodus 1 (Divus Marcus Aurelius, RIC,
IM, 269, 180 p. Chr. 2) ne
De Ia locul descoperirii s-au strns cateva fragmente, care pot proveni de la vas, dar si din nivelul de
locuire, Sunt fragmentele unei ceramici lucrate la roati, din past bund, de culoare cenusie (pl. 1/13 a-d).
TAlasi (N. I. 70004-70018, 92308),
Inedit.
14, Puriceni (azi Poiana Marului), com, Borlesti, jud. Neamt,
Descoperit intémplator fa locu! numit ,Sipote”, in anul 1961. S-au gasit un vas si 1159 denari romani:
Nero 12, Galba3, Otho 6, Vitellius 16, Vespasianus 164, Titus 24, Domitianus 39, Nerva 20, Traianus 199 (0
drahma din Caesarea Cappadociei), Hadrianus 206, Antoninus Pius 268 (fourré 1), Marcus Aurelius 162,
Commodus 35, Septimius Severus 2 (RIC, IV/1, 408, 194-195 p. Chr.), hibride si neidentificate 3.
Cana de marime mijlocie, lucrata la roata. Vasul avea gura largi si evazata, gatul tronconic si corpul
sferoidal, fundul era pe inel; pe umér, intre gat si zona maximei curburi, se afl o nervuri subjire; de asemenea,
Pe corp sunt céteva caneluri largi. Toarta a fost prinsi de gurd si zona maximei curburi, dar este rupti ab
S-ar putea să vă placă și
- 1996 Targu FrumosDocument7 pagini1996 Targu FrumosDan DorelÎncă nu există evaluări
- 1982 Bargauani Carpica 14Document8 pagini1982 Bargauani Carpica 14Dan DorelÎncă nu există evaluări
- 1975 Racatau, Carpica 10 1975Document14 pagini1975 Racatau, Carpica 10 1975Dan DorelÎncă nu există evaluări
- 1992 Prajesti Carpica XXIII Vol 2 1992 2Document18 pagini1992 Prajesti Carpica XXIII Vol 2 1992 2Dan DorelÎncă nu există evaluări
- Review 1Document19 paginiReview 1Dan DorelÎncă nu există evaluări
- VMB 2014 - 1 CitareDocument5 paginiVMB 2014 - 1 CitareDan DorelÎncă nu există evaluări
- Revista Carpica SumarDocument1 paginăRevista Carpica SumarDan DorelÎncă nu există evaluări
