48 a Il. Tipuri de modifickri Anatizate prin prisma efectului lor asupra privind activul, cecuafiei generale a patrimoniului de forma capitalurile proprii _activ = pasiv -in sens largt pasivul fiind si datoriile bazat pe ecuafia capitaluri propril + datoril - operatiile economice si financiare determind urmtoarele tipuri de modifictri: 2) Cresterea simultand cu aceeasi mdrime a unui element de activ si a unui element de pasiv, A+x=P +X. fn aceasté grupi de modifictri se cuprind toate operatiile economice si financiare privind asigurarea bunurilor economice ale unititii prin aportul proprietarilor, prin finanjare de la buget, prin ereditare bancart si vinzarea de __obligatiun, prin aprovizionare gi alte datori fata de teri 'b) Micsorarea simultand cu aceeasi marime a unul element de activ sia unui element de pasiv, A-x=P-x. fin aceast& categorie de modifictri se includ toate operatile economice gi financiare privind iesirea de valori din tntreprindere ca urmare a ramburstrit creditelor, plata datoriilor comerciale sia cclorlalte datori, ©) Cresierea unui element de activ, concomitent cu micgorarea cu aceeasi mérime a unui alt element de activ A+tx= . ‘Aceast& categorie de modificari cuprinde toate oj financiare privind schimburile de structura ale activului, Ele au ca subiect consumul de materiale si transformarea lor in cheltuieli, obtinerea de produse, traneformarea in creanfe a unor valori materiale gi banesti, ineasarea creantelor, recuperarea prin cheltuieli a imobilizarilor nemateriale etc. ‘@) Cresterea unui element de pasiv, concomitent cu micgorarea cu acecasi marime a unui alt element de pasiv, A=P+X-X. fin aceasti grup’ de modificdri intra toate operatiile economice gi financiare privind mutaiile de structurd ale capitalului propriu si ale datorilor gi anume: transformarca unor datorii in alte datori, cresterea capitalului propriu prin ‘operatii interne, repartizarea profiturilor pe destinafii etc. tiile economice si De regul8, in literatura de specialitate anglo - saxon8, modificrile bilantiere sunt analizate prin prisma ecuatiei fundamentale a bilanfului de forma: A=CD ‘in care: ‘A. reprezinta activul bilantier D- datoriile C- capitalurile propri. ‘Numlrul de tipuri de modificari se stabileste tn raport de cele tri categorit patrimoniale (A, D, ©) side dubla posiblitate de modificare a flecdruia (ereter: gi micgorare): deci 3° = 9 combinafii. Yn mod coneret, aceste tipuri pot fi formalizate a + Dore 2) cre Adore 5) mic 6) cre: Tmic 9) mic Ic pierd analizate in ct prin care se ¢° dintre cheltuie a) Ch utilizarea resu fect micsorar b) Ver desfisurate de cresterea capit Dach s sus se prezinti Chettu parcursul perictului lor asupra oniului de forma ent de activ sia ile economice $i fii_ prin aportul { si vinzarea de tent de activ $i a ile economice si ve a rambursirii micsorarea cu le economice $i > au ca subiect wrea de produse, sarea creantelor, micgorarea cu 2 economice ale datorilor gi ului propriu prin 2, modifica ailui de forma: ele tri catogori ectiruia (crestere te tipurl pot fi 49 formalizate astfel: 1) cresterea - micsorarea unor active, A+x-x= C+D 2) cresterea - micgorarea unor datori, A=C+(D+x-x) 3) cresterea - micsorarea capitalului propriu, A= (C4x-x)+D 4) cresterea de active gi datorii, A+x=C+(D+x) 5) micyordri de active si datori, A-x=C4(D-x) 6) cresterea de active sia capitalului propriu, A+x=(C+x)+D ‘T) micsorarea de active si a capitalului propriu, A-x=(C-x)+D 8) micsorarea datoriilor si cresterea capitalului propriu, A=(C+x)+(D-x) 9) micsorarea capitalului propriu si cresterea datoriilor, A=(C-x)+(D4+x) IIL. Contul de profit si Consumurile de resurse si rezultatele pierdere proprii activitatilor economice si sociale sunt analizate in contabilitate prin contul de recultate sau contul de profit si plerdere, prin care se evidentiazX si explied rezultatele prin prisma raporturilor de echilibru dintre cheltuieli si venituri 8) Cheltuielile desemneaz tn expresie valoric& raporturi cu privire la utilizarea resurselor in cadrul activitatilor desfégurate de o intreprindere care au ca cefect micsorarea capitalului propriu. ) Veniturile exprimt raporturi privind bogitia obfinuta din activitatile desfigurate de ctre o intreprindere si din proprietatea definutd care au ca efect cresterea capitalului propriu. Daca se face recurs la Cadrul general IASB, definitia structurilor de mai sus se prezinté dup cum urmeazi: Cheltuietile reprezint& diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau micsorliri ale valor activelot50 ‘sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeazA in reduceri ale capitalului propriu, altele decdt cele rezultate din distribuirea acestora citre actionaris veniturile reprezinta: Veniturile reprezint& cresteri ale beneficiilor economice tnregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intriri sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decit cele rezultate din contributii ale actionarilor Cheltuielile si veniturile reprezentate fn contabilitate pot fi grupate dup’ diverse criterii , dintre care de baz’ pot fi cel al naturii cheltuielilor si veniturilor sicel al destinafiei cheltuielilor si veniturilor. Jn functie de natura lor , cheltuielile gi veniturile care formeaza elementele de detaliu din structura rezultatului obfinut de un agent economic, se grupeazi astfel: © cheltuieli $i venituri din exploatare , care sunt ocazionate sau generate de activitatea curenti, principals, desfégurat& sub forma unor procese de productie dde bunuri, lucrari sau servicii sau a unor procese de comercializare de mirfuri, formind ponderea principal in ansamblul cheltuielilor si veniturilor unui agent ‘economic: exemplu: cheltuieli privind consumul de materii prime si materiale de bazd, cheltuieli cu salariile personalului, cheltuieli cu amortizirile imobiliztirilor, costul de achizijie al mérfurilor vandute etc., respectiv venituri din vGnzarea produselor finite, venituri din luerdri executate sau servicii prestate, venituri din vdnzarea marfurilor ete. © cheltuieli si venituri financiare , care sunt ocazionate sau generate de activititi sau operatiuni cu caracter financiar bancar i valutar in strinsé legitura (impletire) cu activitatea principala curent& (de exploatare); exemplu: cheltuieli privind dobénzile, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate (vindute), cheltuieli din diferenjele nefavorabile de curs valutar etc. $i, respectiv, venituri din dobénzi, venituri sub form de dividende din participatii, venituri din ‘sconturile obfinute ca urmare a achitdrii facturilor tnainte de scadenfa etc. © cheltuieli $i venituri cu caracter extraordinar sunt cele ocazionate sau generate de operatiuni nelegate nemijlocit de obiectul de activitate curenté, principals, ci au un caracter accidental, tntimplitor tn activitatea unui agent economic’ concretizandu-se, de regull, intr-o pondere mick in ansamblul cheltuielilor si veniturilor oric&rui agent economic; rales sees ——— intrate (adica financ DEE