COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”, PLOIEŞTI

Calificarea: Tehnician în achiziţii şi contractări

Nivel 3

Proiect

Pentru susţinerea Examenului de calificare a competenţelor

profesionale.

Tema: Contabilitatea cheltuielilor la S.C MEGAELECTRIC S.R.L

Coordonator, Absolvent,

Profesor: Petrescu Ştefania Elevă: Pîrvu Cristina

Clasa: XII E1

IUNIE 2011
 CUPRINS

CAPITOLUL I.........................................................................................................................3
ARGUMENTUL...................................................................................................................3
CAPITOLUL II........................................................................................................................5
PREZENTAREA S.C MEGAELECTRIC S.R.L..................................................................5
CAPITOLUL III.......................................................................................................................7
3.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR..........................................................................7
3.1.1 ROLUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR..........................................................7
3.1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE....................................9
3.1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE............................................9
3.1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE.................................10
3.1.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE
ŞI AJUSTĂRI LA INFLAŢIE..........................................................................................10
3.1.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE
IMPOZITE......................................................................................................................11
3.2 DOCUMENTE SPECIFICE ÎNREGISTRÃRII CHELTUIELILOR..............................12
3.3 EVALUAREA CHELTUIELILOR.................................................................................13
3.4 REZULTATUL EXERCITIULUI.................................................................................14
3.5 CONTURI SPECIFICE CHELTUIELILOR..................................................................15
CAPITOLUL IV.....................................................................................................................18
STUDIU DE CAZ..............................................................................................................18
CAPITOLUL V......................................................................................................................21
ANALIZA ACTIVITĂŢII.....................................................................................................21
5.1. CONCLUZII...............................................................................................................22
5.2. BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................23
ANEXE

2
ARGUMENTUL

Tema atestatului meu se intituleaza “Contabilitatea cheltuielilor la S.C

MEGAELECTRIC S.R.L” şi s-a desfăşurat sub îndrumarea profesorului coordonator
Petrescu Ştefania. Tema aparţine modulului “Contabilitate” şi consider că este unul din
modulele importante pe care le-am studiat în perioada liceului şi de aceea m-am axat pe
acesta pentru realizarea atestatului.

De ce tocmai această temă ?

În primul rând, pentru că mi-a atras atenţia, in mod special, titlul ştiind că la oră am
ne-a fost predată lecţia şi de asemenea am făcut aplicaţii pe această temă. În al doilea
rând, pentru ca doresc sa urmez facultatea cu specializarea “Contabilitate si Informatica
de Gestiune”din cadrul Universitaţii A.S.E. Bucureşti.
Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru
consumul de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de
terţi, plata personalului şi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea
imobilizărilor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum şi
provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele
întreprinderii.

În cele ce urmeaza,vă vor fi prezentate succint capitolele proiectului:

„Capitolul II” cuprinde prezentarea societăţii.În acest capitol este cuprins istoricul
firmei S.C MEGALECTRIC S.R.L de la început şi pâna în prezent, precum şi activităţile
care se desfăşoară in cadrul societăţii.Societatea este înfiinţata în anul 2007 şi are ca
obiect de activitate prestarea de servicii şi anume: producerea, transportul şi distribuţia
energiei electrice pentru instalaţii cu tensiuni cuprinse între 0,4 KV – 400 KV.

„Capitolul III” cuprinde 5 subcapitole în care am prezentat definiţia, rolul şi structura

cheltuielilor.De asemenea am detaliat cheltuielile in funcţie de conţinutul lor ( cheltuieli de
exploatare, cheltuiel financiare, cheltuieli extraordinare, cheltuieli cu amortizările,
provizioanele şi ajustarea la inflaţie, cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte
impozite ).Toate aceste cheltuieli se mai împart la rândul lor şi în alte conturi.

„Capitolul IV” prezintă studiul de caz, partea cea mai importantă din proiect. Acesta
este realizat pe baza cheltuielilor înregistrate la S.C MEGAELECTRIC S.R.L .În acest

3
studiu sunt prezentate cheltuielile, precum şi alte operaţii efectuate in scopul desfăşurării
activităţii şi pentru satisfacerea terbuinţelor societăţii.

„Capitolul V” reflectă analiza activităţii realizate pe baza operaţiilor economico-

financiare din capitolul anterior referitoare la înregistările contabile din cadrul societăţii S.C
MEGAELECTRIC S.R.L.

4
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA S.C MEGAELECTRIC S.R.L
Istoric

S.C. MEGAELECTRIC S.R.L este o societate privata, înfiinţată în 2007, cu scopul

de a realiza lucrări de construcţii-montaj in principal in domeniul energetic, privind
producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice pentru instalaţii ce tensiuni cuprinse
intre 0,4 KV – 400 KV.

Firma noastră execută la un nivel de calitate instalaţii electrice interioare pentru spaţii de
birouri ,sedii firme, complexe comerciale,vile, hoteluri, pensiuni, apartamente, depozite şi
hale, sedii de bancă...., garantând respectarea tuturor normativelor in vigoare pentru
instalatiile electrice executate.

Societatea este Atestată de către A.N.R.E ( Autoritatea Naţională de Reglementare în

domeniul Energiei ) Bucureşti cu testatele nr. 3977/ 10.10.2008, următoarele tipuri: A, B,
C1A, C2A.

6285/ 19.11.2010, următoarele tipuri : C2B,

D2, E2, F.

Respectând standardele de reglementare din domeniile transportului şi distribuţiei de

energie electrică şi în raport cu cerinţele clienţilor noştri, folosim echipamente ale unor
mărci consacrate cu o vastă expecienţa în domeniu.

S.C MEGAELECTRIC S.R.L vă ofera soluţtii complete din faza de proiectare,

furnizare materiale, pâna la faza de execuţie şi asigurare servicii garanţie şi postgaranţie
în instalaţii electrice civile şi industriale.Având o structură simpla şi dinamică adaptată
cerinţelor pieţei, organizaţia dispune de echipe de electricieni autorizaţi A.N.R.E., cu o
vastă experienţă în domeniu, capabili să execute conform atestărilor următoarele lucrări:

1) Reabilitare sisteme energetice de transport a energiei electrice.

2) Alimentare cu energie electrica obiective noi.
3) Alimentare cu energie electrica obiective vechi pentru sporirea performanţelor liniei
pentru spor de putere.
4) RK – linii electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune.
5) Reabilitare şi modernizare staţii de înaltă tensiune, posturi de transformare şi linii
electrice ( de joasă, medie şi înalta tensiune).
5
 6) Proiectare, execuţie şi reparaţii linii electrice, aeriene sau cabluri, posturi de
transformare şi bramşamente.
7) Proiectare, execuţie şi reparaţii instalaţii electrice de curenţi slabi ( protecţii prin
relee, automatizări, semnalizări, cablu fir pilot, linii telecomunicaţii, cablu fibră opică
etc.).
8) Executare de staţii electrice şi de lucrări la partea electrică a centralelor.
9) Execuţie şi reparaţii, construcţii aferente liniilor electrice, aeriene sau în cablu.
10) Proiectare, execuţie şi reparaţii instalaţii electrice interioare pentru construcţii civile
şi industriale.
11) Proiectare, execuţie şi reparaţii instalaţii de paratrăsnet şi instalţii de legare la
pământ.
12) Proiectare, execuţie şi reparaţii sisteme de alarmă – antiefracţie
13) Măsurători PRAM
14) Execuţie şi reparaţii prize de pământ
15) Măsurători rezistente de dispersie la prize de pământ şi rezistente la conductori şi
cabluri electrice.
16) Montare baterii de la condensatoare in instalaţii electrice.
17) Vopsire stâlpi metalici LEA şi elemente metalice în staţii de transformare.
18) Completări şi modernizări ale instalaţiilor electrice şi automate existente.

Activitatea societăţii, de la înfiinţare şi până în prezent, a fost remarcabilă, atât în

ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea lucrărilor executate, cât si în ceea ce priveşte
diversitatea acestor lucrări.Produsele şi serviciile noastre au ca piată de desfacere atât
România cât şi ţările din Uniunea Europeană.

6
 CAPITOLUL II

3.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

3.1.1 ROLUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR

Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru

consumul de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de
terţi, plata personalului şi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea
imobilizărilor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum şi
provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele
întreprinderii.
În conformitate cu Cadrul General al Comitetului pentru Standardele Internaţionale
de Contabilitate , cheltuielile „ reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate
pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau
creşteri ale datoriilor , care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii altele decât
cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari”.
De exemplu cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente includ costul
vânzărilor, salariilor şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau
scăderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentul numerarului, stocurile,
terenurile şi mijloacele fixe.

Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei cheltuielilor şi care pot
apărea sau nu pot apărea pe parcursul desfăşurării activităţii curente ale întreprinderii.
Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu
diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare în acest "cadru general" ele nu sunt
considerate ca structură distinctă.

Dobânda, dividendele, câştigurile şi pierderile legate de un instrument financiar sau

de o altă parte componentă, clasificate ca obligaţie financiară, trebuie raportate în contul
de profit şi pierdere ca şi cheltuieli sau venituri. Astfel, plăţile de dividende pentru acţiuni
clasificate ca obligaţii sunt clasificate drept cheltuieli.
În cazul stocurilor, atunci când acestea sunt vândute, valoarea contabilă a stocurilor
trebuie recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul
corespunzător. Procesul de recunoaştere ca o cheltuială a valorii stocurilor vândute duce
la conectarea costurilor la venituri.

7
 Cheltuielile sunt structurate pe feluri de cheltuieli, respectiv după conţinutul lor
economic, care constituie criteriul general de clasificare a acestora .Cheltuielile delimitate
pe feluri se grupează pe activităţile care le ocazionează .În organizarea contabilităţii şi
constituirii conturilor de cheltuieli se are in vedere următoarea grupare a cheltuielilor pe
activităţi:

 Cheltuielile de exploatare
 Cheltuielile financiare
 Cheltuielile extraordinare
 Cheltuieli cu amortizările ,provizioanele si ajustarea la inflaţie
 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
Planul de Conturi general stabilit de Ministerul Finanţelor odată cu Legea
contabilităţii nr. 82/1991 clasifică, după cum am mai precizat cheltuielile după destinaţia lor
şi modul lor de formare în clasa 6 "Conturi de cheltuieli".
Regula generală de funcţionare a conturilor de cheltuieli este:
Se debitează cu:
 sumele reprezentând costul de achiziţie al stocurilor consumate
 sumele reprezentând costul mărfii
 costul lucrărilor şi serviciilor executate de terţi
 suma corespunzătoare salariilor datorate personalului şi organismelor
sociale de stat pentru contribuţia la asigurările sociale şi ajutor de şomaj.
Se creditează la sfârşitul exerciţiului prin debitul contului 121 "Profit şi pierdere",
astfel încât aceste conturi se soldează şi nu au elemente de conţinut cu care să participe
la bilanţul contabil.
La organizarea contabilităţii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din
principiile de organizare a contabilităţii, şi anume:
 potrivit principiului independentei exerciţiului, toate operaţiile care determina
cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor, fără a
se ţine seama de data plăţii lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare
şi consum face din contabilitatea financiara o contabilitate de angajamente;
 principiul prudentei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi
provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;
 principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli
şi venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite.

8
3.1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de acele consumuri, plăţi,

angajamente, etc., aferente activităţii obişnuite, curente care să se repete regulat, cum
sunt: cheltuieli cu materiile prime şi materialele, costul mărfurilor vândute, cheltuieli cu
lucrările executate de terţi, cheltuieli cu personalul, etc.
Contabilitatea cheltuielilor se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I
şi II, care reflectă categorii şi feluri de cheltuieli delimitate după natura lor. Conturile de
cheltuieli sunt sistematizate astfel:

După conţinutul economic, cheltuielile de exploatare se prezintă astfel:

 cheltuieli privind stocurile
 cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.
 cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
 cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
 cheltuieli de personal
 alte cheltuieli de exploatare

3.1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE

Cheltuielile financiare cuprind acele angajamente şi plăţi aferente activităţii
financiare cum sunt :pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind investiţiile
financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile datorate, sconturile
acordate şi altele asemenea.
Importanţa pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea firmelor,
determina necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din
activităţi financiare.
Conturile specifice cheltuielilor financiare se regãsesc în Grupa 66 din Planul
General de Conturi.

9
3.1.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE

Cheltuielile extraordinare sunt acele evenimente şi tranzacţii generatoare de

angajamente şi plăţi care sunt în mod clar diferite de activităţile curente şi care nu se
aşteaptă să se repete în mod frecvent sau regulat cum sunt: calamităţile naturale şi alte
evenimente extraordinare.
Conturile cheltuielilor extraordinare se regãsesc în Grupa 67 din Planul General de
Conturi
Rolul contului este de a ţine evidenţa cheltuielilor privind calamităţile şi alte
evenimente extraordinare ,are funcţia contabilă de active.

3.1.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI

AJUSTĂRI LA INFLAŢIE
Provizioanele sunt recunoscute în momentul în care societatea are o obligaţie
legală sau implicita rezultată din evenimentele trecute, când pentru decontarea obligaţiei
este necesara o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice şi când poate fi
făcuta o estimare credibila în ceea ce priveşte valoarea obligaţiei.
Conturile specifice cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele şi ajustãri la inflatie se
regãsesc in Grupa 68 din Planul General de Conturi.

3.1.5 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE

IMPOZITE
Pentru explicarea relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil o
întreprindere foloseşte o rată de impozitare care furnizează utilizatorilor situaţiilor
financiare cele mai semnificative informaţii.
Cea mai concludenta rată este rata interna a impozitării în ţara în care
întreprinderea are domiciliul. Se obţine cumulând rata de impozitare aplicată pentru
impozitele naţionale cu ratele aplicate pentru orice impozite locale care sunt calculate
pentru un nivel similar al profitului impozabil sau a pierderii fiscale.
Aceste conturi ţin evidenţa cheltuielilor cu impozitul datorat bugetului de stat,
aferent profitului obţinut, determinat conform procedurilor legale.
Rolul conturilor este de a ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit datorat de
unităţile patrimoniale. După conţinutul economic fac parte din clasa 6 „Conturi de
10
cheltuieli”, grupa 69 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”; sunt conturi care au funcţia contabilă
de activ.

11
3.2 DOCUMENTE SPECIFICE ÎNREGISTRÃRII CHELTUIELILOR

Factura este un document contabil emis de o companie (furnizorul), către o altă

companie sau persoană (clientul), document ce conține lista cu produsele vândute sau
serviciile prestate clientului de către furnizor. O factură mai conține datele de identificare
fiscală a clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana fizică sau juridică), cota de
TVA, precum și prețul, cantitatea și valoarea fiecărui produs vândut.

Chitanţa este un act scris prin care se dovedeşte primirea unei sume de bani,
chitanţa reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agenţii economici.

Chitanţa mai poate fi definita şi ca un document având valoare contabilă, emis cu ocazia
vânzărilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata în numerar. Chitanţa trebuie să
includă în preţ si TVA -ul aferent.

Emiterea unei chitanţe justifică automat primirea unei sume de bani în numerar de către
emitent. Chitanţa reprezinta la fel ca şi factura un document primar pe baza căruia se
inregistreaza o operaţie contabila.

Ordinul de plata reprezinta dispoziţia dată de o persoana, numită ordonator, unei

bănci, de a plăti o suma determinată în favoarea unei alte persoane, numită beneficiar, în
vederea stingerii unei obligaţii bănesti a ordonatorului faţa de beneficiar.
            Părţile implicate în derularea unui ordin de plată sunt: ordonatorul, cel care iniţiază
operaţiune, beneficiarul, cel în favoarea căruia se face plata şi bancile care au rolul de
prestatoare de servicii.
            Caracteristica ordinului de plata este aceea că el poate fi anulat sau modificat de
către ordonator. Pe de altă parte, ordinul poate fi simplu sau documentar, acesta din urmă
fiind folosit in tranzacţiile internaţionale.

3.3 EVALUAREA CHELTUIELILOR

Evaluarea cheltuielilor este reflectată în contabilitate şi în rapoartele financiare.Ele se

stabilesc la cursul de schimb aferent perioadei înregistrării.

12
3.4 REZULTATUL EXERCITIULUI

Potrivit regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991, rezultatul

exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
 Rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea) cuprinde:
 Rezultatul curent
 Rezultatul excepţional
 Impozitul pe profit
 Rezultatul exerciţiului reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere supuse
repartizării.
 Rezultatul curent reprezintă diferenţa dintre veniturile din operaţiunile curente,
respectiv veniturile din exploatare şi veniturile financiare şi cheltuielile curente,
respectiv cheltuielile de exploatare şi cheltuielile financiare.
 Rezultatul excepţional reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile excepţionale
ca urmare a unor operaţii efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de
activitatea normală, curentă a acesteia.

Contul de rezultate este sinteza contabilităţii de flux şi are caracter dinamic. În acest
sens soldul conturilor de gestiune înregistrează mişcările de valori între patrimoniu şi
exterior, în timpul perioadei. Contul de rezultate măsoară rezultatul prin confruntarea
cheltuielilor cu veniturile, rezultatul fiind suma algebrică a cheltuielilor şi veniturilor şi nu a
încasărilor şi plăţilor.

Rezultatul contabil se determină prin formula de gestiune:

Venituri - Cheltuieli = Rezultat

Evidenta contabila a rezultatului exercitiului de realizeaza cu ajutorul contului “121 –

Profit sau pierdere”. Este cont bifunctional: are functie de pasiv in cazul virarii veniturilor si
cand rezultatul este profit ; si functie de active in cazul virarii cheltuielilor la rezultat sic and
rezultatul este pierdere.
Se crediteaza la sfarsitul perioadei cu valoarea veniturilor virate la rezultat sau cu
acoperirea unor pierderu si se debiteaza cu virarea cheltuielilor la rezultat sau cu profitul

13
repatizat pe destinatie. Soldul final debitor(SFD) reflecta profitul inregistrat de intreprindere
la un moment dat.

3.5 CONTURI SPECIFICE CHELTUIELILOR

 Grupa 60 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de „Cheltuieli

privind stocurile ”. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
601 ”Cheltuieli cu materiile prime”
602 ”Cheltuieli cu materiile consumabile”
603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările”
607 ”Cheltuieli privind mărfurile”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele”
Toate aceste conturi de cheltuieli privind stocurile se creditează cu transferul
cheltuielilor colectate la sfârşitul perioadei asupra contului de profit si pierdere.
121 ”Profit şi pierdere” = %
601 ”Cheltuieli cu materiile prime”
602 ”Cheltuieli cu 14nventor consumabile”
603 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de 14nventor”
604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”
605 ”Cheltuieli privind energia şi apa”
606 ”Cheltuieli privind animalele şi păsările”
607 ”Cheltuieli privind mărfurile”
608 ”Cheltuieli privind ambalajele”

 Grupa 61 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu lucrările

şi serviciile executate de terţi. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
611 ”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
612 ”Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile”
613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare”
614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările”

14
 În structura serviciilor generale prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii
care sunt nemijlocit ocazionate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent
economic cum sunt: întreţineri şi reparaţii, redevenţe, locaţii de gestiune, chirii, prime de
asigurare, studii şi cercetări.
Toate aceste conturi de cheltuieli se creditează cu transferul cheltuielilor colectate
la sfârşitul perioadei asupra contului de profit si pierdere
121 ”Profit şi pierdere” = %
611 ”Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
612 ”Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile”
613 ”Cheltuieli cu primele de asigurare”
614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările”

 Grupa 62 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu alte

servicii executate de terţi. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
621 ”Cheltuieli cu colaboratorii”
622 ”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”
623 ”Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate”
624 ”Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal”
625 ”Cheltuieli cu deplasări ,detaşări şi transferări”
626 ”Cheltuieli poştale şi taxe de comunicaţii”
627 ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
628 ”Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”

 Grupa 63 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate servicii. În cadrul acestei grupe intră contul:
635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

 Grupa 64 din cadrul Planului General de Conturi se referă la cheltuielile cu

personalul. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:
641 ”Cheltuieli cu salariile personalului”
645 ”Cheltuieli privind asigurările şi protecţia sociala”

 Grupa 65 din cadrul Planului General de Conturi se referă la „Alte cheltuieli de

exploatare”. În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:

15
 654 ”Pierderi din creanţe”
658 ”Alte cheltuieli de exploatare”
 Grupa 66 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi:
663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”
664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
666 „Cheltuieli privind dobânzile”
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”
668 „Alte cheltuieli financiare”

 Grupa 67 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde contul 671 ”Cheltuieli
privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

 Grupa 68 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi:

681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”
686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”
688 „Cheltuieli din ajustarea la inflaţie”

 Grupa 69 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi:

691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”
698 ”Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”

16
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

S.C MEGAELECTRIC S.R.L prezinta urmatoarele date:

ACTIV PASIV

Materii prime 5 000 Furnizori 800

Materiale consumabile 4 000 Impozit pe salarii 400

Mărfuri 6 600 Capital social 15 000

Clienţi 3 200 Rezerve legale 2 400

Casa in lei 4 800 Rezultatul exerciţiului 10 000

Conturi la bănci 5 000

TOTAL 28 600 TOTAL 28 600

1.La data de 04.12.2007 se dau în consum materii prime în valoare de 2 000 lei,
materiale consumabile în valoare de 1 000 lei.

[ 601=301 ] 2 000

[ 602=302 ] 1 000

2.La data de 06.12.2007 se înregistrează factura de energie electrica în valoare de 1

000 lei, TVA 24%.

[ % = 401 ] 1 240

605 1 000

442.6 240

17
3.La data de 07.12.2007 se achiziţionează mărfuri în valoare de 3 000 lei, conform
facturii nr. 12356, TVA 24%.

[ % = 401] 3 720

371 3 000

442.6 720

4.La data de 08.12.2007 se înregistrează cheltuieli de întreţinere şi reparaţie în sumă de

1 000 lei.

[ 611=401 ] 1 000

5.La data de 09.12.2007 se înregistrează cheltuieli cu colaboratorii de 1 200 lei şi

comision în valoare de 1 500 lei.

% = 401 2 700

621 1 200

622 1 500

6.La data de 12.12.2007 se înregistrează cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal în

valoare de 1 000 lei, TVA 24%.

% = 401 1 240

624 1 000

442.6 240

7.La data de 14.12.2007 se înregistrează cheltuieli cu salariile personalului încadrat cu

carte de muncă în valoare de 5 000 lei.

[ 641 = 421] 5 000

8.La data de 15.12.2007 se înregistrează amenzile plătite în valoare de 1 000 lei.

[ 658.1 = 512.1 ] 1 000

18
9.Închiderea conturilor de cheltuieli.

121 = % 14 700

601 2 000

602 1 000

605 1 000

611 1 000

621 1 200

622 1 500

624 1 000

641 5 000

658.1 1 000

10.Regularizare TVA.

[ 442.4 = 442.6 ] 1 200

19
CAPITOLUL V
ANALIZA ACTIVITĂŢII

1.Indicatori de lichiditate
- indicatorul lichidităţii curente
(indicatorul capitalului circulant)

Active curente = 28 600 = 23,83 ori

Datorii curente 1 200

- indicatorul lichidităţii imediate

( indicatorul test acid)
Active curente – Stocuri = 28 600 - 9 000 = 19 600 = 16,33 ori
Datorii curente 1 200 1 200

2.Situaţia netă= Active - Datorii

=28 600 - 1 200
=27 400 lei

3.Fondul de rulment(FR)=Capitaluri permanente – Active imobilizate nete

=27 400 - 0
= 27 400 lei

4.Nevoia de fond de rulment(NFR) = Utilizari temporare – Resurse temporare

= 18 800 - 800
=18 000 lei
5 Trezoreria neta = FR – NFR
= 27 400 – 18 000
= 9 400 lei.

5.1. CONCLUZII

20
În concluzie, în urma studiului realizat se poate afirma că:
1) S.C.MEGAELECTRIC S.R.L este lider de piaţă în judeţul Prahova,dar şi în ţară privind
domeniul energetic şi anume: producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice.
2) În urma analizei economico-financiară realizată se poate observa că:
Lichiditatea curenta este pozitivă,de 23,83, ceea ce reflectă faptul că firma are o
capacitate mare de a-şi plati datoriile curente fară să apeleze la surse de finanţare pe
termen lung sau la alte împrumuturi.
Lichiditatea imediată este egală cu 16,33, ceea ce reflectă faptul că în cadrul activelor
circulante stocurile au o pondere mai mare.
Situaţia netă este pozitiva, aceasta fiind de 27 400 lei, ceea ce denota o gestiune
economica buna. Această cifră evidenţiază atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare, acela de maximizare a valorii întreprinderii şi a valorii capitalului propriu.
Fondul de rulment este de 27 400 lei, acesta evidenţiind surplusul capitalurilor
permanente, raportat la activele imobilizate nete, neavând însă implicaţii majore asupra
trezoreriei ăi capacităţii ei de plata.
Nevoia de fond de rulment este de 18 000 lei şi arată faptul că activele circulante nu
depăşesc datoriile pe termen scurt.
Trezoreria neta este de 9 400 lei, pozitiva, înregistrând un excedent de finanţare.

5.2. BIBLIOGRAFIE

1.Bucur Ion -„Contabilitate” , Editura All Beak,2004

21
2.Calin Oprea, -„Bazele contabilitatii” ,Editura Didactica si Pedagocica,Bucuresti,2004
Ristea Mihai
3.Iamandi Luca -„Contabilitate aplicata” ,Editura National,2004
Nicolai Maria
4.Ilie C. Suzana -„Finantarea afacerii”,Editura Oscar Print,Bucuresti,2007
5.Ristea Mihai -„Contabilitate financiara”,Editura Universitara,2005
6.Ristea Mihai -„ Contabilitatea societăţilor comerciale” , Editura Ceccar,1996
7.Tabara Neculai -„Contabilitatea nationala”,Editura Moldova,2004
8.Trasca Margareta - „Contabilitatea capitalului societăţilor comerciale”, (vol.I), Ed. Mondo-
Economică

22