Universitatea Politehnica București

Facultatea Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul

Afacerilor

PROIECT
PROIECTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT

Nume: Mihai Theodor Adrian

București
2022
 Cuprins

1. Descrierea organizației...................................................................................2
2. Activități și metode de previziune:...............................................................10
3. Activități și metode de organizare................................................................14
4. Activități și metode de direcționare:.............................................................20
6. Activități și metode pentru analiza și soluționarea problemelor..................26
7. Bibliografie...................................................................................................28
 1. Descrierea organizației

Date generale despre societate

Danone România (Danone P.D.P.A. S.R.L.) este o societate cu răspundere limitată,

cu sediul în strada Nicolae Cânea nr. 96, sector 2, Bucureşti. În fiecare judeţ al ţării există
filiale, structura acestora limitându-se la compartimentul de vânzări şi cel de distribuţie,
subordonate unui şef zonal de vânzări. Partenerii cheie ai întreprinderii sunt reprezentaţi de
furnizorii de lapte în raporturile cu care există parteneriate şi colaborări la nivel de strategie.
Danone reprezinta urmatoarele caracteristici:
 A fost inregistrata in data de 26 noiembrie 1996
 Nr de inmatriculare la Registrul Comertului J40/9619/1996
 Codul unic de identificare este: 8961927.
Danone este cea mai mare companie producatoare de iaurturi din lume, fiind, de
asemenea un important producator de biscuit si cereale.
Compania este present in 120 de tari si esti numarul 1 mondial in productia de
iaurturi si numar mondial in productia de apa imbuteliata. Principala misiune a companiei
este de a aduce, in fiecare zi, cat mai multor oameni din intreaga lume sanatate prin
alimente echilibrate nutritional si gustoase. Sanatatea si nutritia s-au aflat intotdeauna in
central preocuparilor Grupului Danone, prin incercarea sa continua de a oferi
consumatorilor produse sanatoase, echilibrate nutritional si gustoase.

Misiunea Danone România

Misiunea firmei Danone în România încorporează un ideal, un ţel ambiţios:

“sănătate prin ceea ce mănânci”. Pe o piaţă invadată de produse alimentare nesănătoase,
Danone îşi propune să direcţioneze, să orienteze consumatorii spre a trăi mai bine, mai
sănătos, oferindu-le o gamă variată de produse alimentare proaspete, sănătoase şi gustoase,
care să satisfacă diversitatea de gusturi şi nevoi nutriţionale specifice pieţei locale.
"Una dintre principalele idei directoare ale Grupului Danone este aceea că
alimentele joacă un rol important în promovarea sănătăţii şi a stării de bine a fiecărei
persoane. De aceea, suntem convinşi că trebuie permanent să îmbunătăţim calitatea
nutriţională a produselor noastre, să investim în cercetare şi noi programe de dezvoltare şi
informare ce au drept scop principal, promovarea activităţii fizice şi a unei diete variate,
sănătoase şi echilibrate" (Franck Riboud, Preşedintele Grupului Danone).
Danone îşi propune să aducă, în fiecare zi, cât mai multor oameni din întreaga lume,
sănătate, prin alimente echilibrate nutriţional şi gustoase.

Domeniu de activitate

Danone România are ca obiect de activitate: producţia, distribuţia, depozitarea şi

comerţul cu ridicata al produselor lactate. Face parte din Grupul Danone, prezent în 150 de
ţări, unul dinliderii mondiali din industria alimantară.
Danone România este lider detaşat pe piaţa locală de produse lactate (iaurturi),
cu o cotăde piaţă de peste 62% , fiind a doua cea mai de succes filială din lume a grupuluiîn
ceea ce priveşte segmentul lactatelor proaspete (după Danone Argentina, care deţine o cotă
de peste 75% pe piaţa locală a acestor produse).Danone fabrică circa 95% din produsele
comercializate în România în fabrica sa din Bucureşti. Celelalte produse sunt importate din
Franţa, Germania, Spania, Polonia, Ungaria şiBulgaria. În acelasi timp, Danone România
exportă produse în Bulgaria, Republica Moldova şi în ţările din zona Adriaticii.
Producţia locală, adaptată la cerinţele consumatorului roman, este esenţială
pentru dezvoltarea afacerii Danone în România, însă compania intenţionează să lărgească
piaţaromânească cu noi categorii de produse, axându-se pe extinderea capacităţilor de
producţie existente în funcţie de solicitările pieţei şi mai puţin pe achiziţionarea altor unităţi
de producţie. Pentru viitor, Danone îşi propune să continue povestea sa de succes în
România, dezvoltând, pelângă produsele sale tradiţionale, gama de produse "pentru
sănătate", un segment pentru careexistă o cerere în creştere din partea consumatorilor
români.
Dată fiind integrarea României în Uniunea Europeană, Danone România se
concentreazăca pe viitor să continue proiectele de modernizare a liniilor de producţie, dar
mai ales să atragăşi să dezvolte parteneriatele cu fermierii locali, oferindu-le programe şi
soluţii de modernizare şidezvoltare durabilă, întrucât calitatea produselor începe cu
condiţiile de viaţă şi potenţialul animalelor din ferme şi continuă cu igiena mulsului,
stocarea la rece a laptelui, colectarea şiîntregul proces de fabricaţie.
Date financiare:

Danone a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri începând cu anul 2014 până în

2021, aceste cifre marchează un rezultat pozitiv faţă de evoluţia pieţei în perioada analizată
şi se datorează unei strategii de piaţă adaptată nevoilor consumatorilor.
Danone îşi consolidează astfel poziţia de lider în categoria produselor lactate
proaspete din România, crescându-şi cota de piaţă. Toate aceste cifre demonstrează că
modelul de business dezvoltat de Danone România, în contextul economic actual, şi-a
dovedit eficienţa. Strategia Danone este de a fi aproape de consumatorii săi prin politica de
preţ, ofertele promoţionale şi prin inovaţiile sale.
Grupul Danone, una dintre cele mai mari companii din industria alimentară la nivel
global, este prezent în circa 120 de ţări, fiind prezent în România de peste 16 ani, prin
subsidiara Danone România, şi are 507 de angajati. Danone a înregistrat anul trecut o cifră
de afaceri de aproximativ 691 milioane . Printre cele mai cunoscute branduri ale companiei
pe plan local se numără: Activia, Danonino, Actimel, Nutriday, Frutmania, Cremosso,
Danette si Casa Bună.

2. Activități și metode de previziune

Funcţia de previziune cuprinde un ansamblu de activităţi prin care se asigură

identificarea tendinţelor existente, prefigurarea proceselor şi fenomenelor viitoare, stabilirea
obiectivelor de îndeplinit şi a resurselor necesare.
Funcţia de previziune conferă managerilor capacitate de orientare asupra
problemelor de perspectivă ale evoluţiei întreprinderii. De realizarea funcţiei de previziune
depinde modul de manifestare a celorlalte funcţii.
În procesul de manifestare a funcţiei de previziune se disting trei etape:
•efectuarea unor prognoze pentru determinarea stării viitoare a sistemelor;
•definirea unor strategii care să permit evoluția organizației după traiectoria dorită
•elaborarea unui plan care să descrie evoluția către starea dorită.
Prognoza reprezintă un studiu cantitativ și calitativ asupra viitorului sau, mai
exact, asupra stărilor viitoare ale mediului sau ale organizației. În general, aceasta constă
în determinarea ştiinţifică a probabilităţii evoluţiei cantitative a unor procese sau domenii
de activitate. Sunt frecvente şi mai bine cunoscute prognozele economice şi tehnologice
prin care sunt evaluate tendinţele evolutive şi valorile (parametrii) probabile, ce ar putea
fi atinse în sistemele economice şi tehnologice.
Prognozele se elaborează pentru un anumit orizont de timp (pe termen scurt: până
la 6 ani; pe termen mediu: între 6-15 ani; pe termen lung: peste 15 ani) printr-o analiză
complexă, de regulă interdisciplinară, sistemică şi formalizată. Prognoza poate fi
orientată fie spre obiective clare (previziune normativă), fie spre analiza tendinţelor
posibile în viitor plecând de la starea prezentă a sistemului (previziune explorativă). Alte
modalităţi, complementare, prin care se poate realiza o prognoză sunt: cercetarea stărilor
viitoare pornind de la descompunerea în elementele componente (previziune
morfologică) şi, în fine, investigarea evoluţiei viitoare pornind de la întregul sistem spre
componentele sale (previziune sintetică).
Pentru managementul organizațiilor, se efectuează prognoze care îmbunătățesc
procesul de decizie prin aprecierea consecințelor îndepărtate ale unor hotărâri prezente. În
cadrul întreprinderilor, se efectuează mai multe tipuri de prognoze: de dezvoltare, de
marketing, ale forței de muncă, economice, tehnologice etc. Totodată aceste prognoze se
pot încadra în sfere mai largi: prognoza macro-economică, prognoza de ramură, prognoza
teritorială, prognoza de probleme strategice.
Metodele aplicate în prognoză sunt în jur de 300 și se clasifică în :
 metode exploratorii,
 metode normative,
 metode intuitive.
Metoda extrapolării, prin care se urmăreşte identificarea stărilor de
conservare sau de schimbare a organizaţiei, este cea mai simpla (sau a unei structuri din
interiorul acesteia), plecându-se de la supoziţia că aceleaşi cauze (condiţii) generează
aceleaşi efecte. Pe această bază se realizează trecerea de la postdicţie (caracterizarea
evoluţiei fenomenelor trecute) la predicţie (estimarea stărilor viitoare). Concret, se
presupune că, în situaţia unor variabile independente neschimbate în viitor, variabilele
dependente vor avea aceleaşi valori ca în prezent. În caz contrar, se încearcă estimarea
noilor valori ale variabilelor dependente în raport cu gradul de schimbare al variabilelor
independente.
Planificarea reprezintă totalitatea activităților necesare elaborării
planului. Aceasta realizează legătura între starea prezentă și cea viitoare a unui sistem.
Aceasta se împarte în trei ramuri: planificarea strategică (dezvoltarea afacerilor,
dezvoltarea instituțională, dezvoltarea resurselor umane, dezangajare și alianțe),
planificarea tactică (planificarea producției, financiară și aprovizionării) și planificarea
operativă ce presupune stabilirea sarcinilor de executat pe fiecare loc de munca.
Veniturile pentru firma DANONE :
Principala sursa de venit a firmei are la bază producția și comercializarea
produselor lactate. Urmarind tendintele de cumpararea ale clientilor pentru producele
comercializate de companie s-a estimat o creștere față de anii precedenți cu 6 procente,
creșterea pentru aceste produse înregistrând în ultimii ani un trend ascendent.
În structura vânzărilor s-a estimat:
Principala sursa de venit a firmei are la bază patru linii de business:
 Produse lactate. Divizie care produce si comercializeaza iaurturi, produse lactate
fermentate si alte produse lactate speciale. Vanzarile au avut opondere de 63% in
totalul veniturilor Danone din 2021. Strategia diviziei vizeaza cresterea consumului
de produse lactate in intreaga lume. Regiunile cu interes principal sunt SUA, Rusia
si Brazilia, unde consumul de lactate pe cap de locuritor este scazut; tarile
emergente: Mexic, Argentina, Arabia Saudita si Africa de Sud; si pietele mature din
Europa, unde grupul urmareste mentinerea ritmului de crestere.

Cheltuielile pentru firma DANONE :

Danone anticipează preţuri mai mari pentru materiile prime şi ambalarea produselor
în acest an. Preţurile la lapte, principala materie primă folosită de grup, ar putea creşte cu
circa 10%, estimează managementul Danone.
Pentru a se adapta la cotaţiile mai ridicate ale mărfurilor, Danone va majorat
preţurile în primul trimestru al acestui an şi va continua să urmeze această politică. În
medie, grupul anticipează că va creşte preţurile în medie cu circa 3% în acest an, variind în
funcţie de produs şi piaţă.
Astfel, marja de profit operaţional s-ar putea îmbunătăţi în a doua parte a anului,
după o performanţă ceva mai slabă în primul semestru
În cadrul cheltuielilor din afară (apă, energie, etc.) s-a prevăzut o scădere cu
aproximativ 1 procent a ponderii deținute din vânzări, noile echipamente având un consum
redus de energie.
În calculul cheltuielilor cu amortizarea s-a ținut cont de un procent de 25 % din
valoarea activelor, metoda de amortizare folosită fiind metoda de amortizare liniară.
Firma DANONE a adoptat o planificarea pe termen lung, bazată pe o analiză
detaliată a mediului și a organizației.

Strategia societății pe termen mediu și lung:

Teoretic, strategia precizează liniile directoare privind dezvoltarea societății,
măsurile tehno-economiceși financiare precum și politicile corespunzătoare necesare și
capabile să conducă spre atingerea obiectivelor generale ale firmei.
Compania DANONE abordează o strategie competitivă pentru a diferenția societatea
și pentru a-și asigura succesul. Concret, strategia aleasă este cea a diferențierii.
Caracteristicile de competitivitate pe care grupul se bazeaza pentru implementarea strategiei
care prevede cresterea profitabilitatii pe termen lung sunt: calitatea produselor,
proximitatea, convenienta, inovarea, precum si brandul Danone, care echivaleaza cu
produse sanatoase, nutritive fabricate prin respectarea normelor de siguranta.
Obiectivul Danone este de a-si mentine sau sa ajunga in pozitia de lider pentru toate
liniile de business, in toate tarile in care opereaza. Tarile din Europa de Vest intra in
categoria pietelor mature, competitia pentru cresterea cotei de piata fiind foarte mare, motiv
pentru care grupul incearca sa se diferentieze de competitori prin promovarea imaginii de
produse sanatoase si prin realizarea de investitii in publicitate. In tarile emergente grupul
intra in competitie, pe de o parte cu producatorii locali care fabrica produse la preturi
foarte scazute si pe de alta parte cu competitorii internationali care incearca sa patrunda pe
pietele respective.
 Măsuri și obiective:
Realizarea unei cifre de afaceri continuu crescătoare prin:
-Intensificarea activităților în domeniul alimentației prin diversificarea producției și
vânzării produselor;
-Depistarea de noi segmente pe piață.
-Fidelizarea clientilor
Creșterea continuă a volumului activității prin:
-Dezvoltarea activității de productie a iaurturilor, prin adaugarea de noi sortimete;
-Introducerea de tehnologii performante pentru creșterea productivității muncii,
specializării și calității produselor;
Creșterea ratei profitului:
-Scăderea cheltuielior;
-Scăderea cheltuielilor cu dobânzile prin asigurarea capacității de plată din resurse
proprii;
Creșterea productivității muncii prin:
-Menținerea tendinței de creștere a activităților
Perfecționarea stucturii organizatorice prin:
-Perfecționarea organigramei
-Reconstruirea regulamentului de organizare și funcționare a sicietății și părți ale
compartimentelor, evaluarea sarcinilor și atribuțiilor;
-Reconsiderarea fișelor posturilor, testarea personalului pe posturi;
Îmbunățirea poziției societății în plan comercial pe piața internă prin:
-Participarea anuală la cel puțin două manifestări caritabile
-Intensificarea activității generale de marketing a firmei
-Consolidarea prestigiului firmei în vederea creșterii gradului de atractivitate;
Implementarea programului de investiție a societății prin:
-Stabilirea priorităților, a costurilor și a fezabilității investițiilor;
-Stabilirea structurii de fonduri de finanțare.

3. Activități și metode de organizare

Organizarea este funcțiunea managerială ce se referă la crearea unei arhitecturi
prin case conduc activitățile. Aceasta arhitectură reprezintă o rețea de relații în interiorul
organizației, ce implică proiectarea structurilor și a proceselor. Mai mult, aceasta
definește cadrul în care funcționează un sistem, componentele acestuia și relațiile,
inclusiv, informațiile schimbate între acestea și totodată permite integrarea opțiunilor
considerate prioritare pentru investitori, în proiectarea și dezvoltarea componentelor
sistemului.
Organizarea se realizează luând în considerarea obiectivele stabilite, tehnologia
folosită, performanțele dorite – calitate, eficiență, productivitate –, resursele și timpul.
Alături de celelalte funcțiuni manageriale, organizarea contribui decisiv la realizarea
procesului managerial. Aceasta implică:
 specificarea tipurilor de activităţi necesare pentru realizarea diferitelor obiective;
 gruparea activităţilor într-o structură logică, operaţională (prin realizarea unui
algoritm al activităţilor, prin determinarea unui lanţ operaţional optim);
 distribuirea sarcinilor specifice de acţiune membrilor organizaţiei în conformitate
cu competenţele şi capacităţile acestora de a le îndeplini eficient;
 determinarea canalelor de comunicare şi a reţelelor de relaţii dintre membrii
organizaţiei, astfel încât să se asigure acţiunea convergentă, unitară pentru
îndeplinirea obiectivelor propuse;
 stabilirea cadrului de desfăşurare a activităţii, a condiţiilor de muncă.

Proiectarea structurilor: Structura este un mod de grupare a elementelor unui

sistem de transformare, prin gruparea oamenilor sau echipamentelor în funcție de
obiectivele avute: fundamentale, generale, derivate, specifice și primare. Astfel, posturile
se grupează în compartimente, în care se desfășoară diferite activități prin care se
realizează la nivelul sistemului. Crearea structurii este urmată de stabilirea sarcinilor și a
responsabilităților pentru fiecare activitate. În general, structurile de conducere au o
formă priamidală sau orizontală, ambele având avantaje și dezavantaje. Conform O.
Williamson, structurile piramidale sunt de două tipui: funcționale și multi-divizionale.
Proiectarea proceselor: Obținerea produselor sau a serviciilor se face cu
participarea tuturor compartimentelor, fiecare contribuind cu ceva la produs și cum
produsul are o valoare , înseamnă că fiecare activitate contribuie la obținerea valorii.
Procesul este o succesiune de activități care se defășoară pentru realizarea unui
 obiectiv. Într-o întreprindere sunt mai multe procese manageriale, dar critice pot fi
considerate următoarele: procesul strategic, procesul de inovare, procesul de
comercializare, procesul de marketing, procesul calității, procesul informațional etc.
Forma de organizare a firmei DANONE P.D.P.A. S.R.L este de societate cu
răspundere limitată. Aceasta poate fi definită ca o societate constituită pe baza deplinei
încrederi, de două sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a
desfășura o activitate comercială, în vederea împărțirii beneficiilor și care răspund pentru
obligațiile sociale în limita aporturilor lor.
Firma DANONE are un actioner unic.

Compania este condusa de 6 manageri, dintre care 5 sunt Romania.

Personalul de resurse umane: administrează personalul, recrutează, ajută la

integrarea noilor angajaţi, evaluează personalul, oferă consultanţă, mediază conflictelor
dintre salariţi, sprijină dezvoltarea personală a angajaţilor.

Administrația se ocupă cu buna funcționare a întregului proces de fabricație a

produselor de patiserie/cofetărie, cu aprovizionarea de materie primă și de materiale
consumabile, ustensile și echipamente de muncă, tot ea desfășoară activitățile de
contabilitate ale firmei.

Departamentul de productie este cel care se ocupa cu realizarea produselor de din

gama comercializata de companie.

Pentru comercializarea produselor, Danone are contracte de colaborare atat cu

supermarketurile cat si cu magazinele mici si mijlocii de pe intreg teritoriul tarii.
Toate produsele trec printr-un întreg proces tehnologic, de exemplu:

Procesul tehnologic de preparare a iaurturilor:

Separarea
Până în secolul XIX, separarea grăsimii din lapte se realiza prin repaus, în urma
căruia globulele de grăsime, fiind componentele cele mai ușoare din lapte, se ridicau la
suprafață, formând un strat de smântână, care era apoi colectat manual. În anul 1864, un
grup de cercetători germani introduceau în practică principiul forței centrifuge în separarea
smântânii din lapte, care a fost ulterior perfecționat prin crearea “separatorului centrifugal“.
Separatorul centrifugal dispune de niște discuri conice prevăzute cu orificii de
distribuție, aliniate vertical. Laptele se introduce prin aceste orificii și, sub influența forței
centrifuge, se separă grăsimea. Dat fiind că globulele de grăsime au o densitate mai mică
decât laptele degresat, ele se deplasează spre interior (axul de rotație), în timp ce laptele
degresat se deplasează înspre exterior. Fiecare fază este colectată separat, ca lapte degresat
și, respectiv, smântână.
În acest fel putem obține iaurturi cu diferite valori de grăsime: gras (peste 3%),
parțial degresat (de la 1,5 la 3%) sau complet degresat (maxim 0,5%).
Pasteurizarea şi omogenizarea
Prima etapă de prelucrare este pasteurizarea. Este un proces obligatoriu, care se
foloseşte pe scară largă în întreaga industrie a lactatelor. Acesta presupune încălzirea
laptelui, care asigură distrugerea bacteriilor fără a afecta proprietățile fizico-chimice ale
laptelui.
Apoi, laptele lichid este omogenizat, adica globulele grase sunt divizate până la
dimensiuni mici (1 micron), care să prevină sedimentarea lor și să asigure o distribuție
uniformă a grăsimii în lapte și în iaurt.
Fermentarea iaurtului
Urmează adăugarea fermenţilor în lapte, despre care spuneam că sunt de fapt
iaurturi foarte concentrate şi liofilizate (popular i-am numi maia). În funcție de
modalitatea de fermentare, există două tipuri de iaurt: ferm, care fermentează după
ambalarea în pahare, și brasat sau cremos, care fermentează în tanc și este ulterior ambalat
în pahare. Textura și gustul fiecărui iaurt depind de tipul de ferment, de temperatura și de
durata fermentării, controlate atent, în timp real, cu ajutorul tehnologiei moderne. Pentru
rețetele Danone, acestea sunt specifice fiecărui tip de iaurt și sunt rezultatul eforturilor de
cercetare-dezvoltare de zeci de ani.
Numărul de bacterii lactice benefice care s-au dezvoltat în iaurt este confirmat în
laborator, acesta trebuind să fie de minim 10 milioane în fiecare gram de produs, conform
cerințelor din standardele internaționale. Datorită bacteriilor din fermentare pe care le
conţine iaurtul este un produs viu, benefic omului şi tocmai de aceea încălzirea acestuia
 peste temperatura optimă de păstrare va duce la reluarea fermentării, caz în care iaurtul
devine mai acru.
Fermentarea laptelui este o metodă naturală de conservare, la fel ca altele
cunoscute de noi și aplicate în mod tradițional în gospodărie: sărarea, acidularea, uscarea
sau sterilizarea termică. Le practicăm și noi atunci când facem brânză maturată în
saramură, murături marinate, gemuri, zacuscă sau compot.
Ambalarea
În fabrica din București avem șase linii performante de ambalare, care permit
punerea pe piață, zilnic, a peste 1 milion de iaurturi. Toate ambalajele sunt realizate din
materiale de uz alimentar, care sunt sterilizate înainte de utilizare. Procesarea şi ambalarea
iaurtului se face în mediu de aer sterilizat prin ultrafiltrare, fără ca mâna omului să atingă
produsul. Aceste condiţii de igienă excelentă sunt de altfel şi motivul pentru care durata
de valabilitate a produselor este de 4-5 săptămâni.
Laborator propriu
Danone deține propriul său laborator de analize în fabrica din București, în care se
realizează între 1600 și 1800 de analize în fiecare zi pentru validarea materiilor prime, a
produselor şi a condiţiilor de igienă din fabrică.
Se controlează tot ce înseamnă materie primă – lapte, fructele adăugate, dar și
ambalajele şi chiar aerul din secția și liniile de ambalare. Produsele finale sunt de
asemenea testate și menținute în carantină 24 de ore în depozitul frigorific, timp în care se
efectuează un set amplu de analize pentru certificarea calității acestora înainte de a fi puse
pe piaţă. De asemenea, se păstrează eșantioane din loturile livrate, pentru ca acestea să
poată fi urmărite de colegii din laborator.
Laboratorul lucrează 24 de ore din 24, 7 zile din 7 pe tot parcursul anului. Schema
de control urmează cerințele legale, iar în multe cazuri este chiar mai extinsă decât
acestea. Siguranța alimentară este prioritară și, dacă este cazul, alegem întotdeauna să
acționăm preventiv în beneficiul consumatorilor noștri.

4. Activități și metode de direcționare:

Direcționarea personalului a avut în timp mai multe denumiri: comandă, antrenare,
implicare, direcționare și chiar conducere. Ea reprezintă un proces care, servindu-se de
mojloace necoercitive, conduce un grup de oameni pentru realizarea unui obiectiv. În
esență, este un proces de influențare a unei persoane de către alta în scopul realizării unei
acțiuni.
Direcționarea se efectuează prin:
- antrenare: clarificarea sarcinii, a modului de operare;
- motivare: implicare, crearea dorinței de a lucra;
- comanda: ordinul de începere a acțiunii.

Antrenarea înseamnă îndrumarea subalternilor pentru realizarea unor sarcini

precise. Aceasta menține rolul formativ al managerului și presupune discutarea cu
executanții a obiectivelor urmărite și a modului cum se realizează sarcinile. Prin aceasta,
se realizează o pregătire a personalului, iar executantul devine mai puternic din punct de
vedere profesional. Etapele pentru antrenare sunt: pregătirea executantului, demonstrarea
de către manager, exersarea de către executant pentru formarea de abilități, execuția
sarcinii și urmărirea ei prin monitorizare.
Motivația înseamnă crearea unui motiv care să dea suportul energetic pentru
acțiune. Pentru aceasta se acționează cu un stimulent care devine un stimul pentru găndire.
Motivul este mobilul intern care împinge la acțiune, care declanşează, organizează şi
susţine energetic acţiunea – deci se pot delimita două segmente ale motivului: energizant
şi direcţional.
Deosebirile în activitate se explică prin acţiunea diferenţiată a factorilor
motivaţionali. Aceştia sunt în mod obişnuit grupaţi în două mari categorii: nevoi sau
trebuinţe şi interese, aspiraţii, scopuri, idealuri etc. Forţa motivaţională cea mai intensă şi
mai lesne vizibilă o realizează trebuinţele. Satisfacerea trebuinţelor este o condiţie
esenţială pentru menţinerea echilibrului sistemului vieţii umane, cu toate componentele
(subsistemele sale) – subsistemul organic (fiziologic) şi subsistemul personalităţii omului.
Motivele sunt expresie a nevoilor și așteptărilor umane. conform teoriei nu Maslow
avem nevoi fiziologice, de siguranță, sociale, de statut social și de autorealizare.
Prin Comandă, se declașează procesul ce duce la acțiune, la îndeplinirea unor
sarcini. Aceasta se realizează printr-un ordin, iar acceptarea lui depinde de: înțelegerea
ordinului, posibilitatea de realizare, concordanța cu morala executantului, concordanța cu
rangul și împuternicirea celui ce-l dă.
Trebuie să existe un echilibru între ordin, autoritate și responsabilitate. Autoritatea
are dreptul de a comanda realizarea unei sarcini, de a cere sau a interzice o sarcină.
 La nivelul firmei DANONE, procesul de direcționare a angajaților este atent
monitorizat, întrucât resursele cele mai importante ale companiei sunt cele umane.
Salariații sunt consultați de fiecare dată când conducerea face o schimbare la
nivelul firmei, fiind implicați direct în buna funcționare a companiei. În acest fel sunt
motivați să își îmdeplinească cât mai bine sarcinile și să raporteze de fiecare dată apariția
unei probleme, fără teama de a fi tras la răspundere. De asemenea sunt consultați cu
privire la luare deciziilor privind securitatea și sănătatea la locul de muncă, stabilind
măsurile necesare pentru prevenirea incidentelor. Obiectivele firmei sunt și obiectivele
angajaților.
Salariații sunt motivați pozitiv, în cea mai mare parte economic, prin prime și
bonusuri în urma îndeplinirii obiectivelor sau a depășirii sarcinilor avute. In cadrul
companiei DANONE, salariații primesc prime de sărbători, bonusuri pentru cel mai bun
bucătar (în urma feedback-ului primit din partea clienților), etc.
5. Activități și metode de coordonare și control
Coordonarea reprezinta ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile și
acțiunile firmei și ale subsistemelor sale, în cadrul previziunilor și sistemului organizatoric
stabilite anterior.
-dinamismul organizației și al mediului sau ambiant, imposibil de reflectat în totalitate în
previziuni și sistemul organizatoric;
-complexitatea, diversitatea și chiar ineditul reacțiilor personalului (și subsistemelor firmei),
ce reclama un feed-back operativ, permanent, de natura sa asigure corelarea adecvată a
deciziilor și a acțiunilor acestora.
O coordonare eficace implică existența unei comunicări adecvate la toate nivelele
manageriale, prin comunicare înțelegând transmiterea de informații și perceperea integrală a
mesajelor conținute.
Coordonarea este funcția managerială mai puțin formalizată, ce depinde în mod
decisiv de latura umană a potențialului managerilor și ale cărei efecte sunt dificil de evaluat.
O coordonare adecvată imprimă însă activităților firmei o pronunțată suplețe, flexibilitate,
adaptabilitate și creativitate, calități esențiale pentru supraviețuirea într-o economie de piață
concurențială.
Funcţia de coordonare, după specificul procesului de comunicare, îmbracă două
forme: coordonarea bilaterală şi coordonarea multilaterală.
Coordonarea bilaterală este un proces de comunicare între un manager şi un
subordonat prin care se asigură preîntâmpinarea filtrajului, distorsiunii şi obţinerea operativă a
feed-back-ului.
În firma DANONE managerul se asigură că sarcinile au fost îndeplinite, în timp ce
liderul se îngrijeste și se preocupă de oamenii care îndeplinesc sarcinile. Din combinarea
celor două aspecte: management si conducere, rezulta o focalizare atat asupra proceselor din
organizatie (management), cat si o preocupare legata de salariați în calitate de oameni
(conducere).
Coordonarea multilaterală reprezintă un proces de comunicare între un manager şi
mai mulţi subordonaţi. În condiţiile întreprinderii moderne, ponderea coordonării multilaterale
creşte ca urmare a extinderii sistemelor de management de tip participativ.
Controlul poate fi definit ca un proces de asigurare a îndeplinirii eficiente a
obiectivelor organizației.
            Controlul este funcția managerială de măsurare și corectare a performanțelor activității
subordonaților, pentru ca planurile și obiectivele organizației să fie realizate.
            A controla înseamna a stabili standardele de performanță folosite pentru a măsura
progresul spre realizarea obiectivelor.
            Scopul controlului este să determine daca oamenii și diferitele componente ale
sistemului, care alcătuiesc organizația respectivă, fac ce trebuie și cum trebuie, dacă se
constată un progres spre îndeplinirea obiectivelor stabilite.
            Prin planificare se aleg obiectivele și se stabilesc strategiile și tacticile de realizare.
Controlul trebuie să asigure realizarea obiectivelor propuse prin supravegherea îndeplinirii
sarcinilor indivizilor, a compartimentelor și ale întregii organizații.
Principalele funcții ale controlului sunt:
a) funcția de evaluare a rezultatelor;
b) funcția recuperativa, adica constatarea situației și efectuarea corecțiilor;
c) funcția preventivă, adică înlăturarea deficiențelor înaintea producerii lor;
d) funcția informativă: informațiile obținute oferă date asupra modului cum se realizează
deciziile adoptate;
f) funcția educativ-stimulativă, activitatea de control stimulând eforturile pentru obținerea
unor rezultate superioare.
Metode de control permanent:
- Autocontrolul
Nici o intreprindere nu poate exista prea multă vreme fără ca salariații si să exercite
autocontrolul necesar realizării sarcinilor repartizate.
Pentru salariat, autocontrolul inseamna să ofere o corectă zi de muncă pentru un salariu
corect, să vină și să plece la timpul stabilit, să respecte proprietatea intreprinderii și drepturile
celorlalți.
Mandria personala și initiativa sunt sursele principale ale autocontrolului, deși orientarea și
pregatirea contribuie la aceasta.
- Controlul de grup
Grupurile de muncă sunt, de asemenea, o sursa de control, prin definirea felului de
comportament care este acceptabil sau inacceptabil.
Normele definite pentru grup exercită o puternica influență asupra acțiunilor individuale. În
fima DANONE salariații poartă costume de culoare închisă, camăsi albe, cravate în dungi, nu
au voie să bea alcol în timpul serviciului.
- Politici, proceduri, reguli
  Politicile sunt formulări generale ce servesc drept ghid în luarea deciziilor. Reprezintă
parametrii in limitele carora vor putea fi luate anumite decizii. De exemplu, politica firmei
DANONE a fost de a angaja tineri absolvenți, în producția de lactate
            Procedurile sunt planuri ce stabilesc metodele uzuale de efectuare a viitoarelor
activități. O procedura este o secvență de pași ce trebuie făcuți pentru a obține un rezultat
așteptat. În mod obișnuit, procedurile prescriu cu exactitate ce acțiuni trebuie intreprinse într-
o situație concretă. Exemplu: proceduri de receptie pentru semipreparate. Procedurile trebuie
revăzute periodic pentru a le asigura continua validitate.
            Regulile stabilesc un anume comportament personal cerut unui individ. Altfel spus,
regulile specifică ce trebuie să facă sau ce trebuie să nu facă o persoana într-o situație dată.
Exemple: utilizarea manusilor in anumite situatii, interdicția de a manca și bea cand se
prepară produsele alimentare.
Metode de control periodic:
Satisfacția clientului: DANONE organizează acțiuni de evaluare a satisfacției clientului
prin studii de caz, compararea numărului de clienți care intră în magazin și cumpără un
produs în urma degustării și a numărului care ies din magazin fără să cumpere nimic și prin
caietul de reclamații.
Auditul extern înseamna examinarea financiară a organizației, în mod regulat, de catre o
firmă de contabilitate independentă. Profesioniști foarte bine pregătiți analizează activitatea,
rezultatele, starea economică și financiar a organizației. În felul acesta ei contribuie la
protejarea drepturilor acționarilor.
Bugetele sunt planuri ce reflectă viitoarea alocare și folosire a diferitelor resurse, pentru
diferite activități ale firmei pe o perioadă dată de timp și se referă, în general, la bani, dar
poate fi aplicat și altor resurse: de munca, de materii prime, de spații, de timp etc. Bugetele
exercită controlul prin:
- alocarea resurselor pe compartimente;
- specificarea modului în care vor fi utilizate;
- standarde pentru compararea performantelor.
Bugetele ajuta la pastrarea resurselor intreprinderii, la promovarea folosirii lor
eficiente și permit atingerea obiectivelor organizației.
Evaluarea produsului: calitatea fiecărui produs, ce produs este cel mai bine vândut și
ce produs este mai puțin cumpărat, care sunt produsele cele mai rezistente, cu un termen de
valabilitate mai mare, etc.
 Metodele controlului ocazional:
Rapoartele speciale se utilizează în situații mai deosebite, când activitatea unei
organizații solicită o analiză mai aprofundată. Manageri individuali sau echipe de manageri
pot fi însărcinați cu întocmirea unui astfel de raport. Pot fi folosite și firme de consultanță
specializate în acest scop.

6. Activități și metode pentru analiza și soluționarea problemelor

Analiza este un proces de cercetare a informațiilor despre o entitate (proces, fenomen,
activitate), care se bazează pe examinarea fiecărui element component al întregului. Pentru
analiză trebuie să se cunoască starea reală a entității, evoluția ei în ultimul timp și metodele
utilizabile pentru interpretarea informațiilor.
Particularitățile analizelor efectuate în management sunt următoarele:
 Se pornește cu informații incomplete, cele care sunt disponibile la momentul analizei.
Managerii sunt oameni de acțiune și, dacă ar aștepta să apară informații complete, nu
ar mai începe nici o acțiune.
 Evaluările sunt ciclice, pentru că se reiau în timp. La început sunt multe detalii
neclare. Din acest motiv, analizele nu sunt amănunțite în primele faze, sunt globale
lăsând multe detalii neclarificate.
 Analiza este selectivă. Managerul este nevoit să aleagă numai câțiva factori pe care îi
consideră esențiali pentru fenomenul respectiv și să-i neglijeze pe ceilalți.
Desfășurarea procesului de analiză se face conform schemei: fenomen-elemente
componente-factori direcți-factori indirecți-cauze-cauze finale.
Scopul analizei este pregătirea variantelor de acțiune în viitor. Prin analiză managerul
este sigur că scopul poate fi atins cu resursele care îi stau la dispoziție sau care pot fi
atrase.
Metode de analiză:
a) Metode manageriale specifice: diagrama Ishihawa (analiza cauză-efect), diagrama
de afinitate (J.K.), diagrama de relații;
b) Metodele logicii formale: metoda concordanței, metoda diferenței;
c) Metodele economice specifice: metoda descompunerii, metoda comparației, metoda
subtituțiilor în lanț, metoda balanțelor.
Generarea soluțiilor: pentru a acționa, managerul trebuie să aleagă o soluție din
soluțiile posibile, având nevoie de creativitate, care duce la inovarea managerială.
 Gândirea managerială apare din dezordinea existență în gânduri, putând fi descrisă
prin: intervalul de entropie, alternanța gândirii, frecvența alternanței.
Tehnicile de creativitate nu își propun să facă dintr-o persoană necreatoare una
creatoare, ci să amelioreze capacitatea de a crea:
-metode pentru generarea ideilor: analiza morfologică, brainstorming, sinectica, etc.
-metode de evaluare a ideilor: analiza comparativă (avantaje/dezavantaje), sortarea
ideilor, metoda Castel, evaluarea creatică, creșterea incoerenței, sisteme de evaluare;
-metode de implementare a ideilor: reprezentarea consensului, analiza problemelor
potențiale (K-T).
In cadrul firmei DANONE managerul efectuează o analiză la sfârșitul fiecărui
trimestru, cu scopul evaluării serviciilor și a produselor pe care le comercializează și de a
stabili oportunitatea de îmbunătățire și necesitatea de schimbare în ceea ce privește
obiectivele și realizările cofetăriei pe care o conduce.
7. Bibliografie

1. Ionescu, Sorin, Noi teorii și modele în practica managerială, București, Editura

Electra, 2015
2. http://www.danone.ro/cunoaste_danone/misiune_si_valori/
3. http://www.danone.ro/produse-danone/
4. http://www.danone.ro/cunoaste_danone/istoria_danone/
5. http://www.danone.com
6. http://www.theofficialboard.com/org-chart/groupe-danone
7. Ciobanu I., Ciulu R., ,,Strategiile competitive ale firmei”, Ed. Polirom, Iaşi, 2011
8. Creangă A. I., Bărbulescu C., ,,Strategii economice în industria prelucrării laptelui”,
Ed. ASE, Bucureşti, 2013