In forma sa radicala,evolutionismul se sprijina pe 2 postulate: pe de o parte exista un
progress al civilizatiilor umane; pe de alta parte,acest progress este necesar dpdv istoric(la limita,ar exista niste legi ale evolutiei aplicabile tuturor societatilor umane) Este usor de obiectat la primul postulat ca evolutionismul extinde incorrect notiunea de progress la domenii ale vietii sociale pt care aceasta nu are sens.Daca putem vorbi despre un progress al cunoasterii stiintifice,este pt ca,asa cum spune Popper,stiinta se distinge de alte forme ale cunoasterii prin caracterul ei cumulativ.La fel,notiunea de progress tehnic are sens pt ca eficienta uneltelor si masinilor create de oameni poate fi constatata in mod obiectiv.In schimb,in domeniul cultural ca si in materie de organizare sociala,din cauza lipsei oricarui criteriu obiectiv,credinta in progress trimite inevitabil la prejudecati de ordin subiectiv,ethnocentric sau ideologic. Al doilea postulat al evolutionismului este fondat pe observatii empirice,insa acest lucru nu este mai putin problematic.Este adevarat ca de la aparitia primilor hominzi pe Pamant,tehnicile umane au tot progresat si ca fenomenele culturale,tipurile de organizare sociala si modurile de productie se raporteaza la tehnicile disponibile.Numeroase studii demonstreaza ca introducerea unei noi tehnologii are consecinte in toate domeniile vietii sociale.(exp: o noua tehnica Agricola cum a fost irigarea campurilor de orez in diferite regiuni ale lumii,sau un mijloc de locomotie precum calul in America de N). Se poate obiecta ca progresul tehnic are ritmuri diferite,in functie de societati ,astfel ca poate deveni aproape imperceptibil la societatile de vanatori-culegatori,cata vreme acestea raman isolate.Trebuie subliniat si faptul ca relatiile complexe care determina reproducerea sau transformarea sistemelor sociale nu tin de un determinism strict,astfel incat viitorul unei societati nu este niciodata previzibil. Comparatia dintre marile civilizatii ale Americii precolumbiene si cele ale Lumii Vechi ne permite sa demonstram cu usurinta aceasta idee:popoarele andine si mezzo-americane au creat agriculturi complexe(un sfert din plantele alimentare vin din America),au creat state centralizate si au inventat sisteme de scriere pictografice,au construit orase cu populatie mare si au trasat retele rutiere eficiente.Totusi, nu cunosteau nici roata,nici unelte de metal si nu au dezvoltat decat forme rudimentare de crestere a animalelor.Se observa ca,in ciuda celor presupuse de evolutionisti,ordinea aparitie fenomenelor este variabila in functie de societati,iar logicile istorice nu pot fi reduce la orice notiune de necessitate. Chiar daca am elimina orice conotatie ideologica,notunea unei evolutii a societatilor si a culturilor ramane nestiintifica.Simplificatoare si incapabila sa explice realitatea complexa,paradigma evolutionista are o valoare de operare redusa.Cu toate acestea ii putem recunoaste marea valoarea euristică:atragand atentia cercetatorilor asupra posibilitatii de a pune in relatie diferitele dimensiuni ale realitatii sociale,ea a jucat un rol cheie in formarea unei antropologii stiintifice si s-a aflat direct sau indirect la originea majoritatii problematicilor proprii acestei discipline. Intr-un scurt fragment din primele pagini ale lucrarii Ancient Society,Morgan expune principiile fondatoare ale evolutionismului 1.contrar celor sustinute in sec 18 de partizanii poligenismului,umanitatea este una;neovile si capacitatile ei intelectuale sunt peste tot aceleasi 2.teza “degenerationista” sustinuta de unii partizani ai mono-genismului,trebuie respinsa,deoarece este pur speculativa 3trebuie deci sa admitem ca ritmul evolutiei a fost variabil,in fuctie de societati,unele dintre ele nefiind in stadiul de civilizatie ci in stadiul primitiv al evolutiei.Postulatul implicit al acestei argumentatii este acela ca exista inegalitati intre societati,nu numai pe plan tehnologic ci si cultural. Al doilea text din ultimul capitol al vol 4 din Creanga de aur.Frazer concluzioneaza astfel:”deapănă jalnica poveste a prostiei si greselii omenesti.” Ca evolutionist intransigent el reduce magia si religia la forme de gandire inferioare,caracteristice unei umanitati aflate inca in copilarie,considerand ca doar stiinta poate ajunge la adevar. Intr-un fragment dintr-un articol aparut in 1949 cu titlul Histoire et ethnologie,ce a devenit ulterior introducerea la Anthropologie Structural,Levi-Strauss subiliniaza caracterul schematic al oricarei interpretari evolutioniste a istoriei.Evolutionismul presupune ca toate societatile trec prin aceleasi stadia si ca exista o concordanta intre diferitele criterii de evolutie care merita a fi reinute.Ori nu este deloc asa,intrucat istoria fiecarei societati este diferita.Contrar celor afimate de Leslie White,este deci imposibil sa formulam o lege universala a evolutiei.