Noţiunile-cheie ale etnologiei

analize şi texte

Bilantul evolutionismului

In forma sa radicala,evolutionismul se sprijina pe 2 postulate: pe de o parte exista un

progress al civilizatiilor umane; pe de alta parte,acest progress este necesar dpdv istoric(la
limita,ar exista niste legi ale evolutiei aplicabile tuturor societatilor umane)
Este usor de obiectat la primul postulat ca evolutionismul extinde incorrect notiunea de
progress la domenii ale vietii sociale pt care aceasta nu are sens.Daca putem vorbi despre un
progress al cunoasterii stiintifice,este pt ca,asa cum spune Popper,stiinta se distinge de alte forme
ale cunoasterii prin caracterul ei cumulativ.La fel,notiunea de progress tehnic are sens pt ca
eficienta uneltelor si masinilor create de oameni poate fi constatata in mod obiectiv.In schimb,in
domeniul cultural ca si in materie de organizare sociala,din cauza lipsei oricarui criteriu
obiectiv,credinta in progress trimite inevitabil la prejudecati de ordin subiectiv,ethnocentric sau
ideologic.
Al doilea postulat al evolutionismului este fondat pe observatii empirice,insa acest lucru
nu este mai putin problematic.Este adevarat ca de la aparitia primilor hominzi pe
Pamant,tehnicile umane au tot progresat si ca fenomenele culturale,tipurile de organizare sociala
si modurile de productie se raporteaza la tehnicile disponibile.Numeroase studii demonstreaza ca
introducerea unei noi tehnologii are consecinte in toate domeniile vietii sociale.(exp: o noua
tehnica Agricola cum a fost irigarea campurilor de orez in diferite regiuni ale lumii,sau un mijloc
de locomotie precum calul in America de N). Se poate obiecta ca progresul tehnic are ritmuri
diferite,in functie de societati ,astfel ca poate deveni aproape imperceptibil la societatile de
vanatori-culegatori,cata vreme acestea raman isolate.Trebuie subliniat si faptul ca relatiile
complexe care determina reproducerea sau transformarea sistemelor sociale nu tin de un
determinism strict,astfel incat viitorul unei societati nu este niciodata previzibil.
Comparatia dintre marile civilizatii ale Americii precolumbiene si cele ale Lumii Vechi ne
permite sa demonstram cu usurinta aceasta idee:popoarele andine si mezzo-americane au creat
agriculturi complexe(un sfert din plantele alimentare vin din America),au creat state centralizate
si au inventat sisteme de scriere pictografice,au construit orase cu populatie mare si au trasat
retele rutiere eficiente.Totusi, nu cunosteau nici roata,nici unelte de metal si nu au dezvoltat
decat forme rudimentare de crestere a animalelor.Se observa ca,in ciuda celor presupuse de
evolutionisti,ordinea aparitie fenomenelor este variabila in functie de societati,iar logicile istorice
nu pot fi reduce la orice notiune de necessitate.
Chiar daca am elimina orice conotatie ideologica,notunea unei evolutii a societatilor si a
culturilor ramane nestiintifica.Simplificatoare si incapabila sa explice realitatea
complexa,paradigma evolutionista are o valoare de operare redusa.Cu toate acestea ii putem
recunoaste marea valoarea euristică:atragand atentia cercetatorilor asupra posibilitatii de a pune
in relatie diferitele dimensiuni ale realitatii sociale,ea a jucat un rol cheie in formarea unei
antropologii stiintifice si s-a aflat direct sau indirect la originea majoritatii problematicilor proprii
acestei discipline.
Intr-un scurt fragment din primele pagini ale lucrarii Ancient Society,Morgan expune
principiile fondatoare ale evolutionismului
1.contrar celor sustinute in sec 18 de partizanii poligenismului,umanitatea este una;neovile si
capacitatile ei intelectuale sunt peste tot aceleasi
2.teza “degenerationista” sustinuta de unii partizani ai mono-genismului,trebuie
respinsa,deoarece este pur speculativa
3trebuie deci sa admitem ca ritmul evolutiei a fost variabil,in fuctie de societati,unele dintre ele
nefiind in stadiul de civilizatie ci in stadiul primitiv al evolutiei.Postulatul implicit al acestei
argumentatii este acela ca exista inegalitati intre societati,nu numai pe plan tehnologic ci si
cultural.
Al doilea text din ultimul capitol al vol 4 din Creanga de aur.Frazer concluzioneaza
astfel:”deapănă jalnica poveste a prostiei si greselii omenesti.” Ca evolutionist intransigent el
reduce magia si religia la forme de gandire inferioare,caracteristice unei umanitati aflate inca in
copilarie,considerand ca doar stiinta poate ajunge la adevar.
Intr-un fragment dintr-un articol aparut in 1949 cu titlul Histoire et ethnologie,ce a
devenit ulterior introducerea la Anthropologie Structural,Levi-Strauss subiliniaza caracterul
schematic al oricarei interpretari evolutioniste a istoriei.Evolutionismul presupune ca toate
societatile trec prin aceleasi stadia si ca exista o concordanta intre diferitele criterii de evolutie
care merita a fi reinute.Ori nu este deloc asa,intrucat istoria fiecarei societati este diferita.Contrar
celor afimate de Leslie White,este deci imposibil sa formulam o lege universala a evolutiei.