Portofoliu

Istorie

Marile descoperiri ale europenilor:

1. politice:

Sfârşitul războiului de 100 de ani – consolidarea celor două state implicate în

război, Anglia şi Franţa;
Cucerirea Constantinopolului de către turci – blocarea legăturilor economice ale
europenilor cu Orientul;
Încheierea procesului de consolidare statală, în urmă căruia au luat naştere state
puternice, capabile să finanţeze explorările.

2. economice:

Nevoia de metale preţioase, dezvoltarea economică fiind frănată de lipsa de aur şi

argint;
Creşterea preţului la mirodenii, ţesături de mătase şi pietre preţioase aduse din
Orient;
Căutarea de noi trasee comerciale către patria mirodeniilor (India).

3. religioase:

Evanghelizarea populaţiilor necreştine

 4. tehnice:

Progrese tehnice în construcţia şi navigaţia corăbiilor;

Perfecţionarea cârmei;
Realizarea caravelei (navă de dimensiune medie, construită să înfrunte valurile
oceanului, având partea din spate mai înaltă. Uşoară şi rapidă, era prevăzută cu
pânze care-i permiteau să folosească atât vântul din spate, cât şi pe cel din lateral.);
Utilizarea busolei şi a astrolabului (instrument circular care permite calcularea
latitudinii în funcţie de înălţimea astrelor; inventat de arabi şi perfecţionat la
sfârşitul secolului al XIV-lea).

5. cunoştinţe geografice:

În secolul al XV-lea a fost repusă în circulaţie concepţia geografului grec Ptolomeu

privind sfericitatea Pământului – încolţeşte astfel în mintea navigatorilor ideea
ideea că se poate ajunge în India şi în China navigând spre vest .
Reprezentanți ai renasterii:

1. William Shakespeare
(n. 23 aprilie 1564 - d. 23 aprilie 1616 ) a fost un dramaturg și poet englez,
considerat cel mai mare scriitor al literaturii delimba engleza. El este adesea numit
poet național al Angliei și “Poet din Avon” (“Bard of Avon”) sau Lebăda de pe
Avon, The Swan of Avon. Lucrările sale au supraviețuit, incluzând unele
colaborări, alcătuite din aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 lungi
poeme narative, și alte multe poezii. Piesele lui de teatru au fost traduse în fiecare
limbă vorbită și sunt jucate mai des decât cele ale oricărui alt dramaturg.

2. Leonardo da Vinci

(n.15 aprilie 1452 - d. 2 mai 1519) a fost un pictor, sculptor, arhitect și om de

stiinta italian.
Om de spirit universal, în același timp artist, om de știință și inventator, Leonardo
încarnează spiritul universalist al Renasterii și rămâne unul dintre oamenii cei mai
importanți din acea epocă. Aportul său deschizător de drumuri în artele plastice și
forța lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfășurare istorică a științei
sunt caracteristice uriașei sale personalități, de care a fost permanent conștient.
Leonardo a scris în însemnările sale, cu un an înaintea morții, cuvintele cu vibrație
de bronz: Io continuerò („Voi dăinui”).
3. Miguel de Cervantes
n. 29 septembrie 1547 - d.22 aprilie 1616) a fost un romancier, poet și dramaturg
spaniol. E considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut în primul rând ca
autorul romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”, („hidalgo”
este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulți critici literari l-au considerat
primul roman modern și una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale.
A fost supranumit „Principele ingeniozității”.
4. Giovanni Boccaccio
(n. 1313— d. 21 decembire 1375) a fost un poet și umanist talian. Cu povestirile
sale reunite în Il Decamerone(„Decameronul, 1470) a influențat nu numai
dezvoltarea literaturii italiene dar a și creat modelul genului de nuvela, reluat în
creația multor scriitori europeni.

5. Dante Alighieri

(29 mai 1265 - 14 septembrie 1321), poet și filosof italian, om politic florentin cel
mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al "Divinei Comedii",
capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană,
Sommo Poeta („poet în cel mai înalt grad”).
„Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă,
nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură
melancolică și gânditoare” (Giovanni Boccaccio Trattatello in laude di Dante).
Formarea SUA:
În secolul al XVII-lea, în America de Nord, de la țărmul Atlanticului, până la
Munții Alegani, s-au așezat mulți europeni: englezi, irlandezi, francezi, olandezi și
suedezi. Cei mai mulți dintre ei erau fugiți din țările lor din cauza mizeriei sau a
persecuțiilor politice și religioase. Când au ocupat teritoriile din America,
europenii i-au găsit pe băștinași – amerindienii. Ei se aflau pe o treaptă de
dezvoltare inferioară: trăiau în colibe și se ocupau cu vânătoarea. La început,
raporturile dintre coloniști și amerindieni au fost bune. Cu timpul însă, ocupându-le
pământurile, relațiile au ajuns tot mai încordate. Dispunând de arme de foc și de
mijloace moderne de luptă, coloniștii i-au împins tot mai spre vest.
Cauzele și desfășurarea războiului revoluționar pentru independență:
Guvernul englez acordase acestor state-colonii unele drepturi politice: fiecare stat
își avea un Parlament ales, care vota legile și impozitele. Aveau însă voie să facă
negoț doar cu Anglia. Le interzicea să deschidă întreprinderi ale căror produse ar fi
putut concura pe cele engleze. Nu le îngăduia să ocupe teritorii nelocuite de la vest
de Munții Alegani, deci le ține sub o severă dependență economică.
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii:
Într-un moment greu al războiului, Congresul s-a adunat la Philadelphia și, în
numele dreptului tuturor oamenilor la libertate și la egalitate, al tuturor popoarelor
de a se conduce singure, a adoptat, la 4 iulie 1776, Declarația de independență.
Astfel s-a format un nou stat: Statele Unite ale Americii, o republică alcătuită din
unirea mai multor state. Ziua de 4 iulie a devenit sărbătoare națională a nord-
americanilor.
Într-adevăr, după 9 ani de război, americanii au alungat trupele englezești de pe
pământul lor. Ultima mare bătălie s-a dat la Yorktown (1781).