Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Modul 9
Convertoare analog-numerice 2. CAN cu comparare de
tip serie-paralel, CAN cu comparare de tip serie, CAN cu
integrare
Cuprins modul

Cuprins modul ______________________________________________________________ 1

1. Introducere. ____________________________________________________________ 2
1.1. Obiectivele cursului ____________________________________________________ 2
2. Convertor analog-numeric cu comparare de tip serie-paralel ____________________ 3
3. Convertor analog-numeric cu comparare de tip serie (cu aproximaţii succesive) _____ 5
4. Convertoare analog-numerice cu integrare ___________________________________ 9
Concluzii _________________________________________________________________ 14
Bibliografie _______________________________________________________________ 15
Rezumat _________________________________________________________________ 15
Teste de autoevaluare ______________________________________________________ 16

Modul Curs 9 Pagina 1

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

1. Introducere.

În sistemele de achiziţie de date mărimile analogice (tensiuni şi

curenţi) obţinute la ieşirea circuitelor de condiţionare trebuie convertite în
date numerice cu ajutorul unor convertoare analog – numerice (CAN).
Introducere Există mai multe variante de construcţie a CAN: cu comparare (de tip
modul paralel, serie – paralel, serie) respectiv cu integrare. În modulul precedent
am studiat CAN cu comparare de tip paralel, iar în acest modul vom
analiza cele de tip serie-paralel, serie, si cele cu integrare, subliniind
avantajele si dezavantajele fiecărei variante.

1.1. Obiectivele cursului

1. Familiarizarea studenților cu tehnologia de construcţie a
convertoarelor analog – numerice de tip serie-paralel, serie, si cele cu
integrare.

2. Prezentarea avantajelor şi dezavantajelor acestor circuite.

3. Interpretarea fenomenelor care au loc la nivelul acestor circuite

şi relaţionarea mărimilor şi prezentarea relaţiilor matematice care descriu
funcţionarea circuitelor de conversie analog - numerice.

Durata medie de studiu individual : 45 minute.

Durată medie de Acest interval de timp presupune parcurgerea conţinutului capitolului,

studiu individual realizarea aplicaţiilor şi a testelor de autoevaluare.

Modul Curs 9 Pagina 2

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

2. Convertor analog-numeric cu comparare de tip serie-paralel

Acest convertor este o variantă mai ieftină de convertor analog - numeric, având un
număr mai mic de comparatoare, dar cu structură ceva mai complexă. Principiul său de
funcţionare se deduce matematic, pornind de la funcţia de transfer a unui convertor analog-
numeric unipolar pentru codul fracţionar:
(1)

Considerând că numărul de biţi este par desfacem în două suma:

(2)

Notăm
j = k-n/2 (3)

şi separăm cele două sume. Rezultă

(4)

Înmulţim întreaga ecuaţie cu 2n/2 şi obţinem

(5)

Eroarea de cuantizare la
conversia primilor n/2 biţi

Din ecuaţia (5) se observă că în termenul stâng avem eroarea de cuantizare rezultată din
conversia analog-numerică pentru obţinerea primei jumătăţi a secvenţei, multiplicată cu 2n/2 şi
notăm tensiunea rezultată cu

(6)

Rescriem acum ecuaţia (5):

(7)

Modul Curs 9 Pagina 3

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Ecuaţia (7) este de fapt expresia funcţiei de transfer a unui convertor analog - numeric
de n/2 biţi. Rezultă că tensiunea u´i este tensiune de intrare pentru un al doilea proces de
conversie analog-numerică, pentru obţinerea ultimilor, de semnificaţie minimă.
Din cele de mai sus rezultă că un convertor analog-numeric serie-paralel de n biţi va
realiza următoarele operaţii:
conversia analog-numerică cu n/2 biţi a tensiunii de intrare ui se obţin primii n/2
biţi mai semnificativi ai secvenţei de ieşire;
reconversia în formă analogică a primilor n/2 biţi şi scăderea sa din tensiunea de
intrare, astfel încât să se obţină eroarea de cuantizare corespunzătoare primei
conversii;
multiplicarea erorii de cuantizare cu 2n/2 în vederea obţinerii tensiunii u´i;
conversia analog-numerică a tensiunii u´ i în vederea obţinerii celeilalte jumătăţi a
secvenţei numerice.

Figura 1. prezintă în principiu structura unui astfel de convertor analog-numeric serie-paralel.

b1
b2
bn/2
CAN paralel CAN paralel
ui (MSB) CNA - u´i (LSB) bn/2+1
n/2
’flash (n/2biţi) 2 ’flash bn/2+2
encoder’ encoder’ bn
+
UR UR câştig UR

Figura 1. CAN cu comparare de tip serie – paralel

Se observă că în loc de o unică conversie analog-numerică, acum se fac două

conversii analog-numerice pe jumătate din numărul de biţi, o conversie numeric-analogică, o
însumare şi o multiplicare de tensiune. Evident că procesul de conversie va dura mai mult,
dar se face mare economie de componente electronice. De exemplu pentru o ieşire de 8 biţi
de la 2 8 -1 = 255 comparatoare, la 2x(24-1) = 30.

Modul Curs 9 Pagina 4

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Registru
n/2biţi
(MSB) Registru
n biţi
Registru
n/2biţi
(LSB)

CAN paralel
ui (MSB) +
’flash CNA - u’i
encoder’ (n/2 biţi)
2n/
2
UR
+
UR
-
MUX
Amp. Enable

Figura 2. Varianta simplificată a CAN cu comparare de tip serie – paralel

În Figura 2. se prezintă o variantă simplificată a schemei din Figura 1., în sensul că

cele două conversii analog-numerice se fac succesiv, cu acelaşi convertor.

3. Convertor analog-numeric cu comparare de tip serie (cu

aproximaţii succesive)

Cel mai simplu convertor analog-numeric şi totodată cel mai des folosit în structurile
de achiziţie este cel de tip serie, în care biţii secvenţei numerice de ieşire sunt depuşi succesiv
într-un registru special, de unde şi numele convertorului. Deducerea principiului de
funcţionare a acestui tip de convertor se face matematic.
Rescriem funcţia de transfer a unui convertor analog-numeric de n biţi trecând totul
într-un singur termen
(8)

şi desfăcând suma obţinem

Modul Curs 9 Pagina 5

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

(9)

Eroarea de cuantizare la
conversia bitului 1

Eroarea de cuantizare la
conversia bitului k

unde
este eroarea de cuantizare la conversia bitului 1,

este eroarea de cuantizare la

conversia bitului k.

Se observă că între paranteze avem eroarea de cuantizare la conversia cu un bit a

tensiunilor ui,k , astfel încât putem scrie:

, k = 2, ..., n, şi ui,1 = ui (10)

Deoarece conversia analog-numerică cu un bit se poate efectua cu un comparator,

rezultă că putem realiza un convertor analog-numeric cu un singur comparator, care să
producă pe rând toţi cei n biţi ai secvenţei (de aici denumirea acestui tip de convertor
analog-numeric). Fiecare bit se obţine pe baza biţilor deja obţinuţi, începând cu bitul de
semnificaţie maximă b1. La una din intrările comparatorului unic se aduce tensiunea analogică
u, iar la cealaltă se aduc pe rând tensiunile
, k = 1, 2, …, n (11)

Biţii deja obţinuţi se păstrează într-un registru numit de aproximaţii succesive. Ei

servesc la generarea tensiunilor de comparare, în sensul că se reconvertesc în formă
analogică.

Modul Curs 9 Pagina 6

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Registru de Gl
ui
aproximaţii
Comp succesive (f0)
uc,k
b1
b2
bk
… … bn

CNA UR

Figura 3. CAN cu comparare de tip serie (cu aproximaţii succesive).

Întreg procesul este controlat de un generator de tact de frecvenţă f0, în sensul că la

fiecare tact se produce un bit. Aceasta înseamnă că timpul de conversie a n biţi este de
n·T0. Desigur că structura este mult mai lentă decât cele anterior prezentate, dar are
avantajul de necontestat al simplităţii. Figura 3. prezintă schema de principiu a unui
convertor analog – numeric de n biţi cu aproximaţii succesive.
Registrul de aproximaţii succesive poate conţine şi un numărător de n biţi, pentru
adresarea celulelor unui registru de memorare. Acesta din urmă conţine valorile intermediare
uc,k şi este comandat de impulsurile generatorului de impulsuri. În acest caz un ciclu complet
de conversie are loc în 2xn tacturi ale numărătorului, astfel încât pe durata fiecărui tact celula
de registru corespunzătoare este setată pe „1” iar pe durata tactului următor este ştearsă
condiţionat. După ce la tactul k a fost înscris un „1” în celula (bistabilul) corespunzătoare a
registrului, conţinutul acestui registru se converteşte în tensiunea analogică uck, în vederea
comparării sale cu semnalul de intrare ui. Dacă uc,k > ui ,atunci celula respectivă a registrului
este pusă pe „0”. După cel mult 2xn impulsuri de tact conversia analog-numerică este
completă.
Compania National Semiconductor are o structură mai specială de convertor analog-
numeric cu aproximaţii succesive, fără convertor numeric analogic inclus.

Modul Curs 9 Pagina 7

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

UR Comutatoare
analogice
(f0)
1.5R

n
UC2 -1

UC2
n Logică de
-2
selecţie şi
control

UC1

0.5R

Buffer ieşire

COMP … …
b1 b2 bk bn
MSB LSB
ui

Figura 4. CAN cu aproximaţii succesive fără CNA inclus

După cum reiese din Figura 4., convertorul îşi formează tensiunea de comparare
uc,k cu ajutorul unei reţele de rezistenţe identică cu cea dintr-un flash-encoder (vezi
modulul de curs nr. 8.) dar nu mai are la dispoziţie 2n-1 circuite comparatoare, ci unul
singur şi o structură de comutatoare comandate de o logică de selecţie şi control.
Tensiunea de intrare ui de valoare necunoscută, este comparată succesiv cu tensiunile
generate în cele 2n noduri (puncte de contact) ale reţelei de rezistenţe. Din considerente de
optimizare a operării, primul nod cu care se compară intrarea este cel median,
corespunzător lui UR/2. Dacă în urma comparaţiei rezultă că ui este mai mare decât U R ,
logica internă comută pe tensiunea de comparaţie 3/4UR şi aşa mai departe, până se obţine
cea mai bună aproximare a tensiunii ui prin UR / N . N reprezintă codul unui nod al reţelei
de rezistenţe, logica de control selectând cuvântul binar corespunzător lui ca rezultat al

Modul Curs 9 Pagina 8

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

conversiei. Rezultatul conversiei, în mod complement de doi, este depus într-un registru
tampon cu ieşiri ´tri-state´, pentru a putea fi preluat apoi pe magistrale comune de date.

În concluzie se generează o tensiune analogică de aceeaşi valoare cu cea necunoscută,

prin aproximaţii succesive. Tensiunea generată în trepte este comparată cu semnalul de
intrare, astfel încât la egalitate secvenţa generată este validată numeric la ieşire.

4. Convertoare analog-numerice cu integrare

Deşi din considerente practice acest gen de convertoare nu se mai întâlnesc în

structurile sistemelor de achiziţie, ele sunt interesante ca principiu de funcţionare şi sunt
studiate doar ca făcând parte din istoria achiziţiei de date. În acest curs prezentăm doar
convertoarele analog-numerice cu integrare în două pante, ele fiind interesante din punctul de
vedere al principiului de funcţionare şi construcţie.

Conversia analog-numerică prin integrare în două pante are la bază:

integrarea tensiunii de intrare, ui un interval de timp fix, ti

urmată apoi de integrarea unei tensiuni de referinţă, UR , un interval de timp tx
necesar anulării efectului de integrare a tensiunii de intrare,

conform diagramei de timp din Figura 5.

Acest timp tx poate fi considerat o măsură a efectului integrării mărimii (tensiunii) de

intrare.

uj
ti tx

ui uR
R R

Figura 5. Diagrama de timp pentru un CAN cu integrare

Modul Curs 9 Pagina 9

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Din cele mai sus rezultă că în structura unui convertor analog-numeric cu integrare în
două pante vom avea nevoie de un integrator, un comparator şi de o logică de comandă a
unui comutator, deci de o structură ca cea din Figura 6.
C
ui
k R
- ui
+ Comp
UR

Numărător Dispozitiv de Generator de

comandă f0 impulsuri

b1 b2 …… bn

Figura 6. Schema unui CAN cu integrare

Deducem acum funcţia de transfer a convertorului analog-numeric cu integrare în două

pante. Pornim de la principiul conservării sarcinii electrice la bornele condensatorului C
al integratorului, ştiind totodată că t x durează până când tensiunea de la ieşirea
integratorului ajunge la valoarea din momentul de început al integrării tensiunii de
intrare:

(12)

adică

(13)

Cu alte cuvinte am realizat o conversie tensiune-timp, iar funcţia de transfer

este liniară.
Dacă măsurăm duratele t i şi t x prin numărare de impulsuri de frecvenţă fixă f 0 ,
adică:
(14)

Modul Curs 9 Pagina 10

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

unde am notat cu D valoarea numerică a rezultatului conversiei analog-numerice,

funcţia de transfer devine:

(15)

Similar măsurăm durata ti. Mărimile ti şi f0 care intervin în funcţia de transfer sunt
mărimi de referinţă, iar variaţiile lor pot afecta direct calitatea conversiei. De aceea, pentru a
evita variaţiile acestor mărimi se contorizează şi timpul t i tot prin numărare de
impulsuri cu aceeaşi frecvenţă f 0 , considerând posibilă generarea de impulsuri cu
frecvenţă practic constantă pe întreaga durată a unui proces de conversie:
(16)

Rezultă astfel funcţia de transfer a convertorului analog -numeric cu integrare

în două pante:
(17)

Schema din Figura 6. funcţionează sub controlul dispozitivul de comandă.

Astfel, acesta iniţiază procesul de conversie analog-numerică prin trecerea
comutatorului K pe poziţia tensiunii u i anulează conţinutul numărătorului şi permite
accesul impulsurilor cu frecvenţa f0 la intrarea numărătorului. Conţinutul
numărătorului este incrementat cu fiecare impuls de frecvenţă f 0 până la capacitatea
maximă N max şi este apoi anulat de următorul impuls. Momentul anulării
conţinutului numărătorului este transmis dispozitivului de comandă prin frontul de
comutare de la „1” la „0” logic al bitului de semnificaţie maximă MSB al
numărătorului. În acest moment dispozitivul de comandă trece comutatorul K pe
poziţia corespunzătoare integrării tensiunii de referinţă U R .
Rezultă că tensiunea de intrare se integrează pe durata fixă a numărării a NR
impulsuri,
(18)

Pe durata integrării tensiunii de referinţă numărătorul continuă numărarea de

impulsuri de frecvenţă f 0 . Integrarea tensiunii de referinţă se desfăşoară până când
circuitul comparator sesizează la ieşirea integratorului nivelul de tensiune existent la
momentul declanşării procesului de conversie (de regulă 0 volţi). Circuitul
comparator transmite informaţia privind sfârşitul integrării tensiunii de referinţă

Modul Curs 9 Pagina 11

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

către dispozitivul de comandă, care blochează accesul impulsurilor de numărare de

frecvenţă f0 spre numărător. În acest moment conţinutul numărătorului reprezintă
rezultatul conversiei analog-numerice, conform relaţiei:

(19)

Relaţia (19) reprezintă deci funcţia de transfer a unui convertor analog-

numeric cu integrare în două pante. Analizând această relaţie din punctul de vedere
al timpului de conversie – mărime caracteristică de importanţă majoră a
convertoarelor analog-numerice – se poate observa că îmbunătăţirea performanţelor
acestui tip de convertoare analog-numerice se poate face doar prin reducerea
intervalului de integrare a tensiunii de referinţă. Cu alte cuvinte, micşorarea timpului
de conversie se poate obţine mărind curentul de referinţă corespunzător, folosin d o
rezistenţă de integrare mai mică, de valoare R/k , doar pe durata integrării tensiunii de
referinţă. Practic, se integrează o tensiune de valoare kUR:

(20)

şi astfel se obţine un timp total de conversie mai mic decât în cazul iniţia l.
Analizăm acum rezultatul conversiei, adică conţinutul final al nu mărătorului, dat de
relaţia (21):

(21)

Constatăm că reducerea timpului de conversie s-a obţinut cu preţul reducerii

de k ori a rezultatului conversiei, în ultimă instanţă a rezoluţiei convertorului. Este
un sacrificiu de cele mai multe ori inacceptabil.
După cum spuneam mai înainte, acest tip de convertoare este din ce în ce mai
puţin folosit, date fiind performanţele sale modeste. Este însă destul de simplu de
realizat cu mijloace artizanale.
Ideea realizării de conversii analog-numerice pe baza numărării de impulsuri
pe durata unui proces de integrare a unor tensiuni este însă destul de atractivă.
Recent, compania National Semiconductor (SUA) a scos pe piaţă un convertor analog-
numeric cu integrare de mare rezoluţie, cu integrare într -o pantă (Figura 7.).

Modul Curs 9 Pagina 12

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Sursă de curent
VCC
constant 2 MHz
V
’B’

Condensator
extern t Reset
numărător
Numărător 16
biți
-
Comp
MUX +
Registru 16
biți
Intrări
analogice V ’A’ Rezultatul
conversiei A/N

Tensiune de
referință
VCC/2

Figura 7. Convertor analog – numeric cu integrare într-o singură pantă

Convertorul este inclus într-un microcontroler pe 8 biţi, COP888EK.

Microcontrolerul are 6 intrări analogice, un multiplexor analogic, o sursă de curent
continuu şi o sursă internă de tensiune de referinţă. Pentru conversie are un circuit
comparator, un numărător şi un registru în care se preia rezultatul conversiei.
Numărătorul are o intrare de tact de 2 MHz, de la un generator de impulsuri intern al
microcontrolerului. Convertorul analog-numeric cu integrare într-o singură pantă
foloseşte multiplexorul, comparatorul şi numărătorul incorporate în microcontroler.

Cu un numărător de 8 biţi se obţine un convertor analog-numeric de 8 biţi; un

numărător de 16 biţi va servi la implementarea unui convertor analog -numeric de 16
biţi. În principiu, tensiunea de intrare, dată de multiplexor (A), este comparată cu
tensiunea la bornele unui condensator (B), aplicată de la o sursă de curent constant.
Comparatorul va sesiza momentul când tensiunea acumulată la bornele
condensatorului egalează tensiunea de intrare şi în registrul de ieşire se va regăsi
secvenţa numerică dorită.

Modul Curs 9 Pagina 13

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Conversia demarează cu anularea sarcinii condensatorului extern (o armătură

la zero, cealaltă la masă), setarea numărătorului la valoarea sa maximă (numărătorul
este cu decrementare), FFFF hex sau FF hex , pentru un numărător de 16 biţi, respectiv 8
biţi. Numărarea - decrementarea are loc simultan cu încărcarea condensatorului
extern de la sursa de curent constant. Când tensiunea la bornele condensatorului
depăşeşte tensiunea analogică de intrare - adusă la intrarea ne-invertoare a
comparatorului, acest comparator comută iar conţinutul numărătorului se co piază în
registrul microcontrolerului ca reprezentând rezultatul conversiei.
Motivul pentru care se foloseşte un condensator extern (şi nu unul de val oare fixă,
implementat în circuit) este că astfel utilizatorul poate controla viteza (panta) de
încărcare printr-o alegere potrivită a capacităţii acestuia. Un condensator de
capacitate mare va avea nevoie de un timp de încărcare mai mare, decât unul de
capacitate mai mică, folosind o aceeaşi sursă de curent. Pe de altă parte, un timp mai
mare de încărcare a capacităţii condensatorului presupune o măsurătoare mai precisă
a tensiunii de la intrare. Deci, cu cât valoarea condensatorului este mai mică, cu atât
este mai rapidă - şi mai puţin precisă - conversia. Desigur că pe durata încărcării
condensatorului, intrarea va fi stabilă, constantă, altfel rezultatul conversiei va fi
compromis.
Acest tip de convertoare analog-numerice se pot folosi pe scară largă în
măsurători cu senzori (traductoare tensiometrice rezistive, de exemplu) care necesită
o precizie ridicată şi acceptă un timp relativ mare între două măsurători consecutive.
Timpul maxim de conversie este de ordinul zecilor de ms pentru un canal.

Concluzii

În acest modul am analizat convertoarele analog – numerice cu comparare de tip serie-

paralel, serie respectiv cele cu integrare.

Pentru a obţine principiul de funcţionare a CAN cu comparare de tip

serie – paralel şi serie am pornit de la funcţia de transfer a unui CAN unipolar
pentru codul fracţionar şi am obţinut o ecuaţie care exprimă eroarea de
cuantizare la n/2 biţi, respectiv la conversia bitului k. Pe baza relaţiilor
matematice am construit un CAN de tip serie – paralel bazat pe un CAN
paralel şi CNA pentru n/2 biţi, respectiv un CAN de tip serie bazat pe un
comparator, CNA şi un registru de aproximaţii succesive.

Modul Curs 9 Pagina 14

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Convertoare analog-numerice cu integrare sunt interesante ca principiul

de funcţionare şi construcţie. Funcţionarea lor se bazează pe integrarea
tensiunii de intrare pentru un interval de timp fix urmat apoi de integrarea unei
tensiuni de referinţă pentru un interval de timp necunoscut tx. Măsurând tx se
poate calcula tensiunea de intrare. CAN cu integrare în două pante conţine un
integrator, un comparator şi o logică de comandă.

În final am văzut şi schema de principiu a unui CAN cu integrare într-o

singură pantă. Acest tip de CAN este inclus intr-un microcontroler pe 8 biţi
produs al firmei National Semiconductor.

Bibliografie
[1]. Aparate electronice pentru măsurare şi control, Bodea M., Mihuţ I., Turic
L., Tiponuţ V., Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1985
[2]. Process Control Instrumentation Technology, Johnson Curtis D., Prentice-
Hall International, 1988
Bibliografie
[3]. Sisteme de achiziţie şi prelucrare numerică a semnalelor, Toma Liviu,
Editura de Vest, Timişoara, 1996
[4]. Tehnici moderne de măsurare, Pop E., Stoica V., Naforniţă I., Petriu E.,
Editura Facla, Timişoara, 1983
[5]. Computer Design, 1995, 1996, 1997
[6]. www.romania.ni.com
[7]. http://zone.ni.com/wv/app/doc/p/id/wv-2233

Rezumat
 CAN cu compare de tip serie-paralel

 CAN cu compare de tip serie - principiul de funcţionare

Rezumat

 CAN cu integrare în două pante - relaţii matematice

 CAN cu integrare într-o singură pantă - schema de realizare

Modul Curs 9 Pagina 15

Modul Curs 9 Sisteme de Achiziţie şi de Prelucrare a Datelor

Teste de autoevaluare
1. Enumeraţi operaţiile realizate de către un CAN serie-paralel de n biţi:
1. 2.
3. 4.
Teste de
autoevaluare I: răspuns corect la pagina 4.
2. Marcaţi componentele unui CAN cu comparare de tip serie:
R:  Comparator
 Generator de tact
 Codificator
 Logică de selecţie
 Registru de aproximaţii succesive
 CNA
I: răspuns corect la pagina 7 şi în Figura 3.
3. Care dintre CAN se bazează pe măsurători de timp (numărarea
impulsurilor de tact):
R:  CAN cu integrare
 CAN cu comparare
I: răspuns corect la pagina 9, 10, 11.
4. Ce reprezintă eroarea de cuantizare la conversia primilor n/2 biţi la un
CAN de tip serie-paralel?

R:

I: răspuns corect la pagina 3.

5. Cel mai rapid CAN este:

R:  CAN de tip paralel
 CAN de tip serie-paralel
 CAN de tip serie

I: răspuns corect la pagina 4.

6. Cel mai simplu şi cel mai ieftin CAN este:

R:  CAN de tip paralel
 CAN de tip serie-paralel
 CAN de tip serie

I: răspuns corect la pagina 5.

Modul Curs 9 Pagina 16