Rezultatele subdiviziunilor ANOFM în integrarea șomerilor

raportat la nivelul de dezvoltare al regiunilor

Stas Madan, Expert-Grup

Ianuarie, 2023

Analiza dată își propune drept obiectiv să determine performanțele comparative ale structurilor
teritoriale ale Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), dar și cum aceste rezultate se
pliază cu potențialul socio-economic al regiunilor pe care le acoperă. Pentru aceasta, în baza mai multor
indicatori disponibil pentru statistica teritorială a fost elaborat un Indice privind ușurința plasării în
câmpul muncii.

Profile socio-economice a raioanelor din perspectiva potențialului forței de

muncă – Indicele privind ușurința plasării în câmpul muncii
Metodologia

Unul din instrumentele identificate pentru evaluarea eficienței activității ANOFM și a modului cum
subdiviziunile teritoriale fructifică potențialul existent, este elaborarea unui indicator compozit care să
reflecte realitatea socio-econmică a regiunilor din perspectiva potențialului forței de muncă. În acest
sens, a fost elaborat un Indice privind ușurința plasării în câmpul muncii, care se bazează pe indicatori
demografici, sociali și economici din afara ANOFM. Metodologic, la elaborarea indicelui au fost
identificați drept oportuni și aleși 6 indicatori care să cuprindă atât oferta, cât și cererea pentru forța de
muncă. Cei 6 indicatori selectați sunt după cum urmează:

1. Numărul de salariați raportat la populația cu vârstă aptă de muncă – raționamentul este că cu

cât numărul de salariați raportat la populația cu vârstă aptă de muncă este mai mare, cu atât
șansele de angajare cresc. Altfel spus, acest indicator care reflectă și oferta forței de muncă,
relevă ponderea populației ce activează formal în regiune în calitate de angajați din total
populația vu vârstă aptă de muncă.
2. Densitatea populației – o concentrație mai mare a populației denotă o interacțiune mai intensă
dintre cererea și oferta forței de muncă, dar și diminuează anumite constrângeri de angajare ce
vizează mobilitatea (discrepanțe dintre amplasarea întreprinderilor vs amplasarea forței de
muncă). De exemplu, în raioanele cu suprafețe mai mari și densitate mai mică a populației o
problemă mai des întâlnită este legată de transportul populației către locurile de muncă, care
cel mai des sunt în orașe, în timp ce populația este amplasată preponderent în mediul rural.
3. Densitatea întreprinderilor - numărul de întreprinderi raportat la 10 mii locuitori – mai multe
întreprinderi în regiune cresc șansele ANOFM de a plasa șomerii în câmpul muncii, având o
cerere a forței de muncă mai mare, mai diversă și mai uniformă. Indicatorul dat este din seria
celor ce arată cererea pentru forța de muncă dintr-o regiune.
4. Investițiile în active imobilizante per capita – un nivel mai mare al investițiilor semnifică un
dinamism economic mai mare, respectiv proporțional cresc și șansele de a fi crate noi locuri de
muncă, inclusiv de angajare. Chiar dacă anumite investiții în automatizare pot însemna și
inversul, adică întreprinderile să se descurce cu mai puțini angajați, de regulă creșterea
 investițiilor este asociată cu extinderea activităților. De asemenea, aici sunt reflectate și
investițiile publice, care au menirea de a crește atractivitatea socio-economică a regiunilor.
5. Nivelul de diversitate economică a regiunii - numărul de sectoare care angajează cel puțin 3%
din totalul angajaților din regiune – cu cât economia regiunii este mai puțin expusă la un număr
limitat de sectoare care angajează personal, cu atât aceasta este deschisă pentru un spectru mai
larg de competențe, ceea ce crește șansele ca mai multe persoane să se regăsească eligibile
pentru cererea forței de muncă existente.
6. Salariul mediu pe raion – cu cât este mai mare salariul cu atât probabilitatea de a plasa șomerii
în câmpul muncii printr-o atractivitate mai mare a locurilor de muncă disponibile.

Pentru a elabora un indice compozit privind ușurința plasării în câmpul muncii, indicatorii selectați au
fost ponderați după cum este reflectat în tabelul de mai jos. Ca și importanță, cea mai mare pondere a
fost atribuită indicatorului privind numărul de salariați raportat la populația cu vârsta aptă de muncă -
35%. Densitatea populației, densitatea întreprinderilor și salariul mediu au fost evaluat cu câte 15% din
total ca și importanță, iar alte câte 10% au fost acordate pentru nivelul investițiilor și a nivelului de
diversitate economică din regiuni.
Tabelul 1. Indicatorii selectați pentru compoziția Indicelui privind ușurința plasării în câmpul muncii

Pondere de
Indicator Mod de măsurare
importanță, %
Locurile de muncă din cadrul Salariați raportat la 100 locuitori cu vârsta aptă de
35%
formal muncă
Densitatea populației (la începutul anului) -
Densitatea populației 15%
locuitor / km2
Densitatea întreprinderilor Numărul de întreprinderi raportat la 1000 locuitori 15%
Dinamismul economic Investiții în active imobilizante per capita, Lei 10%
Numărul de sectoare din Antreprenoriat cu o
Nivelul de diversitate
pondere a salariaților de peste 3% (din 16 10%
economică
sectoare)
Salariul mediu Câștigul salarial mediu lunar brut 15%

Totodată, pentru a putea calcula indicele compozit, toți indicatorii au fost aduși într-un sistem de
referință unic prin convertirea acestora într-un punctaj de la 1 la 10. Logica de atribuire a punctajului a
fost ca 10 puncte pentru fiecare indicator să fie acordat pentru regiunea cu valoarea maximă a
indicatorului, iar pentru restul regiunilor din șir punctajul fiind calculat proporțional din valoarea
maximă. Totodată, datele efective au demonstrat că există o discrepanță majoră a municipiilor Chișinău
și Bălți raportat la celelalte raioane. Din acest motiv, pentru fiecare din cei 6 indicatori, punctajul de 10 a
fost acordat regiunii cu cel mai mare punctaj exceptând Chișinău și Bălți. Drept rezultat, a fost obținut un
Indice privind ușurința plasării în câmpul muncii în care toate raioanele se situează într-un interval de
variație de la 1 la 10, în timp ce punctajul pentru Chișinău și Bălți este mai mare de 10.

2
Indicele privind ușurința plasării în câmpul muncii
Datele detaliate calculate privind ratingul Indicelui privind ușurința plasării în câmpul muncii sunt reflectate în tabelul de mai jos. Exceptând
municipiile Chișinău și Bălți, care au departe scoruri net superioare, diferența dintre scorul mediu maxim și scorul mediu minim este de 2,84
puncte.
Tabelul 2. Clasamentul regiunilor după Indicele privind ușurința plasării în câmpul muncii (anul 2021)

Salariați
Dinamismul
raportat la Densitatea Nivelul de
Municipii, Densitatea economic Salariul SCOR
  populația cu întreprinderilo diversitate
raioane populaţiei (investiții mediu MEDIU
vârstă aptă de r economică
per capita)
muncă

1 Mun. Chişinău 19.17 123.21 27.43 14.53 15.71 14.50 34.51

2 mun. Bălţi 18.32 130.81 14.48 7.35 8.57 11.06 31.46
3 UTA Găgăuzia 9.87 6.85 7.78 3.22 10.00 9.25 8.36
4 Orhei 9.04 6.97 8.96 2.43 7.14 10.00 8.01
5 Ialoveni 6.76 10.00 10.00 2.96 8.57 9.41 7.93
6 Rezina 7.48 5.97 5.97 10.00 8.57 9.68 7.72
7 Străşeni 7.17 9.41 8.29 2.36 8.57 9.47 7.68
8 Cahul 9.06 5.57 5.57 2.70 10.00 9.82 7.58
9 Soroca 8.22 6.77 7.01 1.99 10.00 9.02 7.50
10 Anenii Noi 7.93 7.31 6.96 2.50 8.57 9.41 7.43
11 Ungheni 7.40 8.25 6.84 2.41 8.57 9.44 7.37
12 Basarabeasca 10.00 5.93 4.32 1.27 8.57 7.82 7.19
13 Cimişlia 8.71 3.81 6.42 3.50 8.57 8.50 7.06
14 Criuleni 6.36 8.80 5.95 2.09 8.57 9.67 6.96
15 Edineţ 8.16 6.64 4.06 2.09 8.57 8.83 6.85
16 Taraclia 8.44 5.00 4.67 2.45 7.14 8.63 6.66
17 Hânceşti 6.78 5.35 6.15 2.32 8.57 9.43 6.60
18 Dubăsari 5.46 8.51 6.21 2.23 8.57 9.22 6.58
19 Drochia 6.50 6.65 4.32 3.18 8.57 9.26 6.48

3
 Salariați
Dinamismul
raportat la Densitatea Nivelul de
Municipii, Densitatea economic Salariul SCOR
  populația cu întreprinderilo diversitate
raioane populaţiei (investiții mediu MEDIU
vârstă aptă de r economică
per capita)
muncă

20 Călăraşi 6.24 6.64 5.18 1.50 8.57 8.95 6.31

21 Nisporeni 5.92 6.60 5.59 1.78 8.57 8.69 6.24
22 Râşcani 6.20 5.80 4.60 1.82 10.00 8.71 6.22
23 Căuşeni 6.45 5.30 4.81 2.07 8.57 9.07 6.20
24 Briceni 6.24 6.97 4.03 1.80 8.57 8.10 6.09
25 Floreşti 6.64 6.16 3.98 1.54 7.14 8.92 6.05
26 Ştefan Vodă 6.52 5.12 4.35 1.62 8.57 8.51 6.00
27 Şoldăneşti 5.56 5.29 5.14 2.02 8.57 8.97 5.92
28 Donduşeni 6.64 5.32 3.25 2.09 7.14 8.63 5.83
29 Teleneşti 5.71 5.64 4.51 1.70 7.14 8.79 5.72
30 Leova 5.52 4.70 4.37 1.38 8.57 9.24 5.67
31 Făleşti 5.73 6.71 3.09 1.44 7.14 8.30 5.58
32 Cantemir 6.25 4.53 3.14 2.88 5.71 9.12 5.57
33 Glodeni 5.59 6.14 4.23 1.79 5.71 8.60 5.55
34 Ocniţa 5.46 7.17 3.03 1.22 7.14 8.36 5.53
35 Sângerei 4.74 6.90 3.94 1.47 7.14 9.14 5.52

Datele analizate individual pe regiuni ne comunică despre următoarele caracteristici:

Municipiile Chișinău și Bălți cu un scor mediu de 34,51, respectiv 31,16 sunt la distanță mare cele mai atractive și facile în găsirea unui loc de
muncă. Având un tablou în care în medie peste 80 din 100 persoane cu vârstă aptă de muncă sunt salariați, densitatea populației depășește
1100 locuitori pe km pătrat, iar densitatea întreprinderilor depășește media pe țară (unicele regiuni în care o depășește), regiunile date sunt cele
mai puțin expuse migrației externe și principalele beneficiare ale migrației interne, ceea ce le consolidează pozițiile și atractivitatea pe piața
muncii la nivel național.

4
Dintre restul regiunilor, care au fost evaluate pe un sistem de referință de la 1 la 10, cu un punctaj mai mare de 8 se regăsesc UTA Găgăuzia –
8,36 puncte și Orhei – 8,01 puncte. Poziția UTAG în clasament este fortificată de una din cele mai înalte raporturi a numărului de salariați la 100
de locuitori cu vârstă aptă de muncă (43), de nivelul de diversitate economică maximă raportat la celelalte raioane, precum și de ceilalți
indicatori, care plasează regiunea în Top10. Orhei se remarcă cu cel mai mare salariu mediu – 7 563 Lei (exceptând municipiile Chișinău și Bălți),
locul doi după densitatea întreprinderilor – 18 la 1000 locuitori și locul 3 după numărul de salariați raportat la 100 persoane cu vârsta aptă de
muncă – 40.

Șirul raioanelor cu un punctaj între 7 și 8 este deschis de Ialoveni cu 7,93 puncte. Deși raionul dat excelează prin cea mai mare densitate a
populației (96 locuitori lm/2) și întreprinderilor (20 la 1000 de locuitori), Ialoveni are un scor mai mediocru în ceea ce privește locurile de muncă
din cadrul formal (30 salariații la 100 locutori cu vârstă aptă de muncă). O altă provocare pentru plasarea în câmpul muncii în Ialoveni este
proximitatea față de capitală, care absoarbe mai ușor din forța de muncă de aici. Raionul Rezina, cu un scor de 7,72 excelează în primul rând prin
cel mai mare nivel al investițiilor per capita din anul 2021, un nivel al salariului mediu din prima parte a clasamentului 9,68), dar și un număr de
33 salariați la 100 persoane cu vârstă aptă de muncă, ceea ce reprezintă un scor de 7,48 din 10.Raionul Strășeni, cu un punctaj de 7,68, sporește
șansele de angajare prin faptul că este pe locul doi după densitatea populației (91 loc/km2) și locul 3 după densitatea firmelor (16 raportat la
1000 locuitori). Pe de altă parte, doar aproape 1/3 din populația cu vârstă aptă de muncă sunt salariați, iar nivelul investițiilor per capita din anul
2021 este unul mai modest. Punctele forte ale raionului Cahul, cu un scor mediu de 7,58, sunt punctajul maxim pentru nivelul de diversitate
economică, precum și locul 5 pe țară după cota salariaților în 100 persoane cu vârstă aptă de muncă (40). În același timp, întinderea mai mare a
raionului face ca după densitatea populației scorul să fie de doar 5,57, un scor similar fiind consemnat și pentru densitatea întreprinderilor cu 11
firme la 1000 locuitori. Raionul Soroca, cu un scor mediu de 7,5, se remarcă prin rezultat maxim în ceea ce privește diversitate economice și
rezultate bune care o plasează în Top 10 pentru indicatorii precum salariați raportat la 100 persoane cu vârsta aptă de muncă (36) și densitatea
firmelor (14 la 1000 locuitori).Top 10 regiuni după Indicele privind ușurința plasării în câmpul muncii este completat de raionul Anenii Noi cu un
scor mediu de 7,43, care este avantajat în special de densitatea populației (70 loc/km2) și a întreprinderilor (14 la 1000 locuitori), dar și de
salariul mediu și nivelul investițiilor per capita, indicatori după care se plasează de asemenea în primele 10 regiuni. Raionul Ungheni, cu un scor
mediu de 7,37, se află în primele 10 regiuni după densitatea populației (79 loc/km2), densitatea întreprinderilor (14 la 1000 locuitori) și salariul
mediu (7141 Lei). Raionul Basarabeasca, cu un scor mediu de 7,19, are cel mai bun rezultat din toate raioanele în dreptul indicatorului privind
numărul de salariați raportat la 100 persoane cu vârsta aptă de muncă – 44.În același timp, șansele de angajare din Basarabeasca sunt diminuate
de faptul că acesta este raionul cu cele mai puțin atractive salarii, iar nivelul limitat al investițiilor plasează raionul pe penultimul loc după
dinamismul economic. Lista raioanelor cu un scor mediu mai mare de 7 este încheiată de Cimișlia cu 7,06 puncte. Raionul dat este în Top 10
după numărul de salariați la 100 persoane cu vârsta aptă de muncă (38), precum și după densitatea întreprinderilor (12 la 1000 locuitori), dar
șansele de plasare în câmpul muncii sunt reduse de cea mai mică densitate a populației din țară, precum și de salariul mediu care este printre 5
raioane cu cel mai mic salariu mediu.

5
Lista raioanelor cu un scor mediu între 6 și 7 este deschis de Criuleni cu 6,96 puncte, care este avantajat în ușurința plasării în câmpul muncii de
densitatea populației și salariul mediu, indicatori după care raionul este în Top 10, dar este dezavantajat de numărul de salariați raportat la 100
persoane cu vârsta aptă de muncă (28) și de proximitatea față de capitală, care aspiră mai ușor o parte din forța de muncă. Raionul Edineț are un
scor mediu de 6,85 puncte fiind avantajat în facilitarea plasării în câmpul muncii de numărul de salariați raportat la 100 persoane cu vârsta aptă
de muncă – 36 dar dezavantajat de densitatea mică a firmelor (8 la 1000 locuitori), precum și salariul mediu de doar 6 675 Lei în 2021. Taraclia,
cu un punctaj mediu de 6,66, se evidențiază pozitiv prin numărul de 37 salariați raportat la 100 persoane cu vârsta aptă de muncă, dar șansele de
plasare în câmpul muncii sunt reduse de diversitatea economică slabă, salariul mediu modest raportat la celelalte raioane, dar și numărul mic de
întreprinderi (9 la 1000 locuitori).Raionul Hîncești, cu 6,60 puncte și locul 17 în clasamentul general, este cel mai bine poziționat după salariul
mediu (locul 9) și cel mai prost poziționat după densitatea populației (locul 27).Cu un scor mediu de 6,58, raionul Dubăsari se regăsește pe locul
6 după densitatea populației (82 loc km2), dar cea mai mare provocare este disponibilitatea locurilor de muncă din cadrul formal, indicator după
care raionul se află pe locul 33 din 35 (24 de salariați la 100 de persoane cu vârsta aptă de muncă).Raionul Drochia, cu un scor de 6,48 și locul 19
în rating, are cel mai bun rezultat în dreptul indicatorului investițiilor per capita (locul 6), în timp ce indicatorul unde stă cel mai prost este
densitatea întreprinderilor (9 la 1000 locuitori) unde ocupă poziția 25. Raionul Călărași, cu un scor mediu de 6,31 și locul 20 în clasament se află
într-o poziție relativă mai bună după densitatea populației și densitatea întreprinderilor (locul 17) și într-o poziție mai defavorabilă în ceea ce
privește nivelul investițiilor per capita (locul 30 din 35).Cu un scor mediu de 6,24 și locul 21 în clasament, raionul Nisporeni este poziționat cel
mai bine pe indicatori după densitatea întreprinderilor (locul 15 cu 11 la 1000 locuitori) și este cel mai vulnerabil în ceea ce privește numărul de
salariați raportat la 100 persoane cu vârsta aptă de muncă (26 persoane și locul 27). Cu 6,22 puncte și locul 22 în clasament, raionul Rîșcani stă
cel mai bine după nivelul de diversitate economică, unde are punctaj maxim, iar cea mai mare provocare rezidă în numărul locurilor de muncă
din cadrul formal cu 27 salariați al 100 persoane cu vârsta aptă de muncă și locul 27 per general. Șirul este continuat de raionul Căușeni, care are
un scor de 6,20 și locul 23 în clasament. În termeni relativi, pe indicatori raionul dat este cel mai bine poziționat după salariul mediu (locul 18) și
cel mai slab poziționat după densitatea populației (locul 29 din 35 cu 51 locuitori/km2). Raionul Briceni are un scor de 6,09 ceea ce-i conferă
locul 24 în clasament. Rezultatele pe indicatori relevă că acest raion stă cel mai bine în termeni relativi la Densitatea populației unde ocupă locul
11 (67 loc/km2), iar cel mai puțin atractiv în vederea angajării este salariul mediu, cu penultimul loc (6 130 Lei în 2021). Pe poziția 25 se află
raionul Florești cu un punctaj mediu de 6,05. Rezultatele pe indicatori alternează de la locul 17 pentru numărul de salariați raportat la populația
cu vârstă aptă de muncă (29 persoane) până la locul 30 consemnat pentru densitatea întreprinderilor (8 la 1000 locuitori), cât și nivelul de
diversitate economică. Lista raioanelor care se încadrează în intervalul de scor de la 6 până la 7 este încheiată de Ștefan Vodă cu un punctaj
mediu de 6,00 (locul 26). Pe indicatori, raionul Ștefan Vodă are cea mai bună plasare în clasament pentru numărul de salariați raportat la
populația cu vârstă aptă de muncă (29 persoane) – locul 19, și cea mai puțin bună pentru densitatea populației (49 loc/km2) - locul 31.

Ultimul grup de raioane care au înregistrat un scor mediu de la 5 până la 6 începe cu Șoldănești cu 5,92. Facilitarea angajării în câmpul muncii
este cel mai mult îngreunată de numărul locurilor de muncă reduse din cadrul formal – locul 31 cu 24 salariați la 100 persoane cu vârsta aptă de
muncă, în timp cea mai favorabilă poziționare relativă este consemnată pentru indicatorul densitatea întreprinderilor (10 la 1000 locuitori) – cu

6
locul 18. Raionul Dondușeni a înregistrat un scor mediu de 5,83 și respectiv locul 28. Poziționarea raionului este ceva mai favorabilă în ceea ce
privește numărul de salariați raportat la populația cu vârstă aptă de muncă (29 persoane) – locul 18 și cel mai puțin favorabilă la capitolul
densitatea întreprinderilor (6 la 1000 locuitori) cu locul 32. Pe locul 29 și 5,72 puncte se plasează raionul Telenești, unde situația cea mai bună
din perspectiva plasării în câmpul muncii este după indicatorul densitatea întreprinderilor (9 la 1000 locuitori) – locul 22, iar cea mai puțin bună
în dreptul numărului locurilor de muncă din cadrul formal – 25 salariați la 100 populație cu vârsta aptă de muncă (locul 30).Locul 30 în
clasamentul general cu un scor mediu de 5,67 revine raionului Leova, care excelează relativ mai bine după atractivitatea salariului mediu – locul
14, dar stă cel mai prost după oferta forței de muncă – locul 32 pentru numărul de locuri de munca din cadrul formal și locul 33 după densitatea
populației. Raionul Fălești ocupă locul 31 cu un scor mediu de 5,58. Plasarea în câmpul muncii în acest raion este cel mai mult descurajată de
prezența redusă a întreprinderilor (6 la 1000 locuitori) – cu locul 34 din 35 și atenuată de densitatea ceva mai bună a populației (65 loc/km2) – cu
locul 15. La mică distanță cu 5,57 puncte se află raionul Cantemir, care excelează prin locul 8 ocupat în dreptul indicatorului investiții per capita,
dar ușurința găsirii unui loc de muncă este îngreunat de densitatea redusă a populației și firmelor, locul 34, respectiv 33, precum și nivelul redus
de diversitate economică – locul 34.Raionul Glodeni, care ocupă locul 33 în clasament cu 5,55 puncte, are cel mai redus nivel de diversitate
economică din țară, în timp ce domeniul unde situația în termeni relativi este ceva mai bună este pentru densitatea populației (59 loc/km2) –
locul 21. Cu 5,53 puncte și penultimul loc în clasament este raionul Ocnița, care deși are o densitate a populației care o plasează pe locul 9 în țară
(69 loc/km2), se află pe ultimul loc după prezența firmelor în regiune (6 la 1000 locuitori), precum și ultima poziție după nivelul investițiilor per
capita din anul 2021. În cele din urmă, lista totală a raioanelor și municipiilor după Indicele privind ușurința plasării în câmpul muncii este
încheiată de raionul Sîngerei cu 5,52 puncte, unitatea teritorială dată fiind ultima din țară după numărul locurilor de muncă din cadrul formal cu
doar 21 de salariați la 100 locuitori cu vârsta aptă de muncă

7
Date generale aferente activității ANOFM
Obiectivele și măsurile implementate de ANOFM

Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) este autoritatea administrativă din
subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Obiectivul principal al ANOFM este de a facilita
potrivirea șomerilor cu locurile de muncă vacante din întreprinderi. ANOFM oferă informații despre
piața muncii, consiliere pentru angajare și orientare în carieră și administrează scheme active și pasive
ale pieței muncii.

Structura organizatorică a ANOFM la nivel central cuprinde un total de 38 de angajați. La nivel teritorial,
Agenția este organizată în treizeci și cinci de oficii teritoriale de ocupare a forței de muncă cu un număr
total de 219 de angajați în prezent aflați pe salariu 1, cu o scădere de 27 la sută față de 2017 2. În oficiul
Chișinău sunt 20 de persoane, în regiunea Găgăuzia 10 persoane și municipiul Bălți 6 persoane. Alte
structuri locale de ocupare a forței de muncă au 4 sau 5 angajați pe raion.

Potrivit Legii privind promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj nr. 105/2018, ANOFM
implementează măsuri de ocupare. Măsurile de ocupare a forței de muncă constau în servicii de
ocupare a forței de muncă și măsuri active pe piața muncii. Există următoarele tipuri de servicii de
ocupare a forței de muncă: informații privind piața muncii, orientare în carieră, intermediere în muncă,
servicii de preconcediere; reabilitarea profesională a persoanelor cu dizabilități; angajare asistată;
identificarea tinerilor NEET. Măsurile active ale pieței muncii includ: subvenții pentru ocuparea forței de
muncă, formare la locul de muncă, stagii, asistență pentru recunoașterea competențelor dobândite în
medii non-formale și informale, măsuri pentru recrutarea persoanelor cu dizabilități, adaptarea la locul
de muncă și angajarea asistată, -scheme de ocupare a forței de muncă, sprijin pentru inițiativele locale
de creare a locurilor de muncă și introducerea de strategii pentru a ajunge la tinerii NEET.

Serviciile de ocupare a forței de muncă predomină printre măsurile de promovare a ocupării forței de
muncă, în timp ce măsurile active de ocupare a forței de muncă sunt implementate într-o măsură mult
mai mică. În 2021, măsurile de promovare a ocupării forței de muncă au fost livrate la 89.962 de
beneficiari. Serviciile de angajare au fost oferite pentru 87.998 persoane (98,1% din beneficiari), iar
1.664 persoane (1,9% dintre beneficiari) au beneficiat de măsuri active de ocupare. Repartizarea
beneficiarilor în funcție de tipul de servicii are următoarea structură: servicii de intermediere (27,3%
dintre beneficiari), servicii de informare (62,1% dintre beneficiari) și servicii de orientare (8,7% dintre
beneficiari). Repartizarea beneficiarilor în funcție de tipul măsurilor are următoarea structură: cursuri de
formare profesională (1% din beneficiari), stagiu profesional (0,3% din beneficiari), subvenții pentru
locuri de muncă (0,4% dintre beneficiari), indemnizațiile de angajare (0,1% din beneficiari) și alte măsuri
(0,2%). Deși există diferențe între raioane, distribuția este aproximativ aceeași: serviciile de ocupare a
forței de muncă au o pondere covârșitoare în raport cu măsurile de ocupare a forței de muncă. În același
timp, în toate unitățile administrativ-teritoriale, serviciile de informare reprezintă cea mai răspândită
măsură de ocupare, urmate de serviciile de orientare.

1
Numărul de posturi din Agenție este de 244, dar 15 posturi sunt în prezent neocupate, în timp ce alte 12 posturi
fac obiectul moratoriului de recrutare impus de guvern. Datele sunt actualizate până în aprilie 2022.
2
La începutul anului 2017, numărul de posturi în ANOFM era de 335.

8
Persoane în căutarea unui loc de muncă și șomerii de lungă durată
Datele administrative arată că în 2021 erau 37.000 de șomeri nou înregistrați la Agenție (dintre care 33,7
la sută erau persoane cu vârsta de peste 50 de ani), în timp ce stocul total de persoane în căutarea unui
loc de muncă la sfârșitul anului 2021 era de 75.740 de persoane.

Cel mai mare număr de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă se află în nordul țării (43 la sută
dintre solicitanți de locuri de muncă sau 32.576 persoane) și este concentrat în următoarele raioane:
Ocnița (5,8 la sută sau 4.420 persoane), Dondușeni (4,4 la sută sau 3.302 persoane), Soroca (4 la sută sau
3.064 persoane) și Drochia (4 la sută sau 3.026 persoane), urmate de Centru (26,7 la sută sau 20.228
persoane) și Sud (16,7 la sută sau 12.682 persoane). În raioane precum: Cimișlia, Călărași, Leova și
Basarabeasca numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este mai mic de 1.000 de
persoane. Regiunea Găgăuzia are cel mai mic număr de solicitanți de locuri de muncă (5,8 la sută sau
4.418 persoane), în timp ce 7,7 la sută sau 5.836 de persoane în căutarea unui loc de muncă sunt
înregistrați în municipiul Chișinău.

Aproximativ 10.300 de persoane din toți șomerii înregistrați la ANOFM își căutau un loc de muncă de
peste un an (13,6% dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă). Cel mai mare număr de
șomeri de lungă durată s-a înregistrat în nordul țării (6.115 persoane). În centrul republicii au fost
înregistrați 2.377 șomeri de lungă durată, iar în sud erau 808 șomeri de lungă durată. În municipiul
Chișinău și în regiunea Găgăuzia numărul șomerilor de lungă durată este apropiat, cu 512 șomeri de
lungă durată în Găgăuzia și, respectiv, 488 persoane în Chișinău.

Cel mai mare număr de șomeri de lungă durată s-au înregistrat în următoarele raioane: Ocnița (1.355
persoane), Soroca (716 persoane), Glodeni (658 persoane), Fălești (622 persoane) și Briceni (607
persoane). Cel mai mic număr de șomeri de lungă durată s-a înregistrat în raioanele din sudul și centrul
țării: Ștefan-Vodă (32 persoane), Cantemir (29 persoane), Călărași (18 persoane), Nisporeni (16
persoane) și Cimișlia (9 persoane). .

Cea mai mare pondere a șomerilor de lungă durată se înregistrează în nordul țării (18,8 la sută). În
centrul și în regiunea Găgăuzia, ponderea șomerilor de lungă durată este apropiată (11,6 la sută,
respectiv 11,8 la sută). Cele mai mici ponderi ale șomerilor de lungă durată se înregistrează în municipiul
Chișinău (8,4 la sută) și în sudul țării (6,4 la sută).

Cel mai mare raport dintre șomeri de lungă durată și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă s-
au înregistrat în raioanele de nord ale țării: Fălești (38,5%), Ocnița (30,7%), Glodeni (28,9%) sau Florești
(25,4%). De asemenea, o pondere mare a șomerilor de lungă durată se înregistrează în Dubăsari (31,2%),
raion situat în centrul țării. Cele mai mici ponderi ale șomerilor de lungă durată se înregistrează în
raioanele de sud și centrul republicii: Ștefan-Vodă (2,1%), Călărași (1,9%), Cantemir (1,7%), Nisporeni
(1,3%) și Cimișlia (0,9%).

Locurile de muncă vacante înregistrate de ANOFM

În 2021 au fost înregistrate 26.641 de posturi vacante raportate la ANOFM. În zonele cu activitate
economică intensă există o cerere mai mare de forță de muncă și ca urmare sunt mai multe locuri
vacante. De exemplu, 35% din posturile vacante (9.435 de posturi vacante) au fost înregistrate în
municipiul Chișinău, care generează circa 60 la sută din PIB-ul țării. Nordul și centrul țării au ponderi
apropiate în economia națională, iar aceste 2 regiuni produc împreună circa 30% din PIB-ul țării. Ca

9
urmare, ponderea posturilor vacante în aceste regiuni este aproape egală. În nordul țării ponderea
posturilor vacante reprezintă 23% (6.121 locuri vacante), iar în centrul țării ponderea este de 22,9%
(6.112 locuri vacante). Ponderi mai scăzute în economia națională sunt în sud (7%) și în regiunea
Găgăuzia (2%). În consecință, în aceste regiuni există un număr mic de posturi vacante: 3.803 în sud
(14,3%) și 1.170 în regiunea Găgăuzia (4,4%).

Cele mai multe posturi vacante sunt înregistrate în următoarele raioane: Orhei (807), Căuşeni (762),
Hânceşti (725), Cahul (717) și Soroca (665). Cele mai puține locuri libere sunt în următoarele raioane:
Basarabeasca (256), Leova (251), Râșcani (223), Dubăsari (194) și Sângerei (194).

În medie, a existat un raport de 2,84 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă pe un post vacant
în țară. Totuși, trebuie menționat că statisticile administrative nu oferă o imagine completă, iar numărul
de posturi vacante este mult mai mare decât cele 26 641 de posturi raportate de ANOFM. Ca urmare,
raportul real dintre solicitanții de locuri de muncă și locurile de muncă vacante este mai mic de 2,8
solicitanți de locuri de muncă pe post vacant.

Doar în municipiul Chișinău numărul locurilor de muncă vacante depășește numărul persoanelor aflate
în căutarea unui loc de muncă, cu un raport de 0,62 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă pe
post vacant. În restul unităților administrativ-teritoriale numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc
de muncă îl depășește pe cel al posturilor vacante. Cea mai mare discrepanță între persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă și locurile de muncă vacante a fost în raioanele de nord ale țării: Sângerei
(12 șomeri pe post vacant), Ocnița și Drochia (10 șomeri pe post vacant). În 25 de raioane, raportul
dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și locurile de muncă vacante este mai mare decât
media națională - 2,84 solicitanți de locuri de muncă pe post vacant. Disproporția dintre Chișinău și
restul țării este determinată de disparitățile economice. În Chișinău, unde se produce aproximativ 60%
din PIB-ul țării, cererea de muncă depășește oferta de muncă. În restul țării, din cauza potențialului
economic mai scăzut, raioanele au o cerere de muncă mai mică decât oferta și, în consecință, numărul
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă depășește numărul locurilor de muncă vacante.

În primul trimestru al anului 2022, ANOFM avea în evidență 37.500 de întreprinderi (aproximativ 64,5%
din toate entitățile înregistrate de BNS). Peste o treime din activitățile antreprenoriale (32 la sută) au
fost înregistrate în municipiul Chișinău.

Șomaj
Potrivit datelor BNS, rata șomajului (conform definiției Organizației Internaționale a Muncii) în 2021 a
fost de 3,2% (2,5% pentru femei și 3,8% pentru bărbați), în timp ce pentru tineri (15-24 de ani) a
constituit 9,2% în același an.

În 2021, la ANOFM au fost înregistrați 37 de mii de noi șomeri la nivel de țară. Cel mai mare număr de
șomeri s-a înregistrat în nordul țării (43,6 la sută șomeri sau peste 16 mii persoane), iar cel mai mic
număr de șomeri a fost atestat în regiunea Găgăuzia (6,9 la sută sau 2560 persoane), în timp ce la
Chișinău s-au înregistrat 2.760 de șomeri (7,5 la sută). La nivel raional, cei mai mulți șomeri au fost
înregistrați în raioanele de nord ale țârii: Ocnița (6,2 la sută sau 2.300 persoane), Drochia (5,2 la sută sau
1.932 persoane), Donduşeni (4,71 sau 1.744 persoane), Soroca (4 la sută). sau 1.475 persoane) și Edineț
(3,7 sau 1.378 persoane). Cel mai mic număr de șomeri s-a înregistrat în următoarele raioane: Dubăsari
(1,2 la sută sau 450 persoane), Basarabeasca (aproximativ 1,2 la sută sau 437 persoane), Fălești (1 la

10
sută sau 379 persoane), Leova (0,9 la sută sau 338 persoane). persoane) și Călărași (0,7 la sută sau 253
persoane).

Majoritatea șomerilor înregistrați în cursul anului 2021 aveau studii medii. Aproximativ ¾ dintre șomeri
aveau studii medii: peste 38% dintre șomeri aveau studii gimnaziale, aproximativ 1/6 dintre șomeri
(15,5%) aveau studii liceale, iar aproximativ 1/5 dintre șomeri (19,7%) aveau studii medii tehnice. .
Aproximativ 8% dintre șomeri aveau studii superioare, iar 12% dintre șomeri aveau studii primare sau
fără studii. Ponderea șomerilor cu studii postliceale non-universitare a fost de 6,4%. La nivel raional,
majoritatea șomerilor au studii medii, iar ponderea acestora variază între 54 și 89%. Distribuția după
nivelul cel mai înalt de studii arată că peste jumătate dintre șomerii înregistrați (50,5 la sută) au absolvit
cel mult studii medii inferioare; aproximativ 35% aveau studii medii superioare și 14,2% aveau studii
superioare.

În 2021, un număr de 8.720 de șomeri au intrat pe piața muncii. Majoritatea oamenilor au fost plasați în
nordul țării (30,9 la sută sau 2.691 persoane). Rezultatele din centrul țării sunt apropiate de cele
înregistrate în nord (30,3 la sută sau 2.648 persoane). La Chișinău au fost reintegrați 852 de şomeri (9,8
la sută), iar 509 persoane au fost reintegrate în regiunea Găgăuzia (5,8 la sută). La nivel raional, cei mai
mulți șomeri reintegrați au fost înregistrați în Căușeni (5,1% sau 441 persoane), Anenii Noi (4,4% sau 380
persoane), Cahul (4,2% sau 364 persoane), Soroca (4,1% sau 355 persoane). și Drochia (3,8 la sută sau
333 persoane). Cel mai mic număr de persoane plasate în câmpul muncii a fost înregistrat în Dubăsari
(1,4 la sută sau 124 persoane), Strășeni (aproximativ 1,4 la sută sau 121 persoane), Leova (1,1 la sută sau
98 persoane), Fălești (0,9 la sută sau 80 persoane) și Călărași (0,8 la sută sau 68 de persoane).

În 2021, 49,5% dintre șomerii plasați erau bărbați și 50,5% femei. În municipiul Chișinău, nordul și
centrul țării, ponderea femeilor reintegrate depășește ponderea bărbaților reintegrați, iar în sud și
regiunea Găgăuzia situația este inversă. La nivel de raion, distribuția pe sexe a șomerilor plasați nu este,
de asemenea, uniformă. Ponderea femeilor plasate depășește ponderea bărbaților plasați în
următoarele raioane: Cahul, Căușeni, Râșcani, Sângerei sau Ungheni. Ponderea bărbaților plasați este
mai mare decât ponderea femeilor plasate în raioane precum: Cimișlia, Orhei, Rezina, Strășeni sau
Șoldănești.

Cea mai mare pondere a șomerilor reintegrați provine din mediul urban. În 2021, șomerii plasați din
mediul urban au reprezentat 61,5%, în timp ce șomerii plasați din mediul rural au reprezentat 38,5%.
Doar în 5 unități administrativ-teritoriale (Municipiile Chișinău și Bălți, raioanele Basarabeasca, Râșcani și
Taraclia) cei mai mulți angajați reintegrați erau din mediul rural. În restul raioanelor, șomerii plasați din
mediul urban depășesc șomerii plasați din mediul rural.

În rândul șomerilor reintegrați, majoritatea (38,7%) sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de
ani. Puțin mai mult de 1/5 dintre șomerii plasați (22,2%) sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 34
de ani. Persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani reprezintă puțin peste 9% dintre șomeri.
Persoanele cu vârsta peste 50 de ani reprezintă aproximativ 30% dintre cei angajați. Deși există
diferențe între raioane, modelul de distribuție a șomerilor reintegrați este aproximativ același: cei mai
mulți șomeri plasați au vârste cuprinse între 25 și 49 de ani, iar tinerii (16-24 de ani) au cea mai mică
pondere a șomerilor plasați.

11
Indicele ANOFM privind performanța plasării șomerilor în câmpul muncii
Metodologia
Dintre multitudinea de indicatori care caracterizează activitatea subdiviziunilor ANOFM, cel mai relevant
din perspectiva realizării obiectivului de intermediere pe piața muncii și servirii interesului public rămâne
performanța în plasarea șomerilor în câmpul muncii. Astfel, pentru a evalua rezultatele subdiviziunilor
ANOFM în termeni comparativi, numărul de persoane integrate în câmpul muncii a fost raportat la: i)
populația cu vârstă aptă de muncă, ii) numărul de salariați ANOFM din fiecare unitate teritorială, precum
și iii) numărul de locuri vacante înregistrate la unitățile respective ale ANOFM. Drept urmare, pentru
fiecare subdiviziune ANOFM au fost calculați 3 indicatori:

1. Șomeri plasați la 10 mii locuitori cu vârstă aptă de muncă – indicatorul dat compară numărul
de șomeri integrați în piața muncii cu potențialul general al ofertei forței de muncă, reflectat
prin populația cu vârsta aptă de muncă și permite un tablou comparativ pertinent;
2. Șomeri plasați per angajat ANOFM – indicatorul dat reflectă pentru fiecare subdiviziune
ANOFM care este efortul mediu per angajat de a plasa șomeri în câmpul muncii;
3. Șomeri plasați raportat la Locurile de muncă vacante înregistrate – locurile de muncă vacante
înregistrate arată în ce măsură cererea pentru forța de muncă este canalizată prin subdiviziile
ANOFM. Raportând numărul de șomeri plasați la acest indicator, putem vedea în ce măsură este
fructificat acest potențial.

În continuare cei 3 indicatori au fost aduși într-un sistem unic de referință prin atribuirea unui scor de la
1 la 10, prin raportarea la valoarea maximă. Cu alte cuvinte, subdiviziunile ANOFM cu cei mai buni
indicatori au obținut nota 10, iar punctajul celorlalte a fost calculat proporțional din valorile maxime.
Ulterior, cei 3 indicatori au fost ponderați în egală măsură cu câte 1/3, fiind astfel calculat un scor mediu
privind performanța plasării șomerilor în câmpul muncii.

Clasamentul subdiviziunilor ANOFM

Aplicarea metodologiei descrise mai sus a permis calcularea performanței comparative a subdiviziunilor
ANOFM din perspectiva performanțelor integrării șomerilor în câmpul muncii, iar rezultatele sunt redate
în tabelul de mai jos.

Integrarea datelor pe regiuni de dezvoltare relevă că cumulativ, cel mai bun scor au înregistrat
subdiviziunile ANOFM din regiunea de Sud cu un scor mediu de 5,25, în timp ce la polul opus se află
municipiul Chișinău cu un scor de doar 1,93. Totodată, se creează o corelație invers proporțională dintre
nivelul de dezvoltare al regiunilor și performanțele subdiviziunilor ANOFM sau altfel spus – în general
oficiile teritoriale ANOFM din zonele mai sărace cu un potențial economic mai mic au o relevanță mai
mare în intermedierea pe piața muncii, iar acest lucru se schimbă pentru regiunile care sunt mai
dezvoltate din punct de vedere economic.

În TOP 5 raioane cu cel mai bun scor mediu se plasează Căușeni (7,14), Drochia (7,02), Basarabeasca
(6,62), Cimișlia (6,53) și Taraclia (6,51). Pe de altă parte, la popul opus al clasamentului se situează
subdiviziunile din Călărași (1,59), Fălești (1,71), Chișinău (1,93), Strășeni (1,97) și Bălți (2,28).

12
Tabelul 3. Indicatori pentru performanța plasării în câmpul muncii de către subdiviziunile ANOFM (anul 2021)

Șomeri plasați la 10 mii Șomeri plasați Șomeri plasați raportat SCOR

Raion /
  locuitori cu vârstă aptă per angajat la Locurile de muncă MEDIU (1-
Municipiu
de muncă ANOFM vacante înregistrate 10)
1 Causeni 113.2 110.3 0.58 7.14
2 Drochia 90.9 66.6 1.12 7.02
3 Basarabeasca 181.5 42.8 0.67 6.62
4 Cimislia 169.1 63.0 0.51 6.53
5 Taraclia 122.7 59.0 0.83 6.51
6 Anenii Noi 104.8 76.0 0.69 6.27
7 Donduşeni 134.3 64.0 0.59 6.16
8 Glodeni 101.2 53.2 0.75 5.69
9 Soroca 87.7 71.0 0.53 5.35
10 Cahul 75.9 72.8 0.51 5.11
11 Şoldăneşti 89.8 41.0 0.63 4.76
12 Telenesti 95.3 50.4 0.48 4.71
13 Cantemir 84.2 45.8 0.51 4.45
14 Briceni 83.1 52.2 0.45 4.43
15 Hincesti 71.6 60.8 0.42 4.40
16 Dubăsari 82.2 31.0 0.64 4.35
17 Ialoveni 52.7 57.5 0.51 4.22
18 Edinet 66.6 45.2 0.54 4.22
19 UTA Găgăuzia 73.0 50.9 0.44 4.18
20 Ocniţa 81.7 40.8 0.47 4.15
21 Orhei 63.7 60.6 0.38 4.12
22 Ştefan-Vodă 74.8 53.0 0.38 4.12
23 Nisporeni 74.7 42.0 0.42 3.91
24 Singerei 37.0 29.8 0.77 3.87
25 Criuleni 57.5 39.6 0.47 3.66
26 Rişcani 41.8 32.0 0.57 3.45
27 Floresti 52.0 40.4 0.39 3.35
28 Ungheni 39.5 51.0 0.36 3.34
29 Rezina 61.3 33.0 0.40 3.33
30 Leova 49.2 32.7 0.39 3.05
31 mun.Bălţi 39.2 38.5 0.13 2.28
32 Străşeni 32.4 24.2 0.22 1.97
33 mun.Chişinău 20.2 42.6 0.09 1.93
34 Făleşti 19.5 16.0 0.29 1.71
35 Călăraşi 25.0 17.0 0.21 1.59

Rezultatele subdiviziunilor ANOFM în raport cu potențialul socio-economic al

regiunilor

13
Calcularea Indicelui privind ușurința plasării în câmpul muncii – în baza unor indicatori socio-economici,
precum și calcularea performanței ANOFM privind integrarea șomerilor în câmpul muncii – prin
raportarea numărului de șomeri integrați la unii indicatori ce au făcut ca datele să fie comparabile, a
permis compararea celor două clasamente. Metoda dată permite formarea unei imagini mai bune
despre performanța structurilor teritoriale ale ANOFM în a explora potențialul socio-economic existent
în regiunile pe care le acoperă. Totodată, comparația a fost efectuată reieșind atât din diferențele de
poziționare în cele două clasamente, cât și diferențele de scor mediu, având în vedere că în ambele
cazuri fiecare structură ANOFM, respectiv unitate teritorială, a obținut un scor mediu de la 1 la 10 după
aceeași abordare metodologică (raportarea la valorile maxime din fiecare indicator).

Comparația după pozițiile din cele două clasamente scoate în evidență următoarele:

Subdiviziunile ANOFM din Glodeni, Căușeni și Dondușeni se poziționează peste locurile din clasamentul
Indicelui privind ușurința plasării în câmpul muncii cu peste 20 de poziții

 Unitățile din Cantemir, Drochia, Telenesti, Şoldăneşti, Ocniţa, Singerei, Taraclia și Briceni
devansează cu de la 10 până la 19 poziții raportat la clasamentul din Indicele privind ușurința
plasării în câmpul muncii
 Unitățile din Basarabeasca, Cimislia, Anenii Noi, Ştefan-Vodă, Dubăsari, Hincesti au o situație de
asemenea mai bună, fiind în intervalul de variație de la 2 la 9 poziții mai bune raportat la
potențialul socio-economic al regiunilor acoperite.
 Structurile ANOFM din Leova și Soroca au obținut poziționări identice în ambele clasamente.
 Structurile teritoriale din Cahul, Floresti, Nisporeni, Edinet, Făleşti, Rişcani performează inferior
situației din Indicele privind ușurința plasării cu de la 2 până la 4 poziții.
 Pentru Criuleni, Ialoveni, Călăraşi, UTA Găgăuzia, Orhei, Ungheni diferențele negative sunt mai
amri de la 11 la 17 poziții.
 În cazul unităților ANOFM din Rezina, Strășeni, dar și municipiile Bălți și Chișinău se
înregistrează cele mai severe diferențe negative de poziționare de la 23 până la 32 de poziții.

Comparația clasamentelor în funcție de poziționare scoate din nou în evidență concluzia potrivit căreia
ANOFM are o relevanță mai mare de intermediere pe piața muncii în regiunile mai puțin dezvoltate și își
pierde din importanță în raioanele și municipiile cu un nivel de dezvoltare mai mare. De exemplu, din
TOP10 raioane după Indicele privind ușurința plasării, doar subdiviziunea ANOFM din Anenii Noi
reușește să aibă o poziționare mai bună (4 poziții). În același timp, unitățile ANOFM din primele 5
raioane după ușurința plasării în câmpul muncii au poziționări inferioare cu cel puțin 12 poziții.

Pe de altă parte, prezintă interes și comparabilitatea clasamentelor în funcție de scorul mediu, de unde
poate fi desprins faptul că doar în cazul a 4 raioane (Căușeni, Drochia, Dondușeni și Glodeni) scorul
mediu după performanța ANOFM privind integrarea șomerilor în câmpul muncii depășește scorul din
dreptul Indicelui privind ușurința plasării. În general, reieșind din modul cum au fost formate scorurile,
aceasta semnifică că cele mai multe structuri teritoriale din cadrul ANOFM dispun de rezerve
semnificative de îmbunătățire și creștere a eficienței.

Cea mai mare discrepanță în sens negativ dintre cele două clasamente este valabilă pentru municipiile
Bălți și Chișinău. De fapt, și din datele publice existente poate fi dedus că ANOFM este foarte puțin
prezentă în intermedierea muncii în aceste regiuni. De exemplu, conform situației din 24 ianuarie, site-
urile specializate rabota.md și delucru.md aveau disponibile pentru municipiul Chișinău 8118, respectiv

14
6013 locuri de muncă vacante, în timp ce portalul specializat al ANOFM angajat.md dispunea de 321
locuri vacante disponibile pentru toată țara.
Tabelul 4. Indicele ANOFM de plasare a șomerilor vs Indicele privind ușurința plasării - diferențe de POZIȚII

Diferențe de POZIȚII Diferențe de SCOR MEDIU

Ușurinț Ușurinț
Raion / ANOF Diferenț Raion / ANOF Diferenț
a a
Municipiu M a Municipiu M a
plasării plasării
Glodeni 8 33 25 Causeni 7.14 6.20 0.94
Causeni 1 23 22 Drochia 7.02 6.48 0.53
Donduşeni 7 28 21 Donduşeni 6.16 5.83 0.33
Cantemir 13 32 19 Glodeni 5.69 5.55 0.14
Drochia 2 19 17 Taraclia 6.51 6.66 -0.15
Telenesti 12 29 17 Cimislia 6.53 7.06 -0.54
Şoldăneşti 11 27 16 Basarabeasca 6.62 7.19 -0.58
Ocniţa 20 34 14 Telenesti 4.71 5.72 -1.02
Singerei 24 35 11 Cantemir 4.45 5.57 -1.12
Taraclia 5 16 11 Şoldăneşti 4.76 5.92 -1.15
Briceni 14 24 10 Anenii Noi 6.27 7.43 -1.16
Basarabeasca 3 12 9 Ocniţa 4.15 5.53 -1.38
Cimislia 4 13 9 Singerei 3.87 5.52 -1.65
Anenii Noi 6 10 4 Briceni 4.43 6.09 -1.65
Ştefan-Vodă 22 26 4 Ştefan-Vodă 4.12 6.00 -1.88
Dubăsari 16 18 2 Soroca 5.35 7.50 -2.15
Hincesti 15 17 2 Hincesti 4.40 6.60 -2.20
Leova 30 30 0 Dubăsari 4.35 6.58 -2.23
Soroca 9 9 0 Nisporeni 3.91 6.24 -2.33
Cahul 10 8 -2 Cahul 5.11 7.58 -2.48
Floresti 27 25 -2 Leova 3.05 5.67 -2.62
Nisporeni 23 21 -2 Edinet 4.22 6.85 -2.63
Edinet 18 15 -3 Floresti 3.35 6.05 -2.70
Făleşti 34 31 -3 Rişcani 3.45 6.22 -2.77
Rişcani 26 22 -4 Criuleni 3.66 6.96 -3.29
Criuleni 25 14 -11 Ialoveni 4.22 7.93 -3.71
Ialoveni 17 5 -12 Făleşti 1.71 5.58 -3.87
Călăraşi 35 20 -15 Orhei 4.12 8.01 -3.89
UTA Găgăuzia 19 3 -16 Ungheni 3.34 7.37 -4.03
Orhei 21 4 -17 UTA Găgăuzia 4.18 8.36 -4.18
Ungheni 28 11 -17 Rezina 3.33 7.72 -4.39
Rezina 29 6 -23 Călăraşi 1.59 6.31 -4.71
Străşeni 32 7 -25 Străşeni 1.97 7.68 -5.71
mun.Bălţi 31 2 -29 mun.Bălţi 2.28 31.46 -29.17
mun.Chişinău 33 1 -32 mun.Chişinău 1.93 34.51 -32.58

15