Pentru aceasta se deconecteaza rezistenta din emitor (dinspre surs&) si se inseriaz’ instrumentul pentru verificarea si reglarea curentului de repaus corespunzator clasei in care lucreaz’ etajul final. fn general, valoarea curentului este specificata in documentatia tehnicd ce insoteste radio- receptorul. a. Verificarea in regim dinamie Verificarea sub semnal este capabild s& pun’ in evident& principalele performante ale amplificatorului 4. In functie de tipul generatorului de semnale folosit exist urmatoarele metode de verificare : —metoda generatorului de semnale sinusoidale AF nemodulate; — metoda generatorului de semnale sinusoidale AF modulate in amplitudine cu impulsuri (semnale de test) ; — metoda generatorului de semnale dreptunghiulare. @Metoda generatorului de semnale sinusoidale AF nemodulate. Aceasta este metoda clasicé de verificare. Ea consta& in aplicarea unui semnal sinusoidal cu nivel constant la intrarea ampliticatorului AF, ca in figura 9.26. Wottmetru —e-po evasive ; Sou - fae Volimetra eT i ! | | | | | ! ' Oscilescen cofedic © Fig. 9.26. Verificarea amplificatorului AF. Caracteristicile semnalului de intrare, pozitionarea reglajelor si conec- tarea aparatelor de control trebuie s& corespundd conditiilor generale de masurare. Controlul semnalului la iegire se face cantitativ la wattmetrul de iegire si distorsiometru, iar calitativ, la oscilograful catodic. 228Schema-bloc din figura 9.26 poate suferi unele modificari, in concor- dantd cu particularitatile schemei. Dac& difuzorul si potentiometrul de volum nu au legatura galvanic la masa radioreceptorului, atunci conecta- rea aparatelor de control si a generatorului de semnale se face ca in figura 9.27. Condensatorul de separare C are valori de ordinul 1 — 10 pF dup4 cum radioreceptorul este echipat cu tuburi electronice (capacitate mai mica) sau cu tranzistoare (capacitate mai mare). Dacd condensatorul este electro- litic, se va avea griji s&% se respecte polaritatea, iar tensiunea de lucru a acestuia si fie mai mare decit tensiunea sursei de alimentare. Stabilitatea si caracteristica de freevent& se masoar&é pentru puterea standard, in timp ce distorsiunile se m&soar% pentru puterea nominala. Osciloscopul catodic este utilizat in vederea unei informatii rapide asu- pra distorsiunilor (forma de und), a oscilatiilor parazite siasuprazgomotului. Interpretarea oscilogramelor devine deosebit de util4 in procesul de depanare. Acestea furnizeaz’ date asupra unor performante, asupra starii pieselor componente, asupra punctului static de functionare si asupra simetriei etajului final. Informatiile dobindite din aceast& interpretare sint menite si conducd aa la piesa defecté si eventual puncteaza directiile ce converg catre defect. Fodwreceptor Bensrotir AE T° Distorsimetre &D i ilo- alee cotodic 7. Verificarea amplificatorului AF fara punct comun la masa. Verificarea amplificatorului AF din radioreceptoarelé echipate cu tranzistoare cu ajutorul osciloscopului catodic, devine deosebit de opera- tiva si in acelagi timp sugestiva, daca in locul bazei de timp liniare se foloseste o baz de timp sinusoidal’. Tensiunea de intrare in amplificato- rul AF gi tensiunea necesara bazei de timp este furnizata de acelasi gene- rator AF, Aceasta din urma se aplict’ pe placile de deviere pe vertical (PV). Pe placile de deviere pe orizontald (PO) se aplic’ semnalul de la iesirea amplificatorului AF. Schema de montaj este reprezentat& in figura 9.28. Interpretarea oscilogramelor. In figura 9.29 sint date oscilogramele obtinute pe ecranul tubului cu ajutorul montajelor din figurile 9.26 si 9.27. Acestea sint specifice amplificatoarelor AF echipate cu tranzistoare si cu etaj final in contratimp. Oscilogramele au urmatoarele semnificatii : A, — amplificatorul lucreaza corect, eu distorsiuni admisibile A, — amplificatorul debiteaz’ puterea nominal’ cu un coeficient de distorsiuni de neliniaritate de aproximativ 10% ; 229Fadioreceptor Anpliticateru! featorul « Qciloscop catedic io A Fig. 9.28. Verificarea amplificatorului AF cu osciloscop catodic folosind baza de timp externa. A, — oscilograma pune in evidenta asimetria etajului final din cauza tranzistoarelor neimperecheate (puterea sub cea nominal&) ; A, — oscilograma evidentiaz& defectarea sau scoaterea din functiune a unui tranzistor din etajul final ; A, — polarizarea tranzistoarelor din etajul final este incorect& (curent de repaus prea mic) ; A, — oscilograma evidentiaz& asimetria tensiunilor de excitare a tranzis- toarelor din etajul final, datorité etajului defazor (defectiuni in transformatorul de defazare, polarizare necorespunzatoare etc.). Daca se utilizeazi’ montajul din figura 9.28, se obtin oscilogramele prezentate in figura 9.30. Acestea au urmiatoarele semnificatii : B, — amplificatorul functioneaz& corect ; B, — amplificatorul, respectiv etajul final, este excitat cu semnale prea puternice, ceea ce face s& se producd limitarea (coeficient de distorsiuni de neliniaritate mare) ; B, — curentul de repaus in tranzistoarele etajului final (polarizare necorespunzdtoare) este prea mare; By — curentul de repaus in tranzistoarele etajului final este prea mic ; r A 42 a ALT l i ts I atl tt Al t LN TI | | F GT. | I a «LI ety WE [| ett Fig. 9.29. Formele de unda pe ecra- Fig. 9.30. Formele de unda pe ecranul nul osciloscopului la verificarea amplti- osctloscopului la verificarea amplificato- ficatorului AF realizat in montajele rului AF avind montajul prezentat prezentate in figurile 9.26 si 9.27. in figura 9.28, 230B, — asimetrie a etajului final, din cauza tranzistoarelor neimpere- cheate (unul din tranzistoare are coeficientul de amplificare mai mic decit celilalt) sau din cauza asimetriei tensiunii de excitatie ; B, — este deteriorat sau scos din functiune unul dintre tranzistoarele ce echipeaza etajul final. Diagrama B, arat&i ci pe o perioad’ amplificarea este constantad (se pistreazi unghiul de inclinare si liniaritatea). Inclinarea minima fata de orizontal4, corespunde unei amplificiri minime. in general, polarizarea etajului final se face prin divizor de tensiune rezistiv. Dac& se intrerupe legitura dinspre mas’ a divizoralui, atunci curentul de repaus creste (apare imaginea B;), iar cind se intrerupe leg&tura cdtre sursa de alimentare, curentul de repaus scade (oscilograma B,). Trebuie retinut ca verificarea cu osciloscopul este aplicabild si ampli- ficatoarelor AF echipate cu tuburi electronice, cu mentiunea c& interpreta- rea oscilogramelor se va face potrivit conditiilor de lucru ale etajului si tuburilor. @ Metoda generatorului de semnale sinusoidale AF medulate in ampli- tudine eu impulsuri (semnale de test). Metodele clasice, oricit ar fi de perfectionate, au marele defect ci nu tin seam& de conditiile reale de functionare a amplificatoarelor AF de putere si mai ales a amplificatoare- lor de inalta fidelitate. Comportarea amplificatorului AF in regim sinusoidal permanent (ne- modulat in impulsuri) nu reflecté comportarea sa reali Ja semnale ce se succed cu salturi de amplitudine cum ar fi de exemplu acelea corespun- _ zitoare redarii unei inregistriri de { muzica’ simfonicd. + Semnalele reale analizate Ia osei- Hy loscop se apropie mai curind de un zgomot ,,roz“, figura 9.31, sau intim- plator (zgomotul ,,roz“ se datoreste suprapunerii unui numar mare de Fig. 9.31. Oscilograma unui zgomot_,,roz perturbatii elementare ce se produc sat intimplator asemandtor semnalului real in timp urmind legile hazardului), aplicat amplificatorulnl AF. decit de semnalul clasic sinusoidal. O alt& constatare foarte importanta se refera la suprasolicitarea ampli- ficatorului. In regim sinusoidal nemodulat (permanent) raportul puterilor (putere de virf | putere medie) este 2 sau, exprimat in decibeli, 3 dB. In conditii reale, la pasaje forte acest raport poate atinge valori intre 25 si50 sau in decibeli, de la 14 la 27 dB. Solicitarea la care este expus amplificatorul depiseste deci de 26 pind la 50 ori puterea nominala gi implicit posibilitatile teoretice. Suprasolicitarea amplificatorului se rasfringe nemijlocit si asupra etajului de alimentare. Din cele ardtate se deduce ca nu exist&é nimic comun intre verificarea in regim sinusoidal nemodulat (permanent) si conditiile la care trebuie s& fac&d fat& amplificatorul AF in cursul functionarii reale. De aceea, in ultimii ani s-a trecut la modificarea si completarea normelor in materie de m&gurare a amplificatorului de inalt& fidelitate. Aceste norme cer si se fack uz in 231cursul misurarilor de aparataj capabil s&% simuleze atacul caracteristic instrumentelor, adic’ trecerea de la semnale reduse ca nivel, la semnale puternice gsi invers. Semnalele cerute pentru astfel de verificiri trebuie s& aib’ un timp de erestere de 10—20 ms. Masurarea intervine practic la 10—20 ms, dupa ce semnalul de excitatie aplicat la intrarea amplificatorului a atins 90% din amplitudinea maxim’ (fig. 9.32). Yak Xf ey rrtttitit 8 y = \ Fimpol de | Tinpel cops | sntorvabl de misarone (€°% ' (eral "1" corese oct 1 »-20ms | mosvrarea ! t 1 1 10-20ns | 8 9.32. Verificarea amplificatorului AF cu semnale de test (conditii de amplitudine si timp). Se subliniaza c& circuitul de modulatie utilizat trebuie si aib’ un grad foarte mic de distorsiuni. Aceste verificiri reclama generatoare speciale de trenuri de undi, adic& numdrul sinusoidelor generate intr-un interval de timp considerat. Cu titlu informativ, in figura 9.33 se dau diagramele trenurilor de undi, furnizate de un generator de semnale de test. Durata trenurilor de und& este de 128 perioade (diagrama C,), 8 perioade (C), 4 perioade (C5). Variatiile bruste de intensitate ale semnalului purtdtor de informatii muzicale sint simulate cu ajutorul trenurilor de unda de amplitudine mare ce alterneazi cu trenuri de undd de amplitudine mic& (diagrama (;). Nivelul maxim al trenului de und& corespunde semnalului normal de excitatie, iar cel minim are 25—30 dB sub nivelul normal. TA lpg Ce pels fit Te} Ca j iste Cr lot Fig. 9.33. Trenurile de undd furnizate de generatorul de semnate de test : G, — ou durata de 128 perloads; C, ~ cu durats de 3 periosde; 0; — cu durata de 4 perioade alternste cu 8 perioads. 232Folosirea trenurilor de unda permite scurte supraincarcari ale ampli- ficatorului supus masurarii, fara riscul — mai ales in cazul amplificatoare- Jor echipate cu. tranzistoare — deteriorarii etajului final sau a blocului de alimentare. Astfel de verificiri sint singurele ce pot diferentia fara% echivoc, diferi- tele tipuri de amplificatoare AF, identice din punctul de vedere al perfor- mantelor obtinute in regim sinusoidal nemodulat (putere, distorsiuni, caracteristicad de frecventa etc.). Diferentierea se face dup& , ,capacitatea de recuperare‘ a amplificatoru- Jui. Prin capacitatea de recuperare se intelege posibilitatea amplifica- torului de a reveni si reda corect semnalele slabe precedate de semnale cu nivel mare. La amplificatoarele cu capacitate scizuté de recuperare, semnalele puternice exercit’ o actiune de mascare (de gituire) a semnalc- lor slabe. Fenomenul poate fi vizualizat pe ecranul osciloscopului si inter- pretat pe baza oscilogramelor. Pentru exemplificare se consider&é patru_ amplificatoare Amy Amy Ans; Ang. Coeficientul de distorsiune armonicé cel mai mare il prezint& An; si cel mai mic A,, (masurarea in regim sinusoidal continuu). Verificarea in regim sinusoidal dinamic se face la frecven{a de 1 000 Hz sila nivele ce depagesc cu 0,5 dB, 2 dB si 5 dB nivelul normal la care incepe limitarea sinusoidei. Oscilogramele obtinute sint prezentate In figura 9.34, Poo Hr al rt air 7 Eee] Be Pe q i CLL ee cee ToT) T T CO Tee) ata | 1 jah i] ! \ TT ps _] L 94 = Chg I ba 1 et f veo Fig. 9.34. Aspecte ale trenurilor de unda observate 1a iesirea amplificatorului, verificate in regim sinusoidal dinamie pentru punerea in eviden{a a capacitajii de recuperare,Interpretarea oscilogramelor. Oscilogramele D,, Dj, Dy’ se refera la ampli- ficatorul A,,,. Oscilogramele Dz, Dj, Ds’ la Ams, D3, Ds, Ds — la Ang $i Dy Dj, Di la Ang. Oscilogramele D,—D, corespund unei cresteri de 0,5 dB fata de nivelul la care incepe limitarea sinusoidei, Di—Dj la o erestere de 2 dB si D;’—Di' la o cregtere cu 5 dB fat& de nivelul considerat de referinti. La toate determinirile s-a lsat un interval de 5 secunde intre doua tre- nuri de und& succesive, cu scopul de a da timp etajelor de iegire si alimentare si disipe cildura excedentara. Din oscilograme se poate vedea c& A, are capacitatea de recuperare foarte rapid& (oscilogramele D,, Di, Di’). Oscilogramele D,, Di, Di’ corespun- z&toare amplificatorului 4 prezint& la suprasarcini (Dj, Df) o strangulare de durat& 100—200 ms, ce tinde sa taie literalmente semnalul cu nivel mic. Acest amplificator dovedeste o capacitate de recuperare scdzutad, desi prezenta performantele cele mai bune la verificarea in regim sinusoidal econtinuu. Importanta verific&rilor in regim sinusoidal modulat (dinamic) este gi mai elocventa daca se variaz’ freeventa oscilatorului. Oscilogramele F,, E}, ! si By Hi, Dy (fig. 9.35) sintetizeaz’ comportarea amplificatoarelor A», si respectiv A,4 la freevente de 10 kHz, 1 kHz, 100 Hz si la o erestere de nivel de 2dB peste nivelul de lucru la care apare limitarea sinusoidei. Ampli- ficatorul A,,; (oscilogramele E,, Ei, Ei’) se comporté perfect, in timp ce An, prezint& o descregtere ugoar’ a semnalului c&tre sfirgitul trenului de unda la 1 kHz (oscilograma £;) i o puternicd strangulare pe mai mult din jumatatea trenului de unda la freeventa de 100 Hz (oscilograma H,’). Fiziologic fenomenul este sesizat de ascultator. Astfel se explici de ce undele amplificatoare AF pot parea (in mod subiectiv) de calitate diferita, in timp ce masuriitorile efectuate in regim sinusoidal nemodulat (continuu) releva performante similare. TTT ma i ey a} iti | [ee Fig. 9.35. Oseilograme ce ilustreazii comportarea amplificatoarelor Am;, Am, la freeventele de : 10 kHz, 1 kHz, 100 Hz cu o supratncdlzire de 2 dB peste nivelul normal, Verificarea amplifieatorului eu semnale dreptunghiulare. Verificari- le cusemnale dreptunghiulare (in regim de impulsuri) releva raspunsul tran- zitoriu al amplificatorului pe de o parte, iar pe de alt& parte pune in evi- dent instabilitatea sau tendinta de autooscilatie aacestuia. Astfel de veri- ficdri imbratiseaza in ultimii ani o sfer& din ce in ce mai larg’ de aplicare. 234Explicatia const’ in simplitatea montajului si operativitatea interpretarii oscilogramelor. Schema de montaj corespunde cu figura 9.26, cu deosebirea c& in Jocul generatorului AF sinusoidal se conecteaz& un generator de impulsuri t (4 0TT I P| (4iTI We a Ty ao i TQ A 1 I 4s & El 7 Fig. 9.36. Formele de unda Ja verificarea amplificatorului AP eu semnale dreptunghiviare. dreptunghiulare iar controlul se face la osciloscop (wattmetrul de iesire si distorsiometrul devin de prisos). n general, frecventele de repetitie a impulsurilor la care se fac verifi- cdrile sint : 40, 100, 500, 1000, 10 000 Hz. Oscilogramele ce se obtin pe ecran sint prezentate in figura 9.36. Interpretarea oscilogramelor. F, — semnalele dreptunghiulare nedistorsionate aplicate la intrarea amplificatorului AF ; Fy, Fy, Fy F, — functionarea corecti a amplificatorului la freevente de 40, 100 Hz, 1 kHz, 10 kHz; F, — oscilograma pune in evident& distorsiunile de amplitudine la freeventele de 40 Hz si 100 Hz (la freevente joase) ; F, — distorsiuni ridicate de amplitudine la freeventa de 10 kHz (free- vente inalte audio); F, — distorsiuni de faz4 pronuntate la freeventa de 10 kHz (frecvente inalte audio) ; Fy, Fy — warcheazi tendinta de autooscilatie (instabilitate) a ampli- ficatorului AF. Se mentioneazd ci modificarea putin pronuntata a formelor de und& obtinute la iesire, pentru diferite freevente de repetitie a impulsurilor, indica un r&spuns tranzitoriu corect. Pentru a fi cit mai concludenta verificarea in regim de impulswi, se impune compararea formelor de unda de la iesire cu forma de unda aplicata Ja intrare. 235