ANDREI CIURUNGA Rime eee Cumplitului CANAL EDITURA UNIVERSALIA 1992POEMELE ‘ "ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL (1950-1954) Deaths Flouicn, Mu TalIDREI CIURUNGA Autor coperté : LUCIAN IRIMESCU ISBN : 973 - 95025 -9-8 POEMELE CUMPLITULUI CANAL In loc de prefata Celor ce-au faus si-n vis, pe sub pleoape,/ vorba aspra ca un bici:/Ia pe cinci gi fine-aproape ", numele lui Andrei Ciurunga nu spune nimic, pentru cd autorul versurilor amintite se chema pe atunci, in lagdrele de munca forgata ale Canalului Dundre - Marea Neagré, Robert Cahuleanu. De ce-l cheamd acum Andrei Ciurunga ? Cind a fost eliberat din tnchisoare a doua oara, in 1964, odata cu el au iesit si zeci de poezii ale sale, memorate de prieteni, si asta nu era bine de vreme ce detentia continua discret si in aga zisa libertate prin tot felul de persecufii, intimidéri si alte metode “stiingifice’ de urmédrire a “dugmanilor poporului". Robert Cahuleanu era prea cunoscut ca sa nu atragd in jurul sau : admiratori, dar si "turnétori’, gata séi-si fact datoria de lichele. $-apoi, Robert Cahuleanu va crea si in libertate poezii - sd le spunem, cumini - ce vor fi publicate sub semndtura debutantului (cum I-a considerat o revistd iegeand) Andrei — Ciurunga. $i dacd tot gi-a zis Andrei Ciurunga gi vrea sd-si pdstreze acest nume; treaba lui ! Pentru noi insé, prietenii sii din colonii si inchisori, Andrei Ciurunga ramine tot Robert Cahuleanu. Cind se inttlneau’ cunoscdtori de poezii din inchisoare, aminteau trei nume : Radu Gyr, Nichifor Crainic si Robert Cahuleanu. Cei care au supravietuit gulagului romanesc igi amintesc, de pildd, de poemul Daniil Sihastru, creat in momente de dor de Basarabia si Bucovina. in acea vreme, tnainte de cea de-a doua perioada de tnchisoare, si apoi pind tn 1964, numele sdu era cunoscut doar tn lumea detinugilor politici. Cei"de-afara" nu-l intilnisera nici fn presd, nici pe vreo carte. Era insd cunoscut de cei care au avut grijd sa-l trimitd dupd gratii pentru a doua oard pe cel mai cunoscut si mai valoros poet al Canalului pentru cd poeziile lui (crimdil) incepuserd sd circule gi in afara lagdrelor mortii. Pericolul era attt de mare, inctt "prea cinstitii" nostri judecdtori au hotirit sa-l fereascd de o prea mare popularitate inca 18 ani, "temnifd grea", cu toate cd poetul le-a spus : Nu-s vinovat fata de tara mea, fara sd-i poatd convinge. Unul dintre argumente era ugor de ingeles , dar nu pentru sANDREI CIURUNGA acesti indivizi penibili : Nu-s vinovat c-am indirjit gacalii - $i¢-am racnit cu sufletul durut c4 nu dau un Ceahlau pe toti Uralii si cd urdsc hotarul de la Prut. Si astfel, Robert Cahuleanu s-a retntors tn "mediul sdu firesc de existentd ¢a poet" $i, inviorat sufleteste de-o ancheté duré, ca la carte, a redevenit marele prezent in toate inchisorile si coloniile de muned fortatd, nu numai, prin versurile create la Canal, ci si prin cele faurite acum. 7 In acest volum stnt incluse numai poeziile create tn perioada detengiei tn coloniile dobrogene ale-Canalului ‘si, ca mai toate poeziile create in tnchisori, ele sint documenete de viata si de atitudine politica, stnt expresia directé, clard gi sigur a celor care, infruntind teroarea rosie, au continuat si creada cu incdpdjtnare tn prdbusirea regimului totalitar din fara noastra, strdin sufletului romanesc, de unde $i caracterul lor mesianic. fntr-un "14 iulie" la Canal, poetul constata si se intreba cu subtnyeles : Toate pietrele zidite in Bastilii crap mai tirziu, sau mai curind, ca s4 fac loc luminii zilei. -Dar Bastilia - noastra oare cind ? Poezia lui Cahuleanu este o expresie a durerii, dar nu a disperdirii, poezia unor tragice realitati, dar $i a Sperantei, a increderii cd va veni gi "legea cumpenelor drepte". Ca toata poezia inchisorilor, gipoezia sa este un strgdit din iad, auzit insd tot in iad tntre "retele ghimpate", dar nu un strigdt al deznddejdii de vreme ce se stie ca "peste toate cdite-au fost tnfringeri /ne-am scuturat de moarte si-am invins" (Noi am invins). : Zecile de mii de degiungi politici de la Canal erau gi ei un semn, o dovadé, aldturi de multe altele, cd in stepele dobrogene "std tara noastré vesnicd $i toaté| 4 POEMELE CUMPLITULUI CANAL cu temniceri si lanquri tmprejur" (Aici e toaté tara), nu numai prin doine si hore", ci gi printr-o foimbotica geografie: Aici ¢ toata harta ,arii mele; un Caraiman de doruri, nevazut, Un Nistru care spumega vindut gi-o Dunare de lacrimi gi de stele. (Aici e toata tara ) Dar tot aici se pregdteste merea lupta a izbétvirii neamului, in care poetul crede de vreme ce "fierbe azi in taind mustul rob/sd curgd slobod vinul {dri mtine". $i toate acestea se petrec intr-o tard in care" a ajuns aici strdinul | mai stdpin decit stdpinul | mai.romanglecit romanul" (Tard taruleand). Ca poet basarabean, ‘Cahuleanu (Andrei Ciurunga) nu-gi uité Tara lui “de dincolo de tard" , al carei destin tragic |-a tmpdrtéigit. Dar, tn inchisoate, unde a ajuns pentru cd “a strigat" ca aceastd tard e" a noastrd | tindrd, tnireaga si pe veci ", paetul crede cu tarie tntr-o noud Unire : Dar pindesc la drum o primavara sa intindem iar din prag in prag hora mare sub acelasisteag- Jara mea de dincolo de Tara. (Tara mea) Invierea a fost intotdeauna pentru detiungii politici un moment cu multe semnficatii. mergind de la o anume liniste sufleteascdi, e drept, o"liniste a mari”, pind la credinta in “Invierea" Tarii prin eliminarea cétuselor ideologice ale comunismului. Noaptea Invierii std sub semnul lui “Hristos a tnviat !". Un ‘Hristos rdstignit pentru ca binele, adevdrul, dreptatea sa invingd. Aci, in inchisoare "va cregte marea fnviere | ce va cuprinde - miine - toatd fara", sau “acest Hristos care-n atitea {ari | a fost bdtut pe cruce-a doua oara”, "a inviat ca in atitea dai / si ne sdirute frungile plecate" .(Hristos a tnviat). Invierea este un 5_semn al biruingii, "cum biruind vor invia martirii', dar si vestitoarea “mari tnvieri" a neamului. Prin regimul de detentie si munca impus tn coloniile de muncé fortata se urmarea, de fapt, cea ce cu indiferenga spuneau gardienii la moartea unui deginut : "Un dusman al poporului mai pugin". Aspecte ale viegii de zi cu zi, cu amdnunig semnificative, apar in poezii - document, create acolo in zbucium gi durere fizicé, la limita dintre viad si moarte. Epuizagi de muncd, "sub biciul vintului fierbinte / bolnavi si goi pe ger si pe ninsoare ", victimele genocidului de la Canal "au presdrat cu mii de oseminte | meleagul dintre Dundre si Mare" (Canalul). Aici “tot trupul e-o rand, iar sufletul "arde" si el "hdrfuit de osinda” (Noi nu ne putem odihni). "Degetele noduroase /au pietre scumpe de rubin pe ele /din rdnile ce-ajung pind la oase / si bataturi in jurul lor - inele" (Aceste mini). Baricile tn care locuiesc detinugii amintesc de un alt infern, iar timpul curge incet pentru cei aflati in "robie" : Aici e bezna putreda gi rece, pe trupul gol musteste mucegai si-atit de leneg carul vreffit trece, de parca munti il trag in loc de cai (Bunavestire) WA Munca “sub bici", frigul si foamea sint componenete ale unui regim de exterminare pentru acesti "robi ai stepei dobrogene" (Liturghie). Drumul de la colonie la santier este si el un cogmar, o Golgotdzilinica, fara. Sperantd de salvare, “sub indemnul scurt si greu" al gardienilor : * Pe drumul iernii, desghetat de pasi, mA tirii trist gi obosit, in gloatq, si-mi string la piept mantaua de ocnag sd-mi apar focul inimii de zloata. (Hibernare) 6 POEMELE CUMPLITULUI CANAL: Totul este dantesc. Un infern pémtnteap, creat cu grijd in “spiritul umanis- mutlui socialist", una dintre cele mai grosolane minciuni comuniste, un infern conceput de minji bolnave, criminale. Finalul poeziei este edificator : $i ninge sur ca peste-un cimitir din care mortii au iegit in gloate, gi-acum se duc pe cite cinci in gir, cu crucile mormintelor in spate. Dar speranta nu-i pdrdseste totusi, indiferent de caznele la care sint supusi detinutii de bestiile cu "stele gi trese": Noi tot aici cu radacini amare, parca nascuti din ghinda gi blesteme, noi tot aici, noi tot in agteptare sa prinda visul trup gi si ne cheme. (Noi tot aici) Multi s-au “dus prea devreme dintre noi". in Rugdciune pentru osinditii cdzugi intilnim un iad comunist, organizat "stiingific", tn aceste lagdre ale morgii. "Fumul rugdciunii’, "“tremurtnd tn grai’, se tnaltd pind la scaunul divin peniru cei ce-"au piecat cu rénile deschise", pentru.cei "prabugiti sub cisme gi sub norme", torturati si infometagi. Morgilor la Canal, devenii martiri prin sacrificiul lor, le VW“ Tnchida poemul Liturghie. In cimitirul de ostndigi / de la margine de tard, cei cézugi in lupia pentru libertate, “dorm pe cfte-un gir, | fara cruci, fara sicrie”. Nimic nu mai araté ca acolo ar fiun cimitir. Totul a intrat fn uitare pentru caildi, in timp ce “iarba inveleste iar, /trupul dezbracat de zeghe *. Dar, ca tn intreaga sa.creatie pe aceasté tema, Robert Cahuleanu nu renungd la convingerea ca va > veni o zi a dreptiitiiANDRE! CIURUNGA Miine poate va veni legea cumpenelor drepte. Doamne, nu mai zabovi, mortii stiu sd se destepte, $1 "fara va iegi pe lunci | sé-si adune mortii de sub glie" (Reinttinire ). $i totusi, pind la urmé, Spune poetul, Noi am tnvins, intuind acolo, in lagarele “cumplitului canal", vremurile de acum chid fara a pornit pe drumul izbdvirii de dictaturd. Supraviequitorii vor fi $i et prezenti la marele praznic : Venim spre viata limpeziti de plingeri si tineri de sub iernile ce-au nins, caci peste toate cite - au fost infrigeri, ™ he-am scuturat de moarte gi-am invins. Cu acest volum gi cu cel ce va urma (perioada 1959 - 1964), Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu) se impuneé ca poet al rezistengei, ca cel mai important ‘poet al celui mai cumplit genocid din tara noastré, petrecut la Canalul Dundre-Marea Neagré, conceput de Gheorghiu-Dej siclica sa cu ‘Scopuri evidente de exterminare @ adversarilor regimului comunist din Romania de atunci. Aurelian.I. Popescu POEMELE CUMPLITULUI CANAL —_—_—_—_—_—— Eee CANAL . Asa le-am scris Am scris aga cum prea putini avurd norocul meu de-a scrie gi de-a fi: neputincios in scrignete si ura gi neinstare inca a iubi. Am scris pe brinci, pe coate gi pe burta, tirindu-ma cu fiecare vers. Lumina lunii, uneori prea scurta, nu prididea s ma urmeze-n mers. Dobrogea mea cu spatii imobile = mi-a dat iluzii de pustiu Parnas, gi-un vagonet de tabla, pe rotile, mi-a fost si crud gi credincios Pegas. in loc de muze albe, diafane, venit-au iele, scorpii gi stihii gi-au stat cu mine noaptea de plantoane, otrdvuri noi sd-mi toarne-n insomnii. Pe file de pamint cit 0 mosie am pus lopata - uriag condei, avind alaturi cdlimara vie a singelui varsat de fratii mei. 9ANDRE! CIURUNGA Am scris pe lutul rogu la Mamaia, Pe piatra alba la Ovidiu - si pe lutul negru, inmuindu-I ploaia, la Tagaul, in fiecare zi. Cind spulbera iri stepa larga vintul cu mari primejdii pentru scrisul meu, ca si nu-mi zboare de pe ses cuvintul, puneam tampon anrocamentul greu. Asa i-a fost sortitul s4 apara Arti de-acum, pe care-o sloveniti, gi cititor sa-i fie prima oar fratescul meu popor de osinditi. Necunoscuti prieteni de departe;— curatei file dagi-i crezimint \ gi fineti minte cd aceasta carte a fost odati singe si pamint. 10 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Canalul Aici am ars gi-am singerat cu anii, aici am rupt cu diptii din sarin’, si-aici ne-am cununat, cu bolovanii, cite-un picior uitat sau cite-o mina. Pe aceste vai si dealuri dobrogene am dat cu veacuri inapoi lumina. _ “Amare bezne-am asternut pe gene gi le-am gustat in inimi rédacina. Apringi sub biciul vintului fierbinte, bolnavi gi goi pe ger gi pe ninsoare, am presarat cu mii de oseminte meleagul dintre Dunare gi Mare. Trudind, fliaminzi de viafa gi de piine, injuraturi si pumni ne-au fost rasplata. Sa facem drum vapoarelor de miine, am spintecat Dobrogea cu lopata. Istoria, ce curge - acum intoarsa, va {ine minte gi-ntre foi va stringe acest cumplit Banubiu care varsi pe trei guri apa si pe-a patra singe. 11ANDREI CIURUNGA » POEMELE CUMPLITULU! CANAL lar cintecele smulse din robie vor ctitori, cu anii care vin, in cartile pe care le vom scrie, 0 noua Tristie la Pontul Euxin. 12° Omul cu ladita In memoria aromanului Costea Omul cu ladija scormonea printre gine, jos, printre vagoane, si tirig, pe brinci, pe sub tampoane, piatra linga piatra aduna Slab era gi girbov i batrin, temnitile l-au adus de spate. N-a facut in viata lui pacate , ‘dar au prins de veste ca-i roman. $i i-au luat atigia ani din viaya cite degete la cele doua miini. Pietre i-au zvirlit in loc de piini, |-au batut gi l-au scuipat in faya. Mai apoi |-au dus cu sentinele " pe-un pamint ca iasca de uscat sila muncé aspra I-au minat si pe soare, si pe lund gi pe stele. Toi st4pinii minuiesc cuvintul tare cum e cremenea de jos, ca gi €a de greu gi de taios si necrugator ca iarna vintul. 13ANDRE! CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL a a Niciodata, nici o clipa sa nu stai, Si-am_s fac ladija pe din dou, sfichiul biciului te mind de la spate, gi-am sd pun gramezile pesechi, din sdraca gi pugina séndtate una pe mormintul {arii vechi, sd le dai, mereu si le tot dai. alta la hotar de far noua. Omul girbov se tira-n genunchi sd culeaga piatra uniforma. Fiecare ciorba costa cite-o norma scoas& din plamini gi din rarunchi. Dar purtind mereu pe sub vagoane gind acas gi la piatra gind, n-a sim{it nici trenul fluierind, nici cumplitul scrignet de tampoane. Si l-a prins acolo fierul greu ... Parca n-a curs singe, ci rugina, dar ladita i-a ramas in brate, plina, gi s-a dus cu ea la Dumnezeu. - Iaté, Doamne, ce-am adus cu mine : judecd-ma Tu, cel preacurat, c&ci acolo jos m-au judecat strimbii care-au dat cu barda-n Tine. Azi, la socoteala pietrei sparte, vor lipsi acestea citeva. Le-am furat gi le-am adus in faja Ta, caci pe toate le-am sfiingit cu moarte. - 14 1SANDREI CIURUNGA Tara, taruleand ‘Jara, téruleana mea, mult mi-i drag a te cinta. Zilele cum trec de-a rindul mi-ag trimite-n lume gindul gi pe vint, si pe furtuna, pentru zori de vreme bund, si pe frunza gi pe nai, si pe dulcele tu grai. Cit privesc in jurul meu, ies ca din pamint mereu fabrici aprige de fier ere fumegi spre cer. Fumul decd lenecd luna mi-o intuneca. Stelele, suratele, | s-au smolit cu toatele. | Soarele - pecingine, negru-i de funingine. Si din fabricile grele ies mormane de ofele gurese si jucduse, POEMELE CUMPLITULUI CANAL numai lanfuri gi cdtuse, pentru brajele voinice vinete de rangi gi bice, pentru gleznele purtate prin noroait desfundate gi pe drumuri neumblate. Din fruntarii in fruntarii, zi de zi zidesc zidarii. Nu zidesc in voia lor case mindre cu pridvor, nici palate strlucite, ci celule zabrelite. inchisori de cirdmida, pe badita s4-l inchida. Temnite de piatra uda, daca strigi s4 nu te-auda, daca plingi s nu te vada pasii care trec pe strada. Codrii, smulgi din temelie, iata-i suluri de hirtie inegrita fara vrere de-a tiparului putere. Peste tot gazetele isi trimit gtafetele sidin toate partile dau navala cArtile si cu scrignet gi suspin umplu fara de venin. 17ANDREI CIURUNGA De-ar fi fost hirtia asta, bat-o focul si napasta, pentru-atitea lacramatii cite-ar vrea sd faca fratii, codrii nu ne-ar fi destui, cu tot naltul bradutui- si desimea fagului. Frunza nucului amara, plugurile nu maiara. Pe cimpii nemarginite ies huidume lustruite, fara cai gi fara boi, fara inima din noi. Si cum ies, in urnia lor cregte griul galbior, griu inalt, cu spice pline, pentru gurile straine, pentru {rile straine. | C-aajuns aici strainul mai stapin decit stapinul, mai rom4n decit rom4nul. Pleaca griul gi secara, stafiile umbla tara. Pleacd verile bogate in camioane incarcate, pleacd toamne nesfirsite in vagoane plumbuite. . POEMELE CUMPLITULU! CANAL $irdmin doar ietnile _ sd ne-nghete pernile, l ‘gi ramin catusele si pindeascd ugile. $i ramine temnita s& ne frigd inima. 19ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL eee = Bastilia Inel de logodna Mina care-a strins de git se stringe ° : Inel de logodna, curat vinatd, in cintec de prohod. ~~ ca primul luceafar al zarii, A cazut Bastilia de singe : | din cel dintii ceas te-am pastrat si-a murit un veac pe egafod. prin toate jilavele (ari. Toate pietrele zidite in Bastilii Nu stiu din ce bulgare greu crapa, mai tirziu sau mai curind, de aur, te-a smuls faurarul, ca si facd loc luminii zilei. c& stai marturie mereu - Dar Bastilia noastra, oare cind ? cind singer viu inelarul. Si nu gtiu ce foc te-a calit, ce apa n-a vrut sd te sting, : de-mi arzi $i acuma cumplit 14 lulie, intre sirme cind pumniii incep sa se stringa. Inel de logodna tacut, zvirlit intr-o temni{a veche, de mult, de la primul sarut ne stim amindoi nepereche. Pe unde-i domnita de nea ce-{i poarta in deget ortacul, ce drum ne desparte de ea, ce timpuri mai lungi decit veacul ? 20 21ANDREI CIURUNGA Dar anii cei reci care cresc nicicum n-o vor rupe din mine, caci trei despre ea imi vorbesc : t cintecul meu gi cu thine. ' De-o fi sa ne pierdem tustrei, inel de logodn, nu plinge : pe luciul inelului ei vor arde trei lacrimi de singe. 22 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Asteptare Tubito, asta seara te astept cu stelele pe cer imbobocité—> si ca SA poti intra pe nesimtite, deschid fereastra care da in piept. Sa nu te temi cd sirma dimprejur va sfigia in ghimpi matasea rochii. Tu treci hotarul dincolo de ochii inveninati ai paznicului sur. Asa cum stiu ca poti veni acum esti o lumina numai, o parere, intruchipata toata din ticere cind pleacd magii sontnului la drum. Am varuit peretii cu argint, in aer simt aripi de libeluld si-acum presar garoafe prin celula cu bucuria cruda cd te mint. Aseaza-te ugor gi nu-ncerca sd rupi cu soapta armonia sfinta. Claviatura sufletului cinta cind o atingi cu-apropierea ta. 23ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL - Dar zorii bat in gene. Ma destept, acclagi gol din adincime suic gi ca sd pot ascunde tot ce nu ¢, inchid fereastra care da in piept. 24 Cea dintii incotro pe noapte si pe ger si descult pe cimpuri de zapada, cind tirig, cind pravalit gramada, dus de baionetele de fier ? mina rece inlemnind pe lemn trage tirnacopul greu spre glie. Vintul care arde pe cimpie ne-a cuprins pe toti ca la un semn. Dar aga-i - sau poate nu-mi dau seama ? Azi imi pare frigul mai domol. Sub cAmaga duc, pe sinul gol, cea dintii scrisoare de la mama.ANDREI CIURUNGA Reminiscente @arc {i-0 mai fide mine dor, cum {i-a fost pe vremuri totdeauna, cind scdeaji voi singure-n pridvor, doud fete blonde - tu gi luna ? Am plecat de mult si nu mai ce zefiri iji mai adie clinul rochii sau iti tremurd prin parul auriu - dar inchid pentru o clip ochii gi ma vad copilul altor ani, gi te vad cleva silitoare, cu intiiul "Te iubesc" pe sub castani gicu nota 10 la purtare. Amindoi in ierni aplecati sub lampa fumurie - doua haimanate de copii - hoindrcam cumini prin geografie. lar in toamnele cu scuturari de nuc peste paginile geometrici clare, « noi ghiceam cam incotro se duc unghiurile - drumuri de cocoare. 26 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Oare {i-o mai fi de mine dor cum fi-a fost pe vremuri totdeauna, cind gedeati voi singure-n pridvor, doua scolarite - tu gi luna ? in zadar am raticit in ceata ani intregi, intre oral gi teme. Altceva ne-a trebuit in viata decit dectinari si teoreme. Din atitia profesori gi profesoare =~ nimeni, niciodata, nu ne-a spus cum sa stringi din pumni daca te doare inima - si cum s-o {ii in sus. = ae In manualele solemmalcatuite-— de savan{i cu barbi si dioptrii, n-am gasit indemnuri potrivite pentru anii goi din pugcarii. $i-am cdzut pe drumurile viejii aparind in brate cite-un steag. - Tu gi tot azurul diminejii aji rmas departe peste prag $i din cind in cind primii scrisori ca venite de pe alti lume. leri gtiam si va trimitem flori, azi, doar. floarea singelui pe-un nume.~ ANDREI CIURUNGA Oare ti-o mai fide mine dor cum fi-a fost pe vremuri totdeauna, cind gedeagi voi singure-n pridvor, doud gtrengarige - tu gi luna ? fntr-o zis tirziu, ne-om intilni, girbovi gi batrini ca nigte moaste. Amindoi, cumini, ne vom privi si de-abia, de-abia ne vom cunoaste. Mina ta, odata alba, va purta aurul bra{arii jucduge gi zvicnind se va ascunde-n mina mea cu negterse urme de catuge. Ochii tai cei tineri vor fi stinsi, dar igi vor topi albastrul ghejii poposind in ochii mei - carbuni apringi, rscoliti de toate vinturile vietii. Si obrajii tai, obrajii tai sdrutati in ceasurilé serii _ N-or mai sti sd scapere vapai, ca in anii calzi ai primaverii. Ci sfiogi gi trigti se vor lipi de obrajii mei scuipati de ploaie gi incet gi greu gi-or incdlzi 7 catifeaua care-a fost vapaie. 28 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Vom porni spre alte zari apoi.. . . - Tu te vei opri in drum cuminte, urmarind, cu ochii mari i goi, mersul meu spre-acelasi inainte - Si-{i va fi cumplit de mine dor, ~ cum {i-a fost pe vremuri totdeauna, cind sedeati voi singure-n pridvor, dou fete blonde - tu gi luna. 29ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL Numai foamea ce-o simyim calci-n pas cu noi alaturi, din clipita cind iegim Mars fortat pind iar intram sub paturi. $i mars4luim mereu peste dealuri gi hirtoape, sub indemnul scurt gi greu = Cei care-am trecut pe-aici - Ia pe cinci gi tine-aproape ! duc si-n vis, pe sub pleoape, vorba aspra ca un bici : - Ia pe cinci gi tine aproape ! Ta pe cinci ! Sa nu fim trei in acelagi rind, nici gase. Pasii, ca de piatra grei, ard gi cauta matase. Tine-aproape ! Sirul lung se desird fara vrere, muschii nu ne mai ajung, n-are sufletul putere. Somnul nostru, izgonit de pe paturi tari de scinduri, de pistoale strajuit, trece ritmic, rinduri-rinduri. Boli cu radacini adinci se proptesc in baionete. Unii ne tirim pe brinci, altii ardem ca de sete. 30 31ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL MLE CUMPLITULU! CANAL MA can f Da, Wren ana f $i nu mai putem atipi, : “ tot trupul e rand flaminda, Nu ne putem odihni tot sufletul arde aci, mereu.harjuit de osinda - gi nu ne putem odihni... Noi nu ne putem odihni, pe rani ne culcdm gi pe oase. Zadarnic cercim a dormi pe coastele rupte sau scoase. Si nu ne mai stim aseza nicicum pe salteaua de paic, de parca urzici ar avea si pernele parca vapaiec. in spate ne taie un junghi, nici dracul nu poate si-I scoata, cupringi in acelasi triunghi : cazma, tirnacop si lopata. Noi nu ne putem odihni, prin somn mai deschidem o usi gi intra sfioase pe-aci neveste cu par de cenusa. Copiii, in scutec lasati, rasar cu ghiozdanc-otravite. Calari pe mirjoage vin frati vorbind de hambare golite. 32 33ANDREI CIURUNGA Pita! Pe.un mandat postal Maicuja mea, primeste ca pe-un dar acesti atginti cu sunet de osinda. Putini or fi, dar i-am platit amar, cu toatd tineretea mea flaminda. Singele cald pe care mi I-ai dat 1-am cheltuit ca pe-o nimica toata. O bund parte, darnic, s-a varsat sub tirnacop, sub rangi, sub lopata. Jar restul {i- trimit acum senin, s-1 dai pe piine gi sa-1 plingi la masa, cdci pentru mine mi-am oprit putin : SSS eae POEMELE CUMPLITULUI CANAL Aceste miini Prietene ce singeri ling’ mine, ia adi mina dreapta s& ti-o string. Dar numai dreapta si mi-o dai, vecine, c& tare m-am scirbit de tot ce-i sting. aes in stinga e gi inima, dar vezi, acolo inc& n-a ajuns veninul. Cind norii suri se cern peste livezi, noi mai pastram in inima seninul. Hei, degetele noastre noduroase au pietre scumpe de rubin pe ele din‘ranile ce-ajung pind la oase- si bataturi in jurul lor - inele. lar palmele ni-s aspre si amare ca un ogor intelenit de-un veac in care plugul s-a oprit sarac, putred in coarne, ruginit in fiare. Aceste miini, ingemanate foarte, aga cum trag acum acelagi jug, nu stii care coboara de la carte gi care-anume urcd de la plug. 35ANDRE! CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL ———_———— a POEMELE CUMPLITULU! CANAL _ Hristos a inviat pees _ s4-gi daruie{trup gi sd vesteascd marea airs Hristos a inviat ! ce va cuprinde toatd fara, miine. ell ssi Hristos a inviat peste santiere Pprecum peste carbuni invie para. De-aici va creste marea inviere ce va cuprinde - miine - toata tara. Hristos a inyiat peste lopeyi abia migcind in miini insingerate, a inviat ca in atitea dati sd ne sdrute fruntile plecate. Hristos a inviat peste spinari incovoiate aprig sub povara - acest Hristos care-n atitea {ari / a fost batut pe cruce-a doua oar. Hristos a inviat si pentru noi, sau poate numai pentru noi anume, sd ne deschida drumul inapoi spre cite-au fost - si vor mai fi in lume. Hristos a inviat biruitor, cum biruind vor invia martirii, cind peste zidul inchisorii lor va creste miine mugchiul amintirii. - 37ANDREI CIURUNGA Ne-a mai rimas ceva Nu ne-a mug ramas pe rand nici un leac, sintem saraci caegendarul lov. Istoria ne-au luat-o veac cu veac gi ne-au scuipat hrisov dupa hrisov. Prin geografie au trecut calari Si de pe hart ne-au furat, pagini, Carpati inalji cu aur in spinari gi Baragane rumene de piini. Flminzi au fost ca haitele de lupi, din trupul nostru de-au rivnit, au he. Ne-au stors lumina din livezi gi stupi gi laptele din aS ni I-au supt. ue Am sfigiat camiagile de in sd ne legim pe unde-am singerat, dar si de-acolo ni le-au smuls, haini, gi-am stat sub rani si-am ars si-am cangrenat. Din raiul nostru cald ne-au izgonit - Adami si Eve pe-un pamint batrin. ~~ Noi n-am gustat din marul pirguit, ) dar serpii (Ari i-am crescut la sin. ae 3g———_ POEMELE CUMPLITULUI CANAL Sintem s&raci gi goi - $i nu cersim, cu mina-ntins& n-am iegit la drum. De veacuri invagdm si suferim in agteptarea veacului de-acum. Sintem sdraci - dar tot ne-a mai ramas din vechiul cer, un heruvim de vis : in cartea vremii a facut popas o filé care incd nu s-a scris. Pe albul ei vom pune sloye deci, dind noi abecedare vechii (ari. - Si-asteapta dirz condeiele in teci gi singele asteapta-n cdlimari. 39ANDREI CIURUNGA Am 33 de ani Singerind pe colturoase cai, am urcat prin primaveri si toamne gi-am ajuns din urma anii Tai, anii mari ai ristignirii, Doamne. Leat ma stiu cu toatd firea Ta, leat cu fruntea ce-au p&truns-o spinii, leat cu mina care se-nchina de plingeau pe munte $i mislinii. Am gi eu 33 de ani, duc gi eu sub spini aceeasi frunte si aceleagi tilpi prin bolovani, crucea viefii cind 0 sui pe munte, Palmele Ia fel mi s-au crispat cind pe lemn m-au sfredelit piroane sila fel spre ceruri am Strigat : - Elli, Elli, lama sabahtani ! Tara mea, din piscuri de-o Privesc, iarasi m4 cufund in vremea ceea, Parca pe meleagul romanesc s-a intors prin veacuri Galileea. 40 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Vamesii ne vind cu gind hain sine mint in faya fariseii, = jertfa unui Dumnezeu strain, pe altare-njunghiati stau micii. Am gi eu 33 de ani si-am murit pe cruce ca gi Tine. Neamul meu de domni gi de {4rani m-a jelit gi m-a cuprins in sine. Dar cind lutul nostru, frematind, igi degteapta din adincuri pasii, simt deasupra-mi lespedea crapind gi aud, prin somn, cum fug sutagii. 41ANDREI CIURUNGA Cartea lui Cineva mi-a adus-o pe-ascuns, pe sub haina, ca pe-un steag tricolor, ca pe-o taina. La-nceput n-am stiut ce era: aripa de inger sau stea ? Dar simteamfarzind, lumina. ~ a, Am luat-o cu graba ciudata, cu miinile inca fierbingi de lopata, aga cum ludm piinea cleioas’ ori castronul cu ciorba la masa. O carte aici, printre beznele-adinci, cAzutd gi ea, ca gi mine, pe brinci. Cine i-a fost c4lduza gi cirma de-a trecut-o cu grija prin sirmai sd nu-i singere miinile, fata, ori inima calda ca viata ? Dormea sentinela cu ochi de ofel, Sau poate-a crezut-o cumva porumbel ? Stingaci, am ascuns-o sub pat ca pe-un lucru strain, de furat, apoi, mai tirziu, am purces dupa ea gi-am adus-o sub patura mea. 42 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Trudifi, osindiii dormeau in baracd, sdraci pe salteaua de paie siracd, numai €u ma stiam mai bogat decit ei, decit toamna din satul paringilor mei. Sub al paturii val patrundeau impreuna 0 raz din suflet gi-o raz de lund. La licdrul lor am privit-o ticut, ca pe-un vechi cunoscut. Avea foile rupte, zdrelite, murdare, de-atit colind din inchisoare-n inchisoare, prin umede ziduri, prin guri de z4brele, S-O soarba priviri ca privirile mele gi frunti ca a mea sa se plece pe jaratecul ei, in celula cea rece. Slovele sale de mult le stiam, iar cu cel ce le-a scris parca frate eram gi atit de al nostru-l simteam, incit, de-ar fi fost si-mi apara in ug, Lag fi prins binigor de catugi. gi numai din ochi, fara grai, i-ag fi spus : - Bund seara, Mihai ! Culcé-te-aici, lingd mine, c&ci locul acesta-i menit pentru tine de mult, de mai bine de-un veac, fiindcd domnului, ieri, i-ai fost frate sarac, iar sluga de azi o-nspaiminti si prin somn, stiindu-te Domn. 43ew oe Dar iat : la pagina gaizeci gi sapte soaptele cirtii n-au mai fost goapte ciscrignet gi urlet gi tunet, in timple ciocan cu rasunet, in inimd plesnet de bici, in palme si-n talpa furnici. Cuvintele tari au dat buzna din carte injunghiate de moarte, au scApat din cApestre, s-au izbit de pereti, de ferestre gi-au iegit in ograd’ deodata, citre gardul de sirma ghimpata, catre portile prinse-n zAvoare, cAtre blidele fara mincare, citre sunetul aspru de goarna cAtre carcera-n care-au murit asta iarnd ai nostri, cei multi, ferecati, cu lantul cit mina de brat, c&tre uneltele de pe gantiere, catre pamint fiere: | iy Lous Cine-a indragit strdinii Minca-i-ar inima ciinii, Minca-i-ar casa pustia $i neamul nemernicia. Se ficu mult linigte-apoi, cuvintele s-au tras inapoi, cumini in sicriul din carte, asteptind mai departe pe altcareva dintre noi 44 POEMELE CU ca iar s& le smulga din moarte Nici lund de-acum nu era, nici inima bund de stea, cAci norii cernisera zarea gi rece gi putred afara ploua. - Gornistul suna degteptarea . . . 45ANDREI CIURUNGA Rugaciune pentru osinditii cizuti Primegte, Doamne, fumul rugaciunii ce se inalj4, tremurind in grai, gi urcd pind sus, pe scara lunii, spre scaunul pe care stim cA stai. Ingenunchiati pe lanuri secerate, rugdmu-ne, stapine de apoi, s&-i vindeci cu azur si bunatate -pe dugii prea devreme dintre noi. & @ au plecat cu ranile deschise de sub inalte maluri ce se rup, cu visele din gind facute trup, cu rdnile din trup facute vise. Se B&B pina ieri i-am tot avut alaturi, au fost aici cu noi pe vagoneti, au dat tribut acelorasi lopeti gi-au ars de friguri sub aceleasi paturi. La masa cu castroane uniforme au luat si dingii ciorbele la rind, dar prabusifi sub cizme gi sub norme, s-au desfacut de lanturi mai curind. 46 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Primeste-i, Doamne, cum primesti tamiia, gi dacd-i culci in raiul Tau cu flori, 84 pui, ca pe morminte, doi bujori pe-obrajii storgi gi galbeni ca lamiia. In ochii goi, plecagi fird lumina, sddeste cite-un pui de viorea. Ei pot stropi toata gradina Ta cu cit au plins aici, pe rogojina. $i gurilor care-au strigat in strada c4 vin blesteme mari peste norod, mai cauta-le, Doamne, prin livadi cite-un cires intirziat sub rod. Fldminzi au lunecat spre cele sfinte gi de rugine poate nu fi-au spus, de-aceea Te rugim sa-i lagi, Parinte, sa bea din Calea Laptelui de sus. lar daca n-ai cumva destula piine, in loc de mamialiga ai putea sa le imparfi la masa luna Ta - gi sd zidesti o alta lund, miine. lar sfintelor c4zute-n rugaciune, mame, surori, logodnice, sofii, poarta-le pagii citre morfii vii sd le gdseascd gropile comune. 47“ANDREI CIURUNGA ————————————————oo Gi di-le tot alintul, toati mierea din fagurii nescriselor scripturi, izvoarele, pe frunte, din paduri, si din adinc, in suflete, puterea. ingenunchind in lanuri secerate sau la troije scunde de trifoi, se roaga, Doamne, intr-un glas cu noi, un neam intreg de frunti insingerate. S&rutd rana yrii cu senin gi miluieste-i cu odihna blindd pe cei ce-au dus a crucilor osinda si dorm sub dimburi fara cruci. Amin. POEMELE CUMPLITULUI CANAL Bunavyestire Prietene, vorbeste-mi despre viata cum despre pirgé mugurii vorbesc, atunci cind incd zibovind in ceata simt roadele prin sev4 cum vuiesc. Cu cit se lasd noaptea mai adincd tu cauta, cu ochi cercetdtori, cuvinte noi, necercetate inca, s-mi talmaceasca netraitii zori. Aici e bezna putreda gi rece, pe trupul gol musteste mucegai si-atit de lenes carul vremii trece de parc& muni il trag in loé de cai. Presimt cd arde undeva, departe, un foc la care nu m-am incalzit gi nu l-am descifrat in nici 0 carte, ci c4utind in palma l-am citit. Prietene, di-mi marea bucurie de-a sti placenta noptii s-o arunc, cuvintul téu necunoscut s4-mi fie Bunavestirea sufletului-prunc. 49ANDRE! CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL Gligore Faratara De-un car de ani ma tot numesc asa batrinii brazi pe care-i tin de neamuri, aghezmuind pe jos, in calea mea, cu lacrimi de ragina de pe ramuri. Cind ure pe munte, sus, printre pduri, aud, de sub a crengilor povara, cum ma indeamnd nevazute guri : - Ramii la noi, Gligore Faratara. Daca mi prinde-al Dunarii guvoi cu spume albe ce se sparg in valuri : - Gligore Faratara, hai cu noi! md cheamé glasul apei dintre maluri. lar cind pornesc smerit spre cimitir sa mai ingrop cite-un copil de ceara : ma trag de mind mortii mei in sir : - Maistai cu noi, Gligore Faratara. Privesc in brazda : plugul nu-ial meu. Fac ochii roata : nu-i a mea mosia, si parcd, Doamne, nu mai sint nici eu, nici Gheorghe, nici Ileana, nici Maria. 50 Vara cosesc - n-am piine la iernat, cresc iarna boii ca si-i pierd in vara si-mi cara hofii fara hat cu hat, eu rémin tot Gligore Faratara. MA uit spre cer, dar nu-t mai vad senin, °~ ag intreba - si nu cutez a spune : - Oare gi cerul s-a intors strain sau mi-e surat zarea de cirbune ? i tot agtept cu fiecare nor 84 se descarce-a ploilor pornire side pe fata dreptului ogor sd spele apa strimba rinduire. Apoi va scoate Duminezeu din sin hrisovul vechi, pecetluit cu ceara, sd-1 intdreasca iardgi de stpin pe robul sau Gligore Faratara. Voi sti atunci cd plugul e al meu, a mea cu toate brazdele mogsia gi voievod pe toatd holda eu si Gheorghe gi Ileana gi Maria; .. 51ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL Reintilnire S-ar putea s& cad pe-aici gi eu, ca gi alfii, ca atita lume. Semnul crucii undeva, un nume, gi pAmintul - negru si mereu. Va incepe somnul lung apoi, somnul fara loc gi fara vreme. Nici un pas pe-aproape sa ma cheme, nimeni decit viscole si ploi. dar cind {ara va iesi pe lunci $4-gi adune mortii de sub glie, voi primi tot neamul in solie. - Poate vei veni gi tu atunci. Albi ca 0 facere de bine, printre mii de cruci vei ratici, cu nelinistea cd nu ma vei gasi gi cu spaima ca vei da de mine. Dar cum ochii mei nu vor putea s4-{i mai iasd in intimpinare, voi trimite din mormint 0 floare s te cheme spre odihna mea. 52 Nu vom sti s facem nici un semn ci vom sta cuminte fata-n faa, tu, un joc de soare gi de viata, eu, un nume scrijelit pe lemn. Gi vei fi aceeasi din trecut, mai inaltd parca, mai subtire, adiind in par-o amintire gtearsa ca intiiul meu sdrut. Vei striga gi n-am sd ma degtept, vei strivi cu tocul mic t4rina, gi- nemaistiind ce faci cu mina - imi vei rupe floarea de pe piept. Je ‘Bz vei pierde-apoi in lume iar, pe cind eu, cel nesfirgit sub glie, voi simti pe buze cum ma-mbie vinul vegniciei, dulce-amar . . . 53.ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL $i ninge sur ca peste-un cimitir din care mori au iesit in gloate si-acum se duc pe cite cinci in sir, Hibernare cu crucile mormintelor in spate... Pe drumul iernii, dezghetat de pasi, mA tirii, trist si obosit, in gloatd si-mi string la piept mantaua de ocnas s&-mi apar focul inimii de zloata. Sub zare trupul s-a faicut covrig c&ci in adincul cérnii vidguite, in loc de nervi coboara serpi de frig, in loc de oase urci stalagmite, Pe cusma ninge vinat si tacut, zApezi topite mi se scurg pe piele, » bocancii, rupi in parti, s-au desfiicut si colcdie mocirla prin obiele. Sudorile pe trup mi s-au lipit, . c&maga - scoar{d - s-a muiat in spate. in fiecare mugchi cite-un cugit , aduce-o veste vietii-njunghiate. ‘Trec singur gi trudit gi duc in sin amarul plins al unei nopyi polare pe care zeii lutului pagin de-un car de ani o tilhdresc de soare. ‘ 34 55ANDRE! CIURUNGA Chiromantie Ww Aceste miini au fost odati @oi cind Je pierdeam prin parul tau de fata. Pe-atunci erau mai albe si mai moi gi nu stiau sa arda pe lopata. jn palma sting’ te Isai sé-mi cazi adeseori, cu-a fruntii vilvataic. Gare ma frige urma ei gi azi, sau numai focul ranilor ma taie ? Cu mina asta dreapta care-a vrut sd scrie basmul nostru de mai bine, acum, pe file putrede de lut, scriu cea dintii poveste fara tine. Privesc in palme gi m-ntorc scirbit de strimbatatea ce-o citesc in ele, cAci linia vietii curge linistit cum nu-i fu dat si curga vietii mele. Dar poate sus, in slava, Dumnezeu, cindva, la ora de caligrafie, a pus si mazgaleasca lutul meu vreun inger mic, ce nu stia sd scrie. .. 56 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Desprimavarare Cind vom iegi din bezna gi ruina si raze tari in ochi ne vor izbi, ii vom inchide poate - gi vom fi desfiguragi de prea multa lumina. Vom trece pragul spre surata viata impovarati, necunoscuti, livizi, cu amintirea roasa de omizi, cu bucuria vinata de ceata. Dar cum a lumii dreapta socoteala ne vor fi sters-o anii cei pagini, ca $-0 cunoastem iar, degi batrini, vom merge cu placufele la scoala. Pe drumul fara mame calauze ne vom ruga de-un ghiocel curat sd ne invete zimbetul uitat gi SA ni-l scrie fara greg pe buze. Jn inimi cind s-or sparge trandafirii vom zabovi privind la porumbei si vom citi acolo, printre ei, abecedarul proaspiat al iubirii. 57ANDRE! CIURUNGA eee nnn Din infratirea goimului cu zarea vom gti sa bem paharul cu azur, iar limpezimea cintecului pur ne-o va sadi in glas privighetoarea. Gi astfel, albi ca revarsarea spumii, cu zgura vremii smuls4 din rérunchi, vom spune crezul Tirii in genunchi si vom intra in primavara lumii. 58 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Daniil Sihastrul Ajuns in vale, pe un riu in spume, aga cum scris-a pana de poet, batrinul Stefan glasui incet cStre sihastrul ce-a fugit de lume : - Cind am simtit pe-al {4rii trup nepace M-am rasucit la Putna in mormint si-am rdsturnat cinci veacuri de pamint de pe pieptarul meu, sd vin incoace. Au mi sminteste ochiul ce se bate sau nu-mi ajutd mintea sa dezleg ? Hotarul drept vi l-am lasat intreg gi aflu-acum Moldova jumatate. Vindut-ati oare hoardelor de-afara, in tirgul vremii, una din mogii ? Eu nu cunosc pe lume avutii sd-mi poati pretui un colt de tara. Sau nu cumva pe platoge ofelul a ruginit prin sutele de ani, de-au spart z4gazul vechii mei dugmani gi-au slobozit din sulite macelul ? 59ANDREI CIURUNGA Atunci vor arde testele dugmane cu vilvatai de singe si de fum si nu va fi zégaz pe nici un drum sd ne opreasca iuregul, $tefane. De ce nu bate ceasul de vecernii in pieptul Putnei - clopot necuprins ? Au taci gi tu, batrine ? Sau fi-au stins faclia vietii, viscolele iernii ? | POEMELE CUMPLITULUI CANAL ————_—_—_ ee eee | | Si-ti vom zidi bisericd frumoasi cit se intinde cerul-coviltir, sa intre neamul tot sub patrafir ca sa-1 primegti, cuminecat, acasa. Tirziu abia, in noaptea de carbune, cu ochii grei de-atita nepatruns, s-a indurat sihastrul cu raspuns : - Maria Ta, eram in rugaciune. Ci nu pastra in inima sminteala, c4 nu plaiesii gi-au iegit din minti precupetind Moldova pe arginti, cum le-ai adus la cuget banuiala. Ej zac in lanturi, lingd haul marii, si trag in juguri puse de calai. Bicele ins& nu le fin ai tai si mina ce izbegte nu-i a {4rii. Potop cumplit de neamuri fara cruce se ndpustesc acum spre crucea ta, dar in zadar se-ncrincena sub ea c&ci € prea sus - gi nu pot s-o apuce. Maria Ta, insenineazi-ti faja, arcagii n-au uitat s4 dea la semn, ci doar agteapta chiot de indemn sd rupa lan{ul gi sd ia sineata. 61ANDREI CIURUNGA eae Desfigurare Jarta-mi, iubito, ca ma intorc altfel ca in visurile tale, fara scut in miini gi fara zale, fara firul basmului, s4-1 torc. Chipegs m-ai fi vrut in zori de zi, neinvins si ma indrept spre tine, dar abia m-am biruit pe mine si-am fugit si ma ascund aci. Ochii mei sint reci ca de ofel, un hulub in inima imi plinge simi-e pasul naclait de singe cu rugina lantului pe el. Nu mai stiu sd rid ca in trecut, nu mai pot s4-{i mingii mina buna. Pdrul t4u, adus ca o cunund, am uitat de mult sd-1 mai sdrut. Jarta-ma cd ma intorc ciudat s4-{i mai tulbur apa aminti Nu sint eu in negura privirii, ci strigoiul celui ce-am plecat. 62 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Daca vrei, primeste-ma. Ag sta si-mi dezghet o lacrima pe fata gi sd-mi scutur sufletul de ceati undeva, aici, in preajma ta. Rascolit de vinturi si zpezi, lasi-md, iubito, mai aproape, dar inchide-ti albele pleoape, rnile s4 nu mi le mai vezi. Te-am atins cumva fara si gtiu cd te-ai strins ca de inghetul mortii ? - Uite, plec din nou in haul sortii, c4ci in suflet s-a facut tirziu. Plec, iubito, ascuzind in sin steagul rupt de gloante si furtuna si privesc cum mina ta cea bund nu-mi mai face semne sd ramin .. .ANDREI CIURUNGA A patra toamna Au plecat gi rindunelele ...S-au dus... Parca flutura batistele pe cer, parca ne fac semne miini de sus gine cheama peste sirmele de fier. - Au plecat gi rindunelele ... S-au dus... Le privesc a patra oara de aci. Patru toamne tilharite de belgug patru nopti la rind gi nici o zi, patru ani de neputin{a gi de jug. - Le privesc a patra oara de aci. Au plecat gi rindunelele ...Se duc... Ele n-au peste aripi cdtuse. Vintul toamnei - credincios haiduc, le-a furat din {ara noastra de cenuse. - Au plecat gi rindunelele ... Se duc... Numai noi nu ne mai ducem nicdieri, parca ne-ar fi prins ingheturi mute gi-am rimas - imbatrinifi ndieri - aplecati pe cirmele cazute... - Numai noi nu ne mai ducem nicdieri . . . 64 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Cintee luminis- Cintec luminig z4mislit cu truda in celula uda noaptea pe furis, du-te printre gratii, calator de nea si aprinde-o stea ; ” Ia fereastra tatéi. Fara umbra teamei lasd-mi-te lin si mai smulge-un spin de pe fruntea mamei. In fogniri de trestii cu aripi de dor, mingiie ugor miinile nevestii. Ca argintul zilei zornaind curat, adu-i lingd pat jucarii copilei. 65NDRE! CIURUNGA NE Daca-ntreabi ei cum e pe la mine; spune-le cd-i bine, minte-mi-i cum vrei. Dar s& mugi turbat cind vei da de veste brazilor pe creste cit am singerat. $i urcind mereu, la intors, mii frate, sa-mi aduci dreptate de la Dumnezeu. POEMELE CUMPLITULU! CANAL Greva foamei Limba fiere gi cenusa, ochiul tulbure, viscos, mina piele, pulpa 0s, piinea - munte dupa usa. Sapte ceruri fara mana, sapte holde fara spic, sapte blide cu nimic, sapte zile de nehrana. Azi e luni, va fi gi vineri gi va fi dumineca. Gindul se cuminecd numai cu luceferi tineri. Nu fasole, ci dreptate, nu cartofi, ci lanjul frint, nu trite , ci pamint, nu mialai, ci libertate. Gura a racnit in sine : - Na-va singe, na-va trup, rupeti-I cu dinti de lup, beti cu sete de jivine. 67ANDREI CIURUNGA eee ns eee POEMELE CUMPLITULUI CANAL Mie dati-mi ale mele : casa ce-a cAzut in bot, holdele cu griu cu tot, largul cerului cu stele ! Magie Sufletul s-a sters in zare, nimeni... nicdieri...pustiu... numai temnicerul viu in celuld se fcuse tirziu, fluiera pe coridoare. intuneric gi frig. Era iarna. Lung, monoton, cenusiu, prohodea sub ferestre o goarna. Atit de singur ma simteam incit nici sinea mea nu mai era cu mine. - Cine-a venit si-mi tie de urit gi riciie in lemnul ugii ? Cine ? De undeva, de pe-al vremii coclaur, urca un copil bucdlat. Era intru totul de aur, cu ochi de safir nestemat. a Avenit linga mine rizind * sub patura aspra gi sura. Risetul lui, nu gtiu cind, parca-l purtasem insumi in gura. Am simtit cd ma legan apoi, trandafiri infloreau din rugina, din patura scutece moi gi puf unde-a fost rogojina. 69ANDREI CIURUNGA In loc de paianjeni viscosi, intr-un colt s-a fesut din beteala "0 mamé cu ochi mingiiosi gi-un prunc de lumina in poala. - Dintr-un vis netrait alburind, a venit si-un batrin in decor. Era intru totul de-argint gi-n ochi cu safire de dor. Glasul lui - glasul Miinelui meu - fognea ca un lan de porumb. - Am fost alt data gi eu am fost, nu stiu unde, de plumb. Dar cine-a suflat cu argint peste trupul acela coclit ? - fn leaganul cald, cu alint, copilul de aur, prin somn, a zimbit. De-odatd, un lang ferecat a scrignit linga usa din fata. Batrinul a sirit injunghiat gi-a fugit cu copilul in brat. in inima mea cit un bumb se oprise al anilor gir. Eram intru totul de plumb, doar ochii bateau a safir. POEMELE CUMPLITULUI CANAL ingropindu-ma insumi in sine © goarnd-mi suna a pustiu si pamintul venea peste mine greu, monoton, cenusiu .. . 1ANDREI CIURUNGA Liturghie Anii nostrif schingiuiti, anii crinceni te sapara, cimitir de osindifi de la margine de (ara. Ne-au adus'din inchisori, robi ai stepei dobrogene, s& impragtiem pe flori roua strinsd pe sub gene. i-am taiat peste cimpii drum cu trupurile noastre valurilor cenusii ale Dunarii albastre. Azi dormim pe cite-un gir, fara cruci, fara sicrie. - Pace {ie, cimitir fara nici o liturghie. Candelele nu ne ard, niu bat clepote de ruga, nu pazeste nici un gard, nimeni nu mai vrea s4 fuga. 2 POEMELE CUMPLITULU! CANAL Numai mieii, prin pustiu, pasc din trupul, citeodata, cine stie - al carui fiu, Cine stie - al c&rui tata. Ploua stelele cu har, luna ne trimite veghe, . iarba invelegte iar 7" eplil wupal dezbricat de zeghe. Miine poate va veni legea cumpenelor drepte. Doamne, nu mai zAbovi, Morfii stiu sd se degtepte, Anii nostri schingiuiti Stau de straja. Pace tie, cimitir de osinditi de la margine de glie ! yi}ANDRE! CIURUNGA Ajuté, Doamne De-aici, dintre sfinti gi jivine, cind umbrele serii se es, ma rog in genunchi c&tre Tine : ajuta-m4, Doamne, sa ies. Cum nu-mi poi intinde o mina, c&ci cerul e larg gi inalt, trimite-mi 0 creang batrind de mir, peste zid s4 ma salt. $i iaragi acolo, sub soare, lisuse, ajuta-ma Tu, s& birui in drumul pe care atita multime cdzu. Pe fata cu ochii de mura ce-a ris si m-a luat in desert, spalat de venin gi de ura, ajuta-ma, Doamne, s-o iert. Maicufei ce-a vrut si ma stie la casele ei nepribeag, ajuta-ma, Sfinta Marie, sa-i fiu batrinetii toiag. 74 POEMELE CUMPLITULUI CANAL lar (Srii cu faguri in nume, ajuti-ma, Doamne, mereu, s4-i cint bucuria in lume cu fluierul versului meu. Wes]ANDREI CIURUNGA — Primavara Duminicd ... linigte .. . soare, prin ierburi lumina de rai. Discret igi desface o floare potirul spre soarele-crai. in vechi cimitire masive invie lastarele noi spre cruci care-asteapta naive de-un veac, invierea de-apoi. Albastrele ape gi grele curg leneg pe cer valurind gi cele dintti rindunele vislesc printre ele venind. Duminic& ...soare ...vapaie... Lumini gi culori care cresc. in suflet noapte si ploaic si pusti mitraliere pindesc ... 76 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Proiect de statuie O, de-ag avea 0 marmora acum gi-o dalta buna de cioplit in mina, ti-ag indlta, femeia mea romAna, Statuie vie, pentru veac, in drum. Te-ag z4misli pindind cu ochiul mut intoarcerile noastre din prigoane, cum agteptau matroanele romane pe fiii lor, sub scuturi sau pe scut. Sau marturie te-ag 14a prin ani cu jarul urii dogorindu-{¢ buza, cum ai urit la Sarmizegdtusa gi-ai dat cu apa-n clocot in dugmani. Dar nu legenda moarta ar putea s4-i nemureasca chipul la rascruce, ci plinsul tau de astazi, de sub cruce, cind striga trupul neamului pe ea. Aga te-ag vegnici : ingenunchind : See, smerita ca bisericile {arii, cu sufletul amar ca unda marii gi tot ca ea, in funduri, clocotind. 77ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL In ochi ti-ag pune fulgere de sus, \, in pir toate furtunile si-ti creascd, | iar trupului, s4 nu se pribugeasca, i-ag da genunchii mamei lui lisus. Neimplinire $i astfel, la raspintie de drum, fi-as inalta statuie, s4 raminad cit neamul tot, femeia mea romana. _- O, de-ag avea 0 marmord acum... Coboara iar de unde te-am lasat, din piscul nins de ani al amintirii. Aici mi-e dor de tot ce nu mi-ai dat cind z4boveam la usile iubirii. Sub patura cazond te-ag chema s4-i mingii cenusia ei asprime, cu miinile ce le-am visat cindva Plutind pe-a frunyii mele stravezime. Fierbinte te-ag primi in asternut sd simt sub batatura grea a miinii - cind std absent plantonul si tacut - cum fug inspdimintati, in lituri, sinii $i ochii mari intoarce-i dacd pogi - fintini pe care parul sd fi-I scuturi, » = sd bea dintr-ingii insetayftog, —— LL dar numai ochii mei sd fie ciuturi. Cind frigul iernii bate fara rost * prin carnea care-gi blestema norocul, ; aici ag vrea s& fii ce nu mi-ai fost, cu gura calda aburind ca focul. 78 79ANDREI CIURUNGA | : POEMELE CUMPLITULUI CANAL ——E———Xx&£=_—x—xXxXx—X—X—XxXK———_—_—__—_—_—___— Visatul vis al celuilalt veleat $-a copt in trup, in ceasul rastignirii. Coboara deci si-mi dai ce nu mi-ai dat, cind te cergeam Ia usile iubirii. Tara mea Tara mea de dincolo de tara cu privirea umedi de jind te-am purtat in mine pribegind, ca pe-o flacdra ce arde pe comoara. incd din pruncia mea de aur m-am $tiut cu tine cununat, dar te-avrutalei met gd Lé~a 4 ural nesatula poftd de balaur. i De-am strigat apoi cd egti a noastra tindrd, intreaga gi pe veci, m-au inchis intre peretii reci gi mi-au pus zbrele la fereastra. Azvirlit in temnita dugmana gem ades, insingerat de fier gi-atunci pun cite-un crimpei de cer din seninul tau - bandaj pe rand. Foamea cind imi casca noi abise, vine cite-un pui de cozonac ce-a crescut, ca mine, pe Bugeac, trupul sd mi-I sature prin vise. 81ANDREI CIURUNGA Tara mea de dincolo de ape, daca sovai in credinja mea, simt cum imi trimifi, vinjogi s4-mi stea, toi stejarii din Orhei pe-aproape. Cind imi dau tircoale bezne grele, lilieci cind se izbesc de grinzi, numai tu prin noapte imi aprinzi policandrul Nistrului cu stele. Zgribulit in hainele vargate astazi vintul iernii il ascult. Hora noastra a murit de mult, frigul mugca talpile-ngheyate. Dar pindesc la drum o primavara sa intindem iar din prag in prag, hora mare sub acelagi steag - fara mea de dincolo de tara. POEMELE CUMPLITULUI CANAL Prietenie Aici e totul negru gi sarac : baracile de scinduri unde stam gi cerul surd spre care blestemam, lasat pe sticla geamului opac. E negru gi murdar, varsat in blid, un polonic de zeamé fara gust gi singele ce fierbe ca un must cind toamnele in trup ni se deschid. E neagra apa strinsd din noroi gi piinea cu-aluatul nedospit - si-i negru tot pamintul ravasit, purtat in piept de-al roabelor convoi. Dar tu egti alba. Alba ca un zbor de mina de iubita care cheama, ca peste leagan un suris de mama, sau ca genunchii lunii pe covor. Te vad cum vii, in iarna fara foc, cu glasul cald tinindu-mi loc de sora, ° cind ne striveste fiecare ora a timpului ce staruie in loc. 83ANDREI CIURUNGA Ades ai frint in doua piinea ta sa-ti fiu partag la cina cea de taind si uneori te-ai dezbracat de haind ca si-mi acoperi pieptul gol cu ea. Pe drumul lung gi greu de-am singerat si rani adinci de-au inflorit in mine, {i-aim rupt cdmaga toati de pe tine si ranile trupesti mi le-ai legat. Cind in credingi ma simjeam invins gi tulbure ca fundul de fintina, intotdeauna mi-ai intins o mina ce mi-a pindit cdderea - si m-a prins. Bogata ca un zumzet de albine si bund ca un inger nevazut, prietenie sfinta, iti sarut condurii care merg pe ling mine. * POEMELE CUMPLITULUI CANAL Ceahlau Jon a vazut ast noapte un vis dintre acele ce aprind lumini pe fata si l-a spus cu sufletul deschis tuturor, cum spui o bund dimineata: _, "i se ficea ci pe wassgimsl de gria—~ 4 EPA E veneau despletite puhoaie, turbau ca scdpate din friu, umflate de vint gi de ploaie, in valuri nebune ca hoardele hune, prin sparte fruntarii urlind ca tatarii. De sus a minie tuna, de jos, tinguire prelunga, cerul spre gesuri venea, pamintul urca sa-] ajunga. Si apele, tot mai adinci, vuiau ca 0 mie de iaduri, smulgeau de pe crestete stinci, tdiau peste granite vaduri, 85* ANDRE! CIURUNGA ~ stihii ale lumii in volbura spumii, uriage ca vintul, sa piarda pamintul. Jon le privea ca destept cum vin desfacute la vale si dirz, cu Ioana la piept, le-a stat fara preget in cale. inti i-au smuls casa din loc, in urma, plavanii si plugul, ogoarelor fara noroc le-au ters ca din palma belgugul gi nu i-au lasat in ocol decit locul gol, c4pastrul gi jugul. Apoi au trecut catranii, cu spume de singe pe valuri, incet, mai incet spre cimpii gi seci, tot mai seci intre maluri. Cerul acum pusese strai de azur, vintul prin mun{i igi priponise goana gi peste tot culcatul dimprejur stateau inalti numai Ion gi Ioana, vii ca izvoarele, drepti ca altarele, mindri ca soarele. POEMELE CUMPLITULUI CANAL Si-au mai ramas de-asemeni in picioare, neclatinati in furia veleatului, Ceahtiul yar zugravit pe zare, gi-n vale biserica satului ... 87ANDREI CIURUNGA FILE DE POVESTE Rog imparat Mat&hdlos, neindurat, brutal, Strivind sub talpi pamintul cu povara, are-o caciula hat, cit un Ural, si-o cizma si-mi incapa toata fara. fl simt duhnind a singe gi-a rachiu, pe unde umbla colcdie baltoace si url lupii vremii a pustiu cind igi porneste haitele incoace. Salbatec gi fudul, ar vrea acum, cind zorii lumii inca intirzie, s-mi strimbe matca neamului din drum ca apa ei sd-i curga pe mosie. Fliminzila Neindurat la din{i gi la minie, cu necuprinsul pintecului-beci, el gilgiie la praznice o vie si-nfulecd o turma de berbeci. Ca oaspe, nepoftit pe nici o sirada, il vad acum - licust - pe romani, 88 POEMELE CUMPLITULUI CANAL le desrodeste zilnic 0 livadad si cite-un bardigan, pe ceas, pe piini. Privifi-1 : rasturnat pe rina stingd si rigiind la umbra de copac, isi mistuie, in pacea lui nating’, tot rodul {arii mele pe un veac. Gerila Cu parul umed despletit in ceata cind igi porneste viscolul turbat, ii tremura in piept un sloi de gheata gi fururi mari in barb i se zbat. La geamuri sar cotloanele cu gloata si cautd cu spaima citre cer. deasupra lumii crapi Detunata iar jos plesnegte Dunarea de ger. Cu cit igi umfla foalele mai tare se face tot mai rogu in zadar - si moare de necaz ci nu-i in stare si-i sting’ (Zrii focul din altar, Strimba-Lemne Vuiesc batrinii codri din rarunchi cind intra cu securea Strimba-Lemne. Cu rani pe trup - nevindecate semne - se prabugesc stejarii in genunchi. 89ANDREI CIURUNGA — ee Dumbrave Rosii, sterse ca de plug, igi dezvelesc gangrenele la soare, pe cind in trenuri lungi, uruitoare, se duc feciorii ghindelor in jug. Zadarnic strigd dupa ajutor din mii de frunze tinere padurea. - Atunci abia se va opri securea, cind se va fringe coada de topor . . . Sfarms-Piatrs fn loc de unghii, scoabe de ojel, in loc de puma, ciocanul cu povara, s4 sparga teasta muntelui cu el gi-n maruntaie sd-gi infigé gheara. Ascos galeti cu aur din destul, argintul l-a pornit in patru care gi ca sd scurme tot mai nesatul aduce tot mai multe buzunare. Gi-atit de-adinc igi sfredelegte loc cu foamea lui de fiari hdmesita, incit pe-alocuri scapa limbi de foc din inima pamintului, ranita. Tleana Cosinzeana Gerild i-a suflat de mult in foc, nu i-a ldsat nici vreascuri Strimba-Lemne, 90 POEMELE CUMPLITULU! CANAL si-acum igi face Flaminzila loc s-i fure piinea din cuptor pesemne. in deget nu-isclipeste vreun inel, nici diadema arcuind pe frunte, Aci Sfarma-Piatra i-a luat cu el tot aurul adincului din munte. Dar cind se culc& genele duios gisomnul pur ii limpezegte zarea, visind logodna ei cu Fat Frumos, igi logodegte visul cu-asteptarea. Fat Frumos fn frigul umed din celula sa priveste lung spre gratiile grele. O, de-ar avea acum macar o stea din cite ard pe cer, peste zabrele. Pieptarul de ofel a ruginit, in coif se string paianjenii spre seard, cumplitul palog s-a facut cufit si taie piinea veche si amara. jn suflet rand grea is-a deschis : , - Pe unde-o fi Ileana Cosinzeafa ? $i gindul astfel inflorit in vis “> A ji sfredeleste, in trezie, rana. Alb fmparat il stiu voievodind sus, pe Cehliu, 91ANDREI CIURUNGA adinc in Olt gi larg peste cimpie, in pumnul strins eu sete de flicau, in pieptul fetei cuibarit sub ie. Pe crestele cu vulturii stapini igi tot adund oastea intocmita din brazi, stejari, jugastri gi romani, calari pe-un vis ce scurma din copita. Si-n agteptarea marelui soroc pindegte semnul ce-i va da de veste sa mute matca neamului la loc $i Sd se-ntoarca iardgi in poveste. POEMELE CUMPLITULU! CANAL Aici e toata tara Pe dupa ziduri negre adunata, cum brazii gi-i aduna codrul sur, std fara noastrd, vesnicd gi toata, cu temniceri gi lanquri imprejur. Tot singele care-a hranit secara s-a strins aici, din cronici pind azi si arde-acum ca focul in obraz cind gerpii umilingii mugca fara. Aici sint toate : doinele gi hora, risul de ieri gi scrignetul de-acum, logodnica din poz4, mama, sora, gi carul tatii scirjiind pe drum. Aici e toata harta {ari mele : un Caraiman de doruri, nevazut, un Nistru care spumega vindut gi-o Dunare de lacrimi gi de stele. Se rup din cartea vremii voievozii cu mersul gui in straie de ocnagi, si-aga cum trec, prin maracini gi bozii, istoria se clatind de pagi. 93ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULU! CANAL Aici ¢ gura care cheama plebea sa-gi afle razvratirilor sdlag, de parca glasul adormit la Tebea S-ar fi intors pe cimpul de la Blaj. Bal mascat Aici e neamul tot, ca un ciorchine Strivit sub teascul vremii, bob cu bob. - $i fierbe azi in tain mustul rob, sd curga slobod vinul {arii, miine. Din hirci care-au uitat de mult a ride, din inimi ce-au iubit in alt veleat, noi am incins la curtea mortii hide un permanent gi tragic bal mascat. Sintem ciudati, dar nimeni nu cricnegte ci ne privim seriogi, cu ochi cuminti cind facem cite-un gest care vestegte c4 miine chiar ne vom iegi din minti. Obrazul nostru nu ¢ cel de-afara ? caci fardul vremii l-a brazdat adinc, aci cu rosii rinjete de fiara, aci cu albe zimbete de finc. a Gi i Gi purtam o singurd grimasd 7 cind singeram sub zdrentuitul frac gi-un singur zimbet otravit la masd cind scoatem din tarite cozonac. Sojia mea, uscatd ca 0 moaste, ma cheamé pe la usi staruitor, “se uitd lung gi nu ma mai cunoaste, c&ci port pe fata masca tuturor. 94 95ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULU! CANAL Me-A- Sudalma grea aes inflorit cuvintul si-i cel mai cald alint de pe Ja noi. Cu ea ne invelim cind sufla vintul si-o incaltim pe ploaie si noroi. * Avem orchestre inc& nestiute : din nervi ne facem strune sub arcug gi ranile ni-s parca alaute ce pling in sarcofagele de plus. Tirziu, pe sub festive lampioane, porneste dansul mortii pe cdrari si umbrele valseaz4, diafane, in spasmul arcuitelor spinari. Obrazul nostru nu e cel de-afara, oglinzile zadarnic le strivim, c&ci toti purtim o singura povara pe fetele ce nu ni le mai stim. Dar ca s& poatd multi s-o recunoasca atunci cind vine printre noi discret, doar moartea mai strabate fara masc4 gi ne invita goal la balet. Sint ultimele ceasuri Scrisd in anul 1953, la sistarea lucrdrilor de la Canal. Sint ultimele ceasuri de osinda cind muschii frinti cu greu semai innoada. Singele viu, ce ni |-au stors sa-l virida, igi las4 cei din urmé stropi sd cada. Balaurul de ieri abia mai suie pe drumul sterp ce-I duce c&tre moarte. Ar sta cu coada-n Dunire - si nue, ar bea din apa marii - gi-i departe. in siruri lungi de trenuri funerare se duc mereu uneltele vragmage. Lopeti subsiri ca nigte domnigoare ce ne-au atins cu buze ucigase. Cazmale ascutite ca securea in care-ades intepenea piciorul, in timp ce gindul colinda aiurea gi viscolea cumplit in suflet dorul. Semetele, pe vremuri, tirnacoape igi pitulesc grabite luciul cozii daca le-aduce trenul mai pe-aproape, pe unde-s mortii nostri gi schilozii. 97ANDRE! CIURUNGA Se duc excavatoare necuprinse ca niste hoituri antediluviene si roabele marunte fug invinse cu cite-un plinset inutil sub gene. Convoaie de vagoane basculante se tem de toate-aducerile-aminte si-ngenuncheazi triste pe turnante de parca cer iertare pe morminte. $i zboara repezi garnituri ca vintul s& ducd lemaul, pietrele gi fierul, lasind in urma zdrentuit pamintul si proaspat gi curat ca roua, cerul. Balaurul, cu gura lui flamind, igi suge gol veninurile toate, ar sta cu coada-n Dunire, la pinda, si-ar bea din apa Marii - si nu poate. ~ Sint ultimele ceasuri de osinda . . . 98 POEMELE CUMPLITULUI CANAL in satul nostru In satul nostru, azvirlit pe-o coast din mila unui creator pagin, invinetite suflete adast cu spaime negre aciuite-n sin. Orbite goale de-o privire calda au putrezit sub toamne si zipezi, dar lacrima fierbinte cind le scald dezgheafa dor de veri gi de livezi. le se duc gi vin intoarse cu-aceiagi pagi ce singerd gi tac, iar buzele de sete ne sint arse c&ci ne-au secat fintinile de-un veac. Strigoiul foamei urla prin cotloane gi cuib temeinic gi-a facut in pod, de parc miini streine si dusmane ne-ar fi dat foc hambarelor cu rod. Prin satul nostru n-au trecut vreodata fogniri de rochii calde de femei, noi n-am jubit cu trupul nici o fata gi n-am visat de mult sub nici un tei. 99ANDREI CIURUNGA Ci doar in nopti ferite de ispite orinduim in suflete, frumos, biserici care-asteapta nezidite a doua inviere-a lui Hristos. Un gard ghimpat ne paste vicleneste, noroi in inimi, in opinci noroi, si-n loc de ciini, prin noapte, ne pazegte cite-o cjea cu fevile spre noi. Dar cind invie luna peste zare, in satul nostru strimb, chircit gi slut, mincate de rugind gi-asteptare, doar sabiile-n vis se mai ascut. Colonia Coasta Galegului 100 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Cintec de leagiin in noaptea Craciunului Sufletul-copil de altadata s-a trezit in noaptea fermecata. S-a trezit cu ochii de margici gicu pumnii inclegtati de fricd, Tatacind cu degetele roze dupa steaua cu lumini si poze. Dar zadarnic cearca : steaua nu-i, Mosul a plecat in drumul lui gi-a lsat, ca un amar descintec, numai somnul leganat de cintec - cintecul de leagan fara mama s4-i inchida ochii argi de teama : Nani, suflet de zipada, lasa genele s4 cada. Lasa fruntea, ca o unda, intre perne sd se-ascunda, c&ci in lumea asta rea nu mai arde nici 0 stea. Stelele de sus, din slava, au baut pe rind otrava. Stelele de-aici, de jos, dau cu bulgari in Hristos. Steaua magilor, albastri, 101ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL a fugit de la fereastra i Tremurind cu ochii de margicd gis-a dus pe drum in sus | sicu pumnii inclegtati de frica, sa se-nchine lui lisus sufletul-copil de altadata undeva, spre alt norod, s-a intors in noaptea fermecata. unde n-a ajuns Irod. Sti @aciunul sur in tinde gise teme sa colinde. N-are mir, n-are covrig, numai foame, numai frig. Brazii cu gateli gi nuci s-au facut pe dealuri cruci sau sicrie in mormint, sub trej stinjeni de pamint. Nani, suflet de zipada, lasa genele sd cada. Las4 fruntea, ca o undd, intre perne s4 se-ascunda, las& inima sd bata pe sub scutece de vata, las& trupul si adoarma nepindit de nici o arma. " Cintecul de leagin fiird mama lin inchide ochii arsi de team gi prin somnul leganat de cintec stdruie amar ca un descintec. Mogul a plecat in drumul lui, steaua sus rasare - steaua nu-i, gi zadarnic degetele roze cautd spre ingerii din poze. 102 103ANDREI CIURUNGA Noi tot aici Trec primaveri cu flori la subsuoara, in struguri mustul toamnele gi-| suie, se cern zapezi a nu gtiu cita oara, noi tot aici, noi tot batuti in cuie. Ne cresc orfani copiii pe colclauri, nevestele ca finul se usucd, rasar din mame stinjenei gi lauri, noi tot aici, noi tot cu dor de duca. Parca n-am fost in lume niciodata .. . Duminecile ne-au uitat gi ele, prietenii prin circiumi se imbata, noi tot aici, noi tot dupa zAbrele, C&tui de nuferi ard in rugaciune, pe sub salcimii infloriti trec fete, batrine viori intineresc sub strune, noi tot aici, noi tot in baionete. Tigeiul nostru spumega in sonde, scot muntii saci cu aur la lumina, cresc cozonaci pe cimpurile blonde, noi tot aici, noi tot pe rogojina. 104 POEMELE CUMPLITULUI CANAL imparaqii cit sapte fari intr-una se clatina, pindite de cenuge, stapini ai lumii au muscat {arina, Noi tot aici, noi tot intre cdtuge. Cu alte poze vine-abecedarul, iar geografia alte harti aduce, istorii noi agterne cronicarul, noi tot aici, noi tot batuti pe cruce. Noi tot aici, cu radacini amare, parca nascuti din ghinda si blesteme, noi tot aici, noi tot in asteptare, s& prinda visul trup gi s4 ne cheme. 105ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL - a Si umbre de mame venindu-le-aproape, pe malul inalt, se vor fringe de dor. Vor izbi militienii cu cizma-n pleoape : Vorbitor - Banditule, scoala cd ai vorbitor ! $i-adinca va creste ticerea din ape, ) din ape - sau poate din singele lor... Ar fi timpul sd stm ling’ foc, s4 iubim cite-o fata de griu cu privirea albastra, sd scriem poeme sau cri sd citim la lumina ce scade treptat in fereastra. Pe masé, paharul cu ceai sau figara > s-gi urce spirala caldurii am vrea. Tirzie pe dealuri si fumege seara, luceafarul palid sa licdre - abia. Dar intinsele noastre cimpii doborgene ne ard peste fata cu plesnet de bici, > pe cind visul musteste amar printre gene : 7 - Batrinul Danubiu va curge pe-aici. Va curge cindva, peste ani, peste vreme, cu apele tulburi de crincen tumult, iar undele sure vor sparge blesteme , din guri astupate cu pumnul de mult. Stravechi amintiri vor iesi din morminte si-o clipa vor arde pe-o creasti de val. Acolo, sub mil, vor ramine-oseminte - toti mortii de-acum, risipiti pe Canal. 106 107ANDRE! CIURUNGA Blestem pentru casa dugmanului Construind locuinje pentru familiile securigtilor Noi, robii ieftini, cumparati cu suta, te-am ridicat din piatra si ndmol, si-am smuls cu palma spinii gi cucuta sA-i facem loc pe baraganul gol. Betonul urii noastre fara nume fi l-am turnat intreg la temelii si fiecare zid al tau anume 1-am tencuit cu singe pe mistrii. Am stat sub bici, pe brumé gi pe roua, mesgtegugind cu var si cu vopsea si-am zugravit pe zare cas noua, in timp ce casa noastra putrezea. Acum, te-am ispravit. Noi, cei cu truda, nu mai avem ce cduta aici. Te mai privim din drum, cu toata ciuda, sine intoarcem sub acelagi bici. Stapinii tai de miine au sd vie cu pasul sting orbecdind nomad, dar nu le-astern blestemul pe hirtie, ci-l scrijelesc pe usa ta de brad : 108 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Din zidurile tale sa strabata la miezul noptii, gemete stravechi, gi dugmanii sd vrea si si nu poata sa-gi mai indese pumnii in urechi. {n fiecare ceas si le risard din cei ucisi de ei cite-un strigoi si climpnind din oase sa le ceara cu mina-ntinsd, singele-napoi. Pentru atitia morti citi nu cunoaste istoria - te blestem astazi eu sé pian inainte de-a se nagte toti pruncii zAmisliti sub cortul tau. Ca de suflarea fioroasei ciume sa fuga toti de tine pe pustii gi sd ramii la margine de lume cu hornul ingropat in balarii. Aga te blestem, casa ridicata cu miini de rob din piatra gi nmol : de vinturi gi de ploi imprastiata, sa lagi in urma bardganul gol . . . 109ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL Sora poezie Sora geamini si bund, iar ne-am intilnit aici. Fost-ai lampi, licurici, gi-ai ajuns acum furtuna. Greu incerc sa te privesc, te stiam si nu mai s¢meni._ Degi umbli printre oameni, prea ai mersul nelumesc. Parca nu mai esti asa cum erai pe vremea ceea cind imi infloreai aleea primei intilniri cu ea. Calda te simteam in trup, alba in lumina serii, umbra daruind, ca merii, sau lumina, ca un stup. Tat4-te acum : vuind, vii de jos, de nu gtiu unde, lave rascolind afunde, dingi de cremene scrignind. 110 Smulgi stejarii de pe hat, hauri adincegti in ape, norilor le esti aproape gi pamintului firtat. Te cuprind si nu te-ncap, straniu ai crescut in bezne. Teri imi ajungeai la glezne, astzi mi-ai trecut de cap. R&coroasa ai batut pe la inimi, sub zavoare sica unda din izvoare ai intrat - gi te-afd baut. ‘Ochi ce nu te-au intilnit niciodata, nicdirea, daca ti-au vazut privirea linga tine-au poposit. Sori geamini si bund cu coditele perechi, clopotei pe la urechi adiind a veste buna, Slava tie, cea de - acum, stind inalt& in picioare, cdci cu piine gi cu sare veacul {i-a iegit in drum. 111ANDREI CIURUNGA Libertate Te-ai rasucit cu pumnii gi cu coatele si-ai sfarimat otelele zivoarelor , s4-ti incrustezi prin veacuri nestematele pe purpura de singe a popoarelor. Cind bezna lumiif igi musca luminile gi lupii suri iti stapineau mosgiile, ji-ai sem&nat pe sub pamint gradinile s& izbucneasc& peste ani cu miile. Cu dintii stringi sub inclegtarea ghiarelor ai ars pe ceara fruntilor - lividelor, de jos, de pe intinderea Saharelor gi pind sus, in virful piramidelor. Cindbe Loira apasau castelele sau burgurile pe grumajii Rinului, priveai din umbra zidurilor stelele si agteptind sa cregti, scrigneai seninului. Cind peste veacuri se racise soarele si patrundea in trupuri gheata fierului, aga {i-au scris pe frunic ursitoarele, sd cazi sub ghilotina Robespierrului. 112 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Dar te-ai sculat din pulberea pamintului, {i-ai sters cu palma singele obrazului Si-ai ridicat miimile cuvintulil 44.7, 2 8a fulgeri pe cimpiile Izlazului. a @ Acum, oricit ti s-ar umfla pulpanele nu poti cuprinde toat cugca robului, cSci prea se duc in laturi meridianele purtind - mirgele - lacrimile globului. Cicalendaral igi intoarse filele pe care nu stau scrise sirbatorile gi pun sub pernd busuioc copilele prin somnul vinat s4-{i viseze zorile. igi trag feciorii peste ochi ciciulile, pe sub chimire fulgera cutitele gi - agteapta dirji sd ia in piept celulele gi s& le sparga murgii cu copitele. C&ci tu razbesti cu pumnii gi cu coatele si sfarimind ofelele z4voarelor, iti increstezi de-a pururi nestematele pe purpura de singe a popoarelor. aiaANDREI CIURUNGA Jucdrii Jn atelierul de timplarie al coloniei, se lucrau jucdrii pentru copiii securistilor Din cozi de tirndcoape si lopeti, din fiare de cazmale ruginii, care-au sdpat la temelii de vieti, fac astazi osinditii jucarii. Lemnul privit cu ura pina ieri a inflorit un zimbet de ocnag pe fafa rivagit de dureri, in neribdarea mersului din pasi. Unchiagul cu mustata de porumb Priveste lung cAlujul de pe roti si-o lacrima se lasa, ca dé plumb, din amintirea dusd la nepogi. Un tata cu privirea viorea stringe la piept papusile pe rind. O fi avind gi el pe undeva un inger de papusa surizind. Tar intr-un colt, vecinul meu de pat . din brad ciopleste palos de ofel ca sd reteze miine, insetat, un cap pe care-I stie numai el... 114 ' POEMELE CUMPLITULUI CANAL —_—_—_____ eee Noi nu tacem Cu dingii stringi de aspra suferinga urcdm pe brinci Golgotele, cidem, ne ridicim scrignind de neputinga siiar ne pravalim - dar nu tacem. Pe-a {arii noastre darnicd mogie tirim, de-un car de ani, acelasi jug. Cum oare si ticem cind de sub glie racnegte osul dezgropat de plug? De-a lungul zarii noastre de cdrbune paharul plin ne-am invafat sd-1 bem, dar gura gtie/bine-o rugaiciune gi-o geme printre dinti, cAci nu ticeni. Cum sa tacem cind fiecare ghind cazuté din stejarul secular se-ntoarce din adincuri s4 cuprindd tot plinsul (Ari intr-un nou stejar ? Noi nu tacem, cdci urld de pe roata in trupul nostru, oase ce s-au frint gi strigd morfii ce-au tacut odata cu gura calda plind de pamint. 115ANDREI CIURUNGA De s-ar surpa in ceasul umilintii Pe toate-aceste guri cite-un Negoi, 1am sfarima necrufatori cu dinii gi-ar da navala racnetul din noi. Urcdm Golgote aspre de credinta, venim spre piscuri tari, ingenunchem gi iar ne scuturim de neputinti cu pumnii strinsi in trup - dar nu ticem. 116 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Si pentru noi $i pentru noi’se vor desface miine lumini ce dorm in negura acum si vor veni grinare mari cu piine gsi munti cu sare s& ne-agtepte-n drum. $i pentru noi vor cregte sub ferestre aldmurile trimbifei de-apoi gi bucurii sc4pate din cdpestre vor galopa curind gi pentru noi. Cind prima stea va sageta abisul si va trimite-un simbure de foc, se va aprinde ca un rug tot visul pe care-I tinem astazi sub obroc. Istoria, cind va iesi din pagini si va zvirli cu pietre gi cu brazi, vor fumega Sodome gi Cartagini pe locul unde-s temnitele azi. Si pentru noi, in seri de primavara, vor inflori salcimii pe alei gi miini abia visate de fecioara ne vor pluti pe timple - porumbei. 7ANDREI CIURUNGA $i pentru noi va ride cite-o casi cu risul alb al tincilor ce cresc - $i aromind vor aburi pe masa colacii copti din griul romanesc. Atunci, in locul pieptului vom cere Carpatilor cite-un inalt Negoi, ca sd racnim spre viata cu putere c4 moartea a murit si pentru noi. 118 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Lui Radu Gyr Prietene de temni{d dugmana si frate bun de piine fara griu, ne doare pe-amindoi aceeagi rand gsi spumegind muscam acelasi friu. Dar vintul mi-a trimis - sau poate cerul - in plinsul de catuse, vechi gi crud, un cintec nou, pe care temnicerul nu |-a simtit fugind de la Aiud. Cind noaptea ma prindea de carauli insingerat de-al gindurilor gir, lisus venea la mine, in celula, adus de mucenicul Radu Gyr. Trupul uita intreaga lui durere sub ochii calzi ce binecuvintau gi-n presim{ita noastra inviere clopotnite din amintiri sunau. Daca ne-au spart hotarele strigoii $i multi au luat al drumului indemn, noi am rémas sub zidurile Troii gi sub copita calului de lemn. 119ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL Cu ochii grei de flacari gi de vise am strins in traista toate cite-au fost gi-l agteptim in lanquri pe Ulise s4-i spunem Iliada pe de rost. impovaragi de vinturile stepei nu s-a oprit nici unul dintre noi, caci mergem inainte, sintem jnepii gi nu se uit nimeni inapoi. Noi n-am gustat cotnarul la ospete gi n-am visat prin Heidelbergul nou, dar am urcat in pisc o tinerete pe baricada veacului erou. Prietene de temnitaé dugmana gi frate bun de piine fara griu, imi stai alaturi, rand linga rana, gi spumegam in ham, friu linga friu. C&ci egti aproape, mina te-ar atinge, gi simt cazindu-ti de sub spinul greu, un strop de singe cald ce se prelinge gi se-mpreuna sub condei cu-al meu. 120 Fii gata, suflete De-acum fii gata, suflete. Pornim cu pasii grei gi girbovi, rupti de gloata, spre lumea-n care visul citeodata ne mai chema prin somn sd ratacim. Plec&m cu pumnii inci nedespringi din inclegtarea anilor de truda, . cu fruntea care incd mai asuda si cu poveri pe umerii incingi. Sa lum in traista tot ce ne-a ramas din cele ce-am adus in amintire : intii, o mama alba gi subtire si-o fata cu privighetori in glas. Salcimii vechi gi buni ce-au inflorit de-atitea ori de-atunci pe strada noastra cu timpla rezemata de fereastra gi ne-au strigat in gol - gi-au ruginit. Apoi sa stringem tot ce ni s-a dat de cind robim prin temnifa gi ceata : picioare-n coaste, cite-un pumn in fata, gi palme girla pe-un obraz scuipat. 121ANDRE! CIURUNGA Sudalme fara numar potopind, dureri adinci, in pintece, de foame si printre ploi pornite sa destrame, tot mersul meu prin apa, putrezind. Deschideti larg poarta, temniceri, 8d iasd trupul inviat pe care mi |-ati strivit salbateci in picioare si L-ati minat cu biciul pina ieri. Ce grea e traista, suflete ! Pornim gi-abia o ducem doldora in Spate, dar n-o lasm in drum, caci miine poate vom fi chemati, datornici, si platim. 122 POEMELE CUMPLITULUI CANAL Noi am invins Proptiti in bete sau surpati pe-o rina, cu cite-o cirja unde-a fost picior, cu cite-un ciot uscat in loc de mind, venim gi noi spre hora tuturor. in urma noastra calcd sndtosii cAci nu se vad vatamaturi pe trup, dar cind tugesc ramin batiste rogii si vreascuri parca in plimini se rup. Zvicnind ca rindunica impugcata le da de veste inima prin piept cd spaimele ce-au sfredelit odata au zdren{uit-o crincen pe nedrept. Ne adundm din toata sdpatura, din Cernavoda, Gales, Tasaul, de pretutindeni unde-am stat cu ura facuté ghem in trupul nesatul. Venim incet spre hora ce cuprinde + tot neamul, cit istoria 1-a-ntins. Cu cit au vrut mai aprig a ni-l vinde, cu atit mai din adincuri am invins. 123ANDREI CIURUNGA POEMELE CUMPLITULUI CANAL Gi cu lumini ce fulgera pe fata in care ploi gi neguri au batut, ii spunem vietii bund dimineaja, de parcd azi abia ne-am fi nascut. Marturie lar sufletului cu hlamida rupti | ii esem iar cAmisi in trei culori, | zvirlim cit colo platosa de lupta | gi-i dim pieptar cu riuri gi cu flori. | Doamne, spre tronul de judet din rai, i fara condei in miini, fara hirtie, Proptiti in bete sau surpati pe-o rind, ingenunchez cu limpezimi in grai, scuipind pe drumuri zdrenge de plimini, ca si-Ti aduc aceasta marturie venim gi noi din fara de {arind cu jertfe calde singerind in miini. De cite-am sa Te chem sa cercetezi ‘Ti se va-ncrincena pe timple parul Venim spre via{a limpeziti de plingeri | gi pe alocuri poate n-ai s4 crezi, gi tineri de sub iernile ce-au nins, dar jur ca Ti-am adus tot adevarul. Caci peste toate cite-au fost infringeri, ne-am scuturat de moarte - si-am invins. Uite : aici am singe in pahar, ‘ singele meu supt noaptea de stafii, si dincoace-am adus in buzunar unghii pe care mi le-au smuls de vii. M-au pus in jug, cu fierul pe grumaz gi m-au platit cu rani gi cu ocard. Cu cite palme-am strins pe-acest obraz ag fi putut si pravalesc 0 tard. Tu, Doamne, i-ai vazut cind m-au rapus, cAci nu puteai sa fii in alta parte. De nu Te-as fi gtiut acolo sus ag fi baut ca dintr-un vin din moarte. 124 125