Cursuri Stiinta Mediului

Curs 1
Știința mediului – concepte de bază,

principii, teorii.
P ROF. MI HA I R Ă ZVAN N I Ț Ă
Obiectivele cursului
Definiția mediului
Concepte de bază și conexe
Principii ale mediului
Teorii în știința mediului
Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Ce este mediul?
De ce este utila o definitie clara a mediului?
Care sunt limitele mediului?

Definiția mediului
Pentru ca o definiție să fie funcțională, ea trebuie să îndeplinească

următoarele condiții:
Să fie caracteristică;
Să nu fie circulară (un cuvânt nu se definește prin el însuși);
Să fie clară și precisă;
Să fie logic afirmativă;
Să nu conțină contradicții.

Mediul
ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, subsolul,

aspectele caracteristice peisajului, toate straturile atmosferei, toate materiile
organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune,
cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi
spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea
omului

Mediul este alcătuit din...
Ființe vii
◦ Animale, plante, păduri, ciuperci, viruși, etc.
Componente nevii
◦ Continente, oceane, norii, soluri, roci
Mediul construit
◦ Clădiri, structuri create de către oameni
Relații sociale și instituții

Antroposferă Atmosferă
(produsele (toate stratele
civilizaţiei atmosferei)
umane)
Hidrosferă
(ansamblul
Biosferă resurselor de
(toate formele apă sub formă
de viaţă) lichidă, solidă
sau gazoasă)
Litosferă
Pedosfera (inclusiv
(solurile) reliefosfera –
totalitatea
formelor de
relief)

Mediul
sistem de suport pentru viaţă, amenajările şi activităţile antropice prin

resursele şi serviciile pe care le generează.
sistem receptor al disfuncţionalităţilor generate de activităţile umane
pe care le integrează şi le diluează.
sistem generator de valori, multe civilizaţii adoptând în religie,
tehnologie, cultură etc. exemple din mediul natural.
sistem de conservare, mai ales în contextul actual, când se pune accent
pe dezvoltare durabilă şi conservarea diversităţii biologice şi a
elementelor de peisaj.
subiectul central al unei noi ramuri a economiei – protecția și
conservarea mediului - generatoare de venituri

Principii ale mediului ≠ Principii ale protecției mediului
1. Nature knows best.

2. All forms of life are important.
3. Everything is connected to everything else.
4. Everything changes.
5. Everything must go somewhere.
6. Ours is a finite earth.
7. Nature is beautiful and we are stewards of God’s creation.

Abordarea mediului
Perspectiva conservationista / antropocentrista

Abordarea mediului
Global, transcontinental, continental, regional, national, local

Abordarea mediului
Complex / simplist

???
• Ce parere aveti de rolul statelor dezvoltate in a ghida statele in curs de
dezvoltare spre un proces de dezvoltare durabila?

Abordarea mediului
Mediu natural, antropizat si antropic

Teorii fundamentale in domeniul mediului
APARIȚIE ȘI EVOLUȚIE FUNCȚIONARE
Teoria creaționistă Legea atracției universale

Teoria Big-Bang Teoria relativității
Teoria evoluționistă Teoria haosului
Teoria extraterestră Ipoteza Gaia
... Principiile termodinamicii
....

Capitalul natural
Minerale, comunităţi de plante şi animale care alcătuiesc biosfera şi care
funcţionează ca furnizori de bunuri şi servicii naturale, suportând şi
reglând procese fizice, biologice, chimice, sociale şi economice

CAPITAL FINANCIAR
-datorii, finanţări, dobânzi,
valute, impozite, taxe etc.
CAPITAL SOCIAL
-legislatie CAPITAL UMAN
-relaţiile de încredere şi -educaţie şi instruire
întrajutorare -îndemânare
-organizarea socială -sănătate
-legăturile etnice şi -disponibilitatea pentru
confesionale etc. muncă
-caracteristici demografice
etc.
CAPITAL FIZIC CAPITAL NATURAL

-spaţii construite, infrastructuri, -resurse minerale, resursele şi
echipamente etc. serviciile ecosistemelor naturale

Capitalul natural
SERVICII NATURALE
RESURSE NATURALE - Purificarea aerului

- Autoepurarea apei
- Aer - Stocarea apei
- Apa - Formarea solului
- Solul - Circuitul nutrientilor
- Terenul - Productia de hrana
- Biodiversitate - Conservarea biodiversitatii
- Minerale neregenerabile (metale, nisip, - Habitate pentru viata salbatica
etc.)
- Regenerarea padurilor si pasunilor
- Energii regenerabile (vant, maree, etc.)
- Indepartarea deseurilor
- Energie neregenerabila (combustibili
fosili, energie nucleara) - Controlul climatului
- Controlul populatiilor
- Controlul daunatorilor

Concepte conexe
•Geosistem
•Natura ▪ Sistem geografic complex omogen
• Totalitatea lucrurilor și ființelor din format printr-o evolutie a relațiilor
univers, lumea fizică înconjurătoare, dintre relief, apă, aer, sol, viețuitoare și
cuprinzând vegetația, formele de om, și caracterizat prin deschidere,
relief, clima, fenonenele fizice și viața unitate, organizare, funcționalitate,
ierarhizare și autoreglare
•Peisaj
• O unitate geografică care posedă •Ecosistem
trăsături proprii, diferite de ale • Ansamblu format din biotop și
structurilor învecinate, asa cum este biocenoză, în care se stabilesc relații
ea perceputa strânse atât între organisme, cât și între
acestea și factorii abiotici.

Poluarea
Acțiunea de a face ca aerul, apa, mediul înconjurător să fie viciate de

substanțe reziduale, deșeuri etc., cu modificarea, echilibrului natural și
efecte dăunătoare asupra organismelor vii (DEX).
Acțiunea de introducere directă sau indirectă a unui poluant care poate
aduce prejudicii sănătății umane și/sau calității mediului, dăuna
bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării
mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime (Legea mediului)

Resursă – Tema de acasă
Care ar fi diferența dintre ecologie și environmentalism?

Definiția mediului
Concepte de bază și conexe
Principii ale mediului
Teorii în știința mediului

Lectură suplimentară

Test – Explicați pe scurt înțelegerea Dvs. asupra Teoriei Gaia

Curs 2
Ramurile științei mediului –

delimitări ale abordărilor sectoriale.
Ce ramuri cuprinde știința mediului

Caracterul interdisciplinar și transdisciplinar
Perspective ale geografiei mediului

Știința
Un proces sistemic de învățare despre lume și testarea înțelegerii noastre
despre aceasta
Presupune un proces dinamic de observare, testare și descoperire
Acumularea de cunoștințe ca rezultat al acestor procese
Utilizarea practică a cunoștințelor

Ipoteze, teorii, paradigme
Ipoteza = un eveniment nou, care trebuie

testat
Teorie = o explicație testată și larg

acceptată, validată de cercetări anterioare
Paradigmă = o viziune dominantă asupra

unui spectru larg de probleme.

Istoria esecului
Istoria ecocidului și a colapsului civilizațiilor
Insula Pastelui
~ anul 300 – primii locuitori
~ anul 600 – civilizație înfloritoare (sute de statui moai, >10 m, 100t)
~ anul 750 – inceputul declinului
~ anul 1722 – ecosisteme de degradate
Defrisari excesive(suprautilizarea arborelui hauhau) → eroziunea solului →
degradarea resurselor de apa/sol → scaderea productiei de alimente → declinul
populatiei → colapsul civilizatiei.
Colapsul civilizatiilor mesopotamiene (salinizarea solurilor), romane (poluarea cu

metale grele), minoice (eruptia vulcanului Thera, urmata de tsunami)

Știința mediului
Analizează interacțiunea dintre societatea umană și componentele

biofizice ale mediului
Cum funcționează mediul?
Cum ne afectează mediul?
Cum putem valorifica resursele mediului?
Cum putem limita efectele negative ale unor procese din mediu?
Cum putem afecta mediul?
Ce solutii putem dezvolta pentru a ameliora relația dintre om și
componentele biofizice ale mediului

De ce este importanta cunoasterea mediului?
Societatea umană depinde de
funcționarea normală a mediului
Societatea umană este parte din mediu,
de care este influențat și pe care poate
să îl afecteze
Funcționarea instituțiilor de mediu
depinde de cunoașterea detaliată a
mediului
Incertitudinile din mediu reprezintă o
zonă de interes pentru cercetători

◦ O comunitate decide să utilizeze cărbunele, ca
resursă energetică ieftină. (Economie)
◦ Cărbunele este exploatat din subsol. (Geologie)
◦ Cărbunele este transportat către termocentrale sau
alte centre industriale. (Ingineria transporturilor)
◦ Cărbunele este ars, iar acest lucru generează noxe
care schimbă compoziția atmosferei (Chimie)
◦ Particulele de dioxid de sulf din arderea cărbunilor
influențează regimul precipitațiilor (Meteorologie)
◦ Ploile acide afectează plantele și circuitele
biogeochimice (Ecologie, Geografie)
◦ Ploile acide afectează sănătatea populației
(Medicină)
◦ Legislația este modificată pentru a limita efectele
negative ale poluării (Dreptul mediului). (Politics)
Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan9Niță

Domenii majore ale Științei Mediului
XX

Geografia mediului
Caracter interdisciplinar
Spatializeaza si temporalizeaza procese, fenomene
Identifica si descrie relatii
Ramura care a readus geografia la sinteza

Știința mediului
modul în care funcţionează şi reacţionează planeta la interventiile
antropice
intelegerea mecanismelor evolutive ale mediului
sistematizarea informatiilor legate de funcționarea lumii (întrebări,
observații, teste, descoperiri)
dezvoltarea de tehnologii, adaptarea politicilor și susținerea procesului de
luare a deciziei

Geografia mediului
DIMENSIUNEA TEMPORALĂ DIMENSIUNEA SPAŢIALĂ

Durata Extindere
Permanenţă/periodicitate Vecinătate
Reversibilitate/ireversibilitate Scară de abordare
Viteză Conexiuni spaţiale
Regularitate/hazard Sisteme de referinţă spaţiale
Conexiuni temporale
Sisteme de referinţă temporale
POTENŢIAL
STARE
DINAMICĂ
ECHILIBRE
DURABILITATE
CONEXIUNI SPAŢIO-TEMPORALE
VALOARE SOCIALĂ ŞI ECONOMICĂ

Geografia mediului
Analiza şi evaluarea mediului din perspectivă geografică presupune:
observaţii, măsurători şi cartări directe,
Contactul permanent cu terenul este esenţa cercetării geografice a mediului.
Spatializeaza si temporalizeaza
Identifica si descrie relatii
Caracter interdisciplinar

Obiective
Cunoaştere şi înţelegere - Înţelegerea mediului ca sistem complex şi dinamic,
înțelegerea evoluției mediului si a surselor de degradare, politicile de mediu
Explicare şi interpretare - Indici/indicatori, proiecția unor proiecte/amenajări,
planuri/strategii
Instrumental-aplicative - Deprinderea metodelor de analiză, dezvoltarea
abilitaților de investigare a calității mediului unui teritoriu, identificarea de
priorități și de măsuri pentru rezolvare
Atitudinale- Creşterea potenţialului de implicare în activităţile de cercetare,
agenţilor economici din domeniul mediului, instituţiilor administrative etc.,
cultivarea unei atitudini corecte fata de mediu, percepția documentată a stării
mediului

Ce ramuri cuprinde știința mediului

Caracterul interdisciplinar și transdisciplinar
Perspective ale geografiei mediului

Care dintre cele 8 tipuri de locuri de muncă credeți că sunt accesibile

unui absolvent de Geografia Mediului?


Test – Cum ar arata locul Dvs. de muncă ideal din domeniul
mediului?

Curs 3
Structura și funcționalitatea mediului.
Înțelegerea structurii mediului

Cunoașterea diferențierilor legate de scară
Relațiile dintre componentele mediului
Modul de funcționare al mediului

Ce sunt geosferele și la ce ne interesează analiza lor?

Atmosfera – învelișul gazos
Compozitie: 78.08% azot, 20.95%
oxigen, 0.93% argon, 0.038% CO2,
si urme de hidrogen, heliu, vapori
de apa;
Structură: troposferă, stratosferă,

mezosferă, exosferă
Formă: bombată la Ecuator și

turtită la cei doi poli (7-17 km
troposfera)
Linia Karman (100 km) – limita

dintre atmosferă și spațiul cosmic

Litosfera – invelișul solid
Structură: Scoarta oceanică, continentală și cuvertura de sedimente
Limită: Zona de discontinuitate Moho reprezintă zona superioară a

mantalei terestre (la o adâncime de 10-70 km), care o desparte de
scoarţa terestră, fiind caracterizată prin discontinuitatea transmiterii
undelor seismice şi prin modificarea rocilor şi mineralelor ce o compun,
cauzând reflectarea intensă a undelor seismice, detectate la suprafaţa
Terrei.

Hidrosfera – invelișul lichid 1386 milioane km3 de apa pe Glob
577,000 km3 intră anual în circuitul apei
Evaporare: 502,800 km3 se din mări si

74,200 km3 de pe continente.
Precipitații: 458,000 km3 în oceane și

119,000 km3 pe continente
Scurgere: 44,800 km3 , din care 42,700

km3 prin râuri și 2100 km3 prin ape
subterane.

Biosferă – organisme vii
Pasarile pot zbura pana la 11300 m

inaltime, iar pestii pot cobori pana la
8372 m;
Microorganismele pot trăi la 10 km in

adancul oceanului, la 60 km in
atmosfera si la peste 5000 m in
interiorul scoartei.
Microorganismele pot rezista de la -

80°C pana la 122 °C.

Pedosferă

Structura mediului
Antroposferă Atmosferă
(produsele (toate stratele
civilizaţiei atmosferei)
umane)
Hidrosferă
(ansamblul
Biosferă resurselor de
(toate formele apă sub formă
de viaţă) lichidă, solidă
sau gazoasă)
Litosferă
Pedosfera (inclusiv
(solurile) reliefosfera –
totalitatea
formelor de
relief)

Cum funcționează ele?
Fluxuri – Materie, Energie și Viață
Energia
Circuite

Circuitul energetic
Ansamblul proceselor de transformare si transferare a energiei la
nivelul componentelor mediului
Energia se conserva, chiar daca sufera un proces de modificare

continua

Tipuri de energie
Cinetica
Electrica
Gravitationala
Termala
Electromagnetica
Chimica
Nucleara
Mentala

Circuitul biogeochimic
Macroelemente (H, C, O, N, Ca, K, Si, Mg, S, Al, P, Cl, Na, Fe,

Mn)
Microelemente (B, Cu, Pb, Zn, Co)
Traseul urmat de elementele chimice in mediu sub efectul

proceselor fizice, chimice si biologice

Componentele circuitelor biogeochimice
Rezervoare
Fluxuri
Transport (Mobilizarea / Transportul / Depozitarea )
Timpi de rezidenta
Perturbari antropice

Relații
Legătură, conexiune, raport între lucruri, fapte, idei, procese sau între
însușirile acestora

Procese, fenomene și factori
Proces: Succesiune de stări, etape, stadii prin care trec, în desfășurarea lor
temporală, în schimbarea lor, diverse obiecte, fenomene etc.; evoluție, dezvoltare,
desfășurare; acțiune.
Proces: fotosinteză, evaporatia, alterarea, dezagregarea, circuitul apei in natură,
eutrofizarea
Fenomen: Manifestare exterioară a esenței unui lucru, unui proces etc., care este
accesibilă, perceptibilă în mod nemijlocit. Fenomen al naturii – manifestare a unui
element din natură.
Fenomen: ceata, ploaia, fulger, acvaplanare, cercurile magice, migrația, aurore
boreala, curcubeu, soarele triplu
Factor: Element care determină apariția unui proces, a unei acțiuni, a unui fenomen
Factor: lumina, temperatura, panta, debitul, nivelul de radioactivitate

Atmosferă-litosferă
Alterarea şi dezagregarea păturii superficiale
Trenă de grohotiş constituită

din roci dezagregate prin
gelifracţie
Redistribuirea unor materiale prin:
Coraziune Deflaţie Sedimentare eoliană

Litosferă - atmosferă
Transferul de energie calorică (retransmisia energiei solare
sau input de caldură)
Input de gaze, vapori şi pulberi
Circulaţia maselor de aer influenţată de prezenţa blocurilor
continentale şi a barierelor montane

Litosferă - hidrosferă
Suport pentru apele subterane, bazinele şi reţelele de apă
(influenţeaza regimul de alimentare, calitatea, temperatura,
dinamica)
Bazin hidrografic
Raportul scurgere-infiltraţie

Hidrosferă-litosferă
Eroziunea
Eroziune laterală
Eroziun
e
vertical
ă
dizolvarea
presiune asupra stratelor
modificări de tectonică
Peştera Urşilor

Litosferă – organisme vii
Adăpost pentru specii de organisme

Compoziţia floristică şi
faunistică depinde de
substrat (de exemplu
silicios, calcaros, acid,
bazic, radioactiv, cu metale
grele)
Seismicitatea – afectarea stabilităţii ecosistemelor
Erupţiile vulcanice – distrugător şi creator de medii de viaţă

Organismele vii - litosferă
vegetaţie
Formaţiunile de roci organogene
Insula coralifera Recifele de corali

Heron
Transformări ale substanţelor chimice
Fragmentarea rocilor
Zăcămintele de combustibili fosili
Munţii Piatra Craiului
combustibili fosili

Atmosferă - Hidrosferă
Circuitul apei în natură

Precipitaţiile condiţionează existenţa cursurilor de apă, a lacurilor, mărilor şi
apelor subterane
Temperatura aerului conditionează modul de evoluţie al temperaturii apei şi
forma sub care se găseşte aceasta
Concentraţia de gaze din apă (oxigen dizolvat, dioxid de carbon)

Atmosferă – organisme vii
Lumina: plante fotofile şi ombrofile
Temperatura şi organismele: de la criofile la termofile
Umiditatea şi organismele: de la xerofile la hidrofile
Mecanisme de înmulţire: anemocorie, hidrocorie
Riscurile climatice: seceta, grindina, precipitaţii extreme, îngheţ
Propagarea bolilor (dependenţa de climat)

Organismele vii - atmosferă
Aport de gaze (metan, dioxid de carbon, oxigen), agenţi alergeni, particule
organice, vapori de apă
Rafflesia sp.
Salix sp.
Mlaştină

Hidrosfera-organisme vii
Suport pentru viata, inclusiv mediu de viata pentru organismele

hidrofile
Favorizeaza procesul de dispersie a organismelor
Conditioneaza dezvoltarea diferitelor categorii de organisme prin
compozitia chimica
Distruge comunitati biologice

Organisme vii - hidrosfera
Contribuie la circuitul apei (evapotranspiratie, respiratie,

fotosinteza, consum)
Influenteaza compozitia chimica a apei prin consumul unor
substante (de exemplu nutrienti, oxigen, dioxid de carbon) si
prin eliberarea altora (substante organice, dioxid de carbon)

Înțelegerea structurii mediului

Cunoașterea diferențierilor legate de scară
Relațiile dintre componentele mediului
Modul de funcționare al mediului


Test – Dați exemplu de un circuit/ciclu natural din mediu ce
funcționează la o scară locală (foarte mică)

Curs 4
Componente majore ale mediului și

relația lor cu societatea umană.
Antroposfera
Evoluția societății umane
Relații între oameni și geosfere

Când au apărut oamenii?
2,5 milioane de ani – apariția primelor hominide

200,000 de ani: Desprinderea din grupul celorlalte Hominide a Homo
sapiens
100,000 de ani: Apariția omului modern din punct de vedere anatomic
50,000 de ani: Cro-Magnon: apariția omului modern din punct de
vedere mental
10,000 de ani: primele semne ale locuirii permanente
6,000: primele înregistrări scrise

Migrația oamenilor si climatul

Turnul Babel – Brugel cel Batran

Componentele antroposferei
Infrastructuri: clădiri, energie, alimentare cu apa si canalizare, hrana,

combustibili...
Artificializări: topografice, hidrologice, edafice, climatice, biotice
Instituții și sistem politic-administrativ
Credințe, cultură, sisteme de valori
Știința, tehnologie și inovare
Relații dintre oameni și instituții
Istorie
Bunăstarea populației

Antroposfera
Totalitatea structurilor fizice și informaționale realizate de către

societatea umană
Bunuri materiale și imateriale, sănătatea populației, bunăstarea
populației

Antroposfera

Relația
Geosferă – Antroposferă
Antroposferă – Geosferă
- pozitivă
- negativă
Litosferă – societatea umană
Spaţiu suport pentru aşezări, amenajări hidrotehnice, etc.
Tectonică, seismicitate, vulcanism – riscuri geologice
Substanţe utile
Energie geotermală
Ape minerale şi emisii postvulcanice – utilizare balneară
Cinque Terre, Italia Efectele cutremurelor de pământ

Atmosferă – societatea umană
Condiţiile climatice influenţează productivitatea activităţilor
economice
Riscurile climatice şi efectele asupra societăţii umane
Resursele climatice
Protecţia împotriva radiaţiei ultraviolete

Hidrosfera – societate umana
Apa sustine viata oamenilor si este un factor ce influenteaza
amplificarea confortului
Apa este baza pentru numeroase activitatile economice,
unde este folosita ca agent de racire, agent de spalare,
componenta a produselor, irigare, stingerea incendiilor

Hidrosfera – societate umana
Apa determina probleme la nivelul societatii umane

cand apare:
◦ in exces sau cand este deficitara
◦ cu incarcari necorespunzatoare in substante chimice (de
exemplu in saruri, substante organice)

Organismele vii – societatea umana
Hrana
Materie prima pentru industrii (energetica, chimica,
farmaceutica, alimentara, etc.)
Daune (specii invazive, carnivore, rozatoare, insecte)
Sustinerea activitatilor de recreere

Societatea umană - litosferă
Utilizarea rocilor pentru construcţii
Extracţia mineralelor utile şi a combustibililor
Realizarea de galerii subterane sau de cariere
Introducerea de substanţe noi în litosferă (apă sărată, deşeuri)
Halde de steril, halde de decantare
Exploatare deschisă diamante Mir, Rusia

Societatea umană - atmosfera
Încălzire globală
Degradarea stratului de ozon
Ploi acide
Modificarea climatelor locale şi regionale prin urbanizare, despădurire, crearea
de lacuri de acumulare, surse de poluare termică (insula de caldură)
Poluarea aerului

Societate umana - hidrosfera
Transferul apei dintr-o stare intr-alta (lichid-gazos, solid-lichid) si

dintr-un mediu intr-altul (oceanic spre continental si invers)
Asanarea mlastinilor
Topirea ghetarilor
Poluarea apelor

Societatea umana-organismele vii
Conservarea unor specii in pericol de extinctie

Favorizarea extinderii speciilor invazive
Promovarea speciilor de cultura, chiar si modificate genetic
Exploatarea excesiva a speciilor
Influențarea distribuției speciilor

Antroposfera
Evoluția societății umane
Relații între oameni și geosfere

Care dintre efectele absenței societății umane vi se pare cel mai

interesant?


Test – Ce credeți că ați putea modifica la stilul Dvs. de viață
astfel încât să influențeze relația societate – atmosferă?

Curs 5
Societatea umana – factor

transformator al mediului
Relatia mediului cu nevoile umane

Natura duală a condiţiilor naturale
Relatia cu activitatile si amenajările antropice
Categorii de artificializări antropice

Cresterea numarului de
locuitori
◦ Revolutia neolitica: sedentarizarea
agricola
◦ Prima revolutie industriala:
inlocuirea muncii manuale cu
utilaje automate (176020)
◦ A doua revolutie industriala:
dezvoltarea masinilor bazate pe
combustibili fosili (1850-1900)
◦ A treia revolutie industriala:
revolutia digitala (1950-prezent)

Evolutia transformarii mediului in decursul evolutiei societății umane

Amplificatori ai relatiei om - mediu

Cum comentați afirmația:

The linked processes of globalization and environmental degradation
pose new security threats to an already insecure world. They impact the
vulnerability of ecosystems and societies, and the least resilient
ecosystems. The livelihoods of the poorest communities are most at
risk.

Globalizare
Termen umbrela pentru a exprima transformari complexe la nivel
economic, social, tehnologic, cultural si politic.
Creste interdependentei si interactiunii intre popoare, companii si
guverne, sub influenta pietei internationale si alimentata de inovatiile
din domeniul IT

Razboaiele
Africa a cheltuit pentru inarmare 300
miliarde de dolari intre 1990-2007

Modele de consum
Modul in care omul isi acopera diferite tipuri de nevoi: hrana,
mobilitate, adapost, agrement, etc.

Urbanizarea

Amplificatori ai relatiei om - mediu
Cresterea numarului de locuitori

Cresterea consumului populației
Globalizarea
Saracia
Urbanizarea
Amplificarea utilizarii substantelor periculoase
Razboaiele

Societatea umana – factor transformator al
mediului
MODALITATI DE TRANSFORMARE SCHIMBARI IN MEDIU
Creșterea numărului de locuitori și a consumului
de resurse naturale Disparitia speciilor/aparitia unor specii noi/favorizarea
inmultirii unor specii/modificari genetice
Exploatarea resurselor naturale (agricultura,
silvicultura, extragerea mineurilor, vânătoare, Schimbari climatice
apă, resurse forestiere, resurse de subsol, pește)
Modificarea structurala a unor componente ale mediului
Transformare unor componente ale mediului (schimbari de cursuri)
(devieri de cursuri de apa, baraje...)
Poluare (modificarea compozitiei diferitelor componente
Introducerea unor substanțe straine in mediu ale mediului - inclusiv degradarea stratului de ozon)
(CFC, detergenti, plastic, carbonul negru)
Diminuarea stocurilor de resurse naturale
Fluxuri de materie, informație și energie mult mai
deschise (planeta mult mai interconectata - Degradarea solurilor (desertificarea, eroziunea...)
Rapiditate) – transport, rețele financiare globale
Uniformizarea mediului
Dezvoltarea tehnologiei și a industriei (mașini...)
Aparitia unor noi hazarde
Constructiile

Nevoi umane?
Relația lor cu mediul

Nevoile umane după Masslow, 1970

Nevoile umane după Masslow, v.3.1 2023
Conexiune Internet
Baterie Telefon

Natura duală a mediului?

FAVORABILITATI DE MEDIU SI RELATIA CU AMENAJAREA
TERITORIULUI SI CALITATEA MEDIULUI

RESTRICTIVITATI DE MEDIU SI RELATIA CU AMENAJAREA
TERITORIULUI SI CALITATEA MEDIULUI

Criterii de evaluare a favorabilitatii / restrictivității teritoriului
Factori geologici: stabilitatea terenului, seismicitatea, vulcanismul, rezistența rocilor la procese

de alterare și dezagregare, radioactivitatea, prezența unor emanații de gaze ori a unor
substanțe în concentrații ridicate (săruri, metale grele, etc.)
Factori geomorfologici: panta, expoziția versanților, gradul de fragmentare a reliefului,
expunerea la riscuri geomorfologice
Factori climatici: regimul radiativ, pluviotermic și eolian, intensitatea, durata și frecvența unor
fenomene meteorologice, expunerea la riscuri climatice
Factori hidrologici și hidrogeologici: scurgerea medie, minimă și maximă (lichidă și solidă),
chimismul apelor, adâncimea apelor subterane, viteza de scurgere, turbulența, adâncime,
volum de apă
Factori edafici: chimismul solului (inclusiv prezența acizilor humici și fulvici), grosimea, textura,
permeabilitatea, compactarea
Factori biotici: bogăția în specii pe diferite categorii, productivitatea biologică, cantitatea de
biomasă vegetală și animală, prezența endemică a unor specii cu valoare economică sau
generatoare de probleme

PROIECTIA FAVORABILITATILOR SI RESTRICTIVITATILOR IN
CALITATEA MEDIULUI

Ce sunt artificializările?
◦ Modificări ale componentelor naturale ale mediului în

scopul creşterii potenţialului de utilizare a favorabilităţilor
şi/sau al limitării/eliminării restricţiilor.
◦ Modificările presupun schimbări structurale şi/sau

funcţionale, coordonate antropic.

Geotehnice /
Topografice Hidraulice
Categorii de artificializări
Biotice
Climatice
Edafice

PROIECTIA FAVORABILITATILOR SI RESTRICTIVITATILOR IN
CALITATEA MEDIULUI

Relatia mediului cu nevoile umane

Natura duală a condiţiilor naturale
Relatia cu activitatile si amenajările antropice
Categorii de artificializări antropice


Test – Satisfacerea căreia dintre nevoile Dvs. umane aduce
cele mai mari impacturi potențiale asupra mediului?

Curs 6
Abordarea problemelor globale de

mediu.
Principalii determinanti ai aparitiei problemelor globale de mediu

Tipuri de probleme globale
Specificitati in abordarea problemelor globale de mediu

Probleme globale de mediu
Ce sunt?

Probleme globale de mediu
Probleme care nu influenteaza doar tarile care le cauzeaza, ci au proiectie

transfrontaliera si chiar globala
Deriva din relatii foarte complicate existente la nivelul mediului, social si
economic
Cauzele?

Cauzele problemelor globale de mediu
Globalizarea
Suprapopularea
Modelele de consum
Conflictele
Activitatile economice poluante
Saracia
Amplificarea utilizarii substantelor periculoase
Urbanizarea

Cum analizam problemele globale de mediu
Cauze
Efecte
Modalitati de adaptare/rezolvare


Schimbarile climatice
globale
Modificari ale climei la nivel global (efect

de sera, accentuarea riscurilor climatice,
modificarea parametrilor climatici)
Cauze: cresterea concentratiei gazelor de

sera, schimbarea modului de utilizare a
terenurilor, interventii la nivelul climatului

Acidifierea
Cresterea aciditatii datorita activitatilor industriale

Efecte: deteriorarea padurilor, degradarea solurilor

Defrisarile din zonele tropicale

Desertificarea
Extinderea zonelor desertice datorita
activitatilor antropice irationale sau a
schimbarilor climatice globale
Afecteaza balanta hranei

Poluarea din tarile
subdezvoltate

Poluarea mediului marin

Managementul deseurilor
periculoase

Criza mediilor
urbane mari

Pierderea biodiversitatii

Care sunt principalele îngrijorări legate de organismele modificate

genetic?

Organismele modificate
genetic

Probleme globale
Incalzirea globala si schimbarile climatice
Acidifierea
Defrisarile din zonele tropical umede
Desertificarea
Poluarea din tarile subdezvoltate
Poluarea mediului marin
Pierderea biodiversitatii
Managementul deseurilor periculoase
Criza mediilor urbane mari
Organismele modificate genetic
Cauza-efect-impact
Cauza – 1. Fenomenul anterior, căruia îi urmează, în mod necesar, alt

fenomen. 2. Tot ce produce un anumit efect.
Efect – Fenomenul ulterior unei cauze.
Impact – O schimbare a unor condiţii legate de sănătatea populaţiei sau
a ecosistemelor datorită implementării unui proiect.

DECLANSATORI RASPUNS
PRESIUNE IMPACT
STARE

Principalii determinanti ai aparitiei problemelor globale de mediu

Tipuri de probleme globale
Specificitati in abordarea problemelor globale de mediu


Test – Care dintre problemele globale de mediu considerați
că ar putea fi rezolvate cel mai repede și de ce?

Curs 7
Provocări de mediu pentru

implementarea principiilor
dezvoltării durabile.
P ROF. MI HA I R Ă ZVA N N I Ț Ă
Dezvoltarea durabilă și principiile sale

SDG
Provocări de mediu specifice României

Dezvoltarea durabila ??
Capacitatea de a asigura bunastarea locuitorilor in prezent si perspectiva
Abilitatea de a produce bunăstare prin evitarea supraexploatării
sistematice a capitalului natural
Durabilitatea depinde de disponibilitatea resurselor, capacitatea mediului
de a se regenera şi a asigura producerea de resurse şi servicii
Brundtland, 1987

Care este structura generală și abordarea Strategiei Naționale pentru

Dezvoltare Durabilă?

Aşezare durabilă
Apă de bună calitate, suficientă şi cu
capacitate de reînnoire
Aer curat
Stabilitate tectonică
Substrat curat, fără poluanţi
Resurse suficiente (minerale, edafice,
biologice, energetice, etc.) cu capacitate de
regenerare ori greu epuizabile

Asezare durabilă
Adăpost adecvat pentru fiecare persoană

Acces la educaţie pentru toată populaţia
Oportunităţi de dezvoltare a unei cariere
profesionale ori artistice
Acces la servicii sanitare de bună calitate
Securitate
Egalitate în accesul pe piaţa forţei de muncă
indiferent de rasă, vârstă, sex ori religie

Aşezare durabilă
Dreptul de a alege administraţia centrală,
regională ori locală
Asigurarea protecţiei şi conservării mediului
Reprezentare în structurile locale
Infrastructură adecvată
Disponibilitate de spaţiu pentru a construi
Oportunitate

Adapost sanatos
Utilizati substante chimice in gospodarie?
Gospodaria este impermeabilizata fata de mediu?
Ai comportament adecvat?
Ai plante si animale in gospodarie?

Cauze actuale vs. remanente
Inconsistența legislativă
Gestionarea mediului
Probleme reale – probleme percepute

Poluarea aerului
Areale critice din punct de vedere al poluării aerului
Situații accidentale cu incidenţă în calitatea aerului

Poluarea apelor
Areale critice din punct de vedere
al poluării apelor
Accidente tehnologice cu
afectarea calităţii apelor

Degradarea solurilor
spaţii din proximitatea iazurilor de
decantare, haldelor de steril şi
rampelor de deşeuri
spaţiile puternic urbanizate
zonelor cu riscuri naturale
zone cu poluare intensă a aerului
accidente tehnologice

Defrisarea si degradarea padurilor

Managementul deșeurilor
gestionarea deficitară a deşeurilor - depozitare.
cantităţile foarte ridicate şi diversitatea acestora
haldele de steril şi iazurile de decantare
problema gradului de recuperare redus

Lipsa infrastructurilor edilitare

Degradarea amenajărilor existente
Colmatarea acumulărilor
Degradarea lucrărilor hidrotehnice
Abandonarea sistemelor de irigație și desecare

Investițiile de mediu

Dezvoltarea de organisme potential invazive sau
generatoare de disconfort
Microorganisme
Plante
Animale (caini, pisici, sobolani, nevertebrate)
Fragmentarea habitatului animalelor salbatice

Patologia mediilor urbane
Boli hidrice (giardia, hepatita, malarie)
Boli determinate de stres
Boli determinate de expunerea la compusi toxici
Boli determinate de expunerea la surse de poluare electromagnetica
Boli nutritionale

Dezvoltarea durabilă și principiile sale

SDG


Test – Din perspectiva Dvs. care este cea mai mare provocare
de mediu în România și de ce?

Curs 8
Politici de mediu și implicațiile lor în

planificare.
Principii ale protecției mediului

Instrumente ale protecției mediului
Planificarea mediului

Principii in protectia mediului in Romania
a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;
c) principiul acţiunii preventive;
d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;
e) principiul "poluatorul plăteşte";

Principii in protectia mediului in Romania
f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural;
g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;
h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la
justiţie în probleme de mediu;
i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Instrumente utilizabile in protectia mediului
Instrumente institutionale
Instrumente legislative
Instrumente financiare
Instrumente educationale
Instrumente tehnice

Politică Strategie Plan

Politică Strategie Plan
• Termen foarte • Termen lung • Termen mediu și
lung • Obiective și scurt
• Viziune și atingerea lor • Activități de
obiective • Schimbare după atingere a
• Greu de schimbat consultări obiectivelor
• Schimbare
frecventă

Legislație pentru implementare
Legislatie Internatională
?
Legislatia Europeană
▪ Directive
▪ Regulamente
Legislație Națională ▪ Decizii
– legi (L)
– ordonanţe (OG)
– ordonanţe de urgenţă (OUG)
– hotărâri (HG)
– ordine de ministru (OM)
– regulamente, norme, normative
– standarde
Politici şi strategii de mediu specifice României
Dezvoltarea durabilă,
Programul de promovare a ONG-urilor active în domeniul protecţiei
mediului,
Politica Integrată a Produselor (PIP),
Acordurile voluntare de protecţia mediului şi reducerea poluării,
Taxele şi impozitele de mediu în cadrul Pieţei Unice,
Strategia europeană de mediu şi sănătate.

Programe de mediu
• Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional
• Programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini
agricole autopropulsate
• Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie
regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire
•Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor
agricole degradate
•Programul privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliană,
geotermală, solară, biomasă, hidro
•Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de
spaţii verzi în localităţi
•Programul Lucrari destinate prevenirii, inlaturarii si/sau diminuarii efectelor
produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire
a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului

De ce a apărut European Green Deal și ce urmărește?

Economie verde
Low consumption, low waste, low energy
Reducerea cantităţilor de substanţe şi deşeuri periculoase
Reducerea externalităţilor de mediu
Reducerea consumului de combustibil şi energie
Opusul strategiilor end-of-pipeline

Tehnologii verzi
Instalatiile de producere a energiei regenerabile
Utilizarea microorganismelor în reducerea poluării
Rampe de deşeuri ecologice
Autovehicule EURO X
Instalaţii industriale cu zero emisii (de exemplu termocentrale)
Produse cu ciclu de viaţă ridicat
Instalaţii pentru recircularea materiilor prime
Utilizarea de materii prime alternative (combustibili fără sulf)
Înlocuirea produselor finale (bateriile cu plumb cu cele cu litiu)
Case pasive (consum energetic sub 15 kW/m2/an, sistem de ventilare cu
eficienta 75 %)

Economia circulară
O economie industrială care promovează o utilizare foarte eficientă a
resurselor pentru reducerea volumului de deșeuri și implicit a poluării.
Fluxurile materiale sunt: nutrienți biologici (proiectați să se reintegreze
în biosferă), și nutrienți tehnici (reintegrare în procesul productiv).
În contrast cu economia liniară (take, make, dispose)

Educatie ecologica
educaţia ecologica înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor

publicului despre mediu, precum si conştientizarea problemelor şi
înţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinilor corecte
fata de mediu.
educaţia ecologica presupune si deprinderea unor metode de
imbunatatire a calitatii mediului

???

Obiectivele planificării mediului
► Dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu

respectarea specificului acestora;
► Îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;
► Gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului;
► Utilizarea rațională a teritoriului.

Planificarea de mediu
Urmareste obtinerea unui echilibru intre
presiunea exercitată de dezvoltare si
protectia si conservarea mediului
Agenda Locala 21
Planurile de Actiune pentru Mediu

Politici si strategii pentru durabilitate
Agenda 21:
combaterea sărăciei (Capitolul 3),
schimbarea modelelor de consum (Capitolul 4),
dinamica populaţiei (Capitolul 5),
promovarea dezvoltării durabile a aşezărilor umane (Capitolul 7),
protecţia atmosferei (Capitolul 9),
abordarea integrată a planificării resurselor (Capitolul 10),
combaterea despăduririlor (Capitolul 11),
promovarea dezvoltării durabile a agriculturii şi mediului rural (Capitolul 14),
conservarea biodiversităţii (Capitolul 15)
protecţia calităţii apei şi alimentarea cu apă (Capitolul 18).

Scopul planurilor de actiune pentru mediu
Dezvoltarea unui plan de măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii

mediului cu resursele disponibile
Informaţii generale asupra spaţiului (condiţii naturale, socio-

economice)
Identificarea şi evaluarea problemelor de mediu
Ierarhizarea problemelor
Planul de acţiuni

Identificarea şi evaluarea problemelor de mediu
Stabilirea priorităţilor pentru acţiune, a obiectivelor generale şi specifice

ale planului de acţiune,
Stabilirea ţintelor necesar a fi atinse
Stabilirea indicatorilor pentru monitorizare

PM 1 – Degradarea mediului natural si construit
PM 2 – Poluarea apelor de suprafata
PM 3 – Reteaua de apa si canalizare
PM 4 – Calitatea si cantitatea apei potabile
PM 5 – Poluarea apelor subterane
PM 6 – Poluarea atmosferei
PM 7 – Poluarea solului
PM 8 – Gestionarea deseurilor
PM 9 – Pericole generate de catastrofe / fenomente nat.
PM 10 – Turism si agrement
PM 11 – Urbanism si mediu
PM 12 – Starea de sanatate a populatiei
PM 13 – Educatia ecologica
PM 14 – Fonduri insuficiente…/ aspecte legislative / neconformitati
PM 15 – Transportul rutier

Criterii pentru ierarhizarea problemelor de mediu
1. În ce măsură problema afectează sănătatea umană?
pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este inacceptabil.
Sănătatea publică trebuie să fie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă, reducerea riscului şi diminuarea disconfortului trebuie să aibă
prioritate.
2. În ce măsură problema afectează mediul?

necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un
mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt
condiţii esenţiale pentru menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o
dezvoltare durabilă.
3. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale?

necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legale actuale şi în
perspectivă.

Criterii pentru stabilirea priorităţilor de acţiune
4. Care sunt costurile asociate soluţionării problemei?
prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate
soluţionării problemei.
5. În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii

publice/mediului?
prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate
soluţionării problemei.
Prioritate au problemele a căror soluţionare are asociate costuri

mici şi beneficii mari.

PM 1 – Degradarea mediului natural si construit
PM 2 – Poluarea apelor de suprafata
PM 3 – Reteaua de apa si canalizare
PM 4 – Calitatea si cantitatea apei potabile
PM 5 – Poluarea apelor subterane
PM 6 – Poluarea atmosferei
PM 7 – Poluarea solului
PM 8 – Gestionarea deseurilor
PM 9 – Pericole generate de catastrofe / fenomente nat.
PM 10 – Turism si agrement
PM 11 – Urbanism si mediu
PM 12 – Starea de sanatate a populatiei
PM 13 – Educatia ecologica
PM 14 – Fonduri insuficiente…/ aspecte legislative / neconformitati
PM 15 – Transportul rutier

Nr. Punctaj
Categorie problemă de mediu
1. 146,33 Starea de sănătate a populaţiei
2. 134 Poluarea apelor subterane
3. 123,6 Calitatea şi cantitatea apei potabile
4. 109,72 Transportul rutier
5. 108,11 Urbanism şi mediu
6. Degradarea mediului natural (păduri, spaţii verzi) şi construit
104,1
(monumente istorice)
7. 104 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale
8. Fonduri insuficiente pentru soluţionarea problemelor de mediu/aspecte
102,8
legislative/neconformităţi
9. 99 Educaţia ecologică
10. 96 Poluarea apelor de suprafaţă
11. 95,22 Gestionarea deşeurilor
12. 89 Poluarea solului
13. 86,4 Reţeaua de apă şi canalizare
14. 82,08 Poluarea atmosferei
15. 68,66 Turism şi agrement

Documentații generale de planificare și urbanism
Planul de amenajare a teritoriului național – PATN

Planul de amenajare a teritorului județean – PATJ
Planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia – PUG
Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia – PUZ
Planul urbanistic de detaliu – PUD

Principii ale protecției mediului

Instrumente ale protecției mediului


Test – Cine vă reprezintă interesele Dvs. personale în privința
protecției mediului?

Curs 9
Legislație și instituții de mediu –

abordări inițiale.
Instituții de mediu naționale

Instituții de mediu europene
Tipuri de legislație relevantă

Institutii de mediu
Structuri administrative, constituite legal, care au drept scop punerea în
aplicare a politicilor, strategiilor şi actelor legislative destinate protecţiei
mediului
Elemente formale sau informale, publice sau private, centralizate sau
descentralizate care structurează societatea în direcţia protejării
mediului

Trei actori cheie
Parlamentul European
- vocea cetăţenilor
preşedintele
Parlamentului European
Consiliul de Miniştri
- vocea statelor membre
preşedintele Consiliului
European
Comisia Europeană
- promotoarea interesului comun
preşedintele
Comisiei Europene

Instituţiile UE
Consiliul European
(summit)
Parlamentul Consiliul de Miniştri

(Consiliul UE) Comisia Europeană
European
Curtea Curtea Comitetul Economic

de de Comitetul Regiunilor
Justiţie Conturi şi Social
Banca Europeană de Agenţii Banca Centrală

Investiţii Europeană

Agenţia Europeană de Mediu
decizie de infiinţare - 1990
începerea activităţii 1994
sediul – Copenhaga
în acelaşi moment s-a luat decizia de infiinţare a EIONET (European
Environment Information and Observation Network - reţeaua de
informare şi observaţii de mediu)
State membre (UE + Islanda, Lichtenstein, Norvegia, Elveţia, Turcia, UK)

Poluarea aerului
Utilizarea terenurilor
Schimbari climatice
Apa
Biodiversitate

Care sunt instituțiile de mediu cele mai importante din România

Structura sistemului instituţional din România
Ministerul Mediului…
Unităţi subordonate Unităţi sub autoritate Unităţi în coordonare
Administraţia Fondului
Agenţia Naţională
pentru Mediu
pentru Protecţia
Mediului Administraţia Naţională Administraţia Naţională
de Meteorologie “Apele Române”
Garda Naţională
de Mediu Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru
Regia Naţională a Protecţia Mediului – ICIM
Agenţia Naţională Pădurilor
pentru Arii Naturale “Romsilva” Institutul Naţional de
Protejate Cercetare-Dezvoltare Marină
“Grigore Antipa” – INCDM
ADMINISTRAŢIA
REZERVAŢIEI BIOSFEREI Institutul Naţional de
”DELTA DUNĂRII” Cercetare şi Dezvoltare
“Delta Dunării” – INCDDD

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (2019)
Ministerul Mediului / Ministerul Apelor și Pădurilor (2017)
Ministerul Mediului / Ministerul Apelor și Pădurilor (2017)
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (2012)
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (2012)
Ministerul Mediului şi Pădurilor (2009)
Ministerul Mediului şi Pădurilor (2009)
Ministerul Mediului (2008)
Ministerul Mediului (2008)
Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor (2004)
Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor (2004)
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului (2003)
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului (2003)
Ministerul Apelor și Protecției Mediului (2000)
Ministerul Apelor și Protecției Mediului (2000)

Ierarhizarea instituţiilor de mediu (scară)
Centrale: Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia

Mediului, Garda Naţională de Mediu
Regionale: Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului, Administraţia

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii
Locale: Agenţiile de Protecţie a Mediului, Departamentele de mediu din

cadrul primăriilor, Garda de Mediu, departamente de mediu în cadrul
agenţilor economici, institute, laboratoare şi centre de cercetare publice
şi private

Ierarhizarea instituţiilor de mediu (atribuţii)
Coordonarea, reglementarea şi implementarea: autoritatea publică

centrală pentru protecţia mediului (Minister), Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului, agenţiile regionale şi judeţene pentru protecţia
mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării“
Controlul respectării măsurilor de protecţia mediului: Garda Naţională

de Mediu, personalul specializat al autorităţilor de protecţie a mediului şi
persoanele împuternicite de autoritatea competentă.

APM
asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a

strategiilor și politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar și bazate
pe conceptul de dezvoltare durabilă;
implementarea legislației din domeniul protecției mediului;
coordonarea activităților de implementare a strategiilor și politicilor de mediu la nivel
național, regional și local;
reprezentarea în domeniul protecției mediului în relațiile interne și externe, conform
mandatului acordat de catre Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor;
autorizarea activităților cu impact potențial asupra mediului și asigurarea conformării
cu prevederile legale;
asigurarea funcționării laboratoarelor naționale de referință pentru aer, deșeuri,
zgomot și vibrații, precum și pentru radioactivitate;
coordonarea realizării planurilor de actiune sectoriale și a planului național de acțiune
pentru protecția mediului.
Alte instituţii
- componentele locale ale instituţiilor de nivel naţional
- departamente de mediu în cadrul Primăriilor
- departamente de mediu în cadrul agenţilor economici mari poluatori
- institute, laboratoare şi centre de cercetare publice şi private

Principiile de funcţionare a instituţiilor de mediu
Respectarea autonomiei locale

Colaborarea cu alte instituţii
Negocierea
Informarea şi conştientizarea publicului
Prevenirea efectelor negative
Precauţia în luarea deciziei

Legislatia europeana:
◦ Directive
◦ Regulamente
◦ Decizii

Actele normative aplicabile în domeniul protecţiei mediului sunt

urmatoarele:
– legi (L)
– ordonanţe (OG)
– ordonanţe de urgenţă (OUG)
– hotărâri (HG)
– ordine de ministru (OM)
– regulamente, norme, normative
– standarde

LEGISLAŢIE ORIZONTALĂ
– privind protecţia mediului

– privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului
– privind accesul publicului la informaţia de mediu
– privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu
– privind răspunderea de mediu referitoare la prevenirea şi repararea
prejudiciului adus mediului
– privind procedura de raportare a datelor referitoare la activitatea de
protecţie a mediului de către agenţii economici cu activitate industrială etc.

LEGISLAŢIE SECTORIALĂ
– calitatea aerului şi schimbările climatice

– managementul deşeurilor
– calitatea apei
– protecţia naturii
– controlul poluării industriale şi managementul riscului
– substanţe chimice şi organisme modificate genetic
– zgomot
– situaţii de urgentă
– securitate nucleară şi radioprotecţie etc.

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM)
Cadru legislativ
Procedura
Care sunt obiectivele EIM?
Procedura EIM se aplică în vederea emiterii acordului de mediu sau acordului
integrat de mediu, pentru proiecte publice sau private care pot avea efecte
semnificative asupra mediului prin:
◦ natură;
◦ dimensiune;
◦ localizare.

Variante de continuare a procedurii functie de
evaluarea initiala a solicitarii si incadrare
Identificare Impact
semnificativ
Faza Identificare Cu EIM
Activitati cu impact Activitati Activitati

nesemnificativ cuprinse in Anexa 1.2 cuprinse in Anexa 1.1
Faza Incadrare Impact

Impact redus semnificativ
Eliberare Definirea domeniului
Incadrare EIM
Fisa Tehnica Fara EIM Cu EIM

PROIECT PUBLIC/PRIVAT
ETAPA DE ÎNCADRARE A PARTICIPAREA

PROIECTULUI PUBLICULUI
Se supune EIM Nu se supune EIM
ETAPA DE DEFINIRE A
DOMENIULUI EVALUĂRII
Studiul EIM (Îndrumar)
Raportul la studiul EIM
ETAPA DE ANALIZĂ A PARTICIPAREA

CALITĂŢII RAPORTULUI PUBLICULUI
Factori de decizie
Se respinge raportul Se reface raportul Se aprobă raportul
Nu se emite acord Se reexaminează Se emite acord de

de mediu mediu

Evaluarea strategica de mediu ESM

EIM - ESM
ESM
EIM

Managementul mediului din perspectiva companiilor

Instituții de mediu naționale

Instituții de mediu europene
Tipuri de legislație relevantă



Test – Cum credeți că poate un cetățean să participe la
elaborarea legislației de mediu?

Curs 12
Etica mediului.
Etica mediului
Principiile eticii mediului
Etica cercetării mediului

Atitudini ECO
Inscriere in organizaţii de mediu, cluburi, cercuri şi implicare activă în
activităţile acestora
Participarea la luarea deciziilor din comunitatea ta (sesizarea
neregulilor, impacturilor potenţiale către instituţiile competente)
Implicarea voluntara înseamnă experienţă profesională şi de viaţă
(plantări, ecologizare, etc.)

Atitudini ECO
Folosirea mersului pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public
Nu lasa urme pe unde treci (deşeuri, vandalizări, etc.)
Evitarea aducerii de noi specii ca animale de companie şi ca plante
decorative
Sprijinirea produselor ecologice (inclusiv a acelora obţinute prin practici
ecologice) – Community Supported Agriculture
Refuzarea consumului de produse neecologice
Alegerea produselor după toxicitatea lor
Scăderea consumului de apă caldă

Etica mediului
Studiul moralității a ceea ce este corect și incorect în relația dintre
societatea umană și mediu (antropocentrism - biocentrism-
ecocentrism)
Dezvoltare-conservare

Trebuie să avem un respect profund față de natură pentru menținerea
relațiilor armonioase între componente
Toți trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul generat
asupra mediului
Trebuie respectate cunoștințele comunităților locale și indigene
Trebuie să ne asumăm planificarea pe termen lung

Principii etice
Antropocentrism / Non-antropocentrism
Biocentrism / Holism
Valoare instrumentală
Valoare intrinsecă
Valoare estetică
Drepturile / bunăstarea speciilor

Conduita imorală în cercetare

Responsabilitatea în cercetare
Confidențialitatea în cercetare
Conflictul de interese
Drepturi și obligații ale cercetătorului

Ce tipuri de activități de cercetare trebuie avizate etic la nivelul

Universității din București

Etica deontologică a cercetătorului în UB

Codul de etică și deontologie al UB

Codul de etică și deontologie al UB

Alte aspecte relevante
Proprietatea intelectuală
Drepturile de autor
Responsabilitatea juridică și morală
Însușirea voluntară / involuntară

Etica mediului


Test – Ați încălcat vreodată normele de conduită în etica
mediului și daca da, de ce?

Cursuri Stiinta Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Stiinta Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1

Știința mediului – concepte de bază,

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

De ce este utila o definitie clara a mediului?

Care sunt limitele mediului?

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Pentru ca o definiție să fie funcțională, ea trebuie să îndeplinească

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, subsolul,

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

sistem de suport pentru viaţă, amenajările şi activităţile antropice prin

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

1. Nature knows best.

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

APARIȚIE ȘI EVOLUȚIE FUNCȚIONARE

Teoria creaționistă Legea atracției universale

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

CAPITAL FIZIC CAPITAL NATURAL

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

RESURSE NATURALE - Purificarea aerului

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Acțiunea de a face ca aerul, apa, mediul înconjurător să fie viciate de

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Care ar fi diferența dintre ecologie și environmentalism?

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Ramurile științei mediului –

Ce ramuri cuprinde știința mediului

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Presupune un proces dinamic de observare, testare și descoperire

Acumularea de cunoștințe ca rezultat al acestor procese

Utilizarea practică a cunoștințelor

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Ipoteza = un eveniment nou, care trebuie

Teorie = o explicație testată și larg

Paradigmă = o viziune dominantă asupra

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Colapsul civilizatiilor mesopotamiene (salinizarea solurilor), romane (poluarea cu

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Analizează interacțiunea dintre societatea umană și componentele

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan9Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

DIMENSIUNEA TEMPORALĂ DIMENSIUNEA SPAŢIALĂ

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță

Ce ramuri cuprinde știința mediului

Introducere în Știința Mediului, Geografia Mediului an 1 Prof. Mihai Răzvan Niță