Capitolul VL TRATATUL INTERNATIONAL Secfunea 1 Nofiune. Denumirea tratatelor internationale In sositates international, format, tn principal, din state suverane gi fanizai internationale create de eoate stat, eratataleindepinese un eo fudamental, tn gensl 8 ential cae foraeeedsocetan international ‘nt Finite a8 reapecto in raperearledintre le, dispouiiletatatelor a are It pari Pentru tnlalageren problemeor complexe pe care practice diploma A fi politi loa ridieat tn decuewiltmpalut In lgAtyrd cu Incheeren, ‘iares, interpreter, modiicrea, Inelare tratatalor, se impune, mal (ai, casifceren urmitoarlor probleme: defini, claiScan qt demumin, ‘nlzatea Great ratataor 1A, DeflnifLIa seneul cl mai larg a evn, tratatl este un acord ‘oinfntre sublecte de drt intemnafinal, supus nortielor dren ternafional Pict de I fptal et principales sublet de drept sunt tatele gn eral, raporturile dintre stato tmbrocd. me ering, trtatul a ma fost Aint ca un acord gers ntre state, care ereeash obligati gi dreptut in ‘pul international Potrvt art 2(1) din Convetia de Ia Vie din 1969 cu privire la drept atelor, prin tratat ge Sajelege “un acord internafional fachelat tutee Ate fn forma gerist gi guvernat de dreptul international, flee eate ‘nsemnat fntr-un singur fastrument aau ta dou ort mai multe in- ‘umente conexe 4 oricare ar fi denumires lor particulard” Accasts Tinie a fat elaborath petra neeesiejle Conveatiey a apare descrip 1g cucaracter oral procedural, rk am raports la confinutal wi tro (Ge pei pil ear, vIn da MeN, he Law of Prt, 161,turile do find abe acaba instrument fundamental in replarea rela ate formare dreptulintomafiona “Suk Trmulare, are fain considera aspeccle de fond al tata cate uamitourea: “Tratalul este express vinjlor concordant, emandad {Babecte de drep,nzestratecucapaitata necesar, tn seqpul de a pd ‘hate juries replementats de dreptalinterasfiona™ Asculadefuifie implies conchaia cd tatatele internaonale se incon mu numa intr Rate cg nte stat g organiza internationale ‘alata ese det un act juridic exprimdnd acordal de vointd ina ntre state ea principale sublecte de drept international eacertea gl alte rublecte de drept international, ori intre aon ‘din urn, inscopul de a eres, modifica sau singe drepturi sl obliga In raporturile dintee ele 12 Clasificdet gl denumiri ale tratatelor. corre de clasifear trotatlr internationale an in vedere eritei materiale sau formale ‘O clanfeare materiald cont iq ditinyia uth de. doctrin8 1 tratetele lei i tatatele comtrect™ Cele dita au o valoare norint [egisitvi ar celoete sunt cmparste ca contactle din dreptul civil ‘ele din prima categorie mal rent denumit gi tratate normative. Ae equine desrnnoazhtetatele ear cogiaregul generale de comportamaa Scuceptle, prin cnfantl le, £8 Go eplicate de un nomir mare de aa (lack chior de ancamblul comunitajit taelr. “Tratatele contract nt conigerote colo care intevin Inte doa ton numar redus do slate 4 al ctror obit formenzto serie de pret Feipoce la care se oblgh pari qi cere dup& nil auto, fl tnestan ‘fe Ge tndath ce presale respective n fst indeplinie® fy precienraportunior convenfonale date state tilatrale xa walt tera ene arte grou, asta sh fe dentficateanumite trate care ‘nit exehusly drop oblignt de tip contractual cares ncetaue {dba cea fost tndoplinite, Pentro autor care aprecia’ ch exist 0 ae ‘ea linn, rte relavant pare al roprezenta sfera intereseloy loca Bee hum trntat gh nu natura drepbrilor qs ebigaiorasumate® yf Sele trata, capa eum an vin, confine enumite norme de condult tablets anumite Sreptar gf obligatt reciprocal prior Dec, distingi ‘ince treat leg gi feaate contract presinta doar un anumit interes str seaeSotene tattle nu exist wn'regim furide prope fectreia din ace fetopoit da ratte‘Sunt considerate ca apertinind unl catego distinct tratatee consti tutive de orgenizafil internafionale. Acestessabiesesiracuri a deters mind modure de funcjionare ale oganiaatie. Specficitaten lor canst won tatelor membre do saigurs fencionare indelungata acstr stu ‘rg gria de a realize continutatenveivttflor sentra Clasfcarea formal a tatatalor se fac nunca de calitaten patio an. de numaralecesar, In primsl eat ae fare distinc Inte tarts inter, onal dintre state, dine state 9iorganizajit tntemafionale cela inchelatc Intra organiza interntionale fn ceo co privejte numarul partie, tatatele otf bilaterale sau multilaterale fa ultima periadd multe nice aceneon ‘Sant susceptible aa devin universle Deniwirestratatelor nu reflect deotebir n ata ce prveste natura lor Juries tm eanaecings mare inflvonttseupra frp uric esespescecy {ratate, Cu toate aoste, tn pracienconvesnal,numite dentmit po indies o speciictave a ebietulultratatulsi ga domenior th care intervne, Denumires de tratat se atribule, de emul documentclor cre reglemen. teaztdomenil importante ale rear internafanele, plies sau ccnbornce ltalate de pace, prstene, neagreiine, comer} yi navigate ete Conventia dosomneasS, de regula injlegen prin eare sunt replomentate Felaile internationale tn domenti speciale: Conwenfile din 1989, yi 1086 privinddreptultrataelr, Convenia din 1961 pivind rela diploatice ‘ea din 1963 privind relate oneulare, Convesfia din 1982 prvind drs Pactul este denumirea dat unorinslager cao, tn general, au un caractr solemn gi reglemontess4 proleme police. Pactl Soctitit Najunior (19), Pactul Briend-Kellogs (1923), Pacul dele Bogota (1948) ‘Acordia este termenulaplcabil unor iafaegei tare tern nv cle mal variate domeni tn general, rei detarninae (ronomi,nancin, comets, cultural Protocolul indict, col mai adesea, documente sceesori Ie un trata, tn Scopul eompletari, modifica sau prelungirit acsetia. Protacolul pate Inet gn tratnt de ine stator ‘Satutal poate dsemmna uncer actl constitu al unelorganicaitintarhs: fionale sau ve referd lan enuiitrogim jurideStautul Cut Internationale de Jutife,Stautsl Dandi ia 1981 Alte danomiri foosite th practi diplomatic, care desomneaeS tratate internationale sunt: echimbul de note, prin save se reglementeart expedite 9 problem speci; modus vivendl, care asiari osalutionere provizario, ‘ings convenirea unui scordulterar, gentlemen's agreement cae consam heed acordut orale Tratatl prin care doud sau mai multe state inerdinfenz3solufonaren ‘ner litigiinstanfelor arbiteare sau udeiare international poata denuniren de comprom 1.8, Armonizarea droprululteatatelor. tn exeritaron suveraniti lor Brin constitute sau leg intern, sttele atatiles procedure tv urma ekrora lovin parila tratate nternaionale gl modalitaila concrete prin care vorIndepini angajamentle soumato prin trata. fn acest proces drepul intern fate eterminont een co 8 conde lao larga diversitate In practic statlor ‘efronre la inceieren i aplieareatrtatelorinternajcnale “pata acestl peed unformitat, Ine a fondatert drepulu gnplr din ecole 1618 (Vitoria, Suarez, Grotius) se remares preosupir de unifor {tisare i de formare a unor radimente do drep intsrnafonal al tatatelr. ‘Sub inpactul O.N1U 9h a apeca, prin atvtates Comise de Drep Interna tional ineeptind cu peroada 1960-1970, au realzat importants rogrese pe Kinin sdf ansambluleldroptlu tratatalor. rei conven Inemaionale ti fat antl adoptate: Convenia de la Viena dn 23 mai 1909 privind dreptul {fatale Gugestiv caliente drept un "Tratt al tatatalor ere we refers ‘Huma Ia tetaeletncelat intr eats; Convent de In Viena din 1986, enre (io ret ln tratatale tnchelateSntre ata gl organza internafonale ori Sana inte orgalaafit internafional, Conveofia de la Viena din (978, care fe releraIn'oprelematich specifies, i anume, waceesiuneastaelr le trata tale ntornafionalo ‘intr acest rei conven, cea ma impertantaostedosgue Conrentia din 1969 prvind dreptaltratatlor, care ntratinvigeare in 1980, atunc ind ‘rma fntrunit numdrul de atic! necesare" cast convene ni ree ‘meauh tote problemele pe care le iden pracca conventional nternajic: Fall dar prin cele 85 de aricole gt nnexele tale, oa roprezintd un ansambl ‘ormativ de largh astoritate, Pent fre care ou ratifent conver, dispo [iii selo aunts evident, bligatars. Pentru rl care nu sunt tn pr Ie ‘esta convention represineh totugl ua "ghd de rma, lind « sntesS & tinorpradtil indelumgate, un drepteomun al tatarlor. In ceeace privet fra Ge plicar a Coven ix 1969, dupa cum ex dan ard al tien dipole sale ne apes ural trataaler ty form (Shick Ta dosing Pose ca scan laru fecteatralaren {egal asta arord ort a wplleres Inn anemones ear a eller ‘Cove In ent ena promt Carta Lneratonalt de dase cre {S eaa pied Tonplal Preah-Vibewr,arats fin septal internation fee econ principals imporand ites parr, dep nu peace 6 ‘Soule ore pari oun Mime olen oie fem ree, ct conn SEGdane rs rere sar dn cana” Ves Cl Report, 161 13 Privind anaamblul clo rl convenpi din domenialdreptteitritateor oe Impune preceare ch acestea au toalizat mai dgrabl o armoniire decit © ‘nlrmizare a repulilorreferitare Intestate, Ariolele convertor sunt EUGl formulete inc la statelor o larga Uborete de alegere tn ceen ce Pivete modalitshieconerte de tocheiere, apieare# modificar tratateor. seem ote smd, deere, Tea ta Conditii lementel opt trata tan pe 21. Avord neafecats de ealiabil i In egiturt ‘neroduee con 2.2, Patil state, organi Calitaten de = Taelegert aiterite state planul retail Fast asi ‘ner state de tore! La fh, fault ee nS regu, expo eps pare 23, Cont renee efectosCondifii de fond privind tratatele internationale li Elemente esenfile tn funchie de cae un act international est client rept tratat, river: (1) anumit determinkt ale acrdul de vomfas oa taiaa pArilr a acord~ state na alte subverts de dept Intarssyne at ol mavens procures defo jun 2.1. Asordul parflortrebuie oa fe rezultal vel lor liber exprimata, neafetatt de vei de consimjimant, 0 re stailesct supra unos sine reallzabil lit. Fncpalcommsuaimati in domenil tattered swioproentaiternapional. I esa prvnf C19. sabi ae i posi, in ronnie slo ooventoni, of lage lve scent su (Aveal pind renervee Ia Convengia pentew provesincs tna ‘maren crime! de genocide). Reports S08 a0) In lgdtur cu csitate olectu trattull, Convenia de a Viena din 19 introdoce coneptal de jun engens, conform chria Set rule an ‘mtravin nor norm imperative al dept internfisal eon 2.2, Pistileintre care intervine acordul trai ie, n toate state, organiza internationale tau alte nll catore ae talitaten de subiect de dreptiternaional Intelegrileintervnit Inte persoaneSsie aa juricice de drpt intern din eit state or inte aeaten tate sau organic internofionae, voce do importante arf aceseinflegeri din puncul de vedere al confutolu ot in lanul roleilor intornaionalo, au pot 9 inchive ineatopria tectalon Nee 4 astfel asimilee tratatslor acordurile ce interyin tnt Batlle seatite oe Lunor state, day scestn jon un ol important in #ablrearntlor de sonins Intreodcleledierivlar state gi, in Eoneral, In putes cence or tora? La fel, nu pot f califlestedrepe tata internationale neearie Intervn ttre unele state, pede o part, intcopeinde rained to | tute ori spect transnafionale, pe dealt parte, enre mu daepe aber rite, of mal now, prestare in we pt aseatan Gr scence” (ess Serene 23, Conditia ca tratatal sh product cfecte Jur ‘enea eer si se matrilisee itn sal lireaunor reps de comportementa unor norms de conduit obligatory ucaracer general permanent, api file unui unr nelmitat de ett, etn cesres, modiicaron sau etingeng tino dreprt or oblige concrete ftre part 24, Ultimul lament definieri al tratatulat est eupuneres sa normal dareptalui itermafional. Prin aceasta, tatatol se istings de ores a fafclger la cave nt piri state cou erganiagiiternafonale, Jar eafy fris natura stipulate pe eare To confi, sont supuce normelor de dra {intern ale ul anu tat. Est, In principal, xzul unor contract de d privat, la cae ana din pari exe un stat stain. Asamenca cantracte Iervay de exempl, im logsturs cu aehisifionarea sau Inehitirea indie oti pent prestarea Gnor servic Sectinea 8 incheierea tratatelor TIncheierea ereiru tata pretupune suit de stiun la care parte atele nts care intarine tral Pe cle cutumiarts- format ast Tungul sealer, sere de regul rocedarle care presupun parcurgerea mi multe espe in process! de tnceere a uns tata international Coifente pein coavenfia de Ia Viens (1969), aceste regll a tat mveral,o valoare aupletivs,intructt Convenia oer, fa numeroase cuz fai multe alternative. Mai malt chiar Sinaul unor article, dup co a hunfé» andmith rogsid,relertoare lao etapa aau alta a procealul Ince wattle se laugh meinen are cero near ‘Acosta a fleut pe uni avton af scoata tn evident faptl cd procedanl de tcheiee a tratatelor ene daminata de regula "depline! eutonomd da inf a parler” cau aga-tisa “berate a formalor™? in general, la tncheleres uni trata international oe parcurg tol fam rnegclerag test tratatol, smparea lui exprimarea consin|mantul tSlr dof parla eatat, Sean 7 yen este prima ctaph in curs cteia se elaborzh tax coe) al trtatals. Negocieile se dosfagoara ine repel tenet ai seaelr, special ata in acest sens Acnstabistar rebate al Fesulte din docuinenteeare emand dele antortailecompetente ale Stra Stat in eonformitate cu dsponfile Constitaies sau alr leg interne. Aca flociente poarte denumirea de depline puter, {a Conveatia dela Viens (GG depinele puter sunt dent metfl‘SSuina constraint stata dea leant printron trata su Petr eden once altace pve arta (are Fe langa persoanele special imputericte prin doplinaloputon, exist « caegorie de pene care, prin fancile pe care le indeplinese tn atat au Sheaevole sh presntey pentru nomlares i incheieron trattsor, depline puter De regu, aceon sunt: ofa satull, gta guvernul gi ministol de extern ei nsianilor diplomatic, dar numa pentrw ngociorea yi inceierea teaitsor bilateral, inre staal areditant (de trier) si statul acreditar ‘ed, ne Ruprezentai aereditai ai statelor lao cnferints so la lurdeleunei organieatt internafionale,eonvects tn vodereaelaborit unul trata, ‘St prn celine pater in legiturh cu activtaie care s¢ includ In etapa negocerlor strug teeurd anuinite pardeslartayi dacargind din forma bilateralf sau mull tera strata in timp co etapa de negeciere a trattal bilateral 0 incheio eu eoave nize textaluiacetula inte cele dows pS a cazal trataolui mula, feyoreren se inebele eo adoptaren textulul tratatului, po atiole 9 in Rrsamblul sta, Regula generis dupé care s-a dsfigurat negocirea tate {Shr mullaterale fn treat era aceen 8 adopts textes prin voto onan Ai stateor participants. Canvenfia de In Viena din 1969 consaer Inst fending; manifests deja fn practes, $9 soneal 8, pont tratatele mul terale care ee negocaat fn conferinfe ort organiza internationale, major ent pentru adoptares testis negocat (ar 9) 3 Urmitoareaetap8 in inchetren unui tata intieafiofal-eote-semmarea’acetuia In scopsl autentfieget toxulal ogecnt. Auteniicarea prin semnareeepreinthactielatestareasloinf, de ‘hf statele care ay partipa Ia negodien a faptal ch acestes-n inet ek tonal pe cave gh dopun semnatura roprediats forma dofinitiva a Wate Tali seeste neputdnd f'dect modieat wnateral do nit unul din state descmnaren defnitia a acest Exist natfl suai in caro, dupa Tache fovea negeienor, se pracedeash doar In semnares ad-referendum sa ls [perafarea textula Prin semnares cv menfunea "at rferendum’ we auten- Tien texto tratatula, dar namai cx eatacter proviroris Parafare, care ene in inwcrierea Sniiallormarselss negieatorafutiipoternii al feekroh tat pe tatu negocit are aeeay let provizaria,Semnarea ad-refererdurm thu parafaestrebuiese ormate de semnaren definitiva a tratatulu,condiie sligatore pentru deelangareaprocedurlr ein eape urmatoare‘rata oa ratifiti fele multiat samintulul Coa dea trea fad atncher unui ea ee tr enpeimaren consimjamintulut statslor de a devent teem le tata, Din momenta nv care testa tratatul deveitautetic prio Wieicle seunatare armeaah tigi exprime conaimmntul do 9 Si orn eraalprin rocurgeren ln mlacse juiges previzute de Tega le stsena® ‘33, Consimjiméntal exprimat prin ratificare, De reels inna partepare lr negoieres, gi semnared nut trata, statale ou so a eecbipatejriic de dispose scestuia. Pentru co un stat fo Saat tat Jurdc prin dispouifile tretatali este secon sintering deny nee fn intcrmedial ebruia organe special abiitate, de roguld ee ei natal, analienra dipole acest deci asupra. ora Perr staalul, Avent et constisieratifienren tata we ataratat Impune elaborarea une Toisas interne Manta, au tatabal poste riiea namie i eonsimflmant di partsa park (2.a)exprimarencor ‘Uncor, att entra oplearesauprailor robleme pole exe presupun wn num ete Ste penioeniarr in ere nee tao aaa ge manera nal er conrad ot rin Fla ea mcatan deveie mel espn pin priveye traatele mulilatrao, instrumentele de ratifeae 96 ep beng unl a gvernele watson cre au pariipat le nagcire depen Fs tataalu, caren ba ncreinjt fucjin de depoatar eau a Than corganznieitarnoionall invest cu acorai fone. Petra tat {iSSpuhsina seb evspice ONU, deporitar ete Secrtaratal General a ‘fannie! Date intra In vigoare acoso ratate este stabi in Sunil ‘dt scuaulerea unui mum mini, pestabit prin opie rata, tromenea instrumented ratifies ‘De emnpe et 06 a Conve dla Monigs Bay din 15 prvi ‘Rromite watate mollsterals lead iatrarea Jor ta vgpare, pe ln accnilares unt unde minim de reife, de Kodeplinienallor condi ae ere See af nud sipstads SUA, URSS, lve Brase, Cia 9an eames! om 2.5, Legislafia roman privind fochsierea tratatelor.Potrivit Cons tui fart 91, alin} plop ne A/199,Inctereatratatelor internationale, ‘umele Rominiet ina i competanfa Propedinelt Yar. Pegedintsle poate inchoiatratate in numele Roméniet a poate da imputernicin, in acest sep, ‘Slo! miniatra, minisrullafacerlr extere, ator membei a govern PE usar representanf diplomat ai Roni! Petaza aostorimputsrncic {rwveral a maaan entra inierce gl nogeieea trataelor internationale ‘amele Romine, Negucerea # semnareatratatelorintarnaionale In numle aman ne face deere delegaf, special abilitatnacst sens de pregedin:s fu pent ecordurile care ae nehee a nivelul guvernlui au la nivel cepa mental deere "legal aprobatet scat scop (art 8 din egen 4/1991) "Testatalenegoiate gt sermate fn umele Roni se supun fe ratferi, vin loge, deer parlament fic aroblri, prin hotdehre do cat guvern, in Finis do demeniuln ere ftervn, Aste, pati arta din legen ne 4/1981, unt supune ratiei, prin legen parlamentall,tratatele care we refer la Jnborares politi gi rlitart, cle care fac nectear adoptares nor leg noi ‘in revicurea leglr in vigoae, precum g cole care impli un angajament Dol seu financier ort a refer Ia probleme privind regimul polite w trio Fala statu saute tattul persoanelor, drepturl gi bora cetenest ela orgaizahnternafionale,procum qi aclen care previ apres ralifinres de etre parlament Tm cnformitate eu art al logins 4/1901, tratatele care prin obictl lor ue refers ln problems ensmertte fn arc4, sunt supuse aprobirit prin Fararea guvernelut GuvernulinformescA ina pe pregedintele far precum Aiparlamontaldespe oie scar, convene sau alte njologerintemafionale De are le aprab ‘Reorlunte njlegeil care prin costinutal lor ms impun ratificaren de catre parlament sau aprobarea guverauli, eanascate sub denumiren de ‘teva tm forme simplinta eInchete de minstulafacerior exerne prin Shimbun de note see cruotl Ele go pot facheia gi de aie ministere sav rgane contrle, care au primi atibuta qi lmputernicr in aceat ena, tn (alaborare eu Ministerul Afceilor Extere arteoll 6 din lege nr. 4/1991 Sectunea 4 Rezervele la tratate 41. Nofiunc. Evolujia concypiiilor arupra acceptirii rezervelor: conven dole Viena din 1908 art.) deinegts reserva la un tratat dup "e dear oer, indiret decom fst refacath s denomi acca‘ te un eat all end emneae, rate, ace, pro aa Series anwtorpevdert lo tata ta pro acl Reserve care un stato formaleass le un trata multilateral Ia car oregte ai patipe repretntA Ges) o partcularitate pe care cel sat