Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Importanta Jocurilor Dinamice Pentru Dezv Motricitatii
Importanta Jocurilor Dinamice Pentru Dezv Motricitatii
LUCRARE DE LICENTA
COORDONATOR:
1
ABSOLVENT:Vasile Ciprian
2008
2
PLANUL LUCRARII
Cap.1. INTRODUCERE……………………………………………………………………1
1.1.Importanta si actualitatea temei…………………………………………….1
1.2.Motivatia alegerii temei………………………………………….……….……2
1.3.Ipoteza si scopul lucrarii..........………………………………..…………..3-4
Cap.2. FUNDAMENTARE TEORETICO-STIINTIFICA A LUCRARII.....…………5
2.1.Exercitiul fizic – instrument al motricitatii corporale…………………..5
2.2.Exercitiul fizic act supus reglarii………………………………………….5-6
2.3.Caracteristicile si atributiile capacitatilor fizice………………………...7
2.3.1.Caracteristicile de viteza…………………………………………………….7
2.3.2.Caracteristicile de forta……………………………………………………..7
2.3.3.Caracteristicile de rezistenta………………………………………………8
2.3.4.Caracteristicile de mobilitate……………………………………………8-9
2.3.5.Coordonarea si caracteristicile exercitiului fizic in procesul
comunicarii exterioare……………………………………….…………..9-12
2.3.6.Importanta calitatilor volitive…………………………………………12-15
Cap.3 . ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII ……………...…….16
3.1.Metode de cercetare utilizate in elaborarea lucrarii .....................16
3.2.Locul, subiectii si etapele cercetarii...............………………………..16-17
3.2.1.Durata experimentului si etapele de lucru…………………………….17
3.2.2.Desfasurarea experimentului…………………………………….…..17-20
Cap.4.REZULTATELE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR..................20-25
Cap.5. CONCLUZII SI PROPUNERI……………………………………………...26-27
BIBLIOGRAFIE
ANEXA
3
1. INTRODUCERE
7
b)mecanismul de executie – care transforma comenzile in semnale de
declansare a actiunii reglatorii;
2.3.1.Caracteristicile de viteza
9
Devenirea mobilitatii se face in armonie cu cea a fortei, neglijarea
acestui aspect deosebit de important ridica mari probleme ulterioare si
serioase in acelasi timp, prin prisma faptului caci va avea de suferit
dezvoltarea elasticitatii musculare, care apoi duc la scaderea mobilitatii
articulare, la instalarera rigitatii, diminuarea supletei si amplitudinii miscarii si
implicit a unei executii estetice optime a actiuniilor motrice .
Factori ce determina amplitudinea miscarii:
-structura articulara;
-capacitatea de intindere a ligamentelor si tendoanelor;
-tonus si elasticitate musculara ;
-elasticitatea discurilor intervertebrale;
-capacitatea sistemului nervos central de coordonare a proceselor
neuromusculare;
-temperatura musculara;
-starea emotionala.
Dificultati pot sa apara si din extrema cealalta, prin dezvoltarea
exagerata a mobilitatii, fara tonefierea grupelor musculare, se poate ajunge la
laxitate articulara, care, la randul sau, creeaza dificultati in controlul
miscarilor si mentinerea echilibrului.
Dezvoltarea si intretinerea mobilitatii reclama antrenament permanent si
exercitii specifice efectuate zilnic.
11
-precizarea gradului de incordare necesar pentru realizarea
actiunii;
d) viteza executiei:
-incadrarea miscarii in coordonatele de timp;
-perceperea ritmului, tempoului, frecventei.
e) sincronizarea miscarii dependent de aparat:
-adaptari si corectari aduse executiei;
-modificari actiunilor dependente de structura.
CAI
-sisteme de actionare pentru invatarea -sisteme de actionare destinate
priceperilor si deprinderilor motrice perfectionarii capacitatii de a
-cunoasterea caracteristicilor funda- aplica priceperi si deprinderi
mentale ale miscarii si incadrarea ei in motrice in conditii variate.
Spatiu si timp -sisteme de actionare pentru
dezvoltarea calitatilor motrice
MIJLOACE
-cresterea bagajului motric prin apro- -dezvoltarea capacitatii de genera-
fundarea sistemului de cunostinte, lizare si aplicare a experientei
priceperi si deprinderi motrice motrice dobandite.
-continutul procesului de instruire -aplicarea exercitiilor in conditi ne-
12
-inlaturarea, formarea standardizarii schimbate
-dezvoltarea jocurilor de miscare si
parcursuri aplicative
-linii acrobatice si artistice
-procedee tehnice specifice ramurii
de sport individuale
-procedee tehnico-tactice specifice
jocurilor sportive; aplicarea ace-
stora in conditii de joc cunoscute.
ECHILIBRU RITM
PRECIZIE
13
Lipsurile din pregatirea fizica, altele apartinand sferei psihice, de
exemplu teama, emotiile, lipsa de concentrare, probele si elementele complicat,
ca si desfasurarea lectiilor (aparatura diferita, altfel asezata, frig, galagie sau
zgomote, posibilitatea caderii si accidentarii) sunt tot atatea situatii care
solicita manifestarea eforturilor volitive si contribuie la educarea lor.
Esential in educarea calitatilor volitive este crearea unor atitudini
durabile in conduita gimnastilor. In exercitiile de coordonare si mobilitate care
dau impresie si tinuta corporala, intelegem prin calitati de vointa, orientarea
spre un scop precis-perseverenta, hotararea, curajul, initiativa, independenta,
calmul si stapanirea de sine.
Perseverare prin aptitudinea de a depune constant eforturi de vointa.
Invatarea si perfectionarea numeroaselor elemente din combinatiile libere
alese, dezvoltarea si educarea calitatilor motrice specifice nu ar fi posibile fara
un nivel ridicat al perseverentei.
Curajul si hotararea sunt calitati decisive in anumite momente, prin
luarea deciziilor rapid si corect in conditii dificile. Curajul presupune, actiuni
indraznete, independent de pericolul si consecintele pe care le poate suporta
elevul.
Independenta si initiativa, legate de fundamentul intelectual al pregatirii
si se exprima prin asumarea de catre elev a unor obiective si sarcini concrete,
in mod independent pentru a actiona in con secinta in activitatea la ora de
educatie fizica sau de antrenament.
14
Din antichitate si pana astazi antropomorfismul artei s-a bazat pe ideea
ca trupul uman reprezinta o reusita maxima a naturii, cu calitati plastice de
necontestat. Este adevarat, nu toti oamenii, prin prezenta sau prin miscarile
lor, ofera satisfactii vizuale; nu toate organismele (in atributele lor exterioare),
desi au o structura comuna, imbina proportiile in mod armonios si, pe de alta
parte, chiar trupuri armonioase sunt capabile sa desfasoare miscari plastice
sugestive.
Plasticitatea corporala inseamna deci impresie vizuala. Dincolo de
aceasta insa, noi suntem atrasi de calitatea expresiva a formelor.
Expersivitatea apeleaza in special la caracteristici de natura psihica
(temperamentale, afective, atitudinale). Trebuie realizata astfel distinctia dintre
plasticitatea formei miscarii si continutul sau emotional exprimat in calitatile
sale expresive (se poate exemplifica aceasta idee prin imaginea unui
contorsionist care, in miscare, infatiseaza o forma plastica, dar care nu
transmite emotii, stari afective speciale, asa cum o realizeaza, de pilda, o
gimnasta “ritmica”).
Pentru realizarea plasticitatii si expresivitatii corporale se utilizeaza
urmatoarele tipuri de de exercitii
exercitii prin care executantii trebuie sa fie expusi la dezvoltarea
simturilor papilare (contactul cu aparatele) in talpa, in palme, pe celelalte
segmente ale corpului.
exercitii de zvacnire care antreneaza succesiv segmentele corporale;
exercitii de improvizatie pe diverse teme;
comparatie- la oglinda, in care executantii realizeaza diferite miscari cu
un anumit consemn. Realizarea conexiunii directe si inversa- actiunile se vor
desfasura in consecinta.
Indicatii metodice- aceste exercitii necesita o buna pregatire tehnica
preliminara, iar corpul executantului trebuie sa fie suplu si bine lucrat. Se vor
executa miscari cu incordari si relaxari, in ritmuri si cu accente diferite.
In contexul analizei comunicarii interumane prin intermediul miscarilor
expresive, trebuie amintita si importanta capacitatii de improvizatie ca
aptitudine superioara, elevata, ce reuneste elementele constiente, care provin
din studiu, experienta, cat si din elemente inconstiente, spontane, nedirijate
voluntar. Improvizatia unei miscari are ca substrat o idee care se
materializeaza intr-o maniera riguroasa si autentica. “Noul” se construieste din
sensibilitatea subiectului care interfereaza cu planul motric al acestuia si cu
capacitatea de reprezentare a acestuia. Pentru marii creatori de scoala, sursele
miscarii sunt diferite; astfel inspiratia vine dintr-o imagine puternica, care
multiplica reprezentarile gimnastului si deci posibilitatile sale de creatie; sursa
de inspiratie poate fi insasi miscarea care se deruleaza si care genereaza noi
conduite motrice. Si intr-un caz si in celalalt, creativitatea remarcabila se
bazeaza pe flexibilitate si pe o imagine debordanta. Din punct de vedere
didactic subiectul “lasa sa vorbeasca” corpul sensibilizand “emotiile acestuia,
chiar si atunci cand acesta este doar o prezenta lipsita de miscare. Confruntat
cu ritmul, cu sensibilitatea receptarii muzicii, cu expresiile multiple, corpul
uman nu mai este ansamblul functional responsabil de acte motrice zi dezi , ci
el devine un instrument al carui “registru” este preponderent estetic.
Gimnastica ritmica sportiva, integreaza in continuturile ei unspatiu de
expresie care trece dincolo de tehnica pura; ”textul” exercitiului, al rutinei
executate, se transforma astfel in poezie, in creatie pura. Lucrul coregrafic pe
care il implica gimnastica ritmica poate fi schematizat in trei directii:
15
organizarea spatio-temporala, care se concretizeaza in dispunerea
miscarilor, distributia traiectoriilor, inlantuirea secventelor explozive si a celor
de recul;
transpunerea gestuala a suportului muzical, care presupune o selectie
si o organizare a miscarilor in functie de forma lor, variatiile de intensitate,
amplitudine, frecventa acestora, in consonanta cu caracterul muzicii, intr-o
respiratie comuna. Se instituie astfel un dialog intre limbajul corporal si cel
muzical, ambele evocand un eveniment unic. Valoarea unei creatii coregrafice
nu consta doar in perfectionarea tehnica a liniilor, ci si in interactiunea
gesturilor si a miscarilor care construiesc o arhitectura unitara. Simbioza
miscare-muzica conduce la existenta unor “fe nomene-sunet si a unor ritmuri-
volum” care sfideaza legile spatiului si timpului fizic, construind o realitate
dinstincta (D.Mortel).
16
3. Organizarea si desfasurarea cercetarii
N-1
Unde: = suma dintre diferenta valorilor individuala si valoarea medie la
patrat;
X1= valorile individiale obtinute;
N = numarul de subiecti.
e)tabele sinoptice (centralizatoare) cu administrarea de teste de mobilitate,
parcursuri aplicative si jocuri dinamice.
18
3.2.1. Durata experimentului si etapele de lucru
19
constitutional al unui organism, optim echilibrat in momentul comunicarii prin
actul motric.
Pentru ilustrarea celor sus mentionate, prezint in continuare tabelul cu
jocurile si stafetele aplicative folosite, precum si calitatile fizice pe care le
influenteaza sau dezvolta. De asemenea in anexa 1 si 2 urmeaza descrierea
fiecarui joc, stafeta si parcurs aplicativ.
20
1 Vanatorii si
1 ratele
1 Vaneaza lupul
2
1 Elibereaza
3 prizionerii
1 Hustiuluc
4
1 De-a scolile
5
1 Lupul la stana
6
1 Vulpea-n
7 vizuina
1 Pui de cuc
8
1 Iepurele
9 lavarza
2 Barza si
0 broastele
2 Lache-
1 vasilache
2 Crabii si
2 crevetii
2 Mg. Prin tunel
3
2 Ultim
4 pierd.fuge
2 Parcurs
5 aplic.1
2 Parcurs
6 aplic.2
2 Parcurs
7 aplic.3
2 Parcurs
8 aplic.4
2 Parcurs
9 aplic.5
3 Parcurs
0 aplic.6
3 Parcurs
1 aplic.7
3 Parcurs
2 aplic.8
Legenda :
a-mers; h-transport;
b-alergare; i-escaladare;
c-saritura; j-catarare;
d-aruncare-prindere; k-cap.de orienteare spatio-teporala
e-echilibrare; si senzoeio-motrica;
f-tarare; l-cap.de coordonare generala, ritm
g-tractiuni-impingeri; si tempou
21
In organizarea acestor ore de educatie fizica, elevii au fost impartiti in grupa de
baieti si grupa de fete, fiecare grupa invatand elementele sale specifice.
22
modelului de educatie fizica pentru clasa a IV-a (133,8 la 139,1 cm pentru
baieti si 133,2 la 138,9 cm pentru fete).
25
Abaterea standarad “S” si coeficientul de variabilitate “C v” ca parametrii ai
tendintei de imprastiere al rezultatelor fata de medie se constata ca valorilese
depasesc mediile optime, media fiind deci nereprezentativa., Cv luand valori
pana la 0,28 %, dupa valoriledispersiei:
Cv = 0 10% -dispersie mica, omogenitate mare;
Cv = 10 20% -dispersie medie, omogenitate medie;
Cv = peste 20% -dispersie mare, lipsa de omogenitate.
Tab.7
Sexul Clasa Testare initiala Testare finala Progresul realizat
X S CV% X S CV% X S CV%
Baieti Exper 86,5 7,56 8,73 93,0 8,3 8,92 6,46 0,74 0,19
5 1 0
Contr 85,1 7,24 8,50 86,0 8,1 9,49 0,92 0,93 0,99
1 3 7
Difer. - - - - - - -5,54 -0,19 -
1,44 0,32 0,23 6,98 0,1 0,57 0,34
3
Tab.8
Sexul Clasa Testare initiala Testare finala Progresul realizat
X S CV% X S CV% X S CV%
Fete Exper 86,6 7,58 8,75 94,1 8,3 8,90 7,54 0,8 0,15
0 4 8
26
Contr 86,1 7,22 8,38 86,1 8,1 9,50 0,07 0,97 1,12
0 7 9
Difer. 0,50 0,36 0,37 7,97 0,1 -0,6 7,47 -0,17 0,97
9
La aceasta proba se constata valori mai ridicate ale mediilor la fete de cat la
baieti, fetele dovedind o mai buna mobilitate a articulatiilor coloanei vertebrale
si a articulatiei coxo-femurale, o mai buna elasticitate musculara.
Media aritmetica in evolutia ei, pentru toate tabelele sunt reprezentate grafic
la anexa VI.
27
5 CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
30
16. DRAGNEA, A., Teoria si metodica dezvoltarii calitatilor motrice, MTS.
Bucuresti, 1991.
17. DRAGNEA, A., BOTA, A., Teora activitatilor motrice, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1999.
18. DRAGNEA, A., Valorile morale ale sportului sfarsitului de mileniu, vazute din
perspectiva eticii olimpice, Conferinta stiintifica “Muttii in sportul de
performanta la sfarsitul secolului XX”, Bucuresti, 1994.
19.DUMITRU, GH.,Comunicare si invatare, E.D.P.-R.A., Bucuresti, 1998.
20. EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale, Vol I-II, MTS,
ANEFS, 1994.
21. EPURAN, M., HORGHIDAN, V., Psihologia educatiei fizice, ANEFS, Bucuresti,
1994.
22. FAMOSE, J.P., Cognitie si performanta, INSEP Publications, 1990.
23. LEVIEUX, F., LEVIEUX, J.P., Expression Corporelle, Ed.Revue EPS, Paris,
1994.
24. MOCIANI, V., MANOS, M., VISAN, A., Gimnastica ritmica sportiva-continutul
si metodica elementelor tehnice corporale, Vol I, ANEFS, Bucuresti, 1996.
25. MUNTEANU, A., Comunicarea nonverbala in relatiile interumane, in “Rev. de
psihologie”, nr.5/1995.
26. NICULESCU, M., Antrenamentul mental in gimnastica, SDP., 313, MTS, 1991.
27. POPA, C., Teoria actiunii, si logica formala, Ed. Stiintifica si enciclopedica,
Bucuresti, 1984.
28. POPA, M., Competenta si performanta, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti,
1982.
29. POPESCU-NEVEANU, P., ZLATE, M., CRETU, T., Psihologie scolara,
Universitatea Bucuresti, 1984.
31. RADOSLAV, Romeo., Evaluarea in educatie fizica si sport, Ed. AULA,
Timisoara,2002.
32.SOITU, L., Pedagogia comunicarii, E.D.P.-R.A., Bucuresti, 1997.
33. TODOR, V., Capacitatile motrice, coordinative si intermediare-componente ale
capacitatii motrice, Ed. RAI. Bucuresti, 1999.
31
ANEXE
Pe nevazute la tinta
Ghiceste numarul
32
Descrierea jocului : - un alergator desemnat se plaseaza in fata celorlalti dispusi
in linie, la o distanta de doi pasi. El alege un nr. de la 1 la 10, iar ceilalti trebuie
sa ghiceasca. Alergatorul spune NU celor ce spun nr. gresit. In cazul in care
unul ghiceste, alergatorul se intoarce si alearga sore tinta aflata la 20 m.,
jucatorul care a ghicit incearca sa-l atinga ca acesta in timp ce alearga la tinta.
Regulile jocului: - alergatorul in deplasare spre linia de sosire nu se va
uita inapoi; daca alergatorul ajunge la tinta jocul se reia in aceeasi formula.
Indicatii metodice: - daca un numar este mare se fac 2-3 repetari.
Alergatorul se va deplasa in linie dreapta.
ANEXA II
33
Plecarea se face din pozitia stand; se trece apoi in ghemuit cativa pasi,
dupa care, rostogolire pe saltea, ridicare in pozitia stand, alergarepe bancuta
degimnastica, urcarepe spalier, pana atinge ultima sipca, coborare pana la
jumatatea spalierului, saritura in ghemuit, la sol saritura iepurasului peste
bancuta, alergare si repozitinare in spatele coechipierilor.
Startul din pozitia stand, alergare pentru elan, saritura peste capra de
gimnastica, aterizare in ghemuit, catarare pe spalier pana la ultima sipca,
coborare de pe spalier, saritura “broscutei” pe o masa, tarare pe sol , ridicare si
alergare, asezare in spatele formatiei.
34
ANEXA III
Proiect didactic
Obiective operationale:
elevii sa-si insuseasca deprinderea coordinativa de a efectua corect
desprinderea la saritura in lungime;
sa-si imbunatateasca coordonarea specifica;
35
sa-si imbunatateasca tehnica de executie a sariturii in lungime si
perfectionarea acesteia;
sa-si imbunatateasca capacitatea de orientare spatio-temporala,
vizand: viteza, amplitudinea si tempoul miscarii segm.corpului si corpului in
efectuarea exercitiilor la sol;
sa realizeze acest traseu cu usurinta si eficacitate, respectand regulile
de desfasurare a acestuia;
sa-si dezv. Curajul, perseverenta, increderea in fortele proprii, cooperarea cu
colegii.
Strategii didactice: - demonstratia insotita de explic.,corectaea greselilor in
executie.
Mijloace specifice: - exercitiul fizic, traseul aplicativ.
Resurse materiale: - mg. medicinale, saltele, tramb.,capra de gimnastica.
I.S.A.L. 5’
Ex.1 -formatie in cerc.
P.I std.dep. br. pe sold 4rep.x3/4
T1-2 apl. cp. ina. -
T3-4 ext.cp.pe spate nesincronizare
T5-6 rasuc.cp spre dr. a unor elevi cu
T7-8 rasuc cp.spre stg. colectivul in
Ex.2 efectuarea
P.I. std.dep.br.ind.la exer. pe timpi.
piept -efectuarea
T1-2 flx.br.cu arcuire 4rep.x3/4 miscarilor cu
T3-4 intind.br.cu ext.si amplitudine
arc. medie.
36
T5-6= t1-2, t 7-8=t 3-4
Ex.3
P.I. std. Dep.br.pe sold
T1-2 ind.C.spre dr.cu
arc. 4rep.x3/4
T3-4 ind.C.spre stg.cu
arc
T5-6=t1-
2+int..br.deaspr.cp
T7-8=t3-4+int.br.deas.cp
Ex.4
P.I. std.dep.br.int.sus 4rep.x3/4
T1-2 ext.C.cu arc.
T3-4 aplec.C.cu int.br.si
arc
T5-6=t1-2 ; t7-8=t3-4
Ex.5
P.I.std.dep. br.int.sus 4rep.x3/4
T1-4 rot.tr.spre dr.
T5-8 rot.tr.spre stg.
Ex.6
P.I.std.apr.br.pe sold
T1-2 fand.pic.dr.ina.
T3-4 fand.pic.stg.ina 4rep.x3/4
T5-6=t1-2 ; t7-8=t3-4
Ex.7
P.I. std.apr.m.la ceafa 4rep.x3/4
T1-2 fand.pic.dr.lat.
T3-4 fand.pic.stg.lat.
T5-6=t1-2 ; t7-8=t3-4
Ex.8
P.I. std.dep.br.int.inainte
T1-2 duc.pic.dr.la m.stg. 3rep.x4/4
T3-4 duc.pic.stg.la m.dr.
T5-6=t1-2 ; t7-8=t3-4
Ex.9
P.I. std.dep.br.pe sold
T1-8 sarit.din dep.in 3rep.x4/4
apr. cu
bat.palm.deasupra cp.
37
elan. 5rep.x3/4
Bslans, elan, sarituracu
extensie in lungime si
aterizare .
Revenirea -exercitii de respiratie 4/4 -in coloana cate unul; -se constata
organismu din mers. 3/4 -de jur imprejurul salii. oboseala dupa
lui dupa 2/4 traseul
efort aplicativ
2’
Concluzii, -alinierea; Repaus x -in linie pe un rand;
aprecieri -aprecieri; 2/4 -evaluarea lectiei;
si -recomandari; -evidentieri pentru elevii
recomand -salutul. care au lucrat bine,
ari recomandari celor mai
retinuti;
1,5’ -felicitari echipei
castigatoare.
- recomandari pentru
activitati sportive
extrascolare.
38
39