ANDRZEJ

SAPKOWSKI
WITCHER CARTEAVI

TURNUL RANDUNICII

Traducere din limba polonezi de

Mnrelr-a FrscurceN
 niversul, dupl cum qtie toatl lumea, urmeazl la fel ca
viafa o traiectorie circularl. Pe circumferinqa acestui
cerc sunt trasate opt puncte magice cate formeazd o
rotalie completi, un ciclu anual. Aceste puncte se aflI in perechi
gi sunt dispuse diametral opus pe circumferinqa cercului: Imbaelk,
germinare, 9i Lammas, maturizare; Belleteyn, inllorire, qi Saovine,
ofilire; solstidul de iarnl, numit Midinvaerne, iar cel de varl,
Midaete; echinocliul de primlvart, Birke, 9i cel de toamnd" Velen.
Cercul este asdel impn4it in opt pd4i care corespund diviziunilor
unui an in calendarul elfesc.
Oamenii care au debarcat Pe lermurile de la gurile Jarugii qi
Pontanrlui au adus propriul lor calendar bazat pe lu4l, ce irnphr'
1ca anul in doutsprezece luni 9i indica
ciclul anual al muncii cAm-
pului, incepAnd de la plantarea puiEilor pAnr la gerul care ingh4a
plmintul. Cu toate ace*ea, chiar dacl aveau propriul calendar 9i
lropriile anotimpuri, oamenii au acceptat cercul el{ilor 9i cele
opt puncte marcate pe circumferinla acestuia. Imbaelk 9i I-ammas,
Saovine 9i Belleteyn, cele doui solstilii gi cele doud echinoclii din
calendarul elfesc au dwenit gi pentru oameni niqte zile de serbn-
toare ca oricare altele, r{strind la fel de repede ca un copac sin-
guratic in miilocul unei Pajigti.

ro I ANDRzEJ SlPxowsrl
Pentru ci aceste date erau inconiurate de o aurd de magie'
tntr-adevir, nu este un secret Pentnr nimeni, o aura cu totul
speciali inviluie atmosfera in zilele 9i noplle acestor sirbdtori'
Nu surprind pe nimeni manifestiriie supranaturale 9i fenomenele
stranii care insolesc aceste opt date, in special echinocliile;i sol-
stitiile. Toatn lumea s-a obignuit de-acum cu aceste ciudalenii,
rareori mai provoace mari senzatii.
Dar in acel an, lucrurile au stat altfel.
to o"*..tii sdrbitoreau echino4iul de toamni a;a cum
"cel "rr,
obiqnuiau, cu o cini fesdvi in sAnul familiei. Conform tradiliei,
trebuiau si fie pe masd cit mai multe roade din recolta acelui an,
chiar dacd erau doar citeva din fiecare. Acesta era obiceiul' Dupd
ce au luat cina gi i-au mulpmit zeilei Melitele pentru recolta anului,
oamenii s-au dus si se odihneascd. $i atunci a inceput calvarul'
Chiar inainte de miezul noplii s-a stArnit o furtune insplimln-
titoare, vAntul bitea ca nebunul, ficAnd copacii si se indoaie plni
la pimAnt; prinre scrlqnetele cepriorilor, sci4Aiturile- obloanelor
aproape smulgi din pnmAnt razbeau urlete,
Ei irosn.tel" .opacilor
rdcnete ti gemele infernale. PAni 9i norii care alergau pe cer luau
forme extravagante: in mare pafte erau siluete de cai 9i unicorni
in galop. Dupi aproape o ord, furtuna a incetat brusc 9i, in linigtea
oorpt." fost animatd de trilurile qi fAlffi-
.".i ,-"
"q,"rnrr, "b*pt, caprimulgi,"
acele pdsiri misterioase care,
rile de aripi ale sutelor de
potrivit ciedinlei populare, se aduni in jurul muribunzilor pentru
a 1e cAnta de ja1e. b" d"t, corul de caprimulgi risuna atAt
".."t,",
de intens, atit de puternic, incAt pirea ci moare intreaga lume'
Caprimulgii nu mai conteneau cu cAntecele 1or agonice, cu
trilurile lor salbatice, norii invadau orizontul, mascind ceea ca
,a-as"rtdi.t lrr-ina lunii. in acel moment, teribilul beann'shie,
vestitorul mo4ii violente 9i iminente, a inceput sd geami din-
tr-odati, iar VAnitoarea Salbatica, un cortegiu de niluci cu or-
bitele in fliciri, cocolate pe spinirile unor cai scheletici, a
brdzdat cerul noplii fluturlndu-9i mantiile ca pe nigte stindarde
zdrenluite. Aga cum obignuia sd faci la un anumit numir de ani,
VAndtoarea Selbaticd 19i aduna recolta. Nu mai fusese atit de
Tunnul nAruourutcll I rr
ndprasnici de zeci de ani; numai in tArgul Novigrad disPerusera
ferl urmi zeci de oameni.
Cind Vinntoarea a trecut 9i norii s-au impri;tiat, ochii oameni-
lor au vezut din nou 1una. Era in scidere, ca intotdeauna la momen-
tul echino4iului. Numai ci, in acea noapte, era rogie ca sAngele.
Oamenii simpli aveau multe explicalii Pentru fenomenele le-
gate de echinocliu, care, de altfel, variau considerabil de la o re-
girrne la a1ta, conform demonologiei locale. Astrologii, druizii li
magicienii aveau gi ei interpredri, de cele mai multe ori eronate
i;i exagerate. Cei care reugiserd sd stabileasci
o legituri intre aceste
fenomene 9i faptele reale erau pulini, foarte puiini.
Pe Insulele Skellige, de exemplu, o mAna de oameni superstiliogi
iru vtrzut in aceste manifestdri ciudat e matetializarea omagiului lui
'l'edd Deireadh, sfArqitul 1umii, precedat de bftalia de 1a Ragh nar
lLoog, lupta finale dintre Lumina ;i intorr..ic. Aceptia au asociat
lurtuna violentd care in noaptea echinoqiului de toamnn a zguduit
insulele cu un val puternic, impins de arcul monstruosului Naglfar
rlc Morhdgg, care duc ea o de vraiitori 9i demoni ai haosului
^rmafi.
intr-o corabie construiti din unghiile cadavrelor. Oamenii mai
luminali sau mai bine informali, insi, au pus nebunia cerurilor qi
,r rn?irii pe seama lui Yennefer, magiciana malefici, 9i a dispariliei
sale cumplite. A\ii, cel mai bine informali dintre to1i, vedeau in
urarea agitati un semn ci era pe moane cineva prin venele ciruia
cr,rgea sAnge din neamul regilor din Skellige qi Cintra.
De cAnd e lumea, noaptea echinocfului de toamne a fost o
,ro.rpte de co5maruri, fantome 5i aparilii, o noapte cu treziri
bruqte qi chinuitoare, cu sufociri Ei palpitalii cauzate de fric6,
printre agternuturi mototolite 9i leoarci de transpiralie. Nici cele
rn,ri luminate capete nu au fost scutite de viziuni gi de tulburiri:
in Nil{gaard, in Turnurile^de Aur, s-a ttezit urlind insqi impi-
rrtul, Emhyr var Emreis. in nord, in Lan Exeter, regele Esterad
'l'hyssen a sirit brusc din pat, trezindu-;i so1ia, pe regina Zuleyka'
in Tretogor, Dijkstra, 9efu1 spionilor, s-a ridicat qi a pus mAna pe
pumnal, trezind-o pe nevasta ministrului de finanqe' In palatul
din Montecalvo, magiciana Filippa Eilhan s-a infigurat in

r2 | ANDRZEJ SAPKOWSKI
firio trezeascd pe solia contelui de
ceargaful de damasc, sa
Noailles. S-au trezit mai mult sau mai pulin brusc 9i piticanul
Yarpen Zigrin din Mahakam, bdtrAnul vrijitor Vesemir din ce-
tatea de pe muntele Kaer Morhen, scribul Fabio Sachs din tSrgul
Gors Velen, iarlul Crach an Craite de pe corabia Ringhorn. De
asemenea, magiciana Fringilla Vigo s-a trezit in castelul Beauclair,
preoteasa Sigrdrifa s-a trezit in templul zeilei Freya de pe insula
Hindarsfjall. Daniel Etcheverry, contele de Garramone, s-a trezit
ln cetatea asediati din Maribor. Z1'vik, decurionul Cuirasierului
Greu din fonul Ban Gleann. Negustorul Dominik Bombastus
Houvenaghel din tArgul Claremont. $i mul1i, mu\i allii'
Totugi, pulini au fost in stare sd asocieze aceste fenomene
stranii cu fapte concrete gi reale. $i cu o anumiti persoani reali.
intAmplarea a facut ca trei dintre ace$ti oameni se Petreaci noap-
tea echinocliului de toamni sub acelagi acoperig. Cel al templului
zeitei Melitele din Ellander.
- Cucuvele, a gemut Jarre, in timp ce contempla bezna care se
reversa peste parcul templului. Cred ci sunt mii, un cird intreg...
Ele urli penrnr moartea cuiva... Pentru moartea ei". Moare'..
- Nu vorbi prostii! s-a intors Triss Merigold, ridicind pumnul
inclegtat, ptuind pentru o clipe ci-l va imbrhci sau il va lovi pe bdiat
in piept. Crezi in superstilii de-astea $uPide? Suntem la sfArqitul lunii
septembrie, pdsirile se strXng si migreze! E ceva complet natural.
- Moare ea...
- Nu moare nimeni! a exclamat magiciana, palida de furie'
Nimeni, pricepi? Nu mai bate cAmpii!
Adeptele, trezite de alarma nocturni, au inceput si curgi pe;
culoarul bibliotecii. Chipurile lor erau grave si palide.
- Jarre, ia spus Triss dupi ce ;i-a recipitat calmul, punAndu-9i
mlna pe umirul beian ui si strAngAndu-l. Tu e;ti singurul barbat din
templu. Toate se uiti la tine gi aqteapti sprijinul teu. N-ai voie sd-1i fie
fricn, n-ai dreptul si intri in panica. StlpAnqte-te! Nu ne dezamngi.
larre a inspirat adAnc, in timp ce a incercat din risputeri sd-9i
calmeze tremurul mXinilor 9i al buzelor.
TunruuL nAruourutctt I r3
- Nu mi-e frici... a goptit Nu
el, evitAnd privirea magicienei'
mi tem deloc, sunt ingrijorat! Pentru ea' Am vizut-o tn vis"'
- Si eu am visat-o. Triss ;i-a strAns buzele. Am avut acelagi vis,
tu, Nenneke qi cu mine. Dar nu suflem nicio vorbe desPre asta'
- SAnge pe fala ei... AtXta sAnge...
- Te-am rugat si taci. Vine Nenneke.
tnalta preoteasi s-a apropiat de ei. Avea un chip obosit' La
intrebarea tlcuti a lui Triss, a dat din cap. Vdzind ci Jarre di sd
vorbeasci, i-a spus:
- Nimic, din pdcate. CAnd VAnitoarea Sdlbatici a zburat dea-
supra templului, s-au trezit aproaPe toate, dar niciuna n-a avut
nicio viziune. Nici macar la fel de nebuloase ca a1e noastre' Du-te
la culcare, bdiete, n-ai niciun rost aici! Fetelor, in dormitor, vi rog!
gia frecat fala qi ochii cu mAinile.
- Ah, echinocliui! Noaptea blestemati." Du-te la culcare,
'l'riss. Nu putem {ace nimic.
- Neputinla asta mi innebunegte, a mirturisit magiciana,
incleqtlndu-;i pumnii. Numai 1a gindul ci suferi nu qtiu pe unde,
cit sAngereazd, ce e ameninfata de un... La naiba, dace mi duce
r:apul ce si fac!
Nenneke, inalta preotease a templului lui Melitele, s-a intors'
- Ai incercat si te rogi?
munlilor Amell,
Spre miazdzi, departe, pe celdlalt versant al
in pio,,io.iu Ebbing, in inima unei leri Pe nume Pereplut, in
rnla5tinile imense, formate la confluenla riurilor Yelda, Leta 9i
Arete, la vreo opt sute de mile in zbor de cioari de la tArgul
I,)llander 9i de la templul lui Melitele, batrinul pustnic Vysogota
;r fost trezit in zori dintr-odati de un cogmar. Clnd s-a dezmeticit,
Vysogota nu qi-a putut aminti cu niciun chip ce visase, insi o
rrcliniqte bizari il impiedica si adoarmi din nou.
- Brrr, e frig, e frig, repeta pustnicul, urmAnd o poteci printre
t rrli5uri.
 Tunruur nAuoutttclt I r5
14 | AN D RZEJ SAPKOWSKI

Curiozitatea a biruit Prudenla.

IJrmitoarea capcani era goali. Nici micar o ondatri ' Zita de
Vysogota nu gtia prea multe despre cai 9i rasele lor, dar era un
v6nitoare ,. dol iir" lipsite de ,toro.. 1r, timp ce mormiia un
cstet; tti; si recunoasci gi si aprecieze frumuseqea' Iar calul, de
blestem gi se smXrciia, Vysogota curila milul 9i ferigile care ii
un negru strilucitor ca antracitul, care stitea in fala mestecenilor,
acoPereau caPcana.
I E ger, brr, hu-ha, ger cumplit, ce mai la deal, la vale! a repetat d" o fr.trrrrrseqe rari. Era chintesenla celei mai pure frlmuseli'
"." de frumos, incAt parea irea1.
elin timp ce se indrepta spre mla;tini. $i totuqi, abia suntem in Atit
Dar era cAt se poate de real 9i de bine priponit; frAiele 9i capul
,"pt.mbii.! N-"r, recut decat patru zile de la echinocliu! De cAnd
,,.irrt pe 1n*aan-am a!'ut Parte de un asemenea ger in ano- ii erau incurcate in ramurile roqietice a1e singerului' Cind
"r., "rta, Vysogota s-a apropiat de el, calul qi-a ciulit urechile 9i a tropdit
timpul ;sta. $i a trecut mulr timp de cAnd am venit eu pe lume!
.1" .-" .rrtr"-.ti"t pamlntul; qi-a clitinat capul gragios ;i s-a intors'
lJrmdtoarea capcana, penultima deja, era goale. Lui Vysogota
Acum a putut observa cd era o iapl'. $i a mai vizut ceva' Ceva
nu-i mai ardea nici sd blesteme'
.,are i-a facut inima si batd puternic. Un val de adrenalini l-a
- La ce sd te-aqtepli? bodogdnea el merglnd' Clima este tot mai
coplegit gi l-a sugrumat, ca o pereche de ciuperci invizibile'
rece de la un an la altul. $i acum se pare ci efectele ricirii se vor
Ah! Elfii o anticipaseri de mult, dar cine tn spatele caiului, intr-o scobituri zuperficiali, era un cadavru' -
accelera ca o avalanqi.
Vyrogot" ;i-a aruncat desaga. Primul gind care i-a venit in
si dea crezare predicqiilor 1or?
rninte a fost si se intoarci 9i sd fugi, dar, ruqinat, s-a apropiat' S-a
Deasupra capului bitrAnului se auzea fAlf5it de aripi qi se stre-
rpropiat precaut, cdci izpa neagrd continua si tropiie; lr-a-lisat
*.",, ,rpid siluete intunecate. Negura care trena peste mlagtini qi-a dezvelit dinlii deasupra zibalei, agtePtAnd mo-
in jo.
era stripunsd brusc de trilurile sacadate 9i silbatice a1e cucuvele- "reihile, sel mu;te pe
lor, de betaile rapide a1e aripilor lor. Vysogota nu a acordat nicio
,nentul oportun Pustnic sau si-i dea o copiti'
Cadavrul era al unui adolescent. Zdcea at faqa in jos, avea o
atenlie pisdrilor. Nu era superstilios, iar cucuvelele se adunau
mlnn lipiti de corp, cealalti era rlsucitl in lateral, cu degetele
intotdeiuna ciopor deasupra mla9tinilor, mai ales in zorl; arit de
infipte in pitnAnt. Era imbrdcat cu o jacheti din piele d e cdprioari
aproape zburau, incit te inspaiminta ideea cd s-ar Putea ciocni
qi pantaloni strimli, din piele; purta cizme elfegti, cu catarame'
de c"f.rl .r.ti.'a. Ei bine, poate cd nu au fost intotdeauna atAt de
care ii ajungeau pini la genunchi.
,rrr-"ro"r" ca\n acea diminealn, Poate ca nu au zburat intr-un
Vysogota s-a aplecat qi, in acel moment' cadavrul a scos un
mod atAt de demonic... Dar, plni la urmd, natura jongla cu tru-
geamit. Iapa a nechezat prelung, lovind pdmintul cu copitele'
curi amuzante in ultima vreme: fenomene bizare se succedau,
Pustnicul a ingenuncheat 9i l-a intors cu Precaulie pe rdnit'
unul mai bizar decAt altul.
Instinctiv, el gia intors capul 9i a guierat vizind masca oribill de
Pustnicul scotea din api ultima capcand, goald, cAnd a auzig
rnurdirie gi sAnge coagulat care-i acoperea chipul tinnrului'
forneitul unui cal. Clntecul cucuvelelor a incetat ca la comanda'
Vysogota a indepdnat cu delicatele mu;chiul, frunzele 9i nisipul
Mlagtinile Pereplutului erau Presarate cu insule mai inalte,
d. pJr".le beloase ale tAni'rului gi a incercat sa-i desprindi de
uscate, acoperite cu mesteacen negru, arin, corn, sAnger, plopi si
pe obraz ;uvilele de pir lipite cu singe. Rinitul a gemut surd, s-a
salcii. Majoritatea acestor insule erau inconiurate de hiiiguri, in-
i.rcordat gi s-a zguduit. Vysogota i-a indepnnat pnrul de pe fald'
clt era absolut imposibil ca un cal sau chiar un cdlirel care nu qtia
calea si. aiungi la ele. Un alt forndit s-a auzit' La fel. ca primul, - O fati! a exclamat el cu voce tare, nevenindu-i si creadi ce
avea in fala ochilor. Este o {ati!
venea dinspre una dintre insule.
16 | ANDRzEJ SAPKowsKl
Daci in acea zi, dupi ldsarea noplii' cineva ar fi izbutit si se
strecoare plnd la coliba cu acoperiqul nnpndit de muEchi, pierduta
intre mlagtini; dace ar fi privit printr-una dintre crePdturile obloa-
nelor, ar fi vdzut in odaia slab luminati de lumAniri o adolescenti
cu capul infdqurat in bandaje groase, inlepenitd ca un cadavru pe
o lavili cdptuqiti cu piei. Llngn ea, ar fi vazut un bitrAn cu frun-
tea increlitd, cu o barbe suri, asculitd fi cu Pirul alb, 1ung, revir-
sat peste umeri, in ciuda cheliei din vArful capului. Ar fi putut
siJ vadi pe betrAnel aprinzAnd inci o lumAnare de seu, punlnd
o clepsidre pe masi, asculind o pand ;i aplecindu-se peste o foaie
de pergament. L-ar fi vizut grijuliu, in pline reflec1ie, vorbind cu
el tnsu$i, fnrd sn-$i ia ochii de la fata care zicea pe lavild-
Dar era imposibil. Nimeni nu-i putea vedea. Coliba pustnicu-
lui Vysogota era bine ascunsi in mijlocul mla;tinilor, intr-o pus-
tietate veqnic cufundati in pAcli, unde nimeni nu indreznea si se
aventureze,
- consemnim urmdtoarele. Vysogota Ei-a inmuiat pana in tuq.
Sd
Au trecut trei ore dupd procedurd. Diagnostic: ztulnus incisioum,
rand carzatd cu multi fo4i de o unealte neidentificatd, aparent
cu o margine asculiti, cu siguranla cu o lama curbatd. Situatd in
partea stangi a fe1ei, incepe ln regiunea infraorbitali, continui
de-a lungul obrazului, ajungAnd in regiunea parotidiani qi la mu9-
chiul maseter. Partea cea mai profunde a rinii, ce ajunge pAni la
periost in fa1i, este cea de sub orbita, la nivel osului zigomatic.
Timpul scurs intre momentul rdnirii 9i prima intervenlie: zece ore.
Pana a scArlAit pe pergament, insd doar vreme de cXteva se-
cunde. $i cAteva linii. Vysogota nu a considerat demn sd notezg
tor ceea ce i5i spunea.
- Revenind la examinarea rinii, a reluat betrAnul dupn o clipn
cu privirea alintiti la lumina strdlucitoare a luminerii pilpAitoare
de seu, se notem urmdtoarele. Nu am teiat marginile crestiturii,
m-am limitat si continui cu ablalia unor lambouri neirigate in
mod natural. Am curilat rinile cu tincturi de scoa4i de salcie.
Am inliturat toate impuritilile 9i corpurile straine. Am cusut cu
Tunruur nAruour:rcr I r7
fir de cinepi. Nu aveam niciun alt fir disponibil; aqadar si scriem
;i asta. Am aplicat o compresi cu arnici de munte pe rani inainte
tlc a o infiqura cu muselini, formind un bandaj.
lJn goarece a traversat camera. Vysogota i-a aruncat o bu-
( ilti mici de pAine. Fata de pe lavild se chinuia si respire,
gcmea in somn.
- Opt ore dupi proceduri. Starea pacientului: fara modifi-
crlri. Starea vraciului, adici a mea, imbunitdlita, pentru ce
nr-am oblojit cu un pui de somn... Sunt in stare si-mi continui
rrotele. Prin urmare, ar trebui si scriu citeva informalii despre
pacientul meu. Pentru posteritate. Pentru cazul ln care va
rrjunge cineva vreodati in aceste mlagtini inainte de a putrezi
totul 9i de a se preschimba in scrum.
Vysogota a oftat adAnc, 9i-a inmuiat pana in tug gi a qters-o de
gura cdlimirii.
- In ceea ce priveqte pacienta, a mormdit el, relinem urmitoa-
lcle. VArsta, din cXte se pare, qaisprezece ani. Este mare, are o
constitulie destul de sublire, dar feri si fie slabe. Ferd urme de
subnutrilie. Musculatura gi structura osoase sunt mai degrabe
( rrracteristice tinerilor elfi, dar nu existi dovezi ci este vorba
tlespre o rasd mixti sau de semielf. {Jn procent mai mic de sAnge
t:lfesc, dupd cum gtim, nu poate lisa urme.
Doar atunci Vysogota gi-a dat seama cd nu scrisese nicio runi
pc pagind, nici micar un cuvAnt. A pus pana pe pergament, dar
tu5ul se uscase. BitrAnul nici nu s-a clintit.
- De remarcat, a continuat el, ci fata nu a niscut niciodati.
l)e relinut ci trupul ei nu poani nicio sarcini, nicio cicarrice
vcche, nicio urmi care se sugereze ci a efectuat vreo munce
grea, ci a fost victima unor accidente sau cd a avut o viali
pcriculoasi. Md refer aici la urme strivechi. fJrmele recente
nu lipsesc, sunt pe tot corpul. Fata a fost bdtuti, biciuita, gi
nu de o mAnd paternd, putem afirma cu tirie. Evident, a lovit
5i ea. Am gisit pe corpul siu un semn destul de ciudat...
I Imm... Si nottrm, de dragul sriintei... in zona inghinala, chiar
 Tunruur aAruoururcll I 19
18 | ANDRZEJ SAPKowsKr

reprezentAnd tlcgetelor. Nu gtiu si fac mare lucru, cu atXt mai pulin pot sd fac.
lingi muntele lui Venus, fata poartd un tatuai
Nu am suficiente remedii sau leacuri. Toatd speranla mea consti
un trandafir ro9u.
vArful asculit in mecanismele de apirare ale unui organism tlndr...
Concentrat, Vysogota a aruncat o privire spre
p"""iti ."i""aat]o in cdlimara cu tu9' De data aceasta' inse'
"f " cu linii obi;- - Doudsprezece ore de la proceduri. Aga cum era de aqteptat, a
,rrr-",rir"a de ce a {icut-o 9i a acoperit repede foaia
nuite, aplecate. A scris pAni cAnd s-a uscat pana'
.rplrut cel de-al patrulea simptom al inflamaliei, dolor.Pacienta fpi
tlt' durere; febra gi tremurul ei se intensifici. Nu am nimic, niciun
I Pe'iumatate conqt;nta, a continuat el' a vorbit ;i a strigat'
argoul obscen lcrnediu pe care sd i-l administrez. Am o cantitate mici de elixir de
a...rri,,iL ql f.to1 de a se exprima, intercalate cu
"i destul de neconcor- sr rirmonium, dar {ata este prea sleiti de puteri pentru a supravielui
specific infractorilor pe care l-a folosir' sunt
afirm ci provin liunii sale. Am gi ceva aconit, dar ar ucide-o instantaneu.
a'""t" ti Jiiil a. Io.jlir"t, d"' m-"g incumeta si
.rt

mai degrabe din nord decit din sud' Unele

cuvinte"'
nu {oarte mult timp' - Cincisprezece ore de la procedurd. Zori de zi. Pacienta este
p-,1^ ,scl4iit din nou pe Pergament,
orea outin pentru a fi in stare si noteze tot ceea ce spusese' Dupi irrcongtientS. Febra este in continud cregtere qi tremurul se inten-
'.rr" sil'icn. in afari de asta, pare si existe o contraclie puternici a
ii-"."iur, monologul exact de unde il intrenrPsese'in timpul
'"'-i-J".f. rrrrrr;chilor fe1ei. Dacd este vorba despre tetanos, fata va pieri. Dar
.""1"r", orrl" 9i denumiri bAiguite de fata
pare si \.i sperim cd este vorba doar despre un nerv {acial... Sau de trige-
d.lir..lrri ei merite si fie relinute' $i examinate' Totul
citre co- rrrcn... Sau de ambele. Va rimine desfigurati... Dar va trii...
iodi.. .a .ra" o persoani neobignuiti, care a gisit calea
Vysogota a aruncat o privire pe pergament; nu scrisese nicio
liba betrinului VYsogota'.'
lrrntr, niciun cuvAnt.
S-a oprit o cliPn, ascultXnd'
- Cu condilia, a adeugat el incet, sd supravieluiascd infeqiei.
- pi." ".""ro
.oliba a batrAnului Vysogota sl nu fie capitul
celitoriei
- Douizeci de ore de la procedurd. Febra este ln continud
-- sale!
asupra pergamentului qi a pus chiar virftrl
.. r'cltere. Starea pacientei este critica. Rubor, calor, tumor gi dolor
Vyrogoa" o"
"plecat Enervat t srrnt pe cale si ajungd, mi se pare, la punctul culminant. Dar ea
o.n i o" !L drt or, scris nimic, nici mecar o runa' '^annrc
"
o clipd, mormiindfirios d suflindu+i nasul' lrr rrre nicio gansi sd trdiasci nici mdcar pAni si ajungl la aceste
il;;;;;.
tJJ* A
".sdrit liruite. Aga cd scriu... Eu, Vysogota din Corvo, nu cred ln exis-
,p.. rr";tu si a asculiat s'netele care veneau dintr-acolo'
obositl' cI temerile tcnlrr zeilor. Dar, dacd din intAmplare acegia existi, ii rog s-o ia
- Trebuie si recunosc, a spus el cu o voce srrb proteqia lor pe fata asta. $i sd mi ierte pentru ce am facut...
l"act'rile mele pot fi inadecvate 9i
-"t" ,o* trrr"-.i"te. ToatJ mele pot fi zadarnice' Pacienta estt l)rrctr ceea ce am ficut se dovedeSte a fi gre;it,
in"fici.nt., i"r 1le.a
"fonurilemare' Rana este infectati" Avem deta trer Vysogota gia lisat pana, ;i-a frecat ochii umfla1i, care il jenau,
tare viiguiti gi are febri
ugor de 1i .r spri jinit pumnii pe timple.
s;-ptoit" d. ;rn amaiie aatt6' Rubor, calor si tamor sunt
observat fn ace$ moment cu ochiui liber 9i
prin atingere.' Cind - I-am dat un amestec de aconit qi stramonium, a spus el cu
va exista niciun dubiu' va v,rcc ini.bu5iti. lJrmitoarele ceasuri vor fi hotirAtoare.
ioJ forrop"r".or va fi trecut, nulolor' Consemnez cI a trecut
aoerea si cel de-al patrulea simptom,
,,eac de cind m-am dedicat practicnrii medi
Nu dormea, doar moliia, cAnd a fost trezit deodati de un zgo-
;;;;i";;r.t.'de in rnor urmat de un strigit. De minie, mai degrabtr, decit de durere.
.i;;iai;t cum anii lasi urme in memorie 9i agilitatea