ICS 91,140.60 SR 1846-2 STANDARD ROMAN Februari 2007 Canalizari exterioare Prescriptii de proiectare Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice ‘Sewages outside the buildings Desing specifications Part 2: Calculation of storm water flows tions exterieures en vue de |'etablissement des projets \des debits d’eaux de pluie Systemes de og CORESPONDENTA |La data aprobarii prezentului standard, nu exist& nici un standard international sau european care s& se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval, there is no other international or European Standard is dealing with the same subject A ia date d'approbation de ta présente norme ii n'existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du méme sujet i z 8 $ 3 3 . "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA(ASRO), SSS Str, Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucurest Director General: Tel. +40 21 916 32 96, Fax: +40 21.316 08 70 Directia Standardizare Tel, +40 21 310 17 30, +4021 310.43 08, +40 21 312.47 44, Fax #40 21 315.58 70 irocfa Publcal Serv. Vanzix#Abonamente:Tel.+40 21 91677 25, Fax +4021 317 25 1444021 3129668 Serviciul Redactie-Marketing, Drepluri de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO — Reproducsrea sau uillzatea integrala sau parfalé a prezentului standard tn orice publica gl prin ‘orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfimare etc.) este interzisa dac& nu exist acordul scris al ASRO. Ref.: SR 1846-2:2007 Editia 6Preambul Prezentul standard roman reprezinté revizuirea STAS 1846 ~ 90, pe care-l inlocuieste parfal. Standardul roman STAS 1846 fost elaborat intial in anul 1950 i a fost revizult tn anii 1985, 1975, 1983 gi 1990. La revizuirea standardului membrii CT 186 au convenit c&, avand in vedere obligatile asumate de Roménia privind conformarea cu prevederile Directivelor UE cat si modificarile dramatice de ordin climatic survenite in ultimii ani, este necesard elaborarea standardului in doud parti, $i anume: ‘SR 1846-1:2008, care stabileste prescripfile de proiectare pentru refelele de canalizare care asigura colectarea §! evacuarea apelor uzate din localitatile urbane si rurale ‘si prezenta parte a standardulul ‘SR 1846-2: 2007, care stabileste prescriptille de proiectare pentru retelele de canalizare de tip separativ pentru colectarea $i evacuarea apelor meteorice din localitatile urbane $i rurale. Prezenta revizuire a standardului a fost necesar& pentru: ~ punerea de acord cu SR 1343-1:2006 referitor la determinarea debitelor de apa de canalizare corelat ‘cu noile consumuri specifice de apa; - actualizarea conceptului de realizare a refelelor de canalizare din localitatle urbane gi rurale in ceea ‘ce priveste evacuarea apelor meteorice prin reteaua de canalizare de tip separativ ; - promovarea sistemulul de canalizare de tip separativ. BAIXARDOC ja, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 Asociatia de Standardizare diSR 1846-2:2007 Cuprins Pagina . Preambul 1 Obiect gi domeniu de aplicar 2 7 1.4 Perspectiva de dezvoltare. 2 2 Referinfe normative... 2 3 Termeni gi definitii.. 3 4 Debite de calcul ale apelor meteorice . 3 44 Generalit 3 42 Conditi 4 43 Determinarea debitului de ape meteorice. 4 43.1 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici (S <10 km) 4 4.3.2 Caloulul debitolor pentru bazine de canalizare cu suprefete cuprinse 7 4.3.3 Calculul debitelor pentru bazine urbane cu suprafefe mari (S > 50 km’) 8 2 4.3.4 Calculul debitotor in sectiunile refelei de canalizare 9 z 43.5. Caloulul debitelor de ape din surse de suprafata. 9 44° Bazine de retentic. 9 i 5 Calialea apei meteorice evacuate. 40 5.1 Generali. 10 « 6.2 Evacuarea apei meteorice in refeaua de canalizare. 10 Z 5.3 Evacuarea apelor meteorice in mediul receptor. 40 Zz 1 Retele de canalizare in sistem separati Refele izare inaistom upiar, jeneralita Utiizarea curbelor IDF pentru determinarea intensitafi medii pe bazine urbane cu 12 suprafefe mici (S < 10 km’). A4.2._Utlizarea analizei spalio-temporale a plollor maxime anuale pentru determinarea 2 stratului mediu de precipitatii pentru bazine urbane cu suprafete mari (S > 10 km)..u.. A1.3_Hietograme ale ploll de calcul. 15 ‘Anexa B (informativa) Determinarea volumelor bazinelor de retentic 19 Determinerea volumelor bazinelor de retenjie pentru bazine de canalizare urbane cu = 19 suprafete mici (S < 10 km’). Bazine de retentie pentru apele pol Bazine de retentie pentru reducerea varfulul de debit cand durata ploii este egaldcu 19 timpul de concentrare (1,, = f,) Bazine de retentie cu efect combinat. 24 Bazine de retentie cand durata ploil este mai mare ca timpul de concentrare (t, >1,).. 24 Determinarea volumului bazinutui de retentje pentru bazine de canalizare urbane cu 22 suprafeje mari ((S >10 km’). Asociatia de: 2 Bibliogratie, 23SR 1846. 1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste metodele de determinare a debitulul de ap& meteorica de pe teritoriul tunei localitét si care este evacuaté prin rejeaua de canalizare. Apa meteoricd poale fi evacuata prin rofeaua de canalizare in sistem separativ, unitar sau pertiel separativ. Prevederile prezentului standard se aplica: * la determinarea debitelor de dimensionare pentru reabilitarea si extinderea rejelelor de canalizare existente, care transporté apa meteoric; + la determinarea debitolor de ape meteorice pentru dimensionarea refelelor noi de canalizare (dimensionarea colecioarelor, deversoarelor de ape meteorice, gurilor de varsare, stafilor de pompare etc.); 1.1 Perspectiva de dezvoltare La determinarea debitelor pentru retele noi de ape meteorice evacuate prin refeaua de canalizare ‘rebuie 88 se {ind seama de Planurile de Urbanism General (PUG) si Planutile de Urbanism Zonal (PUZ). In cazuri speciale (localititi mari, contre istorice gi culturale, platforme importante), dezvoltarea ‘rebule considerata intr-o perspectivé mai larga adoptnd o frecventa mai rard a ploilor de caloul. Determinarea debitelor trebuie 8 se faca cu luarea in considerare a solufilor pentru re{inerea apei meteorice la locul de producere, cum sunt: infitrerea apei n sol prin lucréiri permeabile de infitrare (alei, trotuare, parca, curli ale caselor etc.), amenalarea de spatii adeovate pentru retentia temporard @ apel, folosirea apei meteorice in gospodari (apa pentru udat spatii verzi, spailare strézi etc). Evacuarea apelor metecrice in mediile receptoare trebuie s& se facd cu respectarea prevederilor reglementérilor tehnice in vigoare gi a prevederilor privind amenajarea bazinului hidrografic, te n BAIXARBOC ing est say lui, i intel a fi tu nt ire] ereia S licatii se aplicé prezentului standard numai cénd sunt incorporate in acesta prin lent sau revizuire. Pentru referinfe nedatate, se aplic’ ultima ediie @ publicalel fa care se face referire (inclusiv amendamentele). ‘SR EN 752~1:1998, Retele de canalizare In exteriorul cladirlor. Partea 1: Generalitafi $i definiti SR EN 752-2:1998, Rejele de canalizare tn exteriorul cladirlor. Partea 2: Condit de performanta SR EN 752-3:1998 Refele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii generale de proiectare ‘SR EN 752-4:1999, Rejele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare hidraulica si consderalii referitoare la mediu ‘SR EN 752- 5:1998, Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 5: Reabilitare SR EN 752- 6:1999, Refele de canalizare tn exteriorul cladirilor, Partea 6; Instalatii de pompare ‘SR EN 1085:2000, Epurarea apelor uzate. Vocebular ‘SR EN 1085:2000/AC:2000 SR EN 1343-1:2006, Alimentari cu apd. Determinarea cantitajlor de ap& potabilé pentru localtat urbane si rurale SR EN 1846 -1:2006, Canalizéri exterioare. Prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale refelelor extorioare de canalizare ‘STAS 4068/1-82 Determinarea debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa STAS 4068/2-87 Probabilitifile anuale ale debitelor si volumelor maxime tn condi speciale de exploatare STAS 4273-83 Construct 07 TANAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 Pee LLL ee ast normale gi idrotehnice. Incadrarea in clase de importanté 2Asociatia de Standardizare ‘SR 1846-2:2007 STAS 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitafi, durate, frecvente SR 10898: 2005 Alimentari cu apa gi canalizari. Terminologie ‘SR 10110:2006 Alimentéri cu apa. Stafli de pompare. Prescriptii generale de proiectare 3 Termeni gi definitii Pentru utilizarea_prezentului standard romAn se aplicé termenii gi definitile din SR EN 752-1, SR EN 752-4, SR EN 1085, SR 1846-1, SR 10898 precum gi urmatoarele: 3.1 autoritate competenta Organisme ale ministerelor de resort, comunitafi locale reprezentate prin departamentele de utilitate ‘publica, agentii de apa judefene, dupa caz in funcfle de proiectul care se elaboreazé 3.2 bazin de canalizare ‘Suprafala de pe care apa din precipitafii este colectata gi ajunge 1h seofiunea de calcul a colectorului de canalizare adiacent (SR 10898) 3.3 coeficient de scurgere Raport dintre volumul de apa ajuns in sectiunea de caloul (ploaia efectiva sau stratul scurs) $i volumul ploll c&zute pe acelasi bazin de canalizare (ploaia totala sau stratul precipitat) 3.4 curbe IDF (Intensitate - Duratd - Frecvenfa) Curbe rezultate din prelucrarea statistica a datelor Inregistrate pe minimum 30 ani referitoare la ploile produse pe bazinul de canelizare respectiv 3.8 frecventa ploil sul timpului mediu de revenire BAIXARDO fe efect hivalenté care produce cantitatea de apa ajunsa Th rejeaua de canalizare (dupa infitrare in sol gi evaporare) (SR 10898) 3.8 probabllitate de depasire Probabilitate ca 0 ploaie de aceeasi durata si intensitate s& fie egalaté sau depaisita tn bazinul respectiv 3.9. suprafafa izocrona Suprafata de pe care apa meteorica este transportata ipotetic in sectiunea de calcul in acelagl interval de timp 3.10 timp de concentrare , t, Durata in care apa cézuté pe cea mai indepartatd suprafafa a bazinului de canalizere se scurge in ‘rejeaua de canalizare si ajunge in sectiunea de calcul; durata totald a ploli de calcul, D, se considera egala cu timpul de concentrare f, pentru ultima secfiune de calcul din bazinul de canalizere, pe colectorul analizat 3.11 timp mediu de revenire Duraté Tn care 0 ploaie de intensitate gi duraté dat este egalaté sau depasité pe bazinul de canalizare. 4 Debite de calcul ale apelor meteorice 4.1 Generalitati Pentru protectia localitatilor contra efectului concentrarli apelor meteorice este necesara realizarea unui sistem de canalizare.ia, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 SR 1846-2:2007 Sistemul tnchis de canalizare poate fi realizat in procedeu unitar, separativ sau partial separativ. Dimensionarea sistemului de canalizare so face ta debitul de calcul al epelor meteorice conform prezentulul standard. 4.2 Condifii de performanta Pentru functionarea refelelor de canalizare trebule respectate conditile de performantaé de bazd conform SR EN 752-2. tn rejeaua de canalizare de tip unitar trebuie colectate toate apele meteorice si apele uzate din localitatea respectiva. In orice varianta de functionare a rejelei de canalizare viteza de transport @ apel trebule sa aiba valoarea de minimum 0,7 m/s. Th refeaua de canalizare de tip separativ trebuie colectate numai apele meteorice. In mod special pot fi acceptate gi apele rezultate de la combaterea incendlllor. Rejeaua de canalizare trebuie astfel dimensionata teat 6% se evite inundalile si punerea sub presiune a refelel ta ploaia do calcul consideraté. In lipsa unor studii speciale, frecventa ploli de Inundare poate fi adoptata dupa valorile prezentate in tabelul 1 (a se vedea SR EN 752-4). Pentru localitati cu regim deosebit, péiri de localitate sau zone cu lucrari speciale pot fi adoptate masuri adecvate de protectie, dupa aprobare de catre autoritatea competentd. Evacuarea apelor uzate direct in mediul receptor se poate face atunci cand apa evacuata respect conditile de calitate stabilite prin reglementérile tehnice in vigoare. Rejeaua de canalizare trobuie astfel proiectaté incét s& ofere protectie maxima fn limitele impuse, iar avarierea e| 84 nu produc pagube mai mari dec&t cele care ar putea fi produse tn absenta ei. ‘Trebuie sé se evite evacuarea apel din reteaua hidrografic de suprafafa prin rejeaua do canalizare. de ape reap! algrenti zapel canal dplgegains, do ‘masuri de prevenire a antrendiil suspensillor de orice naturd. Canelele de gardé se prevad gi in avel de perimetrele unitatilor sociale sau economice care se canalizeaz, cu rol de aparare impotriva apelor mateorice care depagesc capacitatea sistemului de canalizare at folosinjel de apa, daca terenurie gi celelalte folosinte de apa situate in aval au o clas’ do importanta mai mare. Debitele de ape meteorice colectate de pe versanfi in canalele de garda se evacueaza direct in mediul receptor. Evacuarea acestor ape in reteaua de canalizare a folosinjei de apa este admisa ‘numai Tn cazuri speciale, cu justificare tehnico-economics. Tabelul 4 - Frecvenfe recomandate pentru proiectare (a se vedea SR EN 752-4) Frecvenja previzuti Frecvenja prevazuté pentru plof* ‘Amplasament entre lnundere (1 pnd lan’ ant) (11a "n” ani) 1 la Tan Zone rurale Tpané la 10 ani 7 laZ ani Zone rezidenfale Tpand la 20 ani ‘Orage, zone comerciale: 1 la2ani ~cu control asupra inundatiilor 1 pana la 30 ani 4 laSani - far control asupra inundatillor ie 4_Ta 10 ani Metrou/pasaje subterane [pana la 60 ani * pentru aceasta freovenfa, nu trebule s& se produca punerea sub presiune a refelei 43 Determinarea debitului de ape meteorice 4.3.1 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici (S < 10 km’) Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici se efectueaza conform 4.3.1.2 relatia 6,TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2610 Asociatia de Standardizare ‘SR 1846-2:2007 4.3.1.1 Debitele de ape meteorice se determina, de regulé, admitand ca model o ploaie de calcul uniform distribuita pe intregul bazin de canalizare, cu intensitate constant pe durata de concentrare superficiala gi de curgere prin canal. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie s& se {ind seama de: - laa de important’ a folosintei de apa pentru care se realizeazé refeaua de canalizare, determinaté conform STAS 4273; = regimul precipitatilor, relieful gi condifile de sourgere, permeabilitatea solului; - necesitatea de aparare, in parte sau in totalitate, a zonel canalizate impotriva inundatitor in cazul unor ploi mai mari decat ploaia de calcul pentru care stabilirea solufilor are loc pe baz de justificér tehnico-economice. 43.1.2 Debitul maxim Quoc x Produs de ploaia de calcul cu probabiltatoa de depasire p% se calouleaza cu relatia: Qnacon = S°D-iny, (U8) 6 Tn care: S _ este suprafata bazinulul de canalizare de pe care se colecteaza apa care trece prin sectiunea de calcul, in ha; iy, este intensitatea medie a ploli cu probabilitatea de depasire % (notat& prin j in STAS 9470 si ‘exprimata In /s.ha); valoarea se adopta din curbele IDF conform STAS 9470, functie de frecventa ploii de calcul si timpul de concentrare; i,,, se mai poate determina conform reglementarilor tehnice in vigoare (a se vedea bibliografia:"Instructiuni pentru calculul debitelor maxime th bazine mic"). lo rodugggo a dajggat ofoplui do, ro a loll er le jebifi ajun me val im t Pi q a m= 0.8 la timp de ploaie < 40 min; m= 0.9 la timp de ploaie > 40 min; m= 1.0 in cazurijustificate. m se poate determina gi tn cursul unui proces de calibrare cu un model hidraulic. ® este coeficientul mediu de scurgere, adimensional. Daca se fine seama de neomogenitatea condiilor de inftrafie pe bazin, cosficientul de scurgere ® se calculeaza ca o valoare medie ponderata: v7 incare: S; este 0 suprafata omogena a bazinului de canalizare, in ha; ®, este cooficientul de scurgere aferent suprafetel S;,adimensional. Valorie specifice ale coeficientului de scurgere sunt prezentate tn tabelul 2.SR 1846-2:2007 Tabelul 2 - Valorl specifice pentru coeficientul de scurgere Coeficientul de Natura suprafefel sourgere [invelitori metalice gi de ardezie 0,95 invelitori de sticla,tigla gi carton astaltat 0,90 lTerase asfattate 0,85 ... 0,90 [Pavaje din asfalt gi din beton IPavaje din piatra gi alle maieriale, cu rosturi umplute lcu mastic. [Pavaje din piatré cu rosturi umplute cu nisip [Drumuri din piatré sparta (macadam): + Inzone cu pante micl (s 1%); +__fnzone cu pante mari (> 1 %). |Drumuri tmpietruite: 8 ‘+ inzone cu pante mici (s 1%); ¢__Inzone cu pante mari (> 1%). |Terenuri de sport, grédini: ‘* inzone cu pante mici (5 1%); + _in zone cu pante mari (> 1%). 10 _|Incinte gi curtinepavate, netnierbate 11 |Terenuri agricole (cultivate) |Parcuri gi suprafete tmp&durite: Tn zap 0 olafaloln|=|gz ~ Ha, TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 © importanlé do ep8 oe inflreezd tn eo, eau dac8 temperetura este dost ge evapor8: po mésurd co ploaia continua, coeficientul de scurgere © creste datorité saturarii solulu. La ploi cu intensitate redusé, toaté apa se poate infltra In sol sau evapora. Valoarea luaté in calcul roprezint o valoare medie pe durata ploii cu ajutorul careia se determina debitul maxim in sectiune. Frecvenja ploil de calcul f se stabileste in functie de clasa de important prezentatA in tabelul 1 din STAS 4273. Pentru bazine de canalizare cu obiective importante frecventa ploii de calcul se poate stabili pe baza nor calcule tehnico-economice in care sunt luate in considerare: ‘* _valoarea pagubelor produse pentru ploaia data; * costul lucraillor de canalizare prin care pot fi diminuate pagubele pand la o limita data, Dac& tn bazinul de canalizare sunt oblective importante care cer masurl sporite de protectie pot fi adoptate valor diferite pentru frecvenje pe sub-bazine. ‘Se consider’ necesar ca pentru toate localitaile importante (sau a unor sectoare din acestea), cu peste 100 000 locuitori, s& se efectueze in prealabil un studiu tehnico-economic prin care s& se stablleascd frecventa ploii de calcul in funclie de valoarea economics, culturala sau istoricé a zonel protejate gi de riscul asumat (a se vedea nota 1). Valoarea obfinuté trebuie aprobaté de catre autoritatea competentd. Durata ploii de calcul pentru prima sectiune se objine cu relatia: att Z min} 8) v | + jar pentru sectiunile urmatoare cu relatia:TAHAL ROMANIA SRL, 19/04/2010 Asociatia de Standardizare ‘SR 1846-2:2007 [min] 19] fn care: Ly este lungimea tronsonului de la prima guré de scurgere la prima secfiune de calcul, in metri; L;_ este lungimea tronsonului dintre sectiunea de calcul / si sectiunea precedent, in metri; Vp este viteza apreciaté de curgere a apel in canal, in m/s; fey este timpul de concentrare superficial, in minute, Valoarea timpului de concentrare superficiald, ¢,, poate fi adoptata astfel: (1... 3) min pentru zonele cu pante mai mari de 5 %; (3 ... 5) min pentru zonele de deal, cu pante medi (1... 5) %; (6 ... 12) min pentru zonele de ses, cu panta medie mai mica de 1%. Prin amenaiéri adecvate se urméreste cresterea timpului de concentrare superficial in vederea reduceril debitulul maxim. Durata minima a ploii de calcul nu poate fi mai mic’ decat valorile urmatoare: 5 min in zone de munte, cu pante mai mari de § %; 410 min in zone de deal, cu pante de (1... 5) %; 15 min in zone de ges, cu panta medie mai mica de 1%. IOTA 1 -Incazul in care nu exits dato clsponbile pentu eval pagubelor, ecventa lode calcul trebuie ita ceacdnd Important flosinfel de aps cu una pana fa cous case, BAIXARDO in care secjiunea din aval este amplasata dup un bazin de retentie, deversor de ape meteorice etc, ‘dimensionarea trebuio facuta fard a se fine seama de aceasta provedere, NOTA 4 - Valoarea vg trebuie s& fle > 0.7 mis; pentru un calcul inal se apreciaza valoarea vy $l so calculeaza debitul. Se dimensioneaza colectorul sl $e verifcd viteza de curgere. Daca Intre valoarea apréclata gl valoerea rezullaté diferena este mai mare de 20 % se stabileste o nov valoare a vitezel, egala cu valoarea rezultata si se reface calcul NOTA 5 - Gradul de umplere in sectiune trebule sa fle apropiat de 1.0. NOTA 6 - In lungul colectorulul diametrul ronsonulul aval trebule s& fie egal sau mal mare decét clametrul tronsonulul din amonte. 4.3.2 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare cu suprafofe cuprinse intre (10 ... 50) km* Pentru aceste bazine sunt necesare date mai complete. Astfel in locut debitulul maxim trebule cunoscut hidrograful undei de vitura. Hidrograful se determina pe baza ploli de calcul a carel de 50 km") ‘in cazul unor iocaiitati importante (sute de mii de locuitori), calculul debitelor se face pe bazinele colectoarelor componente ale c&ror suprafete trebule sa fle de maximum 50 km?, Valorile debitelor de pe sub-bazine de canalizare constituie intréri in modelul topologic al retelal de canalizare. In fiecare nod se compun hidrografele afluente calculate anterior. Tn acest model de calcul, debitele din fiecare sub-bazin se determina pe baza unor valori diferite Pentru coeficientul de scurgere, infiltrate, frecvente ale plo, distribujie temporala etc. Compunerea gi propagarea hidrografelor conduce la determinarea debitelor pe tronsoanele aval ale refelei de canalizere, Rezolvarea acestor cazuri presupune un studiu detaliat al ploilor, elaborat de o institutie specializata, utilizarea unui soft specializat de hidrologie urbana gi un plan de urbanism coerent si definitiv. In situatia modelaril hidrografului de calcul trebuie analizate $i solufii pentru reducerea debitului evacuat prin: ‘+ sporirea capacitatit de inflltrare in bazin; ‘+ cresterea duratel de concentrare superficialé prin amenajarea specificé a suprafefei; 8