Istoria psihologiei I

ESEU

„Nu-ți fie teama să înaintezi prea încet. Teme-te dacă te

oprești!” – Sun Tzu

Prima dată când am văzut acest citat am considerat că e ceva

atât de evident incât nici nu știam ce e de scris la așa afirmație și totuși asta
a fost prima alegere. Inițial acest eseu putea fi încadrat într-o critică a
afirmației pentru că din unele puncte de vedere poate fi un nonsens. Nimic
nu stă pe loc. Din momentul în care iei în calcul timpul totul este mișcare.
Sigur, poți să crezi că stai pe loc, dar te miști în permanență, fie că vrei sau
nu. Este ca îndemnul să îți trăiești viața, îndemnul este unul pozitiv, să
trăiești, dar aici sensul de trăit este echivalentul cu experimentat, cu mișcat
într-o direcție pe care tu o vrei, pentru ca de trăit cât timp ești în viață o
trăiești. Nu poți să pui pauză, timpul trece oricum indiferent de acțiunile
tale. Deci asta înseamnă înaintatul, nu mersul sau mișcarea efectivă, cât
orientarea asupra unui obiectiv și mișcare spre acel obiectiv. Și aici nu
trebuie să te oprești. Apare întrebarea care mai e rostul îndemnului la
mișcare din moment ce ai deja unui obiectiv, pentru ca afirmația este despre
mișcare, nu despre obiectiv, dar mie mi se pare că este destul de clar ca
mișcarea spre un obiectiv este subiectul citatului.

Cum spuneam pare ceva atât de evident încât nici nu merită

menționat, este de la sine înțeles. Și totuși a rămas în istorie o afirmație
banală. Ăsta a fost primul meu raționament, doar că inclusiv eu am ales
citatul ăsta.

~1~
 Să ne uităm cât de important e nu atât citatul, cît ideea din
spate. Dacă l-am descompune ar putea fi împărțit între un îndemn la acțiune
și un avertisment. Îndemnul ăsta la acțiune atât de banal este peste tot,
chiar în forma de mers. Nike are “Just do it”, Johnny Walker are “Keep
walking”, două branduri foarte mari care folosesc aceeași idee de a face
ceva si de a merge mai departe. Părinții americani au expresie când copilul
se accidentează ușor “walk it off”, mergi mai departe. Când Lot fuge din
Sodoma îngerii îi spun să fugă și să nu se uite înapoi, aici apare și
avertismentul care se regăsește și în citatul din Sun Tzu. Tot în povestea
biblică a distrugerii Sodomei vedem ce se întămplă și atunci când te oprești
soția lui Lot fiind transformată într-un stâlp de sare.

Eu cred că îndemnul ăsta regăsit în toata cultura umană, de la

religie la reclame comerciale, are o asemenea putere pentru noi ca oameni
pentru că este în evoluția noastră.

Animalul sălbatic care nu se mai mișcă moare. Asta e ordinea

firească a lucrurilor. Nu vine cineva să îl vindece, nu vine cineva să aibă grijă
de el. Fie că vorbim de o rană, de bătrânețe sau de pericolul pradătorilor
statul pe loc este echivalentul morții. Că noi între timp am evoluat ca specie,
că suntem civilizați, că avem medici, sistem de sănătate, asigurări sociale,
medicale, o abundență a resurselor care ne permite să avem grijă de cei care
nu mai pot avea grijă de ei este ceva foarte nou în evoluția noastră, este
ceva la fel de modern ca o pereche de blugi. La un moment dat și pentru noi
ca oameni statul pe loc însemna moarte. Acum putem vedea sensuri
multiple, putem filosofa, dar până nu demult imobilitatea era sinonimă cu
moartea. Sun Tzu vorbeste și de frică. Că vorbim de frica în fața unui
prădător sau în fața necunoscutului sunt oarecum similare pentru că îți e
frică de necunoscut pentru că îți poate face rău.

~2~
 Curajul și determinarea sunt soluția pentru orice problemă non
medicală a omului, curajul de înfrunta necunoscutul, determinarea de a te
mișca în permanență.

~3~