REFERAT

Tema: "Filosofia vieii"

2013

1. Introducere n "Filosofia vieii"

Omul are numai o via, timplul e ireversibil i necrutor, regretele nu au sens i prin urmare viaa indiferent de destinul pe care ni-l rezerv poate fi condioionat de propria persoan. Axa vieii are o lungime variat nsa modul n care este parcurs depinde de felul fiecruia de a fi, dac de educaia din copilrie snt responsabili prinii n mare masur, apoi n continuare nu mai mergem pe un drum ci navigm pe o mare far indicatoare. Tuturor persoanelor le apar n cale dificultai i impedimente, norocul e ca un vrtej ce ne perindeaz calea, se joac cu reacia omului i puini snt ceia care nu fug dupa el. Ipoteza c omul e un animal social dup cum afirma i filosoful de origine francez J.J.Rosseau, e n puterea fiecruia s dobindeasc o cultur personal care ii servete drept constituia propriei viei. De aici conclud c fiecare indivind e n metamorfoz spre o personalitate ce i are o filosofie a vieii individual dictat de imprejurrile i anturajul n care se afl. Problema care apare e cum s ne tranformm acest filosofie personal n una real aa ca s devin un stil de via? Secretul e forte simplu, cunoscut nca din antichitate: Cunotete pe tine nsui i odat ce te cunoti perfectionezi abilitiele n continuu, manifest atitudine tranant, evit greselile din trecut, lup spre un ideal i iari apare o alat maxim: Triete clipa. Atitudinea are nevoie de optimism la fel ca floarea de soare, deci permanentizezi o atitudine pozitiv, constructiv i nclin n direcia principiului c pe geseli se nva, ninemi nu e perfect, nsa spre perfectiune tindem. i acum am vorbit de lururi la nivel de contiin, dar s trecem la fapte, atiudinea se poate dezvolta doar prin aciuni, aici vine vorba de folosirea oportunitilor, schiarea planurilor de viitor pentru c fiti ateni: Astzi este ziua de mine a zilei de ieri !!!, rezultatul de azi e muca zilei de ieri, iar ce vei face azi vei primi mine n schimb (timpul nu-i da nici un rgaz). i nca ceva extrem de important nu uitai de disciplin, fii dur cu tine nsui Am abordat o atitudine optimist, realizm aciuni perseverente i ce urmeaz? Bine neles c rezultatele, ele trebuie s te bucure n msura n care le merii, dac snt bune eti bravo dac nu f o analiz a aiunilor din trecut i treci la schimbri care s-i pun n valoare peronalitatea. Doar personalitile puernice au succes, iar succesul trebuie atras, nu urmrit! Pentru unii dureaz ani, pentru alii o via nu le e deajuns (dup cum spuneam rezultatele snt direct proporionale cu efortul depus). Printre cei care se privesc dintr-o parte i snt dornici de progres i dezvoltare personal intervine inevitabil i nfpuirea scopului urmrit un nou stil de via, ceia ce presupune activiti complexe: independen finaciar, un mod snatos de via i parte de dragoste. Viaa este o noiune polisemantic i nedefinit, care permite diferite nterpretri n aspectul biologic (Nietzche), cosmologic (Bergson) i cultural-istoric (Dilthei, Simmel, Spengler).

n concepia voluntarist a lui Nietzsche realitatea vital primar se exprim n forma voinei ctre putere. n teoria lui Bergson viaa este ca un elan vital cosmic, esena crui este contiina ori supracontiina. La Dilthey i Simmel viaa este un torent de retriri determinate cultural-istoric. Cu alte cuvinte viaa este un proces integral de dezvoltare creatoare permanent n contradicie cu lumea neorganic, mecanic, devenit ncremenit. Procesul vieii nu poate fi cunoscut de ctre raiune, care este rupt de via. Cunoaterea raional-mecanicist i tiinele care se bazeaz pe ea pot s cunoasc numai relaiile dintre obiecte, dar nu nsi obiectele. Cunoaterea raional este menit s satisfac numai interesele practice, utilitare. Acestei cunoateri se opune cunoaterea aintelectual intuitiv, cunoaterea imaginativ-simbolic a realitii vitale iraionale. Cel mai adecvat mod de cunoatere i exprimare a vieii este produsele artei, poezia i muzica. Metodele raionale sunt nlocuite de intuiia estetic. Din aceste considerente filosofia vieii o deosebit atenie atrage momentului intuitiv-incontient, mitului. Societatea este conceput ca un ir de sisteme culturale nchise, unicale, irepetabile, care trec n dezvoltarea sa procesul, asemntor ciclului biologic a organismului viu de la natere pn la moarte. Apariia crizei n societate Nietzsche vedea n rspndirea raionalismului, cretinismului, care afirm i apr instinctele turmei, valorile celor slabi. De aici ia natere nihilismul lui Mietzsche, care chema la reevaluarea radical a normelor i valorilor general acceptate de pe poziiile vieii naturale, cultul supraomului, unicul exponent al valorilor adevrate a vieii. La Spengler dup perioada de nflorire a culturilor apare perioada apusului, declinului, unde masele populare se transform n gloate cu forme de comportament respectiv. Unele idei ale filosofiei vieii au fost ulterior folosite de ctre idelologii fascismului.

2. Originea vietii
Pretutindeni suntem inconjurati de viata. Freamatul micilor animale din lstriul

padurilor, zumzetul insectelor precum si omniprezenta frumoasei naturi care parca ar reflecta puritatea si linistea psihica a fiecaruia, sunt semne c-ar exista viata! Toate acestea dau dovada ca Terra aceasta freamata o inimaginabila abundenta si varietate a vietii. Cum a aparut viata? Cum a venit in existenta omul, ca fiinta suprema asupra intregii planete? Am evoluat noi, oare, din animale de felul maimutelor, sau am fost creati? Intrebari ca acestea ii preocupa de multa vreme pe oameni si ele au ramas inca tot fara raspuns pentru multi, pana astazi.
3

Intrebarea fundamentala care probabil ar putea sa influenteze intreaga noastra existenta ar putea suna in felul urmator: Este viata un produs al evolutiei, sau a fost creata? Fapt este ca intreaga noastra atitudine fata de existenta si viitor este influentata de punctul nostru de vedere privitor la originea vietii. Teoria creationista sustine faptul ca omul a fost creat de o divinitate , Dumnezeu, dupa chipul si asemanarea lui din lut si i-a lasat omului propria sa constiinta care este capacitatea prin care poate deosebi intre rau si bine, prin care are propria libertate de-a putea a aleage intre creatorul dumnezeu si alte asa-numite divinitati negative. Teoria darwinista sustine faptul ca omul a inceput a se forma ca fiinta umana cu o capacitate dezvoltata de-a gandi din niste animale asemanatoare maimutelor sau chiar din acestea. Aceia care sprijina teoria evolutionista traiesc cu impresia ca ea este acum un fapt stabilit. Dar este ea intr-adevar un fapt? O intrebare care este greu de raspuns! Dar mai greu este de raspuns la faptul ca omul a fost creat de asa-numitul Elohim , Jahwe-Elohai sau Jahwe ( adica Dumnezeu). Amandoua, dupa parerea mea ar putea fi reale. De ce nu amandoua? De ce n-am putea accepta faptul ca omul a fost creata de aceasta divinitate , la inceput sub forma altei fiinte, care apoi s-a dezvoltat treptat din animal intr-o persoana cu un IQ de inteligenta rara, cu un destin miraculos. Discovery explica situatia in felul urmator: ,, Evolutia este atacata () nu numai de crestinii fundamentalisti. Ea este contestata chiar si de renumiti oameni de stiinta. Opiniile paleontologilor, savanti care studiaza documentele fosile, se afla intr-un tot mai accentuat dezacord cu conceptia predominanta a darwinismului. Alta teorie mai noua numita Science Digest este si mai concreta si sustine faptul ca viata n-ar fi putut sa apara spontan pe pamant.In schimb, ei emit ideea ca viata a provenit din spatiul cosmic si a coborat apoi pe pamant. Alte teorii, noile teorii contrazic ceea ce a fost acceptat timp de multe decenii. Deci putem observa faptul ca invatatura evolutionista a invadat stiinta precum si alte domenii pe drept cuvant deoarece ea ar fi si este mai usor de crezut de catre noi. Dupa conceptul ,, cred cea ce vad s-au bazat multi oameni in functie de aparitia acestuia pe lume. Refuza cu toata sinceritatea ideea existentei unui Creator. Pentru acestia ceea ce nu se vede sau nu poate masura in vreun fel oarecare, nu exista bazandu-se pe teorii evolutioniste. Din cauza suferintelor multi oameni nu mai cred in Dumnezeu si accepta evolutia sau pur si simplu au ajuns intr-acea situatie in care sigur am fost si noi vreodata sau chiar suntem si anume framantarile constiintei noastre asupra celei mai cunoscute si misterioase intrebari: ,, A crede sau nu?
4

A crede sau nu ? Creatia este strans legata de aceasta intrebare elementara care este cu totul si cu totul dificil de raspuns la ea - din punct de vedere al puterii noastre mentale de-a recunoaste dintre ratiunea credintei profunde care nu stim daca are un rol esential in dezvoltarea starii de spirit a constiintei noastre, si dintre ideologia filozofica a fiecuraia dintre noi. De exemplu, un mare filozof, Platon, vede Creatia ca o lume a ideilor, o lume a simturilor (lumea noastra); lumea ideilor a fost creata mai intai si este pur si simplu, Perfecta; lumea simturilor este doar imaginea lumii ideilor si nu este perfecta. Credinciosii diferitelor religii ( iudaismul, crestinismul, islamul .etc.) accepta si incurajeaza credinta intr-o fiinta suprema , divina care este creatoarea omenirii, argumentele in sprijinul existentei acestei divinitatii fiind vagi, teoretice, generale (prin calea ratiunii). In cazul aparitiei fiecarei religii ,un factor comun este existenta unui trimis , reprezentant al divinitatii (Mohamed, Isus, etc.), care avea misiunea (sa raspandeasca credinta respectiva) aduca oamenii pe drumul credintei. Un non-sens evident este conceptul ce sustine ca daca fiecare popor ,inca din antichitate , credea intr-o fiinta divina, in consecinta, rezulta ca aceasta exista. Deasemenea conceperea lumii este atribuita unei divinitati, pe baza rationamentului:" nu se stie exact cum s-a produs Big-bangul , in consecinta este obligatoriu ca o divinitate sa fi fost implicata ". Momentul de dupa moarte este explicat, ca trecerea in rai sau iad, aceasta fiind un concept relatat in Biblie si Coran (Qoran), concept ce nu se poate dovedi sau infirma , acesta fiind inca un exemplu de rationament speculativ. Un alt concept eronat este acela ce sustine ca fara existenta unei divinitati (ex.Dumnezeu) morala nu ar exista, iar omul s-ar comporta asemenea necuvantatoarelor (animalelor). Crestinismul neaga , capacitatea omului de a fi moral, daca Dumnezeu nu ar exista , chiar daca in Biblie este precizat ca omul a fost creat cu propria judecata , si capacitate de decizie. Crestinii sustin inexistenta sufletului in cazul animalelor. Asemenea teoriei crestine omul are suflet, acest fapt fiind dovedit prin capacitatea de a iubi, dar ceea ce nu a fost luat in considerare este faptul ca omul spre deosebire de animal, are un coeficient de inteligenta mult superior, fiind capabil sa rationeze,iubeasca,sa decida. Animalul nu are posibilitatea sa iubeasca , cauza fiind nivelul scazut de inteligenta , nu absenta sufletului.Recent a fost dovedit ca animalele cu un IQ relativ superior (cimpanzeul, delfinii), au o sensibilitate mult mai mare, spre deosebire de cele cu un IQ normal. Alte exemple date de credinciosi sunt cazurile medicale ,respectiv situatia in care un om sufera de o boala fatala si in cele din urma aceasta dispare, aceste intamplari sunt numite minuni, datorita interventiei divine. Dar aceste manifestari nu dovedesc decat ca stiinta, respectiv
5

medicina este inca intr-un stadiu primar. Spre exemplu, in antichitate, varicela decima orase, chiar tari. Majoritatea argumentelor aduse in sprijinul existentei unei divinitati sunt speculative, sustinand ca orice fenomen ce nu se poate explica este "opera" unei divinitati.(ex. big-bangului; momentul de dupa deces; minuni; etc.).

2. Sensul vietii Filosofii

n incercarea mea de a afla un raspuns, am cerut opinia mai multor cunostinte: rude (tineri si batrani), prieteni, amici. Unele raspunsuri au fost asemanatoare, altele nu. Fetele mature pe care le-am intrebat mi-au spus ca sensul/scopul vietii este sa dai nastere la o alta viata. Unii amici si prieteni de-ai mei mi-au spus, mai in gluma , mai in serios , ca sensul vietii este distractia. Unii mai varstnici mai spus ca sensul vietii difera de la persoana la persoana, ca fiecare are un destin de urmat care ii este scris si ca sensul vietii este sa-l duca la bun sfarsit ! Altii, si de varsta a 3a dar si a 2a mi-au spus mai filosofeste ca viata este doar un drum spre moarte. Am primit si raspunsuri cum ca sensul vietii este realizarea in plan profesional . Oamenii au pareri diferite, tocmai de aceea sensul vietii nu se poate defini la modul general.

2.1. Raspunsul lui Emmanuel Kant Ajuta umanitatea sa devina mai buna
Kant credea in progresul umanitatii, din motive pe care nu am timp sa ti le expun aici. Cred in devenirea unei lumi mai bune, in care indivizii vor fi niste persoane, adica niste fiinte libere, considerate drept scopuri si nu mijloace. In aceasta lume viitoare, demnitatea fiecaruia va fi recunoscuta, politica va fi subordonata moralei, pacea va domni intre natiuni. Pesimismul tau nu este, deci, justificat. Doar ca acest progres nu se va indeplini intr-un mod automat. Domnia scopurilor, dupa cum o numesc eu, nu este decat un germene depus in natura umana. Tine de oamenii de buna credinta sa il fructifice. Aici intervine rolul pe care trebuie sa il joci tu. Contribuie la realizarea acestui progres. Ajuta umanitatea sa devina mai buna. Pune-ti energia in serviciul libertatii, al justitiei, al demnitatii, al pacii. Astfel, vei merge in sensul dat de istorie. Iar sensul vietii tale iti va fi dat ca surplus la toate acestea.

2.2. Raspunsul lui Jean-Paul Sartre Asuma-ti libertatea

Vietile noastre nu au sens apriori. Suntem aruncati in lume fara motiv. Nu exista transcendenta. Nu exista nimic de care sa ne agatam, nici Dumnezeu, nici binele in sine, nici
6

adevar. Doar ca nu trebuie sa ramai la aceasta constatare. Acest vid de sens trebuie sa te incite sa iti exersezi libertatea. Viata ta nu va avea alt sens decat acela pe care il vei alege sa i-l dai. Insista pe acest cuvant: a alege. Chestiunea nu este de a sti daca trebuie sa decizi asta sau cealalta. Este vorba pentru tine mai intai sa iti alegi alegerea. Asuma-ti libertatea, fa-ti planuri, actioneaza liber. Asociatiile, organizatiile non-guvernamentale, sindicatele, partidele politice, democratia locala ofera destule ocazii de a te angaja in ceva anume astazi, nu-i asa? Astfel, iti vei forma tu insuti ratiunea de a trai. Inca ceva: esti liber, dar nu poti sa faci ce vrei. Esti responsabil de ceea ce esti, dar si fata de ceilalti oameni. Niciuna dintre actiunile tale, incercand sa creezi omul care vrei sa fii, nu va crea in acelasi timp o imagine a omului asa cum crezi tu ca ar trebui sa fie.

2.3. Raspunsul lui Irvin Yalom Existenta este o problema in orice clipa
Lupta suprema a fiintei umane se da cu datele existentei, nelinistile ultime ale conditiei umane. Moarte, izolare, libertate si lipsa de sens. Anxietatea apare din conflictele fundamentale din fiecare arie: 1. ne dorim sa continuam existenta si totusi suntem constienti de inevitabilitatea mortii; 2. dorim intens structura, si totusi trebuie sa ne confruntam intens cu adevarul ca suntem autorii propriului proiect de viata, iar credintele noastre si propriul sistem neuronal sunt responsabile pentru forma realitatii; sub noi este Nichts, golul, abisul; 3. dorim contact, protectie, sa fim parte dintr-un intreg mai mare, insa experimentam prapastia de netrecut dintre noi si ceilalti; 4. suntem fiinte in cautare de sens, aruncate intr-o lume care nu are sens intrinsec.

2.4. Raspunsul lui Frederich Nietzsche Intinde cat mai mult coarda fiintei tale
Nu conta pe mine pentru a ne juca de-a doctorii in legatura cu sensul vietii. Detest filosofii care pretind ca stiu sensul tuturor lucrurilor. Nici nu te entuziasma pentru un ideal anume. Idealurile de justitie, de democratie, de demnitate nu sunt decat niste minciuni (in legatura cu asta, am citit raspunsul lui Kant; este consternant). Cat despre religii, stii foarte bine ce cred despre ele: sa fuga din fata mea, precum ciuma, toti preotii, rabinii, imamii. Nu trebuie sa conteze pentru tine decat un singur lucru: viata. Viata ta. Insa fii atent. Exista doua feluri de indivizi. Unii dintre ei traiesc o existenta diminuata, se simt vinovati ca traiesc, sunt sclavii moralei. Ceilalti indraznesc sa traiasca cu adevarat. Isi afirma forta vitala care este in ei. Lasa sa
7

vorbeasca in locul lor cele mai profunde dorinte ale lor. Numara-te printre acestia din urma. Intinde cat mai mult coarda fiintei tale. Traieste intens. Indragosteste-te de tot ceea ce iti poate spori puterea. Fie ca este vorba de sport, muzica, calatorii, scrieri, munca, meditare, placere, iubire, stiinta. Nu conteaza. Esentialul este ca tu sa iti urmaresti vocatia pana la sfarsit. Atunci vei fi un supraom, dragul meu! Friedrich Nietzsche (1844-1900) a iniiat n cultura european un stil radical nou de filosofare care a contribuit n bun parte la formarea mentalitii occidentale contemporane. Polemiznd cu ntreaga tradiie metafizic occidental, autorul german o catalogheaz drept o ncercare de a ascunde natura adevrat a omului i sensul adevrat al evenimentelor vieii, vznd n tradiie mai degrab o form de constrngere la trirea inautentic dect o respectabil conservare a unor valori perene. Presupoziia fundamental care strbate ntreaga oper a lui Nietzsche se poate rezuma la ideea conform creia omul occidental contemporan lui este alienat i falsificat de civilizaia n care triete, c el trebuie recuperat sau redus la adevrata sa natur i, n cele din urm, depit dup criteriul unui darwinism social, astfel nct omul occidental s poat da la iveal n final produsul su cel mai nobil, supraomul, expus n Aa grit-a Zarathustra. Aceast situaie a obligaiei omului de a se autodepi este ancorat n natura uman, dar n acelai timp este ancorat n istoria cultural: exist doi piloni ai culturii europene, grecii i cretinismul, care au nscris n codul genetic al culturii europene evoluia acesteia din urm i au luat nite decizii originare care au produs efectele inautenticitii omului occidental contemporan cu Nietzsche. Cultura greac a evoluat iniial (aflm n Naterea tragediei) prin cultivarea a dou domenii spirituale, pe de o parte un cult al luciditii, al tensiunii asumate raional, al armoniei i al serenitii (apolinicul) i unul al iraionalului, al cultului orgiastic, al dezlnuirii i al dansului (dyonisiacul). Cele dou tendine ale spiritului grec au fost dizlocate de apariia figurii lui Socrate n istoria gndirii prin noutatea propunerii sale de o considera realitatea la nivelul conceptului. Inventator al conceptului, Socrate substituie viaa real cu viaa teoretic, modul autentic al existenei greceti cu un stil palid al imitrii valorilor n locul asumrii reale a lor. Socrate pare a fi vinovat, n ochii lui Nietzsche, de direcionarea experienei gndirii spre contemplaia pur i neasumarea vieii. Dimpotriv, filosoful german propune o filosofie a vieii (Lebensphilosophie) care s pun n eviden structurile concrete ale contiinei i ale instinctului, care s elibereze omul de sub tutela teoreticului i a uniformizrii. Pe de alt parte, cretinismul a adus cu sine etica umilinei, doctrina respectului fa de alteritate, asumarea prin jertf a contiinei celuilalt. Toate aceste valori sunt n ochii lui Nietzsche discutabile, ele oferind n fond sloganul prin care casta
8

preoilor i-au exprimat propria voin de putere n raport cu masele credincioase al cror acces la o existen autentic a fost n aceast form blocat. Drept consecin a acestei idelogii, cretinismul se prezint pentru filosoful german drept o moral de sclavi (Genealogia moralei). Concluzie Concluzia acestei filosofii a istoriei este rezumat, n opinia lui Nietzsche, la un proiect de rediscutare a tuturor valorilor care are ca punct de plecare ideea de baz a postmodernismului actual, conform cruia legtura dintre valori i modurile lor de asumare cultural nu este una necesar. La momentul actual, nu se poate dovedi sau infirma existenta unei fiinte supreme, divine, creatoare a lumii. Credinta este privita de-alungul secolelor in moduri diferite de catre parintii bisericii, de catre multe alte personalitati care au incercat sa exemplifice sensurile difeite pe care le are acest cuvant ,,sfant intr-un mod mult mai ,,simplist, mai teoretic. Dar noi stim cu totii ca credinta nu este doar o ,,chestiune teoretica, ci un mod de-a ne manifesta, noi ca copii lui D-zeu, intr-o lume care este cu totul si cu totul deosebita. La urma urma urmelor, ar merita sau mai bine spus merita sa ne punem intrebarea fundamentala al intregului rationament divin al vointei noastre, si anume: ,,a crede sau a nu crede Poate daca am incerca sa gasim un raspuns concret, inevitabil sau mai bine spus idealist, am putea sa raspundem la aceasta intrebare care reflecta existenta omului ca un miracol. Poate va intrebati de ce miracol? Intr-adevar eu nu ma vad pe mine ca un miracol ci mai degraba ca un ,,defect al sutelor de molecule si electroni care formeaza o jigneasca. Deci, omul este privit ca un miracol pentru faptul ca noi, sau mai degraba creierul nostru poate acumula o groaza de informatii pe care le putem si prelucra cu o mare usurinta. Dar cu toate acestea, creierul si intreaga fiziologie a acestuia si a intregului organism uman, este si va ramane un ,,mister. Uimitor, dar totusi minunat faptul ca in fiecare zecime de secunda creierul uman se autoanalizeaza, oprindu-se doar asupra informatiile esentiale care constituie realitatea unei retele nervoase psihice, adica acea retea care prelucreaza realitatea personalitatii noastre si care constituie atmosfera privata n care am crescut de mici copii. Sens vieii, incercam sa ii dam noi, sau vrem sa-l gasim, noi ne propunem scopuri. pur si simplu noi existam. suntem doar o combinatie de materie si informatie. atat. Suflet, spirit - o incercare materie rasunatoare ,,defectiva de factori ,,inepuizabili ale destinului inexistent. Fr a intra in amanunte degradante care ar putea sa

de a explica faptul ca rationam. Imaginazati ca vom construi inteligenta artificiala. Si acei roboti se vor intreba carei sensul lor. Sensul vietii este secretul care trebuie descoperit in fiecare zi fiecare ora fiecare minuta. Eu nu stiu ce va fi peste un minut peste o ora, tu nu stii ce va fi peste un minut. Eu gasesc asta interesant sa descoper fiecare minuta fiecare zi din viata mea fiindca eu nu stiu ce va fi miine, dar imagineazati un om care isi cunoaste viitorul care cunoaste scopul,sensul vietii, pentru el viata nu ar fi interesanta el ar trai numai ca sa traiasca el ar sti ca va trebui sa ajunga acolo, sa faca acel lucru,el va astepta fiecare zi. Dar omul care nu cunoaste asta el zi de zi traieste si se zbate pentru ceva sa ajunga undeva sa aiba cesi doreste pe scurt cauta drumul corect.

Surse bibliografice:

10