Studii culturale MIHAELA HASU BALAN Radiografii culturale: exponenti ai relatiilor romano-nipone din veacul trecut Figura generalului Gheorghe Bagulescu (1890-1963) se raveazi adinc in congtiingarelagillor bilateale roméno-japoneze din perioada interbelics,intruedt personalitatea cultural gi cea de militar de exceptie a avestui misionar al Rominiei in Japonia este nei pun expusa si ingeleas in complextatea gi importanga ei din cauze, din nou, politce, aestuia interzicandui-seintoarcerea in {ard si murind pe pimane str, Gheorghe Bigulesc se individu alizeaza in cariera militar prin curajl in lupe si pactocismal ide alistc, iar cultural in profundul simg estetic cae il motiveazs pe de o parte si colecsioneze o multitudine de obiecte de arti oriental si pe de alti parte si tanslorme fapticul experiensei pe front in narayiune sau si revitalizeze eta loialiti supreme ine. in fcyiune alegendet samurailor ritcitori ai feudalismului nipon, Importanga activtii sale militate, diplomatie gi artsice anu a fost asumati la teaa ei valoare de niciun regim politic care -a ‘urmat, Distns in primul rizboi mondial cu imporcante ordine si ‘medal, Gheorghe Bagulescu va fi avansat in grad de colonel, apoi general, arin perioada iunie 1935 ~ aprilie 1943 va fi trimis fn Ja- punere ponia, China si Manchuko in caltate de atasat militar aero si naval, apo ca trimis extraordinar ji ministru plenipotensiar, timp ppromoveazi att ara sa prin variate conferinge, atticole, dezvolednd, relagile de amicife tore eele doua stat, ct si jara gazda prin re- alizarea romanului Sule japonez. Prtea japonezi i incimy aprecieri, presa sriind favorabil despre persoana sa si actvitatea diplomacica, cultural si lterara, devenind singurul membru sin al Academici Nationale Gishi-Kai, Japonia Publicarea unor artcole, apirute antrio esa japonezi, sub forma unei lueriei pacifste, in care pacea era o noua religie, evident ,antinaziste, antitotalitare”, Noua religie (1942), moment in care jocurile polite pe scena lumii inci nu erau Facute, gi de asemenea, mesajul siu cite jar, interceptat inside german, pr care avertiza despre intengia lui Hitler i a lui Stalin de a imparyi Europa, scindind Rominia in doua, iu decis destinul, sipind, cu vag’ atentarului de asasinat, ini ind forracka ares la domiciiu Jn Jponia, apo in China, nepermitindu-i-se si se incoared in tari si murind in 26 noiembrie 1963 la Menton, lingi Nisa, Fraga aichetat fn ari, odati cu schimbarea regimlu, drepe transfg # capitulareaJaponiei, romanul Sut japonee nu a mai fost petmis nic in Japonia, american inteeicindul. Colectia sade ati im- presonant prin valoae si cantiate, cunoaste wn peiplusinuos, seflectind destinul colecyionaruui final de risboi, familia sa a cizut in vitare si mizerie. Dupa Romanul Sufletjaponee este un succes al comuniciti in- cercultarale, eu att mai mult eu ft srierea lui a fost spontand si deci autentici, ira niviun fel de angajament politic. Apirut mai inci in faesimil la edicura ziarului ,Universl’, apoi in volum la acecasiediturd in 1939, ca apoi si fie reeditat tn volum la editura Carcega in colaborare cu editura Nipponica in 2004, romani a avuc primul volum tradus si publicac in limbileenglezasifancez (Wamato Damashit: A Romance: Yamato Damashii: Un roman) de Kenkyusha Printing Company in 1938 gi in limba japoneri (Ya ‘mato Damashi), de Kenkyusha in 1943. Tiajul mic gi lipsa pro- smoviri sale in mediul editorial romanese au ficut ca romanul si ‘nu ajungi la publicl cixtor, cate, probabil, Lar fi receptat eu ace- ca fenezie cu care a fost primit si best-seller-ul lui James Clavell, mult mai tari Romanul este produsul unui efort diletant,siuat la con- ffuenga lcratuticanonice cu cea diletanc,reusind ins si ofere 0 imagine deopoctiva fdela documentului stoic si fascinanté ami ‘nuntuluifyional, basoreliefind in limba romana esenga spiricui japones tradigional. Acest tiumf a fost recunoscut gi apreciat in Taponia, iar pe baza acest considerent putem clasa acest roman, cao leeie de receptare a alteritii, deavrijte de exotism cocmai prin faprul c& aucorul recreeazi un topos alogen cu o siguranga a 1migcati naratologice care deconcerteaza orizontul de asteptate al lectorului avizat. Departe de a fi fost inclu in veo taxinomieteo- retici, dei clemente romantce si realiste pot fi discurae, roman Sufetjaponez exists in fafa timpului prin factorul acuratetei do- ccamentate gal reel interne de semnificagi cate asiguri cocrenga faprici gi uneori dinamismul,alteori delicatesea discursva © figuri contrapunctic’ 0 constituie primul niponolog. Joan Timus (1890-1969), calitor to Japonia intre anii 1917 gi 1922, timp in cate a invigat limba, cultura, civilizaia gi societatea niponi, predind pianul, uncon interpreténd, ca substiut,coloana sonora filmelor deruate la cinematogra, sau dind letiide canto, pentru a se inereyine,Intors in fai, a suspinut conferinge, a cola borat la diverse reviste (Rampa; Teatrul Studia er Acta Orientlia Dimineaya,Seclul 20) sa publica o vatietate de opere, de la seudit, de civiliasie i mentalitate, la prozi,eeatru sau regie Produsul experiengei in athipelag este lucrarea in dou vo- lume, Japomia. Viaya si obieiurile (1924) si Japonia. Arta, femeia vaya social (1925), prefasate de itoricul Nicolae longa, reunite in aponia de eri side zi (1943). Meritul scririor lai Tims este c& sunt la fel de actuale cas orcare alte studi de civilizaye $i menta-Studii culturale late japoneza mai recente. Documentarea simul analist confer acestor scrietivalabiltae, Urmarrea derail fn explorare incre ‘uli isl expozti car, dominat de simplitatediscursva, adue operei li Toan Tinwus calitatea nipond a simpli In spagiul tear serie o piesa de teatru, Hara-ir, drama 7 act, gi impresioneazi cu romanele autobiografice Transiberiana (1934) si Ofio-san (1938). Cele doui romane sunt legate naratorial prin autoficrionalizarea in van Vaslevci, in timp ee teamate pri mul constitu preludiul celui de-al doiea, in eforcul de recuperate a lumii de la capivul pimantului Acestea defuleazd memoralstc expericnta nipona 4 citoria pana acolo in conde incepuculu cumultuos de secol XX, adueiind in fagalectorubui avizat un adevi- rat seudiu de mencaltae A oiigat priml curs de limba st literatarjaponezi la Universitatea Populari din Bucuresti in cadrul Societigi de Oni cotalstici a Academiei Romine intze 1966-1969. Opera sa se im- parte astfel in lucrri academice si de fcgiune (proza si teat), la care se adaugé activtatea publcistca, confereniar, fn jar str nitate, cea de taducitor so pare insemnata, masa in manuscris, — un ditionar romn-japoner de 5000 de cuvinte’, Antologia poe~ ie japonezeclasce i moderne; bora literaturijaponeze, manele (Gisusacu glcin i Ulima primar Lucririle sale de cultura, cvilizaic storie japonez inci reprezinti un punct de reper in analiza mentalitari a acestui popor, cobservaile sale find pertinente si chiar viionare la acea vreme, Nicolae Torga definindw-l in pefata Japonia. Viaga si obieiurile ca sun om care vede bine, cate pistreaza credincios impresile sale si cate judeca intligent”® ASTRA 1-2, 2015 ca-astra.ro/iteratura/ Cartea Ce ramine rematcabil este premiul acordat celor doi ni- ponofl, Gheorghe Bagulescu si Toan Timus, in anul 1940 de. Societatea pentru Dezvoltarea Legiturilor Culturale (Kokusai Bunka Shinkokai) ia urma unui concurs internagional pentru sirbitorirea a 26 de veacuri de la intemeierea imperiului nipon, la care au partcipat mai bine de 500 de concurengi, lueriri pu- blicate sub kitlul Cantcerlecivilizaseijqponcze in 1942 de Aso- ‘asia japono-romina*. Bibliografie: oina Curticipeanu in prefaya romanului Ogio-san, Edi- cara Dacia, Cluj-Napoca, 1984 Ton Timus, Jepania. Viay obiceurile prlaya de Nicolae Torgs, Editura Casa Scoalelor, Bucuresti £2. [1924] General Gheorghe Biguleseu, Ministrul Rominiei la To- kio gi loan Timus, Caracterelecvilizayieijaponeze, Asociatajapo- ‘no-tomini, Bucuresti, 1942 » Doina Curticapean in prefaja romanului Ogio-tan, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 9 “Ton Timus, Japonia, Viaa si obicetuile, prefaya de Nicolae Tonga, Eitura Casa §coalelor, Bucuresti, £2. [1924], Ep. * Ihidem, p.203 * General Gheorghe Bagulescu, Ministrul Roménici la Tokio gi Toan Timus, Caracterelecivilizaseijaponeze, Asociata japo- ‘no-tomini, Bucuresti, 1942 (va uma)