Mecanismele de

funcționare a fondurilor
europene
Microsoft White Paper
Cuprins
Introducere.................................................................................................................2
Fondurile europene. Cadru general...........................................................................3
Planificare financiară..................................................................................................................................................4

Tipuri de finanțare.......................................................................................................................................................4

Eligibilitate sau cine poate accesa fondurile europene...............................................................................................4

Tipuri de management al fondurilor europene............................................................................................................6

Guvernanță sau cine gestionează fondurile europene.................................................................................................7

Mecanismele de accesare a fondurilor europene.......................................................8

Identificarea oportunității de finanțare........................................................................................................................9

Eligibilitatea..............................................................................................................................................................10

Cererea de finanțare..................................................................................................................................................10

Admisibilitate............................................................................................................................................................15

Evaluarea cererilor de finanțare................................................................................................................................16

Semnarea contractului de finanțare și primirea grantului.........................................................................................18

Implementarea proiectului cu finanțare europeană...................................................................................................19

Finalizarea proiectului cu finanțare europeană.........................................................................................................24

Fondurile europene în perioada 2021-2027.............................................................26

Bugetul UE în noul exercițiu financiar.....................................................................................................................27

Implementarea fondurilor europene în România în perioada 2021-2027.................................................................28

Surse utile de informații..........................................................................................34

Anexe.......................................................................................................................35
Abrevieri..................................................................................................................39
Glosar......................................................................................................................40

1
1 | Introducere

La 14 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană (UE), fondurile europene rămân una dintre principalele
surse de finanțare pentru dezvoltarea economică a țării și pentru reducerea decalajelor de dezvoltare economică și
socială față de celelalte State Membre ale UE.

Pentru perioada 2021-2027, România va avea la dispoziție aproximativ 80 de miliarde de Euro, fonduri care
reprezintă o oportunitate extraordinară pentru modernizarea infrastructurii, pentru crearea de locuri de muncă, pentru
un mediu mai curat, pentru digitalizare, pentru o viață mai bună.

Fondurile pot fi accesate prin intermediul unor proiecte de calitate, coerente cu direcțiile trasate de UE, însă pentru
ca acest lucru să se întâmple este nevoie de solicitanți de finanțare pregătiți, care să dețină cunoștințele necesare
astfel încât demersul de obținere a finanțării să fie câștigător.

Acest ghid constituie o introducere a aspectelor cheie legate de finanțarea proiectelor de dezvoltare și/sau de
investiții din fondurile europene. Documentul își propune să prezinte mecanismul de finanțare al UE într-un mod
simplu și cuprinzător, oferind orientările de bază necesare celor interesați de accesarea unei linii de finanțare. Ghidul
conține trei secțiuni principale:

 Informații generale despre fondurile europene;

 Prezentarea mecanismului de accesare a fondurilor europene, de la identificarea oportunității până la
finalizarea proiectului;
 Informații despre oportunitățile de finanțare pentru perioada 2021-2027.

Informațiile incluse în acest ghid provin în mare parte din documentele publice puse la dispoziție de Ministerul
Fondurilor Europene (MFE). În plus, documentul reflectă experiența autorilor în domeniul implementării proiectelor
și programelor finanțate din fondurilor europene, în text regăsindu-se deseori indicații și atenționări, derivate din
experiența practică a acestora, referitoare la greșeli frecvent întâlnite în diferite etape de accesare și implementare a
proiectelor finanțate din fonduri europene.

Pe de altă parte, ghidul nu este conceput ca un inventar exhaustiv al fondurilor europene disponibile sau al regulilor
de accesare și gestionare a acestora. La momentul elaborării acestui document, cadrul financiar pentru perioada de
finanțare 2021-2027 este încă în lucru, astfel că informațiile prezentate în acest ghid (e.g. bugete, priorități de
investiții etc) sunt preluate din documentele de programare aflate încă în diferite stadii de elaborare și/sau dezbatere
publică.

Prin urmare, ghidul poate fi de folos pentru clarificarea conceptelor, pașilor și surselor de informare utile,
reprezentând doar un punct de pornire în demersurile necesare pentru utilizarea fondurilor europene.

Este important de reținut că, deși prezentul ghid facilitează familiarizarea potențialilor solicitanți cu aspectele cheie
legate de accesarea și gestionarea fondurilor europene, documentele oficiale reprezintă singura sursă de informații la
care potențialii solicitanți se vor raporta în momentul efectuării oricărui demers privind obținerea și managementul
unei finanțări din fonduri europene.

2
2 | Fondurile europene. Cadru general

Uniunea Europeană oferă finanțări pentru o gamă largă de programe și proiecte în domenii precum dezvoltare
regională și urbană, ocupare și incluziune socială, agricultură și dezvoltare rurală, politici maritime și pescuit,
competitivitate, cercetare, inovare și digitalizare, ajutor umanitar. De regulă, acestea sunt implementate la nivelul
UE ori la nivel național, regional sau local.

Finanțările sprijină implementarea politicilor UE, de pildă, politica economică, politica comercială, politica
agricolă, politica pentru protejarea mediului, politica pentru ocuparea forței de muncă, politica de securitate sau
politica externă. În prezent, pot fi identificate politici europene în cel puțin 290 de domenii și sub-domenii. Acestea
sunt definite pe baza valorilor, obiectivelor și principiilor comunitare și au ca scop general promovarea bunăstării,
siguranței și intereselor cetățenilor UE.

Politicile UE sunt implementate prin intermediul unui sistem complex de mecanisme de finanțare, care include
diferite tipuri de fonduri, instrumente financiare, programe și proiecte. Acestea sunt gestionate pe baza unor reguli
menite să asigure controlul strict și alocarea transparentă și eficientă a fondurilor.

3
 Planificare financiară

Bugetul de investiții al UE pune la dispoziție finanțarea necesară

implementării politicilor UE și completează, astfel, bugetele Statelor
Membre pentru acțiuni la nivel național, regional sau local. Cadrul Financiar Multianual
(CFM) stabilește prioritățile și
Bugetul este stabilit anual de către Comisia Europeană, Consiliul UE și limitele alocărilor din fondurile
Parlamentul European, cu respectarea plafoanelor definite în planificările UE, de regulă, pe o perioadă de
multianuale. Cu alte cuvinte, bugetul anual include sumele determinate în șapte ani, ce corespunde unui
prealabil prin așa-numitul Cadru Financiar Multianual (CFM). exercițiu financiar.

Din momentul aderării la Uniunea Europeană în 2007, România a parcurs

două exerciții financiare, iar în prezent se pregătește pentru cel de-al
treilea.

Tipuri de finanțare

În general, finanțările din fondurile europene pot fi
accesate sub formă de granturi, împrumuturi, garanții
sau capital, subvenții, premii.
Granturile finanțează proiecte care contribuie la
implementarea politicilor UE în varii domenii, de la
cercetare și educație la ajutor umanitar. Acestea sunt
o formă de finanțare complementară acordată
organizațiilor publice și private și, în mod
excepțional, persoanelor fizice. UE nu finanțează
proiecte în proporție de 100%, ci proiectele sunt co-
finanțate fie de către statul membru, fie de către
organizația beneficiară. Granturile sunt alocate, de
regulă, în urma unui apel pentru propuneri de
proiecte, prin care sunt promovate oportunități
specifice de finanțare și sunt explicate criteriile de
eligibilitate.
Împrumuturile, garanțiile sau capitalul sunt oferite
de UE ca forme de asistență pentru implementarea
programelor și politicilor UE. Finanțarea se face prin
intermediul instituțiilor financiare locale (e.g. bănci,
societăți care oferă garanții sau investitori de capital).
Acestea determină condițiile financiare exacte: suma,
durata, rata dobânzii și taxele percepute. De exemplu,
UE oferă împrumuturi către beneficiari pentru
investiții în cercetare și inovare sau oferă garanții
astfel încât aceștia să obțină împrumuturi mai ușor
sau în condiții mai bune de la bănci sau alte instituții
similare. UE poate, de asemenea, să investească într-
un proiect și, astfel, să dețină a parte a acestuia.
Subvențiile și alte tipuri de finanțare similare sunt
gestionate direct de guvernele naționale, și nu de
către Comisia Europeană. De exemplu, subvențiile
agricole sunt oferite pentru a-i sprijini pe fermieri.
Premiile sunt recompense oferite câștigărilor
concursurilor în cadrul Orizont 2020, cel mai mare
program european pentru cercetare și inovare, cu o
alocare de aproximativ EUR 80 miliarde în perioada
2014-2020.

Contractele publice pentru achiziționarea de servicii, lucrări și bunuri nu constituie un tip de finanțare propriu-
zisă. Comisia Europeană, autoritățile naționale, regionale sau locale responsabile pentru implementarea
fondurilor europene și beneficiarii de finanțare europeană achiziționează servicii, lucrări sau bunuri pentru uz
intern. Contractele sunt atribuite prin licitații publice (i.e. achiziții publice) și acoperă o gamă largă de domenii:
asistență tehnică și formare, servicii de consultanță, organizări de conferințe, achiziții de echipament IT etc.

4
 Eligibilitate sau cine poate accesa fondurile europene

Finanțarea europeană poate fi accesată de către cetățeni, organizații, întreprinderi, organisme regionale sau locale și
guverne.

Întreprinderile, în special Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM), pot obține finanțare

UE sub formă de granturi, împrumuturi și, în unele cazuri, garanții. Acestea pot
participa și la licitații pentru furnizarea de bunuri și servicii.

Organizațiile non-guvernamentale (ONG) pot fi eligibile pentru finanțare prin

diferite programe, cu condiția ca activitățile lor să sprijine direct sau indirect
implementarea politicilor UE. Fiecare Stat Membru oferă informații detaliate despre
finanțare și procedurile de aplicare. Finanțarea ONG-urilor poate fi gestionată și direct
de către Comisia Europeană sau alte organisme ale UE.

Tinerii alcătuiesc una dintre categoriile eligibile pentru finanțare în numeroase

programe ale UE, inclusiv Erasmus+ și Fondul Social European. În general, aceste
programe sunt disponibile pentru tinerii cu vârste de la 13 la 31 de ani, organizații
pentru tineri și alți stakeholderi activi în domeniu. Criterii specifice de eligibilitate pot
fi formulate însă în cadrul a diferite apeluri de proiecte.

Cercetătorii beneficiază de programe speciale și alte surse de sprijin, dată fiind

importanța cercetării și inovării pentru strategia pe termen lung a UE privind dezvoltarea
economică, crearea de locuri de muncă și investițiile. Cercetătorii pot aplica pentru
diferite programe de finanțare, în principal în cadrul programului Orizont 2020, cel mai
mare program de cercetare și inovare al UE.

Fermierii pot beneficia de finanțare în cadrul a diferite programe ale Uniunii

Europene, în special cele care implementează Politica Agricolă Comună. Mai exact,
aceștia pot fi eligibili pentru plăți directe în cadrul anumitor scheme de sprijin ale
Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA). Surse de finanțare sunt, de
asemenea, disponibile prin FEADR și alte surse naționale / regionale sau private.
Fiecare Stat Membru stabilește condițiile de sprijin în cadrul programelor
operaționale individuale și este responsabil pentru gestiunea acestor fonduri pe
propriul teritoriu;

Instituțiile publice pot beneficia de finanțare în special în cadrul Politicii de Coeziune,

de la investiții pentru întărirea capacității și eficienței instituționale până la proiecte de
infrastructură locală și națională.

Criteriile generale de eligibilitate pentru fiecare dintre aceste categorii de beneficiari

sunt definite la nivelul fiecărui program de finanțare, în timp ce criterii specifice sunt
stabilite în cadrul fiecărui apel de propuneri de proiecte.

5
La nivelul UE, pot fi identificate oportunități de finanțare și pentru alte tipuri de beneficiari în afara celor
menționate. De pildă, țările candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană pot accesa finanțări prin Instrumentul
pentru Asistență de Preaderare (IAP). Acesta sprijină reforme pentru întărirea practicii democratice și a bunei
guvernări, asigurarea supremației legii, dezvoltarea economică și creșterea competitivității. Fondul European de
Ajustare la Globalizare (FEG) sprijină persoanele care și-au pierdut locul de muncă ca urmare a schimbărilor majore
produse de globalizare (e.g. atunci când o companie mare se desființează sau își mută producția în afara UE) sau din
cauza crizei economice și financiare.

Tipuri de management al fondurilor europene

În funcție de tipurile de activități și beneficiari eligibili în cadrul programelor de finanțare, managementul

fondurile europene poate fi direct, indirect sau comun.

Comisia Europeană se ocupă de managementul direct al bugetelor proiectelor gestionate de

1 departamentele sale, la sediile sale, prin delegări ale UE sau prin agențiile sale executive. Managementul
direct include acordarea de granturi, transferul fondurilor, activitățile de monitorizare, selectarea
contractorilor etc.

Programele de finanțare sunt gestionate indirect atunci când sunt implementate de state care nu sunt

2 membre UE, organizații internaționale, agenții de dezvoltare și alte organisme. Oportunitățile de finanțare
care presupun management indirect sunt făcute publice de către organismele care le gestionează.

Aproximativ 80% din fondurile europene sunt gestionate însă în parteneriat de către Comisia Europeană
și Statele Membre, în cadrul unor acorduri de management comun. Acestea stabilesc criteriile de

3 utilizare a fondurilor în cadrul unei perioade de finanțare, de regulă acoperită de Cadrul Financiar
Multianual.

De pildă, Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) sunt gestionate în comun de către Comisia
Europeană și autoritățile naționale și regionale. Statele Membre utilizează alocările din FESI în baza unor
Acorduri de Parteneriat, negociate bilateral cu Comisia Europeană, care stabilesc obiectivele tematice de
dezvoltare și alocarea orientativă într-o anumită perioadă.

Pe baza acestor documente strategice, fiecare Stat Membru elaborează o serie de Programe Operaționale, la
nivel național sau regional, care stabilesc în detaliu cum vor fi cheltuite finanțările alocate din FESI într-o
anumită perioadă de programare.

Cu alte cuvinte, un Program Operațional (PO) definește strategia de dezvoltare într-un anumit domeniu,
conform obiectivelor tematice și priorităților de investiții din cadrul Politicii de Coeziune asumate prin Acordul
de Parteneriat, într-o perioadă de timp dată.

6
 Guvernanță sau cine gestionează fondurile europene

În cadrul unui sistem de management comun al fondurilor europene, Comisia Europeană este instituția
responsabilă să se asigure că toate fondurile din bugetul UE sunt cheltuite corespunzător. Mai exact, Comisia alocă
resursele, negociază și aprobă programele operaționale propuse de Statele Membre, este implicată în monitorizarea
programelor și supraveghează și verifică sistemele de management și control.

Statele Membre gestionează implementarea programelor finanțate. Acestea sunt responsabile să stabilească un
sistem de management și control eficient al fondurilor europene și care să prevină, să detecteze și corecteze
neregulile.

Pentru fiecare PO, Statul Membru desemnează următoarele organisme:

Autoritățile de Management (AM) sunt structurile responsabile de gestionarea și implementarea unuia

sau mai multor PO și răspund pentru utilizarea eficientă, eficace și transparentă a fondurilor. Acestea
organizează apelurile de proiecte, evaluează și selectează proiectele depuse, încheie contracte de finanțare
cu beneficiarii (e.g. companii, fermieri, autorități publice etc.), verifică cererile de plată / rambursare,
efectuează plăți către beneficiari, monitorizează implementarea proiectelor, asigură prevenirea și
sancționarea neregulilor.

Autoritatea de Certificare (AC) este responsabilă de garantarea corectitudinii și probității declarațiilor de

cheltuieli (i.e. certificarea cheltuielilor) și întocmirea cererilor de plată și transmiterea acestora către
Comisia Europeană. În cadrul misiunilor de certificare a declarațiilor de cheltuieli întocmite de AM, AC
poate interacționa atât cu autoritățile responsabile de implementarea OP (respectiv, AM și OI), cât și cu
beneficiarii finali.

Autoritatea de Audit (AA) este responsabilă de verificarea funcționării eficace a sistemului de gestionare
și control stabilit de AM la nivelul fiecărui PO, precum și a conformității proiectelor cu reglementările
naționale și europene. Pentru a-și îndeplini rolul, AA interacționează cu AM și AC în cadrul misiunilor de
audit de sistem planificate, precum și cu beneficiarii de finanțare pentru auditul proiectelor finanțate (i.e.
auditul operațiunilor).

Autoritatea de Management
poate, de asemenea, să
desemneze unul sau mai multe
Organisme Intermediare (OI)
care să preia anumite sarcini ale
sale, cel mai ades legate de
relația cu beneficiarii de fonduri
(respectiv, evaluarea și selecția
proiectelor, monitorizarea
acestora și verificarea cererilor
de plată / rambursare).

Pe de altă parte, Oficiul

European de Luptă
Antifraudă (OLAF) este organismul din cadrul Comisiei Europene care are misiunea de a identifica, de a investiga
și de a stopa acte de fraudă cu fonduri ale UE. Acesta poate solicita sprijinul Departamentului pentru Lupta
Antifraudă (DLAF) din România, care asigură, sprijină și coordonează îndeplinirea obligațiilor ce revin României
în ce privește utilizarea fondurilor europene.

7
3 | Mecanismele de accesare a fondurilor
europene

Accesarea fondurilor europene, pe lângă oportunitățile evidente de dezvoltare oferite, presupune și cunoașterea unor
aspecte de natură tehnică și financiară cu ajutorul cărora beneficiarii pot elabora, implementa și gestiona proiectele
de finanțare. În cele ce urmează sunt prezentate coordonatele generale ale mecanismelor care stau la baza oricărui
astfel de proiect.

8
 Identificarea oportunității de finanțare

Pentru un solicitant fără experiență în ceea ce privește fondurile nerambursabile, drumul de la idee la realizarea unui
proiect poate părea destul de dificil de parcurs, dar nu imposibil. Inițierea unei afaceri sau dezvoltarea unei afaceri
existente cu sprijinul fondurilor nerambursabile reprezintă fără îndoială o oportunitate. Decizia de a accesa finanțare

1
nerambursabilă disponibilă prin intermediul fondurilor europene trebuie să aibă la bază următoarele principii:

În primul rând, accesarea fondurilor europene trebuie să corespundă unei nevoi reale a
organizației aplicante. Proiectele care au la bază o abordare de genul “am un teren/o firmă,
ce fonduri europene pot obține?” au un risc ridicat de eșec. În schimb, proiectele care fac
parte dintr-o strategie pe termen mediu și lung și care își propun foarte clar ce să
rezolve/dezvolte sunt destinate succesului. Componenta strategică este foarte importantă atât
la nivelul organizației, cât și din perspectivă națională și europeană, deoarece obținerea unei
finanțări este condiționată de încadrarea în direcțiile pe care finanțatorul și-a propus să le

2
dezvolte. Cu alte cuvinte, nu orice idee bună poate sta la baza unui proiect cu finanțare
nerambursabilă, ci doar acele idei care contribuie la îndeplinirea obiectivelor României și ale
Uniunii Europene și ale României.

În al doilea rând, solicitantul trebuie să conștientizeze că fondurile nerambursabile nu

sunt fonduri gratuite. Bineînțeles, fondurile nerambursabile reprezintă bani pe care
beneficiarul nu trebuie să îi înapoieze, însă implementarea unui proiect presupune asigurarea
unui cash-flow, respectarea unor reguli clare și, deseori, contribuția cu bani proprii pentru a
asigura co-finanțarea. De regulă, fondurile nerambursabile nu se primesc în avans.
Beneficiarul este cel care investește într-o primă fază bani din surse proprii, pe care mai apoi

3
îi recuperează în baza unor documente justificative. Fondurile nerambursabile asigură parțial
finanțarea unui proiect, însemnând că restul bugetului trebuie asigurat de beneficiar sub
forma cofinanțării.

Nu în ultimul rând, fondurile nerambursabile nu reprezintă un panaceu, motiv pentru

care decizia de a accesa aceste fonduri trebuie luată după scanarea tuturor surselor posibile
de finanțare și realizarea unei analize pe baza specificităților proiectului avut în vedere
(buget, calendar, capacitate organizațională și financiară etc).

Odată cu luarea deciziei de accesare a fondurilor nerambursabile poate începe procesul de identificare a liniei de
finanțare potrivite, proces care poate reprezenta o provocare în condițiile în care există o multitudine de programe
prin care pot fi accesate fonduri nerambursabile. Astfel, pentru creșterea eficienței, pot fi utilizate o serie de întrebări
care ajută la selectarea celor mai potrivite linii de finanțare:

Care este Care este

Cine poate
domeniul de valoarea Ce pot face cu
accesa
activitate finanțării și a banii?
finanțarea?
finanțat? cofinanțării?

Dacă răspunsurile la aceste întrebări relevă că o anumită linie de finanțare prezintă potențial ce poate fi convertit
într-o oportunitate, respectiva linie de finanțare poate face obiectul unei analize în detaliu privind eligibilitatea.

9
 Eligibilitatea

Eligibilitatea se referă la setul de condiții obligatorii În ceea ce privește regulile de eligibilitate a

care trebuie îndeplinite de către un solicitant/
potențial beneficiar și de către un proiect depus de
acesta pentru a fi selectat în vederea acordării de
fonduri nerambursabile, în funcție de condițiile
specifice stabilite prin Ghidul Solicitantului aferent
fiecărui apel de proiecte.
Prin urmare, o primă condiție se referă la asigurarea
că ideea proiectului se încadrează în domeniile de
eligibilitate a proiectelor așa cum sunt ele descrise în
general în Programul Operațional și detaliate în
Apelul de proiecte, respectiv Ghidul Solicitantului
aferent. De asemenea, este necesar să se verifice
faptul că entitatea ce va fi propusă ca beneficiar
îndeplinește condițiile de eligibilitate impuse.
Regulile generale de eligibilitate privind
solicitanții și, după caz, partenerii se referă la criterii
care țin de forma de constituire a acestora, acreditări
solicitate, capacitatea de plată, restanțele la bugetele
publice, neîncadrarea în situații precum faliment,
vinovat de fraudă sau conflict de interese, capacitate
financiară, capacitate operațională etc.
proiectului, condițiile care trebuie îndeplinite
cumulativ vizează aspecte precum încadrarea în
obiectivele priorității de investiții finanțate, evitarea
dublei finanțări, adresarea unor grupuri țintă și
propunerea spre realizare a unor activități eligibile
conform Ghidului Solicitantului, încadrarea în
limitele stabilite în Ghidul Solicitantului cu privire la
buget, contribuția financiară solicitată și calendarul
de implementare etc.
Respectarea pas cu pas a condițiilor
administrative și de eligibilitate stipulate în
Ghidul Solicitantului specific programului
accesat, va duce la evitarea respingerii
proiectului în etapa de evaluare a conformității
administrative și a eligibilității.
Criteriile enumerate sunt cu titlu de exemplu, lista
acestora nefiind exhaustivă. Pe lângă acestea, în
cadrul ghidurilor specifice apelurilor de proiecte pot
fi adăugate criterii de eligibilitate suplimentare.

Cererea de finanțare

În cadrul cererii de finanțare solicitantul completează toate detaliile despre proiect care vor furniza evaluatorului
răspunsuri la întrebări precum:

1 De ce este necesar proiectul? Care este nevoia/problema care stă la baza proiectului?
2 Cine va beneficia de rezultatele proiectului?
3 Care sunt obiectivele proiectului?
4 Care sunt activitățile care se vor desfășura în proiect? Cum va fi implementat proiectul?
5 Cine este organizația care va implementa proiectul și care este echipa de proiect?
6 Care sunt rezultatele așteptate? Care va fi impactul proiectului? Cum va fi asigurată durabilitatea
rezultatelor?
7 Cum vor fi gestionate riscurile care pot apărea pe parcursul implementării?
8 Care este bugetul detaliat al proiectului?

Ghidul Solicitantului este un document întocmit la
nivelul fiecărui Program Operațional, care reprezintă
un îndrumar pentru orientarea potențialilor
beneficiari (solicitanților) pentru pregătirea
proiectelor și completarea corectă a cererilor de
finanțare. Ghidul cuprinde informații generale cu
privire la condițiile de eligibilitate a solicitanților și a
cheltuielilor, modul de evaluare și selecție a
proiectelor, pașii aferenți contractării proiectelor
aprobate etc.

10
Pe lângă acesta, mai există și alte documente
relevante la care se face referire în Ghidul
Solicitantului și care sunt la fel de importante:
 Ghidul conținând condițiile specifice
apelurilor de proiecte;
 Ghidul privind integrarea principiilor
orizontale în cadrul proiectelor finanțate din
Fondurile Europene Structurale și de
Investiții 2014-2020,
 Ghidul privind achizițiile publice;
 Ordine de eligibilitate a cheltuielilor;
 Instrucțiuni ale Autorităților de Management
etc.
Cu toate acestea, în etapa de scriere a cererii de
finanțare, Ghidul Solicitantului este principalul
instrument de orientare a solicitantului.
Astfel, este indicat ca înainte de începerea efectivă a
scrierii proiectului, solicitantul să consulte toate
documentele puse la dispoziție de către finanțator
(Ghidul solicitantului si alte ghiduri/instrucțiuni
asociate, formularele ce urmează a fi completate,
precum și documentele ce trebuie incluse în aplicația
de finanțare). În plus, pentru a economisi timp și
pentru a crește șansele de reușită ale cererii de
finanțare, colaborarea cu un consultant se poate
dovedi benefică, cu atât mai mult cu cât cheltuielile
cu consultanța sunt singurele cheltuieli considerate
eligibile chiar dacă au fost făcute înainte de semnarea
contractului de finanțare.
Începând cu perioada de programare 2014-2020,
potențialii beneficiari pot solicita fonduri
nerambursabile europene prin intermediul sistemului
informatic SMIS2014.
Aplicația digitală prin intermediul căreia proiectele se
pot depune online se numește MySMIS2014, este
unică pentru toate programele operaționale, însă
conținutul și informațiile solicitate diferă în funcție
de particularitățile din Ghidul Solicitantului.
Manualul de utilizare a aplicației este pus la
dispoziția utilizatorilor pe pagina web a Ministerului
Fondurilor Europene. În cadrul manualului se
regăsește un capitol dedicat modului „Cerere de
finanțare” , în cadrul căruia sunt prezentate etapele
completării unei cereri de finanțare și instrucțiuni cu
privire la modul de utilizare a aplicației în fiecare
dintre aceste etape.

Principalele secțiuni ale unei cereri de finanțare, care se regăsesc de obicei în cadrul tuturor formularelor standard,
sunt următoarele:

Când și de către cine a fost constituită organizația, care sunt domeniile de

Detalii despre solicitant activitate și de interes, ce fel de expertiză poate oferi organizația pentru
implementarea proiectului (capacitatea solicitantului)?

Se va defini obiectivul general al proiectului și modul cum contribuie proiectul

Obiective la realizarea obiectivelor Programului Operațional din care se solicită finanțarea.
De asemenea, se vor defini obiective specifice exprimate în conformitate cu
rezultatele așteptate. Pentru formularea obiectivelor este indicat să fie avute în
vedere caracteristicile SMART, însemnând că obiectivele trebuie să fie:
 Specifice, prin indicarea exact a ceea ce se dorește a obține;
 Măsurabile, fie din punct de vedere cantitativ, fie calitativ;
 Abordabile, însemnând ca obiectivele pot fi cu adevărat realizat;
 Relevante, însemnând că realizarea obiectivelor contribuie la impactul
vizat de proiect;

11
  Încadrate în timp, prin indicarea datei până la care obiectivele pot fi
îndeplinite.

Descrierea mediului social, economic, politic și cultural în care se inițiază

Context
proiectul, conținând date relevante din statistica oficială, rezultate ale
cercetărilor efectuate etc.

Argumentele care trebuie să arate de ce problema/problemele menționate sunt

Justificare
importante pentru comunitate sau organizație, ce implicații negative afectează
grupul țintă și beneficiarii proiectului, care sunt consecințele nesoluționării
problemei.

Grupul de indivizi/ entitatea care este direct și pozitiv afectată de proiect la

Grup țintă nivelul scopului proiectului.

Sustenabilitate Descrierea modului în care proiectul se va autosusține financiar după încetarea

finanțării solicitate, capacitatea de a asigura operarea și întreținerea investiției
după finalizare (entități responsabile, fonduri, activități, orizont de timp). De
asemenea, se va preciza în ce măsură vor fi diseminate rezultatele și experiențele
după finalizarea proiectului către persoanele și/sau organizațiile care le-ar putea
utiliza cel mai bine

Informații despre relevanța proiectului față de obiectivele Programului

Relevanță Operațional și față de documentele strategice naționale/ regionale relevante.

Descrierea principalelor constrângeri şi riscuri identificate pentru implementarea

Riscuri
proiectului precum și descrierea măsurilor de diminuare/remediere cu precizarea
impactului pentru fiecare risc identificat – semnificativ/mediu/mic.

Detalierea modului în care se vor realiza:

Metodologie
 Managementul proiectului: organizațiile implicate, echipa de proiect,
rolul managerului de proiect, repartizarea atribuțiilor, rolurile
persoanelor implicate etc.;
 Identificarea și implicarea membrilor grupului țintă în activitățile
proiectului;
 Monitorizarea implementării proiectului;
 Informarea și publicitatea cu privire la proiect.

Descrierea succintă a ordinii, cursului, termenelor și responsabililor pentru

Calendar activitățile proiectului. Cel mai folosit model de planificare este Diagrama Gantt
– un model specific pentru prezentarea ordonată a planului de activități care
ilustrează modul de interconectare a activităților cu termenele de implementare
și responsabilii pentru implementarea activităților.

12
 Este dată de stadiul pregătirii documentației proiectului (e.g. studiul de evaluare
Maturitate a impactului asupra mediului, studiul de fezabilitate în cazul proiectelor de
infrastructură, autorizații/ acorduri/ avize/ aprobări prevăzute de legislația în
vigoare și necesare pentru implementarea proiectului, alte studii)

Indicatorii cuantifică obiectivele și rezultatele proiectului în unități măsurabile

Indicatori (cantitative și calitative), creând o bază pentru măsurarea impactului proiectului.
Indicatorii sunt definiți la nivelul apelului iar solicitantul poate alege dintr-o listă
prestabilită.

Reprezintă produsele activităților derulate pe durata implementării proiectului.

Rezultate
Detaliile aferente tuturor contractelor de achiziție preconizate a fi atribuite
Plan de achiziții pentru implementarea proiectului, indiferent de procedura de atribuire urmată,
indiferent dacă este vorba de cheltuieli eligibile/neeligibile: obiectul
contractului, valoare, data de începere și de finalizare a procedurii, tipul
procedurii urmate.

Detalii cu privire la fiecare expert implicat în implementarea proiectului precum

Resurse umane si
și detalii despre sediul/sediile aferente activităților prevăzute prin proiect,
resurse materiale
dotările, echipamentele deținute şi utilizate pentru implementarea proiectului.
implicate

Detalii cu privire la activitățile care urmează a fi derulate în vederea obținerii

Activități previzionate rezultatelor previzionate, cu precizarea termenelor estimate. Astfel, fiecare
activitate introdusă în aplicație va fi corespunzătoare unui rezultat definit
anterior în apel. În funcție de apel, activitățile vor putea avea una sau mai multe
subactivități. Activitățile transversale asigură coerența în implementarea și
coordonarea activităților de management de proiect, monitorizare internă,
evaluare internă, diseminare rezultate, achiziții, comunicare. Activitățile
specifice reprezintă acțiunile concrete, întreprinse pentru punerea în aplicare a
planului de acțiune.

Secțiunea de planificare a activităților este una care generează numeroase

greșeli, precum omiterea unor activități esențiale și obligatorii (organizarea
licitațiilor, achizițiilor, realizarea dosarelor de plată, cererilor de rambursare,
publicitatea și auditul proiectului etc), descrierea neclară a acestora și
necorelarea unora cu obiectivele proiectului. Asemenea omisiuni vor influența
decisiv evaluarea proiectului, eligibilitatea cheltuielilor și procesul de
implementare. Pentru a evita asemenea scăpări se recomandă o planificare
detaliată a activităților, cu o prezentare clară și o estimare reală a timpului de
realizare, într-o înșiruire logică și în corelare cu obiectivele proiectului.

Planificarea resurselor, una dintre cele mai importante etape în elaborarea unui
Buget proiect, care presupune estimarea tuturor costurilor necesare pentru realizarea
activităților planificate. Un buget bine elaborat:

13
  Menține orientarea activității echipei proiectului pe obiective;
 Facilitează orientarea pe rezultate și monitorizarea eficacității
costurilor;
 Oferă informații pentru mobilizarea planificată a resurselor și identifică
implicațiile de cost în cazul fiecăreia dintre activități;
 Specifică contribuțiile finanțatorului și cofinanțarea.

În ceea ce privește proiectarea bugetului, există o serie de factori limitativi

specificați în Ghidul Solicitantului, cum ar fi:

 Limita minimă și/sau maximă de finanțare a unui proiect;

 Limitări în utilizarea resurselor pentru lucrări, servicii și infrastructură
și/sau pentru servicii de consultanță;
 Limitarea costurilor pentru resursele umane;
 Impunerea unor cote maxime de cheltuieli pentru anumite categorii de
cheltuieli (e.g. diurnele nu pot depăși limitele stabilite pentru fiecare
țară);
 Limitarea cotelor maxime ale cheltuielilor administrative și/sau
neprevăzute;
 Stabilirea unor cuantumuri pentru cofinanțare.

Realizarea unor previziuni nerealiste privind veniturile și cheltuielile generate de un proiect, calculul unui cash-
flow eronat și propunerea unor valori supraestimate ale indicatorilor pot cauza grave probleme în etapa de
punere în practică și de sustenabilitate a unui proiect, putând pune solicitantul în situația de a fi nevoit să
returneze banii primiți deoarece nu și-a atins rezultatele previzionate.

În faza de scriere a proiectelor pot apărea mai multe
elemente care pot pune Beneficiarul în dificultate în
faza de implementare, motiv pentru care informațiile
din cererea de finanțare trebuie să corespundă
capacității și resurselor reale pe care acesta le are la
dispoziție.
Un exemplu ar fi tentația exagerării proiecțiilor
financiare, realizarea unor bugete supraestimate și
care, de fapt, depășesc cu mult capacitatea
organizațională și financiară efectivă a solicitantului.
Astfel, aspectul referitor la susținerea din surse
proprii a cofinanțării cheltuielilor eligibile ale
proiectului, a TVA-ului și a celorlalte cheltuieli
neeligibile este extrem de important și trebuie avut în
vedere chiar de la momentul scrierii proiectului.
Alte greșeli frecvent întâlnite în etapa de realizare a
bugetului proiectului sunt încadrarea greșită a
cheltuielilor în eligibile și neeligibile, nerespectarea
plafoanelor pentru anumite tipuri de cheltuieli,
supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli,
aplicarea TVA-ului unor cheltuieli netaxabile,
depășirea limitelor de buget, lipsa bugetării unor
cheltuieli necesare implementării proiectului și erori
în calcularea liniilor de buget.

Admisibilitate

Cererile de finanțare depuse prin sistemul MySMIS2014 primesc un număr de înregistrare a depunerii (număr, dată,
oră). Pentru a putea fi luată în considerare, o cerere de finanțare trebuie să respecte o serie de criterii detaliate în
Ghidul Solicitantului.

14
Verificarea conformității administrative unei cereri de finanțare va consta în parcurgerea cererii de finanțare și a
anexelor aferente, în baza criteriilor din cadrul grilei de verificare a conformității administrative, pentru a verifica
dacă:

 Data depunerii cererii de finanțare se încadrează în termenul limită a apelului de proiecte;

 Toate rubricile din cererea de finanțare (aplicabile pentru specificului apelului de proiecte) au fost
completate cu datele solicitate prin ghid și respectă formatele standard;
 Cererea de finanțare este însoțită de toate anexele solicitate prin Ghidul Solicitantului;
 Documentele anexate cererii au fost semnate conform ghidului și sunt în perioada de valabilitate;
 Conținutul anexelor certifică informațiile oferite de către solicitant.

Persoanele desemnate pentru realizarea evaluării de admisibilitate (nominalizați cel mai ades din cadrul personalului
AM/OI) completează Grila de verificare a admisibilității (i.e. conformității administrative). În această etapă se
verifică inclusiv îndeplinirea criteriilor de eligibilitate.

Doar cererile de finanțare conforme din punct de vedere administrativ (care îndeplinesc toate criteriile din grila de
verificare a conformității administrative) și eligibile în conformitate cu criteriile prevăzute în ghiduri (general și
specific) sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare tehnică și financiară.

Dacă pentru verificarea criteriilor din această etapă se constată că sunt necesare informații/ documente lipsă/
clarificări față de cele depuse de către solicitant, acestuia îi vor fi solicitate clarificări în scris.

Rezultatul verificărilor este transmis solicitanților prin aplicația electronică MySMIS2014 sau la datele de contact
menționate în cererea de finanțare. Solicitanții au posibilitatea să conteste rezultatele acestei etape de verificare.

Cererile de finanțare care au fost declarate admise după etapa de verificare a conformității administrative și a
eligibilității vor intra automat în etapa de evaluare tehnică și financiară.

Evaluarea cererilor de finanțare

Evaluarea tehnică și financiară va permite aprecierea
gradului în care proiectul răspunde obiectivelor axei
prioritare/priorității de investiție/operațiunii, a
coerenței și clarității metodologiei propuse, a
fezabilității și eficienței financiare, a sustenabilității
și durabilității proiectului, etc.
Evaluarea tehnică și financiară este realizată, de
obicei, de o echipă de experți evaluatori independenți
contractați de AM/OI, cu competențe tehnice,
financiare și tematice (pentru evaluarea cererii de
finanțare din punct de vedere a aspectelor privind
temele orizontale).
Procesul de evaluare tehnică și financiară presupune
analiza proiectului și notarea acestuia din perspectiva
unor criterii incluse în Grila de evaluare tehnică și
financiară prezentată în Ghidul Solicitantului. Pentru
fiecare dintre criteriile de evaluare descrise în grila de
evaluare, se va acorda un punctaj unic pe fiecare
subcriteriu în parte (numere întregi, în limitele
maximale prevăzute în grilă), însoțit de justificarea
alegerii punctajelor acordate.
În cadrul procesului de evaluare și selecție, pot fi
aplicate două mecanisme prin care se gestionează
solicitările de finanțare: competitiv și non-
competitiv.

Mecanismul competitiv
Autoritatea de Management lansează o cerere de propuneri de proiecte (cu termen limită sau cu depunere continuă)
prin care stabilește reguli de elaborare și depunere a proiectelor și prezintă etapele de verificare a conformității
administrative și a eligibilității, evaluare și selecție pe care le vor parcurge după depunere. Pentru cererile de
propuneri de proiecte cu termen limită de depunere, selecția proiectelor se va face în ordinea descrescătoare
a punctajului obținut, în limita fondurilor disponibile pentru cererea de proiecte. Pentru cererile de propuneri de
proiecte cu depunere continuă, selecția proiectelor pentru contractare se va face în ordinea depunerii
acestora, în limita fondurilor disponibile, cu condiția obținerii cel puțin a punctajului minim.
15
Mecanismul non-competitiv
Este aplicat în cazul în care, pentru unele intervenții finanțate există entități care au competențe exclusive în
domeniu, astfel că nu este posibilă organizarea unor apeluri competitive. În cadrul mecanismului non-competitiv
solicitanții vor depune solicitările în două faze:
 Faza 1 – depunerea ideii de proiect
 Faza 2 – depunerea cererii de finanțare, după ce ideea ce proiect a fost validată de AM sau Ol și dezvoltată
într-un proiect
Mulți solicitanți ignoră sau acordă prea puțină
importanță grilei de evaluare tehnică și financiară
atunci când își elaborează cererea de finanțare.
Această grilă poate ajuta la estimarea punctajului
minim și maxim pe care proiectul l-ar putea obține.
Un punctaj mic va duce, de cele mai multe ori, la
neîncadrarea proiectului în lista celor care vor primi
finanțare.
Această scăpare poate fi foarte ușor remediată, auto-
evaluarea cu ajutorul grilei de evaluare fiind una
dintre cele mai importante și eficiente măsuri pe
care le poate lua solicitantul pentru a se asigura că
proiectul său are șanse de reușită.
Realizarea unei evaluări solide înainte de depunerea
cererii de finanțare poate ajuta în mai multe feluri: de
Eficacitatea implementării
proiectului
E.g. măsura în care rezultatele proiectului
contribuie la atingerea obiectivelor
propuse
Eficiența implementării proiectului
E.g. măsura în care proiectul asigură utilizarea
optimă a resurselor financiare în termeni de
rezonabilitate a costurilor, fundamentarea bugetului,
respectarea plafoanelor prevăzute în ghiduri, în
vederea atingerii rezultatelor propuse precum și
asigurarea capacității operaționale a solicitantului și
partenerilor
la estimarea punctajului pe care îl poate obține, la
identificarea acelor criterii la care ar putea obține un
punctaj mic și căutarea unor variante de îmbunătățire
a lor, și, nu în ultimul rând, evitarea consumului de
timp, bani și resurse, pentru un proiect cu șanse
reduse de finanțare.
De asemenea, în funcție de tipul cererii de proiecte
(cu termen limită sau cu depunere continuă),
Solicitantul își poate stabili o strategia punând în
balanță rapiditatea de elaborare și depunere a cererii
de finanțare versus calitatea proiectului.
Printre criteriile de evaluare utilizate cel mai
frecvent pentru evaluarea cererilor de finanțare se
numără:
Relevanța proiectului
E.g. descrierea modului și măsurii în care proiectul
contribuie la realizarea obiectivelor din documentele
strategice relevante şi la soluționarea nevoilor
specifice ale grupului țintă
Sustenabilitatea rezultatelor
proiectului
E.g. măsura în care proiectul asigură
continuarea efectelor sale și valorificarea
rezultatelor obținute după încetarea sursei de
finanțare
16
Dacă pentru evaluarea criteriilor din etapa tehnico-economică se constată că sunt necesare informații/clarificări
suplimentare față de conținutul cererii de finanțare, evaluatorii pot solicita clarificări în scris. În cazul în care cererea
de finanțare este respinsă, solicitantului i se va comunica acest lucru, precum și motivația respingerii, având
posibilitatea contestării.

17
 Semnarea contractului de finanțare și primirea grantului
În cazul în care proiectul este selectat pentru
finanțare, solicitantului i se va transmite scrisoarea
pentru demararea etapei contractuale, scrisoare în
care sunt menționate toate informațiile și condițiile
finanțării. În termenul prevăzut în această scrisoare,
solicitantul trebuie să transmită acceptul de finanțare.
De asemenea, în această etapă solicitantul trebuie să
pună la dispoziția Autorității Contractante
documentele doveditoare aferente condițiilor impuse
pentru semnarea contractului. Un astfel de document
poate fi o dovadă a faptului că solicitantul dispune de
banii necesari unei implementări corecte (extras de
cont, contract de credit bancar, etc).
Contractul de finanțare va fi generat cu ajutorul
aplicației MySMIS iar beneficiarii vor primi o
informare referitoare la semnarea contractului.
Contractul de Finanțare produce efecte de la data
semnării lui de către ultima parte.
Cererea de finanțare depusă de solicitant, cu
eventualele modificări și completări efectuate pe
parcursul procedurii de evaluare, selecție,
contractare, devine obligatorie pentru beneficiar,
fiind anexă la contractul de finanțare, deci parte
integrantă a acestuia.
Contractul de finanțare nu constituie un angajament
de a acorda finanțare egală cu suma cerută de
solicitant, ci prevede valoarea maximă a sprijinului
nerambursabil, care poate fi atinsă doar dacă sunt
respectate cerințele de implementare, raportare și
plată.
De obicei, finanțarea se acordă în mai multe tranșe, a
căror valoare este stabilită în contractul de finanțare.
Prima tranșă, denumită pre-finanțare este obținută
imediat după semnarea acestui contract (deși uneori
pot apărea situații când proiectul începe conform
planificării aprobate în proiect, dar finanțatorul nu a
reușit să acorde prima tranșă); fiecare tranșă
suplimentară se acordă numai după aprobarea de
către finanțator a unor rapoarte periodice realizate de
De asemenea, contractul de finanțare poate să fie modificat prin excepție de la procedura de modificare a
contractului de finanțare prin Act Adițional, printr-o notificare cu termen de acceptare adresată AM/OI
responsabil, în situații cum ar fi:
către Beneficiar și după verificarea cheltuielilor
efectiv realizate și declarate de Beneficiar.
Nerespectarea prevederilor contractului de
finanțare poate duce la întreruperea plăților
efectuate de finanțator, contribuția acestuia poate
fi diminuată, sau finanțatorul poate solicita
recuperarea parțială sau în totalitate a sumelor
deja plătite.
După semnarea contractului de finanțare, termenii
referitori la denumirea părților contractante, alocarea
bugetară, activități, durată, indicatori și parteneriat,
devin fermi și obligatorii. Orice modificare survenită
în cadrul acestor categorii trebuie notificată în
prealabil AM/OI responsabil pentru deschiderea
secțiunii relevante în MySMIS și va face obiectul
unui Act Adițional la contract.
Ca principii generale, Actul Adițional:
 Nu poate avea caracter retroactiv și ca
urmare, orice modificare se definitivează
numai în cursul perioadei de implementare a
contractului de finanțare și înaintea
producerii efectelor schimbării propuse;
 Nu poate produce schimbări în contract care
ar putea aduce atingere condițiilor inițiale de
acordare a finanțării sau care ar fi contrare
principiului tratamentului egal al
solicitanților, în cadrul cererilor de
propuneri de tip competitiv.
Există totuși anumite categorii de schimbări care pot
apărea și pentru care nu este necesară semnarea unui
Act Adițional. De exemplu, Informarea nu necesită
acceptare sau aprobare din partea AM/ OI
Responsabil și poate avea ca obiect:
 Schimbarea adresei sediului Beneficiarului
și/sau datelor de contact;
 Schimbarea conturilor speciale deschise
pentru Proiect;
 Înlocuirea reprezentantului legal.
18
  Modificarea graficului de activități previzionate, fără să se depășească perioada de implementare a
proiectului și fără să existe implicații financiare;
 Înlocuirea sau introducerea de membri noi în echipa de implementare;
 Modificări intervenite în bugetul estimat al proiectului, în cadrul aceluiași capitol bugetar, între
subcategoriile/liniile de cheltuieli.

Contractul de finanțare va detalia tipurile de modificări care pot fi realizate și procedurile aferente.

Implementarea proiectului cu finanțare europeană

Odată cu semnarea contractului de finanțare, Beneficiarul poate începe implementarea activităților așa cum au fost
detaliate în cererea de finanțare. În faza incipientă se vor mobiliza resursele umane și materiale implicate în proiect.
Cea mai importantă activitate care trebuie realizată în această etapă este aceea a organizării procedurilor de achiziții
publice. În plus, ca elemente distincte de activitățile curente ale proiectului ar mai fi: organizarea contabilă,
monitorizarea, raportarea, informarea și publicitatea proiectului.

1 Organizarea și derularea procedurilor de achiziții publice

Deoarece fondurile nerambursabile sunt fonduri publice, indiferent de proiect, achizițiile se vor realiza în baza
procedurilor publice, transparente și nediscriminatorii, chiar dacă beneficiarul este privat.

În România, legislația în domeniul achizițiilor publice preia principiile și regulile de acțiune din Directivele privind
achizițiile publice stabilite la nivelul UE, respectiv: Legea nr. 98/2016 pentru achiziții publice; Legea nr. 99/2016
pentru achiziții publice sectoriale; Legea nr. 100/2016 pentru concesiuni; Legea nr. 101/2016 privind remediile,
căile de atac și pentru înființarea Consiliului Național pentru Soluționarea Plângerilor împotriva procedurilor de
achiziții publice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2018 pentru înființarea Oficiului Național pentru
Achiziții Centralizate; Legea nr. 98/2017 pentru controlul ex-ante al procedurilor de achiziții publice.

Pentru proiectele finanțate în cadrul instrumentelor structurale europene, beneficiarii sunt obligați să respecte
legislația pentru achiziții publice (așa cum este identificată mai sus) și, în funcție de valoarea estimată a achiziției,
Ordinul MFE nr. 1284/2016 privind aprobarea Procedurii competitive aplicabile beneficiarilor privați pentru
atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanțate din fonduri europene, cu modificările și
completările ulterioare care reglementează o procedură simplificată aplicabilă în cazul achizițiilor cu valoare redusă.

Dosarul achiziției pentru procedura competitivă de atribuire a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări
desfășurate în conformitate cu prevederile Ordinului MFE nr. 1284/2016 trebuie să cuprindă următoarele documente
întocmite/primite în cadrul procedurii de atribuire:

 Specificațiile tehnice;
 Nota privind determinarea valorii estimate;
 Dovada anunțului/invitațiilor/clarificărilor/comunicărilor rezultatului (după caz);
 Nota justificativă de atribuire;
 Nota justificativă privind decalarea datelor de semnare a contractelor (după caz) – pentru loturi;
 Declarații pe propria răspundere din care rezultă că ofertantul câștigător / Solicitantul / Beneficiarul privat
nu a încălcat prevederile referitoare la conflictul de interese;
 Ofertele originale și clarificările (după caz);
 Contractul de achiziție;
 Actele adiționale (după caz);
 Alte documente relevante, inclusiv documentele care dovedesc realizarea achiziției (de exemplu: Procese
verbale de recepție servicii și lucrări, livrabile, procese verbale de predare-primire etc.);
 Contestațiile (după caz).

19
Dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute de art. 7 alin. (5) 1
din Legea nr. 98/2016, beneficiarul privat achiziționează direct produse, servicii sau lucrări. Dosarul achiziției
directe desfășurate în conformitate cu prevederile Ordinului MFE nr. 1284/2016 va cuprinde, dar fără a se limita la,
următoarele documente:

 Nota privind determinarea valorii estimate, care va include informațiile rezultate din cercetarea ofertelor
din piață (oferte de preț solicitate, cataloage de produse);
 Documentele justificative ale achiziției (de exemplu: comandă, factură, bon fiscal, contract, documentele
de transport sau altele, după caz);
 Documentele care dovedesc realizarea achiziției, respectiv furnizarea produselor/prestarea
serviciilor/execuția lucrărilor (de exemplu: ordine de plată, extrase de cont, procese-verbale de predare-
primire, procese-verbale de recepție, procese-verbale de punere în funcțiune/acceptanță, rapoarte de
activitate sau altele, după caz).
Odată încheiat contractul cu furnizorul selectat în baza criteriului de atribuire, Beneficiarul are responsabilitatea
întocmirii, păstrării și arhivării dosarului achiziției, conform prevederilor contractului de finanțare.

Complexitatea procedurilor cu privire la achizițiile publice poate genera numeroase greșeli ce pot determina
nedecontarea unor cheltuieli sau solicitarea realizării unor modificări în dosarele de rambursare. Riscurile de
apariție a acestor greșeli pot fi diminuate apelând la serviciilor experților în domeniul achizițiilor publice.

Modalitatea de realizare a achizițiilor reprezintă unul dintre cele mai importante elemente în cadrul unui proiect
finanțat și una dintre cauzele recurente pentru aplicarea corecțiilor financiare asupra cheltuielilor eligibile din
proiect. Pentru a economisi timp și pentru a preveni apariția unor potențiale nereguli, colaborarea cu un consultant se
poate dovedi benefică în procesul de organizare și derulare a procedurilor de achiziții publice.

2 Monitorizarea și raportarea proiectului

Procesul de monitorizare a proiectului începe de la data semnării contractului de finanțare și se finalizează la data
expirării perioadei de sustenabilitate. În vederea sprijinirii beneficiarilor în procesul de implementare, AM/ OI
responsabil va desemna și comunica Beneficiarului, după semnarea contractului de finanțare, datele ofițerului de
proiect responsabil de monitorizarea proiectului, atât pentru perioada de implementare, cât și pentru cea de
sustenabilitate. Astfel, pentru orice informații/clarificări, Beneficiarul poate solicita sprijin ofițerului de proiect
nominalizat.

Autoritatea de Management/Organismul Intermediar Responsabil monitorizează progresul implementării

contractului de finanțare, fără a se limita la acesta, prin:

 Verificarea documentelor: Rapoarte tehnice periodice/trimestriale și finale elaborate și transmise de

beneficiari, Rapoarte de vizită ale AM/OI și prin verificarea în MySMIS, în scopul urmăririi stadiului
îndeplinirii indicatorilor proiectelor, prevăzuți în Cererea de finanțare;
 Vizite de monitorizare: vizite pe teren la beneficiarii proiectelor pentru verifica realitatea aspectelor
declarate de beneficiari în rapoartele tehnice periodice/trimestriale și finale, atât în perioada de
implementare a proiectului, cât și post-implementare, pe durata de valabilitate a contractului de finanțare.
Monitorizarea proiectului este efectuată de asemenea și de către Beneficiar, care se asigură de colectarea datelor cu
privire la indicatorilor stabiliți prin cererea de finanțare aprobată/ contractul de finanțare cum ar fi, după caz:
1
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai
mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei.

20
  Indicatori fizici/cantitativi;
 Indicatori financiari, economici;
 Indicatori de performanță;
 Indicatori de rezultat;
 Alți indicatori specifici proiectului.
În cazul în care, în timpul verificărilor de mai sus, apar diferențe față de estimarea inițială și riscul de a nu îndeplini
indicatorii stabiliți la nivelul proiectului, Beneficiarul va analiza posibilitățile de remediere și va întreprinde măsurile
adecvate (de exemplu remedierea unor defecte, modificarea unor contracte în limitele legii, inițierea unor activități /
contracte noi, etc). În anumite cazuri, aceste acțiuni pot include și revizuirea indicatorilor (în special în cazul în care
acești indicatori nu ar mai fi relevanți în raport cu obiectivul general al proiectului), demers care presupune o
modificare a contractului de finanțare.

În perioada de implementare, Beneficiarul va transmite la AM/OI

responsabil rapoarte tehnice prin care se prezintă informații
privind stadiul implementării proiectului, modul de desfășurare a
activităților prevăzute în cererea de finanțare, rezultatele obținute,
indicatorii realizați până în momentul raportării și probleme
întâmpinate pe parcursul derulării, astfel încât, prin analiza acestor
informații de către ofițerii de proiect, să se asigure monitorizarea
stadiului implementării.
Perioadele de referință ale rapoartelor tehnice vor fi consecutive și
continue fără a se suprapune în rapoarte tehnice diferite. Acestea
vor descrie toate activitățile derulate de la începutul implementării
proiectului, respectiv data ultimei perioade de raportare, trimestrial
sau pentru o perioadă solicitată de AM/OI responsabil. Totodată,
vor prezenta progresul îndeplinirii rezultatelor și indicatorilor.
Beneficiarul are obligația de a pune la
dispoziția AM/OI sau oricărui alt organism
abilitat de lege documentele și informațiile
necesare pentru verificarea modului de
utilizare a finanțării nerambursabile, de
gestiune tehnică și financiară a proiectului.
De asemenea, Beneficiarul are obligația să
acorde dreptul de acces neîngrădit la
locurile și spațiile unde se implementează
sau a fost implementat proiectul, inclusiv
acces la sistemele informatice.

Beneficiarul va putea solicita la rambursare cheltuieli aferente

activităților desfășurate numai dacă aceste activități au fost raportate într-un raport tehnic.

21
3 Managementul financiar al proiectului

Cunoașterea și respectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor sunt aspecte esențiale pentru implementarea
corectă și eficientă a proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

În conformitate cu prevederile HG nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul
operațiunilor finanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și
Fondul de Coeziune (FC) 2014-2020, art. 2, alin. (1) – fără a încălca prevederile art. 3 și art. 4, pentru a fi eligibilă, o
cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general:

 Să fie angajată și plătită de către Beneficiar în condițiile legii între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023,
cu respectarea perioadei de implementare stabilită de către AM prin contractul de finanțare;
 Să fie însoțită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislației naționale sau a statului în care
acestea au fost emise ori de alte documente contabile pe baza cărora se înregistrează obligația de plată și de
documente justificative privind efectuarea plății și realitatea cheltuielii efectuate, pe baza cărora
cheltuielile să poată fi verificate/ controlate/ auditate, cu respectarea prevederilor art. 131 alin. (2) și (4) din
Regulamentul UE nr. 1303/2013;
 Să fie în conformitate cu prevederile programului;
 Să fie în conformitate cu contractul de finanțare, încheiat între AM/OI responsabil și Beneficiar, cu
respectarea art. 65 alin. (11), art. 70, art. 71, art. 125 alin. (1) și art. 140 din Regulamentul UE nr.
1303/2013;
 Să fie rezonabilă și necesară realizării operațiunii;
 Să respecte prevederile legislației Uniunii Europene și naționale aplicabile;
 Să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea prevederilor art. 67 din Regulamentul UE
nr. 1303/2013.
Beneficiarul are obligația de a ține o evidență contabilă analitică a proiectului, astfel încât toate conturile contabile
folosite sa poată fi identificate ca aparținând proiectului prin codul de proiect. Astfel, un rol aparte în echipa
beneficiarului revine contabilului, acesta asigurând reflectarea distinctă în contabilitate a tuturor operațiunilor
aferente proiectului, acțiune esențială în recunoașterea eligibilității cheltuielilor. Operațiunile contabile trebuie să
demonstreze o transparență totală în ceea ce privește tranzacțiile, furnizând toate informațiile necesare.

Înregistrările în contabilitate se efectuează cronologic, cu respectarea succesiunii documentelor după data de

întocmire sau de intrare a acestora în unitate și sistematic, în conturi sintetice și analitice distincte, și să asigure
cu precizie corespondența directă a cheltuielilor cu documentele justificative care au stat la baza înregistrării lor.

În ceea ce privește fluxul financiar al proiectului, beneficiarii au la dispoziție mai multe instrumente, conform
Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 40/2015 (cu modificările și completările ulterioare) pentru
asigurarea unui flux financiar adecvat pentru implementarea proiectului, după cum urmează:

Mecanismul Mecanismul cererii de Mecanismul cererii de

pre-finanțării plată rambursare

Pre-finanțarea se acordă din fonduri europene și din cofinanțarea publică asigurată din bugetul de

1 stat, corespunzător cotelor stabilite prin contractul de finanțare. Pre-finanțarea se acordă, în tranșe de
maxim 10% din valoarea eligibilă a proiectului, pentru cheltuielile necesare implementării proiectelor
finanțate din fonduri europene în conformitate cu prevederile art. 2, alin. (3), lit. l) și art. 15 alin. (1)
din OUG nr. 40/2015, cu modificările și completările ulterioare.

22
Beneficiarul care a depus cerere de pre-finanțare conform alin. (1) are obligația depunerii unei cereri de rambursare
care să cuprindă toate cheltuieli efectuate în valoarea totală a pre-finanțării acordate în termen de maximum 90 de
zile calendaristice de la data la care Autoritatea de Management a virat pre-finanțarea în contul beneficiarului, fără a
depăși durata contractului de finanțare/ acordării tranșei.

Cu excepția primei tranșe de pre-finanțare, următoarele tranșe de pre-finanțare se acordă cu deducerea sumelor
necheltuite din tranșa acordată anterior.

Mecanismul decontării cererilor de plată se aplică în mare parte tuturor beneficiarilor de proiecte

2
finanțate din fonduri europene, excepție făcând anumite tipuri de beneficiari cum ar fi: beneficiarii
care sunt finanțați integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele
fondurilor speciale, unități care funcționează sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului
Transporturilor, unități care funcționează sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor, etc . Cererea de plată și documentele justificative aferente acesteia se depun în
termen de maxim 15 zile lucrătoare de la primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/ prestarea serviciilor/ execuția
lucrărilor recepționate sau a facturilor de avans acceptate la plată. Cererile de plată conțin doar facturi neplătite de
Beneficiar si trebuie să fie însoțite de copii după documentele justificative aferente. Beneficiarul are obligația de a
achita integral contribuția proprie aferentă cheltuielilor eligibile incluse în documentele anexate cererii de plată.

Autoritatea de Management/Organismul Intermediar efectuează verificarea cererii de plată in termen de maximum

20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către Beneficiar a acesteia, iar după efectuarea verificărilor se virează
beneficiarului valoarea cheltuielilor rambursabile. Beneficiarii au obligația de a efectua plata sumelor primite prin
mecanismul cererilor de plată și de a depune o cerere de rambursare aferentă cererii de plată la AM/OI responsabil
în decurs de 10 zile lucrătoare de la momentul încasării sumelor virate de către AM.

Cererea de rambursare este cererea pregătită și depusă de către un beneficiar prin care acesta

3
solicită AM virarea sumelor plătite aferente cheltuielilor eligibile efectuate din surse proprii, conform
contractului de finanțare sau prin care se justifică utilizarea pre-finanțării (conform OUG nr. 40/2015,
art. 2, alin. 3, lit. k).

Beneficiarul are obligația de a depune la AM/OI responsabil cereri de rambursare pentru cheltuielile efectuate în
termen de maxim trei luni de la efectuarea acestora. În procesul de pregătire a cererii de rambursare (CR) conform
formatului prezentat în Ghidul Solicitantului, Beneficiarul trebuie să se asigure că:

 Valoarea CR a fost calculată în conformitate cu prevederile Contractului de Finanțare și cu documentele

suport atașate;
 Cheltuielile sunt efectuate în perioada de eligibilitate;
 Lucrările/ bunurile/ serviciile/ activitățile care au ocazionat cheltuielile prezentate în CR sunt în
conformitate cu prevederile contractului de finanțare și ale contractelor de achiziție;
 Sunt valabile garanțiile, asigurările si alte documente contractuale;
 Sunt verificate documentele suport (ex. facturi de achiziție a materialelor, avize de însoțire și documente de
calitate a materialelor, contracte încheiate în vederea închirierii de utilaje, procese verbale de recepție
calitativă și cantitativă etc.);
 Prețurile la care s-a făcut decontarea sunt corecte, conform contractului;
 Certificatul/ situația de plată este întocmit/ă și aprobat/ă conform clauzelor contractuale și conține toate
deducerile corespunzătoare (avans, rețineri, alte clauze contractuale);
 Suma stabilită în aplicația de plată este corect determinată.

Beneficiarul trebuie să se asigure ca documentele justificative sunt corecte, corespund cu realitatea și sunt emise in
conformitate cu legislația în vigoare:

 Factura și statul de salarii - conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare);
 Bonul fiscal - conform OUG nr. 28/1999;

23
  Ordinul de deplasare și chitanța fiscală - conform Ordinul MFP nr. 2634 din 5 noiembrie 2015, privind
documentele financiar-contabile.

În cadrul perioadei de programare 2014–2020, cheltuiala cu TVA este eligibilă, dacă este nerecuperabilă în temeiul
legislației naționale privind TVA-ul, conform art. 69, alin (3), lit. (c) din Regulamentul nr. 1303/2013.
„Nerecuperabil” în temeiul legislației naționale privind TVA-ul nu are același sens cu ”nerecuperat”. Astfel, TVA-ul
plătit de către Beneficiar poate fi eligibil doar dacă acest TVA nu poate fi recuperat în temeiul Codului Fiscal. Prin
HG nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin FEDR,
FSE și FC 2014-2020 (art. 12.), sunt transpuse in cadrul normativ național regulile de eligibilitate a TVA: cheltuiala
cu taxa pe valoarea adăugată este eligibilă dacă este nerecuperabilă si daca este aferentă unor cheltuieli eligibile
efectuate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri.

Prin Ordinul comun MFE/MFP nr. 698/1425/2016 se detaliază regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în
cadrul proiectelor finanțate din FESI.

4 Informarea și publicitatea

Beneficiarul unui proiect implementat din fonduri europene are obligația să realizeze toate măsurile de informare și
publicitate în conformitate cu obligațiile asumate prin contractul de finanțare și să respecte regulile în ceea ce
privește vizibilitatea proiectului. Activitățile de informare și publicitate desfășurate în cadrul proiectului se vor
realiza cu respectarea regulilor prevăzute în „Manualul de identitate
vizuală - Instrumente Structurale 2014-2020 în România” ,
Verificările vizează inclusiv respectarea
complementare cu obligațiile prevăzute în contractul de finanțare.
măsurilor de informare și publicitate,
În ceea ce privește informarea publicului larg cu privire la proiectul iar neîndeplinirea acestora poate
aflat în implementare, Beneficiarul va promova măsuri de informare constitui abatere/neregulă sau cheltuială
și publicitate adaptate și corelate cu activitățile și anvergura neeligibilă, ceea ce poate duce la
proiectului. Printre măsurile uzuale se numără conferințele de lansare aplicarea de corecții financiare.
și încheiere a proiectului, comunicate de presă, postarea semnelor de Cheltuielile pentru informare și
vizibilitate (panouri, pancarte, bannere etc), etichetarea publicitate reprezintă cheltuieli
echipamentelor achiziționate prin proiect etc. eligibile.

5 Teme orizontale

Întrucât în cadrul proiectului finanțat a fost evidențiată, încă din etapa de elaborare a cererii de finanțare, contribuția
acestuia la temele orizontale stabilite pentru proiectele finanțate din FESI 2014-2020, Beneficiarul va trebui să se
asigure, prin implementarea activităților propuse și până la finalul perioadei de implementare, de îndeplinirea
măsurilor referitoare la egalitatea de șanse și de tratament și dezvoltarea durabilă, în conformitate cu obligațiile
asumate prin cererea de finanțare, anexă la contractul de finanțare.

Finalizarea proiectului cu finanțare europeană

Imediat ce perioada de implementare a proiectului se încheie, începe perioada de sustenabilitate. Sustenabilitatea

reprezintă măsura în care proiectul asigură continuarea efectelor sale și valorificarea rezultatelor obținute după
încetarea sursei de finanțare.

Beneficiarii au răspunderea în ceea ce privește sustenabilitatea prin:

 Menținerea rezultatelor după finalizarea perioadei de implementare a proiectului (pentru o perioadă care
poate fi cuprinsă între trei și cinci ani);
 Menținerea obligațiilor asumate în cadrul proiectului, inclusiv în ceea ce privește atingerea indicatorilor pe
termen mai lung (e.g. menținerea pe piața muncii a unui angajat pe o perioadă de 6 luni după finalizarea
proiectului/terminarea sprijinului);

24
  Arhivarea documentelor și păstrarea acestora conform prevederilor contractului de finanțare (i.e. perioada
de arhivare a documentelor nu poate fi mai mică de trei ani de la finalizarea programului operațional.

În plus, Beneficiarul va respecta o serie de restricții, cum ar putea fi:

 Nu poate schimba destinația investiției (dacă finanțarea a fost primită pentru un spațiu de producție, acel
spațiu nu poate fi transformat în spații de birouri);
 Nu poate vinde bunurile achiziționate prin proiect;
 Nu poate schimba locul in care investiția funcționează, decât cu acordul finanțatorului.

Orice nerespectare a proiectului în această etapă poate, de asemenea, să atragă penalități, corecții și chiar rezilierea
contractului cu recuperarea sumelor care au fost plătite beneficiarului. În această perioadă sunt efectuate vizite de
verificare la fața locului ex-post, care încep de obicei la minimum șase luni de la finalizarea proiectului. Beneficiarii
sunt înștiințați în avans de efectuarea vizitei, în vederea asigurării condițiilor necesare efectuării misiunii și a
disponibilității personalului implicat în asigurarea sustenabilității proiectului. Beneficiarii sunt informați cu privire la
scopul vizitei, li se solicită acordul asupra datei efectuării vizitei, precum și punerea la dispoziția ofițerilor de proiect
a documentelor administrative și tehnice ce urmează a fi verificate. De asemenea, se solicită prezența unei persoane
împuternicite din partea Beneficiarului care să furnizeze informațiile și documentele solicitate.

După finalizarea misiunii de verificare ex-post, AM/OI responsabil elaborează un raport al misiunii de verificare ex-
post, pe baza constatărilor la fața locului și propune eventuale soluții sau măsuri corective ce ar trebui adoptate în
vederea asigurării respectării obligațiilor prevăzute în cadrul contractului de finanțare, după încheierea proiectului.

Doar după parcurgerea perioadei de sustenabilitate, beneficiarul are libertatea deplină de a dispune de investiție.

25
4 | Fondurile europene în perioada 2021-
2027

Noul exercițiu financiar, programat pentru perioada 2021-2027, aduce o serie de simplificări și elemente inovative în
ce privește atât politicile și fondurile UE, cât și strategiile de implementare a acestora la nivelul Statelor Membre.
Principala misiune a alocărilor de fonduri în perioada imediat următoare va fi remedierea consecințelor socio-
economice cauzate de pandemia de coronavirus. Politicile tradiționale ale UE au fost, totodată, adaptate pentru a
răspunde noilor nevoi globale și ale Uniunii Europene, de pildă, combaterea schimbărilor climatice.

Bugetul UE în noul exercițiu financiar

26
Planificarea bugetară a UE pentru exercițiul financiar 2021-2027 vizează investițiile necesare implementării
politicilor UE precum și sprijinirea unor măsuri de recuperare a Europei în urma pandemiei de Covid-19. Mai exact,
bugetul total de EUR 1,824.3 miliarde include:

 Cadrul Financiar Multianual (CFM) – EUR 1,074.5 miliarde;

 Pachetul temporar de recuperare Next Generation EU (NGEU) – EUR 750 miliarde.

CFM și NGEU au în vedere, în primul rând, ameliorarea consecințelor socio-economice cauzate de pandemia de
coronavirus. Acestea vor contribui, totodată, la transformarea UE prin politicile sale majore (în special Pactul
Verde European, revoluția digitală și reziliența).

Schimbările climatice constituie o prioritate majoră a UE în perioada 2021-2027, pentru care sunt alocate
aproximativ 30% din fonduri.

Categoriile de cheltuieli și principalele fonduri aferente fiecăreia în perioada bugetară 2021-2027, precum și
alocările din CFM și NGEU sunt prezentate în figura următoare.

Elementul de noutate al cadrului bugetar 2021-2027 este inițiativa Next Generation EU. Acest instrument
temporar este proiectat strict pentru finanțarea de măsuri care să stimuleze recuperarea Europei în urma pandemiei
de coronavirus. Finanțările vor fi alocate sub formă de împrumuturi (EUR 360 miliarde) și granturi (EUR 390
miliarde) prin următoarele șapte programe:

27
  Mecanismul de Recuperare și Reziliență (EUR 672.5 miliarde);
 ReactEU (EUR 47.5 miliarde);
 Orizont Europa (EUR 5 miliarde);
 InvestEU (EUR 5.6 miliarde);
 Fondul pentru o Tranziție Justă (EUR 10 miliarde);
 RescEU: (EUR 1.9 miliarde).

Aproximativ 90% din întregul pachet NGEU vor fi alocate prin Mecanismul de Recuperare și Reziliență (MRR).
Cele EUR 672.5 miliarde includ împrumuturi în valoare de EUR 360 miliarde și granturi însumând EUR 312.5
miliarde. 70% din granturi vor fi concentrate în perioada 2021-2022, iar 30% vor fi angajate până la finalul anului
2023.

În acest sens, fiecare Stat Membru va pregăti un Plan Național de Recuperare și Reziliență (PNRR), care va
stabili principalele măsuri de reformă și agendele de investiții pentru 2021-2023. Planurile vor fi evaluate de către
Comisia Europeană în termen de două luni de la depunere pe baza unui set de criterii, inclusiv:

 Consecvența măsurilor propuse cu Recomandările Specifice de Țară din cadrul Semestrului European;
 Întărirea potențialului de creștere, de creare de locuri de muncă și reziliența socială și economică a Statului
Membru;
 Contribuția efectivă la tranziția către digitalizare și economie verde.

Implementarea fondurilor europene în România în perioada 2021-2027

În perioada 2021-2027, România va beneficia de o finanțare totală estimată de EUR 79.9 miliarde. Alocările se vor
face prin următoarele mecanisme:

 Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) – alocare de EUR 30.4 miliarde:

o EUR 16.7 miliarde sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă;
o EUR 13,6 miliarde sub formă de granturi;
 Politica de Coeziune (PC) – alocare de EUR 28.2 miliarde;
 Politica Agricolă Comună (PAC) – alocare de EUR 19.16 miliarde, pentru plăți directe în agricultură,
pentru pescuit, pentru dezvoltare rurală;
 Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) – alocare de EUR 1.96 miliarde, pentru estomparea efectelor
sociale și economice ale tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic;
 Alte fonduri, e.g., Fondul pentru Inovare și Fondul de Modernizare, care nu fac parte din bugetul UE, dar
care sunt finanțate din veniturile obținute prin licitarea cotelor de carbon în cadrul sistemului UE de
comercializare a cotelor de emisie.

28
Politica de Coeziune și FESI
Dintre politicile UE, Politica de Coeziune, adesea numită și Politica Regională, va ghida o mare parte a
alocărilor de fonduri europene în România în următorul exercițiu financiar.

Definită prin Actul Unic European din 1986, aceasta urmărește reducerea disparităților economice și sociale dintre
diferitele regiuni ale Europei și, în special, sprijinirea regiunilor celor mai defavorizate. Tratatul de la Lisabona din
2007 adaugă o nouă dimensiune conceptului de coeziune, făcând referire la „coeziunea economică, socială și
teritorială”.

Obiectivul general al Politicii de Coeziune este, așadar, promovarea unei „dezvoltări teritoriale” echilibrate și
durabile – un concept mai larg decât cel angajat de Politica Regională, care operează strict la nivel regional. Politica
de Coeziune sprijină implementarea a sute de mii de proiecte în toată Uniunea Europeană.

În perioada 2021-2027, implementarea Politicii de Coeziune va fi finanțată din trei fonduri, având, la rândul lor,
propria concentrare tematică:

 Fondul de Coeziune (FC) sprijină infrastructura de transport și de mediu în țări în care Produsul Intern
Brut (PIB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media PIB-ului la nivelul UE. Statele Membre
vizate în prezent sunt Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia și Ungaria;
 Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) promovează dezvoltarea echilibrată în diferitele
regiuni ale UE, prin sprijinirea cercetării și inovării, a competitivității și a tranziției către o economie cu
emisii scăzute de carbon;
 Fondul Social European Plus (FSE+) sprijină ocuparea integrală a forței de muncă, îmbunătățirea calității
locurilor de muncă, sporirea mobilității geografice și profesionale a lucrătorilor din UE, îmbunătățirea
sistemelor de educație și formare și promovarea incluziunii sociale și a sănătății.

Coordonarea și coerența dintre Politica de Coeziune și alte politici ale UE care sprijină dezvoltarea regională au fost
întărite prin stabilirea unor dispoziții comune de alocare și gestiune a FEDR, FSE, FC și Fondul pentru Pescuit și
Afaceri Maritime (FEPAM), Fondul pentru Azil și Migrație (FAMI), Instrumentul pentru Managementul
Frontierelor și Vizelor (IMFV), Fondul pentru Securitate Internă (FSI).

Împreună, cele șapte fonduri alcătuiesc Fondurile Europene Structurale și de Investiții. FESI sunt instrumente
financiare care angajează cea mai mare parte a bugetului UE. Prin intermediul lor, UE investește în proiecte locale,
regionale sau naționale care contribuie la crearea de locuri de muncă, dezvoltarea economică și protecția mediului
înconjurător, în linie cu prioritățile de creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii stabilite prin Strategia
Europa 2020.

29
Politica Agricolă
Comună
Alături de Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună, una dintre politicile
tradiționale ale UE, asigură investiții semnificative în domeniul agriculturii. Lansată în
1962, obiectivele sale majore sunt:

 Sprijinirea fermierilor și îmbunătățirea productivității agricole, pentru o

aprovizionare stabilă cu alimente la prețuri accesibile;
 Protejarea tuturor agricultorilor din UE, pentru asigurarea unui trai decent;
 Combaterea schimbărilor climatice și gestionarea durabilă a resurselor
naturale;
 Conservarea zonelor și peisajelor rurale de pe întreg teritoriul UE;
 Sprijinirea economiei rurale prin promovarea locurilor de muncă din sectorul
agricol, agroalimentar și sectoarele asociate.

În acest sens, PAC asigură sprijin pentru venit prin plăți directe, contribuind la
stabilitatea veniturilor și remunerându-i pe agricultorii care protejează mediul și care
furnizează bunuri publice pe care piața nu le plătește în general, cum ar fi îngrijirea
mediului rural. În al doilea rând, sunt sprijinite măsuri de piață pentru a face față unor
situații dificile, cum ar fi o diminuare bruscă a cererii din cauza unei alerte sanitare sau
o scădere a prețurilor ca urmare a unei oferte excedentare temporare pe piață. În plus,
prin PAC sunt finanțate măsuri de dezvoltare rurală, prin programe naționale și
regionale care să răspundă nevoilor și provocărilor cu care se confruntă zonele rurale.

PAC este finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), care oferă
sprijin direct și finanțează măsuri de piață, și Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR), care finanțează dezvoltarea rurală.

Fondurile europene obținute prin intermediul acestor instrumente vor fi implementate în baza a două documente
strategice cadru:

30
  Planul Național de Redresare și Reziliență al României, care stabilește prioritățile de alocare a
fondurilor care vor fi obținute prin MRR;
 Acordul de Parteneriat 2021-2027, care definește Programele Operaționale și alte programe prin care vor
fi alocate finanțările obținute prin FESI.

Planul Național de Redresare și Reziliență a României, aflat în acest moment în dezbatere publică, este
documentul strategic care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național, în
concordanță cu Recomandările Specifice de Țară și cu Regulamentele Comisiei Europene. Finanțarea acestora
este asigurată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Obiectivul general al PNRR este ameliorarea stării economice a României și consolidarea capacității de reziliență
la nivel național în perioade de criză pandemică. Acesta contribuie la îndeplinirea a patru obiective majore stabilite
de Comisia Europeană, anume:

 Contribuția la coeziunea socială, economică și teritorială;

 Consolidarea rezilienței economice și sociale;
 Reducerea impactului economic și social al crizei;
 Susținerea tranziției digitale și verzi.

Guvernanța finanțărilor alocate prin MRR în baza PNRR este asigurată de către Direcția Generală Management
și Mecanism de Redresare și Reziliență din Ministerul Fondurilor Europene.

Prioritățile tematice de investiții ale PNRR, structurate în jurul a trei piloni principali, sunt:

Pilonul II. Servicii publice,

Pilonul I. Tranziție verde și dezvoltare urbană și valorificarea
schimbări climatice patrimoniului
 Transport durabil  Mobilitate urbană, regenerare urbană și
 Schimbări climatice valorificarea patrimoniului local
 Mediu  Sănătate
 Energie și tranziție verde  Educație
 Eficiență energetică și termică

Pilonul III. Competitivitate economică,

digitalizare și reziliență
 Mediul de afaceri/ Ecosisteme antreprenoriale
Planul Național de
 Cercetare și inovare Redresare și Reziliență al
 Digitalizarea serviciilor publice de sănătate și României
educație și securitate cibernetică
 Creșterea capacității de reziliență pe timp de
criză alimentară și criză pandemică

Pentru a obține finanțare proiectele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

 Să se încadreze în categoria proiectelor majore, i.e. cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor

tehnico-financiare și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de

31
 achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022, pentru minimum 70%
din valoarea alocată sub formă de grant;
 Să obțină avizul conform al structurii din cadrul MFE prin care să se asigure compatibilitatea cu
recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitate finanțării din MRR și contribuția la
obiectivele de ameliorare a stării economiei și de creștere a rezilienței;
 Să aibă o valoare între 10 milioane de lei și 75 de milioane de euro fără TVA.

Finanțările din MRR vor fi acordate în baza unor apeluri de propuneri de proiecte. Proiectele vor fi evaluate în
ordinea depunerii și vor fi selectate pentru finanțare cele care obțin punctajul minim, în limita fondurilor disponibile.

Principalele categorii de beneficiari eligibili pentru finanțare din MRR sunt:

 Autoritățile publice centrale și locale și Ministerele de resort;

 Unitățile sanitare, instituții de învățământ și de cercetare-dezvoltare;
 Autoritatea pentru Digitalizarea României, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
 Operatori de apă și canalizare;
 Instanțele de Judecată și Parchetele;
 Instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Acordul de Parteneriat 2021-2027 este documentul strategic cadru, negociat între Comisia Europeană și
Ministerul Fondurilor Europene din România, care stabilește prioritățile de investiții la nivel național pentru
perioada 2021-2027, în concordanță cu obiectivele Politicii de Coeziune și ale FESI.

Programele
Operaționale
definite prin
Acordul de
Parteneriat

*POTJ va fi finanțat
din FTJ și FSE+. Deși
FTJ nu este unul dintre fondurile care asigură în mod direct implementarea Politicii de Coeziune, este complementar
acesteia din urmă.

Ministerul Fondurilor Europene îndeplinește funcția de Autoritate de Management pentru PODD, POS, POEO,
POIDS, POCIDIF, POAT și POTJ. Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor gestionează POT, iar
Agențiile de Dezvoltare Regională asigură managementul celor 8 POR.

32
Totodată, Acordul de Parteneriat pune bazele sinergiilor dintre PO menționate și alte programe finanțate în
principal prin FEPAM, IMFV, FSI și FAMI:

 12 programe de cooperare teritorială Interreg, sub coordonarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării
și Administrației:
 Programul Interreg VI-A România-Bulgaria;
 Programul Interreg VI-A România-Ungaria;
 Programul Interreg IPA III România-Serbia;
 Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova 2021-2027;
 Programul Interreg NEXT România-Ucraina 2021-2027;
 Programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre 2021-2027;
 Programul Interreg NEXT Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2021-2027;
 Programul transnațional Dunărea 2;
 Programul Interreg Europe 2021-2027;
 Programul URBACT IV;
 Programul Interact IV;
 Programul ESPON;
 Programul Acvacultură și Pescuit (PAP), gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
 3 programe naționale aferente domeniului afaceri interne, coordonat de Ministerului Afacerilor Interne:
 Programul Național Fondul azil, migrație și integrare (PN FAMI);
 Programul Național Fondul securitate internă (PN FSI);
 Programul Național Instrumentul pentru managementul frontierelor și vizelor.

Potențialii beneficiari și categoriile de proiecte eligibile pentru finanțare sunt definite în documentele de
programare ale fiecărui PO. Apelurile de proiecte vor stabili criterii specifice de eligibilitate în funcție de
prioritățile de investiții și obiectivele specifice pe care acestea le acoperă.

33
5 | Surse utile de informații
 Pagina web a Ministerului Fondurilor Europene (www.mfe.gov.ro) pentru Ghidul Solicitantului, Ghidul
Beneficiarului, Instrucțiuni ale Autorităților de Management, Manualul de utilizare MySMIS2014+ Front
Office, Manualul de Identitate Vizuală a Instrumentelor Structurale, Ghidul de integrare a temelor
orizontale în cadrul proiectelor finanțate din FESI, Helpdesk pentru informații suplimentare/ cu caracter
tehnic privitoare la ghiduri sau implementare proiecte etc.
 Paginile web ale Agențiilor de Dezvoltare Regională (www.inforegionordest.ro; www.adrse.ro;
www.adrmuntenia.ro; www.adroltenia.ro; www.adrvest.ro; www.nord-vest.ro; www.adrbi.ro;
www.adrcentru.ro) pentru cataloagele surselor de finanțare publicate lunar
 Pagina Comisiei Europene (https://ec.europa.eu/) pentru informații privind politici, regulamente,
mecanisme de finanțare etc.
 Paginile web ale Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (www.anap.gov.ro și
www.achizițiipublice.gov.ro) pentru ghiduri și noutăți privind organizarea și derularea procedurilor de
achiziție publică

34
Anexe
1 Priorități de investiții stabilite prin PNRR și alocările indicative aferente
Pilon / Prioritate de
investiții
Pilonul I. Tranziție verde și schimbări climatice
Transport durabil
Schimbări climatice
Mediu
Energie și tranziție
verde
Eficiență energetică și
termică
Pilonul II. Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului
Mobilitate urbană,
regenerare urbană și
valorificarea
patrimoniului local
Alocare indicativă
Categorii de intervenții
(miliarde Euro)
21.4
Rutier: Autostrăzi și drumuri expres (TEN-T)
Rutier: Variante Ocolitoare și conexiuni municipii la rețeaua TENT-T
Feroviar: investiții de cale ferată 9.3
Feroviar: investiții în material rulant
Metrou: cale de rulare, material rulant
Sisteme de irigații / umectare
Sisteme de drenaj – desecări
Lucrări de combatere a eroziunii solurilor 6.5
Sisteme de protecție antigrindină
Împăduriri și refacere a ecosistemelor forestiere
Rețele de alimentare cu apă, inclusiv componentele inteligente, extindere / reabilitare ca parte a rețelelor regionale
Sisteme alternative de management a apei uzate menajere pentru aglomerările sub 2,000 de locuitori 2.3
Situri contaminate și managementul deșeurilor
Sprijin pentru dezvoltarea RET (investiții în inelul electric de 400kV al României)
Sprijin pentru producția, transportul, distribuție de energie din surse regenerabile, investiții în capacități de producție
pentru tranziția de la combustibil de tranziție, inclusiv investiții în tehnologii verzi pentru sectorul IMM 1.6
Investiții în rețele inteligente de transport și distribuție a combustibililor de tranziție și a energiei obținute din surse
regenerabile
Eficiența energetică a clădirilor publice (inclusiv clădiri monumente istorice)
Eficiența energetică a clădirilor rezidențiale colective / blocuri de locuințe
Rețele inteligente de asigurare a energiei termice – Municipiul București (inclusiv sisteme de producere a energiei 1.8
termice în cogenerare, energie regenerabilă)
Rețele inteligente de asigurare a energiei termice – celelalte localități urbane
6.5
Mobilitate urbană
Regenerare urbană
Achiziție material rulant destinat transportului local
Programul Național Mobilitate / Smart Village
3.6
Valorificarea patrimoniului natural și cultural
Mobilitate și accesabilitate pentru zonele cu patrimoniu natural și cultural
Valorificarea patrimoniului natural de interes național și cultural aflat în administrarea Autorităților Publice Locale
(APL)
35
Pilon / Prioritate de Alocare indicativă
Categorii de intervenții
investiții (miliarde Euro)
Unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente
Sănătate Infrastructura medicală oncologică 1.9
Infrastructura medicală cardio-vasculară
Campusuri școlare pentru învățământul profesional și tehnic, inclusiv laboratoare / ateliere școlare
Educație Centre de educație bazate pe inovație, creativitate și specializare inteligentă 1
Modernizarea bazelor materiale destinate formării competențelor profesionale ale studenților
Competitivitate economică, digitalizare și reziliență 5
Activități de producție și servicii destinate ecosistemelor antreprenoriale parteneriat IMM-APL
Retehnologizări, robotizări, automatizări industriale
Sprijin pentru digitalizarea IMM
Mediul de afaceri/
Sprijin pentru dezvoltarea de capacități necesare consolidării capacității de reziliență a sistemului medical
Ecosisteme 3.8
Valorificarea patrimoniului natural
antreprenoriale
Sprijinirea IMM-urilor din domeniul agroalimentar
Sprijinirea companiilor asociate domeniului construcțiilor
Sprijinirea întreprinderilor mari
Infrastructură și echipamente de cercetare pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare din domeniul tehnic /
inginerie
Infrastructură și echipamente de cercetare pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare din domeniul
Cercetare și inovare 0.3
agroalimentar
Infrastructură și echipamente pentru transferul tehnologic de la nivelul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare și
mediul de afaceri
Echipamente / dispozitive electronice necesare activităților didactice (inclusiv infrastructura pentru conectare la interne),
software-uri și dotări specifice desfășurării activității în domeniul online
Digitalizarea serviciilor
Echipamente / dispozitive electronice necesare activităților din sistemul medical (inclusiv infrastructura pentru
publice de sănătate și
conectare la internet), software-uri și dotări specifice desfășurării activității în domeniul online 0.7
educație și securitate
Digitalizarea MFP / ANAF
cibernetică
Digitalizarea sistemului judiciar
Asigurare securității cibernetice multifuncționale

Creșterea capacității de Depozitele regionale de echipamente medicale pentru situații de urgență, îmbunătățirea capacității de răspuns și a
reziliență pe timp de capacității de intervenție
0.3
criză alimentară și criză
pandemică Depozite regionale de cereale, produse alimentare și resurse energetice
Total 33

36
2 Programe Operaționale și prioritățile de investiții definite prin Acordul de Parteneriat pentru perioada 2021-2027, respectiv
alocările indicative aferente

Program Alocare indicativă

Prioritate de Investiții / Axă Prioritară
Operațional (PO) (miliarde Euro)
1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice (intervenții OP1 adresate mediului privat,
organizațiilor CDI, parteneriate)
2. O regiune cu orașe Smart
8 PO Regionale (câte 3. O regiune cu orașe prietenoase cu mediul
unul pentru fiecare
4. Dezvoltarea sistemelor de încălzire 11.6
regiune de
5. O regiune accesibilă
dezvoltare)
6. O regiune educată
7. O regiune atractivă
8. Asistență tehnică
1. Îmbunătăţirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport rutier
2. Îmbunătăţirea conectivității prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială
3. Îmbunătăţirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport pe calea ferată
4. Îmbunătăţirea mobilității naționale, durabilă şi reziliență în fața schimbărilor climatice prin creșterea calității serviciilor de
transport pe calea ferată
5. Îmbunătăţirea conectivității prin creșterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în regiunea București-Ilfov
PO Transport (POT) 8.4
6. Îmbunătăţirea conectivității şi mobilității urbane, durabilă şi reziliență în fața schimbărilor climatice prin creșterea calității
serviciilor de transport pe calea ferată
7. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal
8. Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor
9. Creșterea gradului de siguranță şi securitate pe rețeaua rutieră de transport
10. Asistență tehnică
1. Tranziție energetică bazată pe eficiență energetică, emisii reduse, sisteme inteligente de energie, rețele şi soluții de stocare
(intervenții adresate mediului privat)
PO Dezvoltare
2. Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulară 4.6
Durabilă (PODD)
3. Protecția mediului prin conservarea biodiversității, asigurarea calităţii aerului şi decontaminarea siturilor poluate
4. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
1. Continuarea investițiilor în spitale regionale: Craiova, Cluj, Iași- faza a II-a
2. Servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu
3. Servicii de recuperare, paliație şi îngrijiri pe termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi
profilului epidemiologic al morbidității
PO Sănătate (POS) 4.  Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii 4.06
5. Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical
6. Informatizarea sistemului medical
7. Măsuri FSE care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizare metode moderne de investigare, intervenție,
tratament
PO Educație și 1. Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii 3.96
Ocupare (POEO) 2. Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare

37
Program Alocare indicativă
Prioritate de Investiții / Axă Prioritară
Operațional (PO) (miliarde Euro)
profesională
3. Creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și formare profesională
4. Adaptarea ofertei de educație și formare profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului
tehnologic
5. Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic
6.  Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți
7. Antreprenoriat și economie socială
8. Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței muncii
9. Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a
mobilității
1. Dezvoltarea locala plasată sub responsabilitatea comunității (intervenții adresate grupurilor de acțiune locală)
2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității
3. Comunități marginalizate
PO Incluziune și
4. Reducerea disparităților între copiii în risc de sărăcie și / sau excluziune socială și ceilalți copii
Demnitate Socială 3.62
5. Servicii pentru persoane vârstnice
(POIDS)
6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilități
7. Sprijin pentru grupurile vulnerabile
8. Ajutorarea persoanelor defavorizate
1. O tranziție justă prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, IMM-urilor, a cercetării și inovării și a digitalizării
PO Tranziție Justă 2. O tranziție justă prin investiții în tehnologii și infrastructuri pentru energie curată cu emisii reduse
2.19
(POTJ)* 3. O tranziție justă prin reducerea poluării și consolidarea economiei circulare
4. O tranziție justă bazată pe creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă calificată
PO Creștere 1. Creșterea competitivității economice prin cercetare și inovare
Inteligentă, 2. Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri de CDI
Digitalizare si 3. Creșterea competitivității economice prin digitalizare
1.97
Instrumente 4. Dezvoltarea infrastructurii Broadband
Financiare 5. Instrumente financiare pentru întreprinderi
(POCIDIF) 6. Creșterea capacității administrative
1. Asigurarea funcționării sistemului de coordonare şi control al fondurilor FEDR, FC, FSE+, FTE şi gestionarea PO
PO Asistență
2. Asigurarea transparenței fondurilor FEDR, FC, FSE+, FTE 0.66
Tehnică (POAT)
3. Îmbunătățirea capacității de gestionare și implementare a fondurilor FEDR, FC, FSE+, FTE
Total 41

38
Abrevieri
Abreviere Explicație
AA Autoritate de Audit
AC Autoritate de Certificare
APL Autorități Publice Locale
AM Autoritate de Management
CFM Cadru Financiar Multianual
CR Cerere de rambursare
DLAF Departamentul pentru Lupta Antifraudă
EUR Euro
FAMI Fondul pentru Azil și Migrație
FC Fondul de Coeziune
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
FEG Fondul European de Ajustare la Globalizare
FEGA Fondul European de Garantare Agricolă
FEPAM Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime
FSE Fondul Social European
FSE+ Fondul Social European Plus
FESI Fonduri Structurale și de Investiții
FSI Fondul pentru Securitate Internă
FTJ Fondul pentru o Tranziție Justă
IAP Instrument de Asistență de Preaderare
IMFV Instrumentul pentru Managementul Frontierelor și Vizelor
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
MFE Ministerul Fondurilor Europene
MFP Ministerul Finanțelor Publice
MRR Mecanismul de Recuperare și Reziliență
NGEU Next Generation EU
OI Organism Intermediar
OLAF Oficiul European de Luptă Antifraudă
ONG Organizație non-guvernamentală
OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului
PAC Politica Agricolă Comună
PAP Programul Acvacultură și Pescuit
PIB Produs Intern Brut
PN FAMI Programul Național Fondul Azil, Migrație și Integrare
PN FSI Programul Național Fondul Securitate Internă
PO Program Operațional
POAT Programul Operațional Asistență Tehnică
POCIDIF Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare
PODD Programul Operațional Dezvoltare Durabilă
POEO Programul Operațional Educație și Ocupare
POIDS Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială
POS Programul Operațional Sănătate
POT Programul Operațional Transport
POTJ Programul Operațional Tranziție Justă
PNRR Planul Național de Relansare și Reziliență
UE Uniunea Europeană

39
Glosar
Termen Explicație
Documentul strategic național, negociat de fiecare stat membru UE cu Comisia Europeană, care
Acord de
stabilește obiectivele tematice de dezvoltare și alocarea indicativă a fondurilor europene pentru o
Parteneriat
perioadă de programare
O linie de finanțare deschisă, în cadrul căreia pot fi depuse proiecte în vederea obținerii finanțării
Apel de proiecte europene, cu tipuri de beneficiari, alocare și durată clar identificate, și care corespunde unei priorități
de investiții stabilite la nivelul programului operațional
Autoritate de Structura responsabilă de gestionarea și implementarea unuia sau mai multor programe operaționale,
Management responsabilă de utilizarea eficientă, efectivă și transparentă a fondurilor.
Componentă structurală a unui program operațional, care poate la rândul ei conține una sau mai multe
Axă prioritară operațiuni/acțiuni, ce urmăresc atingerea unor obiective specifice aferente programului operațional
respectiv
Bugetul proiectului reprezintă proiecția financiară a activităților acelui proiect. Acesta se detaliază pe
Buget
capitole de cheltuieli, în funcție de activitățile descrise în proiect și de cerințele finanțatorului
Cadru Financiar Bugetul pe termen lung (pe o perioadă de cinci până la șapte ani) al Uniunii Europene care stabilește
Multianual investițiile UE, în proiecte și programe care consolidează viitorul Europei
Aplicația de finanțare împreună cu documentele stabilite prin ghidul solicitantului pe care un
Cerere de finanțare
solicitant le depune în vederea obținerii finanțării în cadrul programelor operaționale
Cheltuieli realizate de către un beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor
Cheltuieli eligibile operaționale care pot fi finanțate atât din FESI cât și din bugetul de stat și/sau contribuția proprie a
beneficiarului
Aportul beneficiarului la finanțarea unui proiect, și poate fi publică – finanțată din bugetul de stat
Cofinanțarea (pentru beneficiari instituții publice) sau privată – finanțată din bugetul propriu (pentru beneficiarii
privați – IMM, ONG etc.)
Calitatea de a îndeplini setul de condiții obligatorii care trebuie respectate de către un solicitant/
Eligibilitate potențial beneficiar și de către un proiect depus de acesta pentru a fi selectat în vederea acordării unei
finanțări
Durata pentru care se aprobă și se fac previziuni financiare și în care se execută încasările și plățile
Exercițiu Financiar privind un plan financiar (bugetar). Referitor la UE, exercițiul financiar reprezintă durata pentru care
se aprobă Cadrul Financial Multianual.
Conceptul general care desemnează instrumentele de finanțare nerambursabilă alocate Statelor
Fonduri europene Membre ale Uniunii Europene pentru a reduce decalajele de dezvoltare economică și socială dintre
acestea.
Un îndrumar al potențialilor beneficiari (solicitanți) care furnizează informații utile cu privire la
Ghidul
condițiile de eligibilitate a solicitanților și a cheltuielilor, modul de planificare a proiectelor și de
solicitantului
solicitare a finanțării, evaluarea și selecția proiectelor și pașii aferenți contractării proiectelor aprobate
Fond nerambursabil ce se poate acorda firmelor și care provine în general din partea Guvernului sau
Grant
altor instituții publice cum ar fi Comisia Europeană
Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din
domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-
Incluziune socială comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și
asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice
ale societății
Aplicația conexă SMIS2014+ care permite schimbul de date între beneficiari sau potențiali
beneficiari și AM/OI, și care acoperă întregul ciclu de viață al proiectului, în cadrul programelor
MySMIS2014+
finanțate din FEDR, FC și FSE în conformitate cu prevederile art.122 alin (3) din Regulamentul (UE)
nr. 1303/2013
Orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu prevederile contractelor ori a
altor angajamente legal încheiate în baza acestor discuții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a
Neregulă beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat
sau care poate prejudicia bugetul UE/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile
publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit
Organism public sau privat care acționează sub responsabilitatea unei autorități de management sau
Organism
de certificare sau care îndeplinește sarcini în numele unei astfel de autorități în raport cu operațiunile
Intermediar
implementate de beneficiari
Perioadă de Reprezintă intervalul de timp pentru care sunt planificate și alocate fondurilor europene pentru statele

40
 Termen Explicație
programare membre UE
Perioadă de Perioadă de timp, ulterioară perioadei de implementarea a proiectului, în care investițiile realizate
sustenabilitate prin proiect își vor produce efectele și rezultatele scontate.
O succesiune logică de activități coordonate și controlate, de natură diferită, realizată într-o manieră
Proiect organizată metodic și progresiv, având constrângeri de timp, resurse și cost, destinat obținerii de noi
rezultate, necesare pentru îndeplinirea unor obiective clar definite
Documentul strategic multianual (pe 7 ani) prezentat de un stat membru și adoptat de Comisia
Program Europeană, care definește o strategie de dezvoltare corespunzătoare obiectivelor tematice și
Operațional priorităților de investiții din cadrul Politicii de Coeziune a UE, asumate prin Acordul de Parteneriat
2014-2020
Fondurile structurale și de coeziune funcționează pe principiul rambursării, însemnând că
beneficiarul trebuie întâi să realizeze cheltuieli (de exemplu plata facturilor către un contractor pentru
bunuri sau servicii achiziționate sau pentru lucrări realizate), iar apoi să le solicite spre decontare, pe
Rambursare bază de documente justificative, către AM sau OI, după caz.
Solicitarea de decontare se face prin transmiterea unei cereri de rambursare către AM / OI, însoțită de
documente suport (conform instrucțiunilor valabile și specifice pentru fiecare Program Operațional în
parte), care prezintă cheltuielile efectuate de beneficiar și suma solicitată spre rambursare de acesta.
Raportul elaborat de către Beneficiar care descrie activitățile derulate în perioada de raportare,
Raport tehnic
precum și progresul îndeplinirii rezultatelor și indicatorilor.
Sistemul informatic unitar, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, care are posibilitatea să
interacționeze eficient cu sistemul informatic al Comisiei Europene (SFC 2014) și este proiectat
având la bază principiul asigurării interoperabilității cu alte sisteme informatice, astfel încât să poată
SMIS2014+ oferi în orice moment situații operative de ansamblu, precum și raportări specifice și detaliate, în
funcție de nevoile utilizatorilor, răspunzând
nevoilor sistemului de coordonare, gestionare și control al FEDR, FC și FSE, în conformitate cu
prevederile art.125 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013
Ajutor bănesc nerambursabil acordat (de stat, de o organizație etc.) unei persoane, unei instituții, unei
Subvenție ramuri economice sau întreprinderi etc. în scopul atenuării efectelor sociale ale modificărilor
economice de structură.
Cunoscută și ca durabilitate, reprezintă criteriul care aduce unui proiect nu numai credibilitate în
procesul de evaluare ci, mai ales, măsura în care proiectul are condiții să existe și după încheierea
Sustenabilitate
finanțării, să genereze servicii, mecanisme, structuri și resurse care să multiplice efectele pozitive din
investiția inițială

41