Chestionare Conducatori ARR Rezolvate

Întrebările din baza de date a ARR pentru ob
atestatelor profesionale ale conducătorilo

autovehicule angajaţi în transporturile ru
I. Întrebări tehnice despre autovehicule
I.A. Motorul
I.A.1. Raportul de compresie al motorului
Prin raportul de compresie se înţelege:
M a) raportul dintre cilindrii şi volumul maxim al cilindrului;
1 P b) raportul dintre volumul camerei de ardere şi volumul minim al cilindrului;
Ag c) raportul dintre volumul camerei de ardere şi volumul maxim al cilindrului;
d) raportul de transmisie
I.A.2. Instalaţia de ungere
I.A.3. Instalaţia de răcire
I.A.4. Instalaţia de alimentare
Turaţia maximă de funcţionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu regulator
este:
M
a) egală cu turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor;
2 P
b) egală cu turaţia corespunzătoare momentului maxim realizat de motor;
Ag
c) mai mică decât turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor;
d) mai mare decât turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor.
Care este rolul regulator-limitatorului de turaţie la motoarele cu aprindere prin comprimare ?
M a) limitează solicitările mecanice şi termice ale motorului;
3 P b) permite creşterea momentului motor la urcarea rampelor;
Ag c) permite creşterea puterii motorului la demarare;
d) micşorează consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului.
De ce se recomandă la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire să se lase motorul s
minute în gol:
M
a) pentru a asigura o răcire lentă a turbosuflantei;
4 P
b) pentru revenirea uleiului în baie;
Ag
c) pentru a asigura ungerea suflantei;
d) pentru a asigura o răcire lentă a motorului.
Exploatarea cărui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue
M a) Euro 1;
5 P b) Euro 2;
Ag c) Euro 3;
d) Euro 5.
6 M Exploatarea cărui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue
P a) Euro 1;
Ag b) Euro 2;
c) Euro 3;
d) la unele tipuri de motoare Euro 4.
Cum se folosesc aditivii de tip AdBlue ?
a) se alimentează în rezervorul special cu care sunt prevăzute autovehiculele la care se impune folos
M b) se adaugă la motorina din rezervor, la fiecare alimentare cu combustibil;
7 P c) se adaugă la lichidul de răcire al motorului, respectându-se proporţiile de amestec prescrise
Ag de fabricant;
d) se adaugă la uleiul motor, la fiecare schimb, care se efectuează cu periodicitatea prescrisă în
manualul de exploatare al autovehiculului.
Unde se injectează substanţa AdBlue, în scopul asigurării reducerii emisiilor de noxe ale moto
M
a) în camerele de ardere;
P
8 b) în pompa de înaltă presiune;
Ag
c) în galeria de admisie;
d) în galeria de evacuare.
I.A.5. Sistemul de distribuţie
I.A.6. Instalaţia de evacuare a gazelor arse
Catalizatoarele cu care sunt prevăzute motoarele de ultimă generaţie au rolul:
M a) de a filtra particulele rezultate în urma arderii incomplete a combustibilului;
9 P b) de a reduce consumul de combustibil;
Ag c) de a îmbunătăţi performanţele de tracţiune ale autovehiculului;
d) de a reduce emisiile de noxe.
I.A.7. Consumul de combustibil
Consumul de combustibil la viteză constantă este dependent de:
M a) sarcina şi turaţia motorului;
10 P b) condiţiile de trafic şi starea drumului;
Ag c) turaţia motorului şi condiţiile de trafic;
d) rezistenţele la înaintare ale autovehiculului şi mărimea vitezei.
Pentru reducerea consumului de combustibil se recomandă:
a) utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât motorul să aibă în permanenţă o rezervă de
M
b) utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât să se asigure funcţionarea motorului în plaja
11 P
marcajul de culoare verde pe turometru;
Ag
c) acţionarea regulator-limitatorului de turaţie al motorului;
d) acţionarea intercooler-lui.
Pentru a obţine un consum de combustibil cât mai redus la o viteză şi un drum date se recoma
M a) să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;
12 P b) să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze pentru a asigura o rezervă de putere
Ag c) să se asigure funcţionarea motorului la turaţia corespunzătoare puterii maxime;
d) să se aleagă treapta de viteze care asigură funcţionarea motorului la turaţii mai mici decât turaţia d
Consumul specific de combustibil al motorului este:
M a) cantitatea de combustibil consumată la deplasarea autovehiculului cu viteză constantă;
13 P b) cantitatea de combustibil consumată pentru producerea unei unităţi de lucru mecanic măsurată în K
Ag c) cantitatea de combustibil consumată pentru parcurgerea unei distanţe de 100 km;
d) distanţa parcursă prin consumarea unui litru de combustibil.
14 M Cum influenţează frânările puternice şi accelerările rapide consumul de combustibil ?
P a) numai frânările puternice cresc consumul de combustibil;
b) numai accelerările rapide cresc consumul de combustibil;
Ag c) amândouă cresc consumul de combustibil;
d) amândouă au un efect neglijabil asupra consumului de combustibil.
Ce consecinţe are lipsa etanşeităţii garniturilor uşilor sau a portierelor autovehiculului ?
a) creşterea consumului de combustibil;
15 P b) creşterea rezistenţei la rulare;
c) apariţia de zgomote caracteristice în timpul mersului;
d) riscul blocării uşilor de acces ale autovehiculului.
I.A.8. Indicaţiile turometrului
Turometrul indică turaţia:
M a) motorului;
16 P b) arborelui de ieşire din cutia de viteze;
Ag c) arborelui cardanic;
d) roţilor motrice.
Turometrul indică turaţia:
M a) roţilor motrice;
17 P b) arborelui cardanic;
Ag c) arborelui primar al cutiei de viteze;
d) arborelui de ieşire din cutia de viteze.
În intervalul de turaţii economice, evidenţiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare ve
funcţionează în zona de:
M
a) putere maximă;
18 P
b) moment motor maxim;
Ag
c) presiuniide injecţie minime;
d) consum specific maxim.
În intervalul de turaţii economice, evidenţiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare ve
funcţionează în zona de:
M
a) putere maximă;
19 P
b) presiuni de injecţie minime;
Ag
c) consum specific maxim;
d) consum specific minim.
Pentru a înregistra consumuri minime de combustibil, turaţia motorului trebuie menţinută în in
cadranul turometrelor cu marcaj de culoare:
M
a) neagră;
20 P
b) portocalie;
Ag
c) roşie;
d) verde.
Cele mai mici consumuri de combustibil se înregistrează în intervalul de turaţii:
M a) în care motorul dezvoltă puterea maximă;
21 P b) apropiate de cele ralanti;
Ag c) în care motorul dezvoltă momentul maxim;
d) evidenţiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie.
22 M În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pe cadranul turometrului cu m
P roşie:
Ag a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului;
b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică;
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare;
d) scade semnificativ forţa de tracţiune.
În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pe cadranul turometrului cu m
roşie:
M
a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului;
23 P
b) creşte semnificativ consumul specific de combustibil al motorului;
Ag
c) motorul funcţionează la turaţii economice;
d) momentul motor dezvoltat este cel mai mare.
În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pe cadranul turometrului cu m
roşie:
M
a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului;
24 P
b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică;
Ag
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare;
d) solicitarea mecanică şi termică a motorului este maximă.
Exploatarea motorului în zona turaţiilor joase, inferioare intervalului evidenţiat prin marcaj de c
M a) conduce la economii de combustibil;
25 P b) conduce la creşterea consumului specific de combustibil;
Ag c) protejează motorul la şocurile provocate de accelerări şi decelerări;
d) protejează motorul la suprasolicitări mecanice şi termice.
În aceiaşi treaptă de viteză, forţa de tracţiune măsurată la roţile motrice este cea mai mare la tu
M evidenţiat pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare:
P a) roşie;
26
Ag b) portocalie;
c) neagră;
d) verde.
Exploatarea motorului în zona turaţiilor joase, inferioare intervalului evidenţiat prin marcaj de c
M a) protejează motorul la şocurile provocate de accelerări şi decelerări;
27 P b) protejează motorul la suprasolicitări mecanice şi termice;
Ag c) comportă riscul apariţiei şocurilor mecanice în transmisie, în regimuri de exploatare tranzitorii (acce
d) conduce la economii de combustibil.
Ce trebuie să aveţi în vedere la optimizarea utilizării treptelor de viteză, pentru realizarea unui c
de combustibil ?
M
a) turaţia motorului să fie cât mai apropiată de cea de relanti;
28 P
b) turaţia motorului să fie cât mai mare, fără să depăşească limita intervalului de turaţii evidenţiat prin
Ag
c) menţinerea unei rezerve de putere suficiente şi adecvate modului de deplasare;
d) turaţia motorului să fie menţinută în intervalul de turaţii economice.
Ce trebuie să aveţi în vedere la selectarea treptelor de viteză adecvate modului de deplasare în
şi confort, urmărind optimizarea consumului de combustibi ?
M
a) turaţia motorului să fie cât mai apropiată de cea de relanti;
29 P
b) turaţia motorului să fie cât mai mare, de preferat în intervalul evidenţiat prin marcaj de culoare porto
Ag
c) circulând cu o anumită viteză, consumul efectiv de combustibil este acelaş, şi nu depinde de treapt
d) turaţia motorului să fie în zona celor economice, interval evidenţiat prin marcaj de culoare verde
I.A.9. Rezerva de putere a motorului
30 M În cazul circulaţiei la viteza de croazieră, rezerva de putere disponibilă:
a) asigură învingerea rezistenţei la rulare a autovehiculului;
P b) permite efectuarea de accelerări, în caz de necesitate;
Ag c) asigură învingerea rezistenţei aerului;
d) asigură învingerea rezistenţelor interne ale transmisiei.
În cazul circulaţiei la viteza de croazieră, rezerva de putere disponibilă:
M a) permite abordarea rampelor, în mod dinamic;
31 P b) scuteşte conducătorul auto de efectuarea asigurării în vederea efectuării manevrelor de depăşire;
Ag c) asigură învingerea rezistenţei aerului;
d) asigură învingerea rezistenţelor interne ale transmisiei.
Circulând la viteza de croazieră, existenţa sau lipsa rezervei de putere disponibile – pentru o ev
se poate constata după:
M
a) indicatorul de turaţie a motorului;
32 P
b) treapta de viteză cuplată;
Ag
c) poziţia pedalei de acceleraţie;
d) poziţia şi cursa liberă a pedalei de ambreiaj.
Dacă în timpul conducerii aveţi nevoie de o rezervă de putere mare se recomandă:
M a) să se acţioneze sistemul intarder;
33 P b) să se ruleze în treapta de priză directă;
Ag c) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;
d) să se utilizeze o treaptă de viteză inferioară a cutiei de viteze.
M a) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;
Ag c) să se acţioneze sistemul intarder;
d) să se să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze.
Punerea în funcţiune a instalaţiei de climatizare:
a) are drept consecinţă scăderea rezervei de putere disponibile;
b) determină creşterea rezistenţelor la înaintare;
35 P
c) are drept consecinţă scăderea consumului de combustibil;
d) determină ceşterea uzurii motorului;
e) înseamnă asumarea de riscuri suplimentare din punct de vedere al siguranţei circulaţiei.
Rezerva de putere a motorului este cea mai mare la turaţiile din intervalul:
M a) de turaţii economice;
36 P b) evidenţiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare roşie;
Ag c) evidenţiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare portocalie;
d) evidenţiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare neagră.
Rezerva de putere a motorului este cea mai mare la turaţiile din intervalul:
M a) evidenţiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare roşie;
37 P b) evidenţiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare portocalie;
Ag c) evidenţiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde;
d) apropiat de cea de relanti.
Puterea transmisă la roţile motrice:
M a) este mai mică decât cea dezvoltată de motor;
38 P b) este mai mare decât cea dezvoltată de motor;
Ag c) este egală cu cea dezvoltată de motor;
d) poate fi mai mică sau mai mare decât cea dezvoltată de motor, în funcţie de treapta de viteză care
În cazul vehiculelor mari, rezistenţa aerului creşte semnificativ, şi depăşeşte valoarea rezistenţ
mai mari de:
M
a) 45 km/h;
39 P
b) 65 km/h;
Ag
c) 85 km/h;
d) 100 km/h.
I.B. Transmisia autovehiculelor
Care este rolul transmisiei ?
M a) transformă energia chimică a combustibililor în energie mecanică;
40 P b) dezvoltă puterea necesară propulsării autovehiculelor;
Ag c) asigură transmiterea fluxului de putere, de la motor la roţile motrice;
d) asigură alimentarea motorului cu amestec carburant.
Care este rolul transmisiei ?
M a) transformă energia chimică a combustibililor în energie mecanică;
41 P b) amplifică/multiplică momentul motor transmis la roţile motrice;
Ag c) dezvoltă puterea necesară propulsării autovehiculelor;
d) asigură alimentarea motorului cu amestec carburant.
Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehicule
M
a) suspensia;
P
42 b) sistemul de frânare;
Ag
c) mecanismul de direcţie;
d) ambreiajul.
M
a) suspensia;
P
43 b) mecanismul de direcţie;
Ag
c) cutia de viteze;
f) sistemul de frânare.
M
a) diferenţialul;
P
44 b) suspensia;
Ag
c) sistemul de frânare;
d) mecanismul de direcţie.
I.B.1. Ambreiajul
Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxului de pute
motor la roţile motrice ?
M
a) transmisia cardanică;
45 P
b) ambreiajul;
aG
c) transmisia principală;
d) diferenţialul.
Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejează transmisia de şocuri şi la
M a) cutia de viteze;
46 P b) transmisia cardanică;
aG c) ambreiajul;
d) transmisia principală.
Care este rolul ambreiajului ?
M a) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice;
47 P b) distribuie momentul motor la roţile motrice;
Ag c) permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere;
d) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite.
M a) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice;
48 P b) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia;
Ag c) distribuie momentul motor la roţile motrice;
M a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini;
49 P b) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice;
Ag c) distribuie momentul motor la roţile motrice;
Evitarea şocurilor la ambreiere depinde de modul în care se acţionează pedala de ambreiaj:
M a) între poziţiile ce corespund apăsării complete şi cea de realizare a prizei de ambreiere;
50 P b) după realizarea cuplării complete a ambreiajului şi eliberarea pedalei;
Ag c) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia;
d) în poziţiile de apăsare intermediare, care corespund patinării ambreiajului.
Efectuarea cărei operaţiuni, dintre cele enumerate, reclamă cel mai riguros control al acţionării
în scopul evitării şocurilor în transmisie ?
M
a) schimbarea în treaptă superioară de viteză;
51 P
b) accelerarea;
Ag
c) nu există diferenţe semnificative între exigenţele de operare specifice diferitelor situaţii;
d) pornirea de pe loc.
Care sunt riscurile menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj ?
M a) supraîncălzirea retarderului;
52 P b) uzura prematură a rulmentului de presiune al ambreiajului;
Ag c) pericolul de derapaj;
d) nu există riscuri.
Care sunt riscurile menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj ?
M a) supraîncălzirea ambreiajului;
53 P b) supraîncălzirea retarderului;
Ag c) pericolul de derapaj;
d) nu există riscuri.
Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua şocurile provocate în t
schimbarea treptelor de viteză ?
M
a) ambreierea progresivă, concomitent cu accelerarea până la turaţia economică;
54 P
b) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă;
Ag
c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză;
d) evitarea schimbării treptelor de viteză, prin acţionarea controlată a acceleraţiei.
55 M Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua şocurile provocate în t
P schimbarea treptelor de viteză ?
Ag a) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă;
b) sincronizarea corespunzătoare a acţionării pedalei de ambreiaj cu cea de acceleraţie;
c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză;
d) evitarea schimbării treptelor de viteză, prin acţionarea controlată a acceleraţiei.
I.B.2. Cutia de viteze
Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor transmis la r
M
a) cutia de viteze;
P
56 b) ambreiajul;
Ag
c) transmisia cardanică;
d) arborii planetar.
Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxului de pute
motor la roţile motrice ?
M
a) transmisia principală;
57 P
b) diferenţialul;
Ag
c) cutia de viteze;
d) arborii planetar.
M Care este rolul cutiei de viteze ?
P a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini;
58 Ag b) permite compensarea variaţiilor de poziţie relativă a componentelor transmisiei;
c) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţile motrice;
d) distribuie momentul motor la roţile motrice.
P a) permite compensarea variaţiilor de poziţie relativă a componentelor transmisiei;
59 Ag b) distribuie momentul motor la roţile motrice;
c) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite;
d) permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului.
P a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini;
60 Ag b) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roţile motrice;
c) distribuie momentul motor la roţile motrice;
M Momentul motor transmis la roţile motrice:
P a) este mai mic decât la arborele motorului, datorită pierderilor din transmisie;
61 Ag b) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzând de treapta de viteză selectată;
c) este mai mare decât la arborele motorului, indiferent de treapta de viteză selectată;
d) poate fi şi mai mic şi mai mare decât la arborele motorului, în funcţie de poziţia de apăsare a pedal
M Forţa de tracţiune, măsurată la roţile motrice, este cea mai mare:
P a) în treapta I-a;
62 Ag b) în treapta a VI-a;
c) în priză directă;
d) în ultima treaptă de viteză.
În care din treptele de viteză, dintre cele enumerate, se înregistrează cea mai mare forţă de trac
şi implicit cel mai mare consum efectiv de combustibil ?
M
a) treapta II;
63 P
b) treapta III;
Ag
c) treapta IV;
d) priză directă.
În care din treptele de viteză dintre cele enumerate se pot produce şocurile mecanice cele mai
prin manevrarea necorespunzătoare a pedalei de acceleraţie ?
M
a) ultima treaptă de viteză;
64 P
b) treapta IV;
Ag
c) treapta III;
d) treapta II.
La deplasarea în treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la roţile motoare es
M a) mai mic decât momentul motor;
65 P b) mai mare decât momentul motor;
Ag c) egal cu momentul motor;
d) în funcţie de poziţia clapetei de acceleraţie, poate fi mai mic sau mai mare decât momentul motor.
În condiţiile rulajului în palier la viteza de croazieră de 60 km/h, sesizaţi că motorul funcţioneaz
turaţii economice atât în treapta a V-a, cât şi în treapta a VI-a. În condiţiile date, cuplarea cărei t
M conduce la reducerea semnificativă a consumului de combustibil ?
66 P a) a treptei a V-a;
Ag b) a prizei directe;
c) a treptei a VI-a;
d) în condiţiile date, consumul de combustibil înregistrat este acelaşi, indiferent de treapta de viteză ca
Schimbătorul de viteze permite:
M a) modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintare;
67 P b) cuplarea progresivă a motorului cu transmisia;
Ag c) mersul înapoi al autovehiculului inversând sensul de rotaţie al motorului;
d) utilizarea motorului la o turaţia mai mică decât turaţia de mers în gol.
M a) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze;
Ag c) să se acţioneze sistemul intarder;
d) să se să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze.
Ce trebuie să aveţi în vedere la selectarea treptelor de viteză adecvate modului de deplasare în
şi confort, urmărind optimizarea consumului de combustibil ?
M a) în regimuri tranzitorii, în special la demaraj, prin dinamica impusă deplasării, să urmăresc ca să atin
69 P viteza de croazieră adaptată condiţiilor de drum şi de trafic;
Ag b) turaţia motorului să fie cât mai apropiată de cea de relanti;
c) turaţia motorului să fie cât mai mare, de preferat în intervalul evidenţiat prin marcaj de culoare porto
d) circulând cu o anumită viteză, consumul efectiv de combustibil este acelaş, şi nu depinde de treapt
La demaraj şi la accelerări, din considerente de siguranţă, exploatarea eficientă şi economică a
impune ca operaţiunile de schimbare a treptelor de viteză superioare să se iniţieze:
M
a) la turaţii cât mai apropiate de limita superioară a zonei verzi;
70 P
b) la turaţii cât mai ridicate, care să protejeze faţă de riscul diminuării dinamicităţii impuse accelerării;
Ag
c) la turaţii care asigură revenirea acesteia la valori apropiate de limita inferioară a zonei verzi;
d) la turaţii care asigură revenirea acesteia la valori apropiate de cea de funcţionare stabilă la relanti.
71 M Care dintre modalităţile de schimbarea a treptelor de viteză descrise mai jos conferă deplasării
P şi confort ?
Ag a) dacă situaţia impune cuplarea unei trepte de viteză inferioare, aceasta trebuie operată cu
anticipaţie, înaintea locurilor care comportă potenţiale riscuri;
b) schimbărilor de treaptă de viteză trebuie rezervat un timp de operare de minim 10 secunde;
c) schimbarea treptelor de viteză se impune să se opereze brusc şi în timpul cel mai scurt posibil;
d) schimbările de treaptă de viteză trebuie efectuate treaptă cu treaptă, salturile peste anumite trepte
I.B.3. Transmisia cardanică
M Care este rolul transmisiei cardanice ?
P a) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice;
72 Ag b) permite compensarea variaţiilor de poziţie relativă a componentelor transmisiei;
I.B.4. Transmisia principală
M Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor transmis la r
P a) transmisia cardanică;
73 Ag b) diferenţialul;
c) arborii planetari;
M Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor transmis la r
P a) ambreiajul;
74 Ag b) diferenţialul;
c) arborii planetari;
I.B.5. Diferenţialul
Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca roţile aceleiaşi punţi moto
diferite ?
M
a) diferenţialul;
75 P
b) ambreiajul
Ag
c) cutia de viteze
d) arborii planetari
M Care este rolul diferenţialului ?
P a) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere;
76 Ag b) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia;
d) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini.
M Care este rolul diferenţialului ?
P a) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite;
77 Ag b) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere;
c) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia;
d) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini.
I.C. Mecanismul de direcţie
I.D. Instalaţia de frânare
I.D.1. Frâna de serviciu
78 M Sistemul ABS permite:
P a) evitarea blocării roţilor şi creşterea eficienţei frânării;
Ag b) blocarea roţilor în cazul frânărilor de urgenţă;
c) blocarea diferenţialului pentru evitarea patinării roţii cu aderenţă mai scăzută;
d) creşterea aderenţei la frânare.
M Sistemele de siguranţă antiblocare de tip ABS sunt integrate şi intervin în mod controlat asupr
P a) sistemelor de frânare de încetinire;
79 Ag b) sistemului de alimentare a motorului;
c) frânei de staţionare;
d) sistemului de frânare de serviciu.
M Dacă martorul ABS se aprinde în timpul deplasării la o frânare bruscă:
P a) se va bloca doar roata la care s-a defectat senzorul;
80 Ag b) roţile vor aluneca;
c) vehiculul va intra în derapaj;
d) nu se va întâmpla nimic.
M Eficacitatea dispozitivelor contra blocării roţilor este mai mare:
P a) pe drumuri cu aderenţă mare;
81 Ag b) pe drumuri cu îmbrăcăminte din beton;
c) pe drumuri cu declivitate pronunţată;
d) pe drumuri cu aderenţă scăzută.
M Precizaţi cum acţionează efectiv sistemul de frânare al unui autovehicul care este echipat cu d
P a) blochează roţile faţă ale autovehiculului la acţionări energice ale pedalei de frână;
82 Ag b) blochează toate roţile autovehiculului la acţionări energice ale pedalei de frână;
c) previne blocarea roţilor faţă ale autovehiculului la acţionări energice ale pedalei de frână;
d) previne blocarea roţilor autovehiculului la acţionări energice ale pedalei de frână.
M La frânarea de urgenţă, blocarea roţilor conduce la:
P a) reducerea spaţiului de frânare până la oprirea autovehiculului;
83 Ag b) reducerea spaţiului de frânare dacă se blochează roţile punţii faţă;
c) mărirea spaţiului de frânare dacă se blochează roţile punţii spate;
d) mărirea spaţiului de frânare, indiferent de roţile care se blochează.
M Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă ?
P a) pierderea stabilităţii autovehiculului;
84 Ag b) pierderea maniabilităţii autovehiculului;
c) reducerea distanţei de oprire;
d) micşorarea uzurii anvelopelor.
P a) reducerea distanţei de oprire;
85 Ag b) reducerea timpului de reacţie;
c) creşterea distanţei de frânare necesare pentru oprirea vehiculului;
d) micşorarea uzurii anvelopelor.
P a) pierderea stabilităţii autovehiculului;
86 Ag b) reducerea distanţei de oprire;
c) micşorarea uzurii anvelopelor;
d) derapajul.
87 M Având în vedere particularităţile funcţionale, este de preferat ca frâna de serviciu să se acţione
P a) brusc;
Ag b) treptat şi controlat;
c) în mod continuu;
d) până la blocarea roţilor.
Verificarea cărui subsistem de frânare al autovehiculului este tehnic imposibil de efectuat înain
M a) a frânei de staţionare;
88 P b) a frânei de serviciu;
Ag c) a sistemului de frânare a remorcii;
d) a frânei de încetinire.
Cum se verifică funcţionarea frânei de serviciu a autovehiculului ?
M a) prin controlul presiunii aerului din instalaţia de frânare;
89 P b) prin încercări controlate de pornire de pe loc şi de oprire a autovehiculului cu frâna de serviciu;
Ag c) prin încercări de pornire de pe loc cu frâna de staţionare acţionată;
d) exclusiv prin controlul rezistenţei la apăsare şi respectiv a cursei pedalei de frână.
I.D.2. Frâna de încetinire
Dispozitivele de frânare de încetinire se utilizează:
M a) pentru încetinirea vitezei de rotaţie a roţii care patinează;
90 P b) pentru reducerea vitezei de rotaţie a roţilor punţii spate;
Ag c) la urcarea rampelor lungi;
d) la coborârea pantelor lungi.
Care din următoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi ?
M a) sistemul de frânare de încetinire;
91 P b) sistemul ASR;
Ag c) sistemul ABS;
d) sistemul de blocare a diferenţialului.
Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:
M a) pneumatic;
92 P b) hidraulic;
Ag c) mecanic;
d) pneumo-hidraulic.
Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:
M a) pneumatic;
93 P b) mecanic;
Ag c) pneumo-hidraulic;
d) electromagnetic.
Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder acţionează numai dacă:
?
a) autovehiculul este în mişcare;
M
94 b) ambreiajul este cuplat;
P
c) schimbătorul de viteze este cuplat într-o treaptă de viteză;
Ag
d) pedala de frână este apăsată.
Asupra cărui element al transmisiei acţionează în mod direct retarderul activat – realizând prin
element încetinirea autovehiculului ?
M
a) asupra arborelui primar al cutiei de viteze;
95 P
b) asupra arborelui de ieşire din cutia de viteze;
Ag
c) asupra arborelui cardanic;
d) asupra arborilor planetari.
96 M Mărimea forţei de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activării retarderului hidraul
P a) cantitatea de lichid hidraulic care se comandă a fi injectat în carcasa acestuia, prin selectarea trept
b) declivitatea drumului pe care circulă autovehiculul;
Ag c) viteza de circulaţie a autovehiculului;
d) treapta de viteză cuplată.
Mărimea forţei de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activării retarderului hidrau
M a) declivitatea drumului pe care circulă autovehiculul;
97 P b) viteza de circulaţie a autovehiculului;
Ag c) treapta de frânare selectată;
d) treapta de viteză cuplată.
De ce trebuie să se ţină seama la exploatarea retarderului hidraulic ?
a) efectul de frânare se produce cu întârziere previzibilă – faţă de momentul activării retarderului;
M
b) pentru ca activarea retarderului să producă efectul de încetinire a autovehiculului, cutia de viteze tr
98 P
o treaptă de viteză;
Ag
c) efectul de încetinire încetează la apăsarea pedalei de ambreiaj;
d) retarderul se dezactivează automat, odată cu apăsarea pedalei de frână.
La activarea cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe un efect de frânare im
instantaneu, odată cu activarea acestuia ?
M
a) la activarea retarderului hidraulic;
99 P
b) la activarea intarederului hidraulic;
Ag
c) la activarea celor care realizează încetinirea prin obturararea galeriei de evacuare;
d) la activarea frânelor de încetinire asistate de sistemele de siguranţă de tip ABS şi ASR.
La activarea cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe un efect de frânare im
instantaneu, odată cu activarea acestuia ?
M
10 a) la activarea retarderului hidraulic;
P
0 b) la activarea intarederului hidraulic;
Ag
c) la activarea frânelor de încetinire asistate de sistemele de siguranţă de tip ABS şi ASR;
d) la activarea retarderului electromagnetic.
Sistemele de frânare de încetinire realizează efectul de frânare acţionând în mod indirect asupr
M a) roţilor directoare;
10
P b) tuturor roţilor;
1
Ag c) ABS-ului;
d) roţilor motoare.
Sistemele de frânare de încetinire realizează efectul de frânare acţionând în mod indirect asupr
M a) tuturor roţilor;
10
P b) roţilor motoare;
2
Ag c) frânei de serviciu;
d) suspensiei autovehiculului.
Efectul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinire se poate realiza pr
M a) obturarea galeriei de evacuare a motorului;
10
P b) acţionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roţile motrice;
3
Ag c) creşterea presiunii aerului din circuitele de frânare;
d) debreiere şi ambreiere progresivă.
Efectul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinire se poate realiza pr
M a) acţionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roţile motrice;
10
P b) acţionarea sistemului frânei de serviciu;
4
Ag c) acţionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la toate roţile;
d) frânarea arborelui de ieşire din cutia de viteze.
Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la accelerare ?
M a) presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricant;
10
P b) uşile autovehiculului nu sunt închise corespunzător;
5
Ag c) nivelul scăzut al combustibilului în rezervor;
d) se accelerează cu frâna de încetinire activată.
La folosirea excesivă pe un timp îndelungat a retarderului hidraulic, eficienţa frânării scade dat
M a) supraîncălzirii uleiului;
10
P b) folosirii frânei de motor;
6
Ag c) funcţionării ABS-ului;
d) rulării la turaţii mari.
Ce trebuie să aveţi în vedere la operarea asupra manetei de comandă a retarderului, pentru a n
confortul deplasării ?
a) manevrarea secvenţială a acesteia;
M
10 b) menţinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de condiţiile de drum şi de trafic;
P
7 c) să activez retarderul numai în urma reducerii corespunzătoare a vitezei de deplasare, realizată prin
Ag
frânei de serviciu;
d) dezactivarea retarderului, precum şi schimbarea treptelor de frânare, să se facă numai împreună şi
controlată a frânei de serviciu.
Ce trebuie să aveţi în vedere la operarea asupra manetei de comandă a retarderului, pentru a n
confortul deplasării ?
M a) să identific şi să cuplez în mod direct treapta de frânare adecvată necesităţilor impuse de condiţiile
10
P b) manevrarea fără salturi peste diferitele trepte de frânare;
8
Ag c) menţinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de condiţiile de drum şi de trafic;
d) să activez retarderul numai în urma reducerii corespunzătoare a vitezei de deplasare, realizată prin
frânei de serviciu.
M Care sunt riscurile exploatării retarderului ?
P a) şocurile provocate în transmisie la schimbarea treptelor de frânare;
10 Ag b) blocarea transmisiei;
9 c) suprasolicitarea transmisiei; ?
? d) nu există nici un fel de risc.
Care sunt riscurile exploatării retarderului ?
M a) imposibilitatea controlului forţei de frânare realizate;
110 P b) lipsa asistării electronice a frânării;
Ag c) blocarea transmisiei;
d) suprasolicitarea transmisiei.
Care sunt riscurile exploatării retarderului ?
M a) suprasolicitarea transmisiei;
111 P b) imposibilitatea controlului forţei de frânare realizate;
Ag c) folosirea excesivă conduce la scăderea eficienţei frânării;
d) blocarea transmisiei.
Sistemele de frânare de încetinire se pot dezactiva prin:
M a) readucerea manetei de comandă la poziţia iniţială;
112 P b) apăsarea pedalei de ambreiaj;
Ag c) decuplarea treptei de viteză şi menţinerea schimbătorului de viteze în poziţia neutră;
d) apăsarea pedalei de frână.
Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborârea pantelor lungi cu succesiuni de cur
exploatarea raţională a retarderului în condiţii de siguranţă şi confort ?
M
a) cuplarea treptelor superioare de frânare ale retarderului să se efectueze, de preferat, pe porţiunile
113 P
b) cuplarea treptelor de frânare superioare să se opereze numai în urma, sau odată cu acţionarea frân
Ag
c) evitarea folosirii simultane a retarderului şi a frânei de serviciu;
d) evitarea folosirii îndelungate a retarderului la coborârea pantelor lungi, pentru a evita supraîncălzire
Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborârea pantelor lungi cu succesiuni de cur
exploatarea raţională a retarderului în condiţii de siguranţă şi confort ?
M a) cuplarea treptelor de frânare superioare să se opereze numai în urma, sau odată cu acţionarea frân
114 P b) evitarea folosirii simultane a retarderului şi a frânei de serviciu;
Ag c) dezactivarea retarderului sau cuplarea treptelor inferioare de frânare să se comande, de preferat, p
virajelor;
d) evitarea folosirii îndelungate a retarderului la coborârea pantelor lungi, pentru a evita supraîncălzire
Coborâţi o pantă cu retarderul activat. Se modifică forţa de frânare dezvoltată de retarder în urm
schimbări de treaptă de viteză, sau pe parcursul efectuării acestor operaţiuni ?
M
a) nu;
115 P
b) da;
Ag
c) numai dacă se cuplează o treaptă superioară de viteză;
d) numai dacă se cuplează o treaptă inferioară de viteză.
În ce condiţii trebuie să evitaţi, respectiv să dovediţi prudenţă la folosirea retarderului ?
M a) în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu polei sau gheaţă;
116 P b) în condiţiile în care carosabilul este uscat;
Ag c) la coborârea pantelor lungi;
d) în condiţiile circulaţiei pe timp de ploaie sau ninsoare şi carosabil umed.
M a) în condiţiile în care carosabilul este uscat;
117 P b) la coborârea pantelor lungi;
Ag c) în condiţiile în care carosabilul este acoperit cu zăpadă, noroi sau mâzgă;
d) în condiţiile circulaţiei pe timp de ploaie sau ninsoare şi carosabil umed.
M a) în condiţiile în care carosabilul este umed;
118 P b) la oprire;
Ag c) în condiţiile în care carosabilul este uscat;
d) la coborârea pantelor lungi.
Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului în condiţiile în care carosabilul are adere
M a) pierderea maniabilităţii autovehiculului;
119 P b) derapajul punţii motoare;
Ag c) patinarea punţii motoare;
d) supraîncălzirea retarderului.
Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului în condiţiile în care carosabilul are adere
M a) pierderea maniabilităţii autovehiculului;
12
P b) patinarea punţii motoare;
0
Ag c) pierderea stabilităţii autovehiculului;
d) acvaplanarea.
I.E. Suspensia
I.F. Instalaţia electrică
Din ce elemente este compusă instalaţia electrică a unui autovehicul:
M a) din surse de curent şi instalaţia electrică;
12
P b) din acumulator şi anexe;
1
Ag c) din surse de curent, instalaţia electrică şi instalaţia de semnalizare;
d) din surse de curent, consumatori şi legături electrice.
I.G. Sistemul de rulare
Blocarea roţilor punţii faţă conduce la:
M a) pierderea controlului direcţiei;
12
P b) pierderea stabilităţii autovehiculului;
2
Ag c) creşterea eficienţei sistemului de frânare;
d) micşorarea uzurii pneurilor.
Blocarea roţilor punţii spate conduce la:
M a) pierderea controlului direcţiei;
12
P b) pierderea stabilităţii autovehiculului;
3
Ag c) creşterea eficienţei sistemului de frânare;
d) micşorarea uzurii pneurilor.
I.H. Pneurile
În cadrul operaţiunilor de pregătire a autovehiculului pentru efectuarea deplasării se execută in
M a) înlocuirea filtrelor de lubrifianţi şi de combustibil;
12
P b) efectuarea schimburilor de ulei la motor şi transmisie;
4
Ag c) înlocuirea garniturilor de etanşare ale uşilor şi portierelor;
d) verificarea stării anvelopelor şi refacerea periodică a presiunilor din pneuri.
Pneurile cu care este echipat autovehiculul influenţează consumul de combustibil ?
M a) da, deoarece acestea influenţează rezistenţa aerodinamică a autovehiculului;
12
P b) da, deoarece uzându-se în exploatare măresc consumul de combustibil;
5
Ag c) da, deoarece acestea influenţează rezistenţa la înaintare a autovehiculului;
d) nu.
Conformitatea presiunilor în pneuri are influenţă determinantă asupra:
M a) distanţei de frânare;
12
P b) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare;
6
Ag c) forţei de tracţiune şi a puterii transmise la roţile motrice;
d) consumului efectiv de combustibil.
M a) distanţei de frânare;
12
P b) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare;
7
Ag c) uzurii anvelopelor, precum şi asupra stabilitatăţii şi maniabilităţii autovehiculului;
d) forţei de tracţiune şi a puterii transmise la roţile motrice.
M a) funcţionării mecanismului de direcţie şi a suspensiei;
12
P b) distanţei de frânare;
8
Ag c) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare;
d) forţei de tracţiune şi a puterii transmise la roţile motrice.
12 M Ce trebuie să aveţi în vedere la controlul şi refacerea periodică a presiunilor din pneuri ?
a) aceste operaţiuni să fie efectuate de către personal specializat şi autorizat în acest sens;
b) operaţiunile de refacere a presiunilor să se efectueze "la rece";
P
9 c) odată reglate de către furnizor, şi respectiv refăcute cu ocazia inspecţiilor tehnice periodice, control
Ag
este inutil şi nu se justifică;
d) presiunile să se stabilească şi să fie adaptate periodic, în funcţie de uzurile pe care le prezintă anve
Ce trebuie să aveţi în vedere la controlul şi refacerea periodică a presiunilor din pneuri ?
a) presiunile să fie stabilite şi adaptate periodic, în mod corespunzător categoriilor şi condiţiilor de dru
M
13 care urmează să se parcurgă în mod obişnuit;
P
0 b) aceste operaţiuni să fie efectuate de către personal specializat şi autorizat în acest sens;
Ag
c) presiunile să se stabilească şi să fie adaptate periodic, în funcţie de uzurile pe care le prezintă anve
d) presiunile să fie conforme cu recomandările precizate de fabricant.
I.I. Sisteme de securitate rutieră instalate pe autoveh
Echipamentele de siguranţă cu care sunt dotate autovehiculele pot acţiona asupra:
M a) sistemului de alimentare a motorului;
13
P b) mecanismului de direcţie;
1
Ag c) frânei de staţionare;
d) sistemului de rulare.
M a) mecanismului de direcţie;
13
P b) frânei de staţionare;
2
Ag c) sistemului de rulare;
d) sistemului de frânare.
M a) mecanismului de direcţie;
13
P b) frânelor fiecărei roţi în parte;
3
Ag c) frânei de staţionare;
d) sistemului de rulare.
Sistemul ASR este proiectat pentru:
M a) împiedicarea ruperii aderenţei pneului cu solul la pornire de pe loc;
13
P b) frânarea roţilor motoare prin obturarea galeriei de evacuare;
4
Ag c) asigurarea frânării pe pante lungi;
d) asigurarea stabilităţii remorcii/semiremorcii.
Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:
M a) prevenirea blocării roţilor la frânare;
13
P b) poziţionarea globală a vehiculului;
5
Ag c) asigurarea stabilităţii vehiculului în cazul derapării;
d) asigurarea frânării pe pante lungi.
I.J. Tempomatul (Cruise control-ul)
Care este utilitatea tempomatului ?
a) protejează transmisia la suprasarcini;
M b) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatului presupune în mod su
13
P efectuarea anumitor operaţiuni specifice, dar şi asigurare prealabilă, atât la activare, cât şi la dezactiv
6
Ag c) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto are dificultăţi î
deplasare constantă;
d) realizează menţinerea vitezei de deplasare din momentul activării acestuia.
a) prin activare la viteze corespunzătoare turaţiilor economice minime, permite protejarea faţă de scăd
minime economice, corespunzătoare diferitelor trepte de viteză;
M
13 b) permite conducătorului auto să-şi rezerve momente de relaxare în timpul conducerii autovehicululu
P
7 c) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatului presupune în mod su
Ag
efectuarea anumitor operaţiuni specifice, dar şi asigurare prealabilă, atât la activare, cât şi la dezactiv
d) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto are dificultăţi î
deplasare constantă.
a) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatului presupune în mod su
M efectuarea anumitor operaţiuni specifice, dar şi asigurare prealabilă, atât la activare, cât şi la dezactiv
13
P b) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorul auto are dificultăţi î
8
Ag deplasare constantă;
c) preia controlul interactiv al tracţiunii, în condiţiile menţinerii vitezei de deplasare din momentul activă
d) permite conducătorului auto să-şi rezerve momente de relaxare în timpul conducerii autovehicululu
Acţionarea cărei comenzi, dintre cele enumerate, dezactivează în mod automat tempomatul ?
M a) a schimbătorului de viteze;
13
P b) a pedalei de acceleraţie;
9
Ag c) tempomatul se poate dezactiva numai prin acţionarea corespunzătoare a manetei de comandă a ac
d) a pedalei de frână.
Acţionarea cărei comenzi, dintre cele enumerate, dezactivează în mod automat tempomatul ?
M a) a pedalei de acceleraţie;
14
P b) a schimbătorului de viteze;
0
Ag c) a manetei de comandă a frânei de încetinire;
d) tempomatul se poate dezactiva numai prin acţionarea corespunzătoare a manetei de comandă a a
În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de şocuri în transmisie ?
M a) la aplicarea şi respectiv la întreruperea comenzilor de accelerare sau de decelerare;
14
P b) la reactivarea tempomatului la o viteză superioară celei fixate la prima activare;
1
Ag c) la eliberarea pedalei de acceleraţie în urma activării tempomatului;
d) pe timpul menţinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă.
În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de şocuri în transmisie ?
M a) la reactivarea tempomatului la o viteză superioară celei fixate la prima activare;
14
P b) la eliberarea pedalei de acceleraţie în urma activării tempomatului;
2
Ag c) pe timpul menţinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă;
d) la dezactivarea tempomatului.
Ce condiţii trebuie să aveţi în vedere să se realizeze înaintea dezactivării tempomatului de la m
pentru a evita şocurile pe care le poate provoca această intervenţie ?
a) preluarea controlului tracţiunii, prin acţionarea corespunzătoare a acceleraţiei;
M
14 b) preluarea controlului sistemului de frânare, prin acţionarea frânei de serviciu;
P
3 c) întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţile motrice, prin debreiere sau deplasare
Ag
viteze în poziţie neutră;
d) dezactivarea tempomatului nu poate produce şocuri în transmisia autovehiculului, deci nu este nec
prealabil asupra nici unei alte comenzi.
I.K. Tahograful
14 M Verificarea tahografelor trebuie să fie făcută la fiecare:
a) 5 ani;
P b) 4 ani;
4
Ag c) 3 ani;
d) 2 ani.
Conducătorul auto poate să intervină asupra aparatului tahograf ?
a) da, dacă constată că acesta nu înregistrează corect;
M
14 b) da, dacă acesta nu înregistrează corect dar numai dacă se află în cursă şi nu poate reveni în
P
5 24 de ore la locul unde autovehiculul este parcat în mod curent;
Ag
c) da, dacă intervenţia se realizează cu acordul persoanei desemnate;
d) nu.
Are voie să plece în cursă conducătorul auto cu tahograful defect sau desigilat ?
M a) da, până la prima staţie service;
14
P b) da, cu condiţia să anunţe înainte de plecare operatorul de transport;
6
Ag c) nu;
d) da, cu condiţia să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate.
Discurile(diagramele) utilizate la un tahograf trebuie să poată înregistra continuu cel puţin:
M a) 12 ore;
14
P b) 18 ore;
7
Ag c) 24 ore;
d) 48 ore.
Cartela conducătorului auto reprezintă:
M a) cartela care conţine date privind şoferul auto;
14
P b) o cartelă magnetică;
8
Ag c) cartela tahografică care identifică conducătorul auto şi permite stocarea datelor privind activitatea a
d) o cartelă care conţine date privind autovehiculul.
I.K. Limitatorul de viteză
Viteza maximă reglată la limitatoarele de viteză care echipează autovehicule concepute şi cons
transportul de mărfuri, nu trebuie să depăşească:
M
14 a) 85 km/h;
P
9 b) 90 km/h;
Ag
c) 95 km/h;
d) 100 km/h.
Viteza maximă reglată la limitatoarele de viteză care echipează autovehiculele concepute şi con
transportul de persoane, nu trebuie să depăşească:
M
15 a) 80 km/h;
P
0 b) 90 km/h;
Ag
c) 100 km/h;
d) 110 km/h.
Pentru care categorii de autovehicule este obligatorie dotarea cu limitatoare de viteză:
a) destinate transportului de mărfuri, indiferent de capacitate dacă viteza maximă constructivă este ma
M b) destinate transportului de mărfuri în trafic internaţional a căror viteză maximă constructivă este mai
15
P c) destinate transportului de mărfuri şi care au o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone
1
Ag constructivă este mai mare de 90 km/h;
d) destinate transportului de mărfuri şi care au o masă totală maximă autorizată mai mare de -3,5 tone
maximă constructivă.
II. Inspecţia tehnică a autovehiculelor
Autocamioanele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone vor efectua inspecţia t
intervale de:
15 M a) 2 ani de la ultima inspecţie;
2 Ag b) 1 an de la ultima inspecţie;
c) 6 luni de la ultima inspecţie;
d) 3 ani de la ultima inspecţie.
Inspecţia tehnică periodică la autoremorchere expiră la:
a) 6 luni de la ultima inspecţie;
15 M
b) 1 an de la ultima inspecţie;
3 Ag
c) 2 ani de la ultima inspecţie;
d) 3 ani de la ultima inspecţie.
Inspecţiile tehnice periodice se efectuează:
M a) în cadrul staţiilor autorizate de RAR;
15
P b) în orice staţie tehnica autorizata de ARR;
4
Ag c) în orice staţie tehnica autorizată de constructorul vehiculului;
d) în orice staţie service pentru reparaţii.
15 M Inspecţiile tehnice periodice se efectuează:
5 P a) în cadrul staţiilor autorizate de RAR deţinute de persoane juridice;
Ag b) în orice staţie tehnică autorizată de UNIMAR;
c) în orice staţie tehnică autorizată de Ministerul Transporturilor;
d) în orice staţie service pentru reparaţii.
Ce condiţii trebuie îndeplinite de vehiculele utilizate la transportul rutier de mărfuri generale:
a) vehicule destinate acestui tip de transport trebuie să fie în proprietatea operatorului de transport;
15 M b) vehicule destinate acestui tip de transport trebuie să fie înmatriculate definitiv in România;
6 Ag c) vehiculele trebuie să se încadreze în normele legale de siguranţă si securitate ce se regăsesc in re
transporturile rutiere;
d) vehiculele trebuie să fie prevăzute cu sistem de frânare ABS.
Inspecţia tehnică la autobuzele destinate transportului de persoane în trafic interurban se efec
a) 1 an de la ultima ITP;
15
P b) 3 luni de la ultima ITP;
7
c) 6 luni de la ultima ITP;
d) 2 ani de la ultima ITP.
III. Omologarea vehiculelor

Care dintre următoarele instituţii efectuează omologarea de tip şi individuală a vehiculelor rutie
drumurile publice:
M
15 a) Autoritatea Rutieră Română;
P
8 b) Administraţia Naţională a Drumurilor;
Ag
c) Ministerul de Interne;
d) Registrul Auto Român.
15 M Prin masa totală maximă autorizată se înţelege:
9 P a) masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea
Ag b) masa proprie a vehiculului;
c) masa sarcinii utile autorizate pentru transport;
d) masa maximă admisă pentru drumurile de categoria E.
IV. Înmatricularea vehiculelor

V. Verificarea vehiculelor înaintea plecării în cu
M a) verificarea şi completarea plinurilor;
16
P b) înlocuirea filtrelor de lubrifianţi şi de combustibil;
0
Ag c) efectuarea schimburilor de ulei la motor şi transmisie;
d) înlocuirea catalizatorului.
M a) înlocuirea filtrelor de lubrifianţi şi de combustibil;
16
P b) efectuarea schimburilor de ulei la motor şi transmisie;
1
Ag c) verificarea şi curăţirea oglinzilor, suprafeţelor vitrate şi a ştergătoarelor de parbriz;
d) schimbarea lichidului din instalaţia de răcire.
Care din elementele de caroserie reclamă intervenţii periodice de întreţinere, curăţire şi igieniz
conducătorul auto ?
M
16 a) garniturile de etanşare ale parbrizului şi lunetei;
P
2 b) garniturile de etanşare ale uşilor şi portierelor;
Ag
c) oglinzile de reflexie ale farurilor şi semnalizatoarelor;
d) pernele de aer.
Care este durata totală apreciată a operaţiunilor de pregătire a autovehiculului, efectuate de co
înaintea plecării în cursă ?
M
16 a) circa 5 minute;
P
3 b) circa 20-30 de minute;
Ag
c) circa 1-2 ore;
d) circa 1 zi.
VI. Controlul în trafic al autovehiculelor angajate în tra

rutiere
Controlul stării tehnice a vehiculelor în trafic, precum şi legalitatea transporturilor se face de A
M a) Compania Naţională a Drumurilor;
16
P b) Birourile Vamale de frontieră;
4
Ag c) Birourile Vamale de interior;
d) Poliţia Rutieră, RAR şi CNADNR.
În cazul unui control în trafic, are dreptul să vă oprească:
M a) inspectorul de trafic al ARR;
16
P b) inspectorul de trafic al ARR, numai împreună cu Poliţia Rutieră;
5
Ag c) inspectorul de trafic al ARR şi inspectorul RAR;
d) numai Poliţia Rutieră are dreptul să oprească vehicule în trafic.
VII. Documentele de la bordul vehiculelor

VII.A. Documentele care permit executarea transporturilo
VII.A.1. Copia conformă a licenţei de transport
Ce reprezintă copia conforma a licenţei de transport:
M a) un document pentru un anumit punct de lucru;
16
P b) un document ce permite efectuarea de operaţiuni de transport rutier;
6
Ag c) un document ce permite efectuarea de transport rutier si de activităţi conexe;
d) un document ce permite efectuarea de activităţi conexe transportului rutier.
La efectuarea unui transport rutier public la bordul unui vehicul trebuie să se afle:
M a) licenţa de transport rutier public;
16
P b) certificatul de transport rutier în folos propriu;
7
Ag c) copia conformă a licenţei de transport rutier;
d) copia conformă a certificatului de transport rutier în cont propriu
Transportul rutier public se poate efectua:
M a) cu vehicule la bordul cărora se află, o copie conformă a licenţei de transport;
16
P b) numai conform prevederilor Acordului european A.D.R.;
8
Ag c) numai conform prevederilor Convenţiei C.M.R.;
d) numai conform prevederilor Convenţiei T.I.R.
Operatorul de transport are obligaţia să asigure existenţa la bordul vehiculelor a următorului d
M a) licenţa de transport – în copie;
16
P b) copia conformă a licenţei de transport, în original;
9
Ag c) cartea de identitate a vehiculului;
d) documentul doveditor pentru locul de parcare al vehiculului.
Conform reglementărilor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţil
operatorii de transport rutier public români pot desfăşura transport internaţional de mărfuri în
baza:
17
M a) autorizaţiei de transport internaţional având România ca ţară de tranzit sau de destinaţie;
0
b) copiei conforme a licenţei pentru transportul rutier public de mărfuri în trafic internaţional;
c) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu în trafic internaţional însoţită de scrisoare
d) autorizaţia multiplă CEMT.
Copia conformă a licenţei de transport conţine informaţii privind:
M a) întreprinderea şi tipul de transport efectuat
17
P b) operatorul de transport, numărul de înmatriculare al vehiculului şi tipul de transport efectuat;
1
Ag c) operatorul de transport şi numele conducătorului auto;
d) operatorul de transport, , numărul de înmatriculare al vehiculului şi numărul şasiului.
Sunt exceptate de la dobândirea copiei conforme a licenţei de transport:
M a) vehiculele care transporta mărfuri periculoase;
17
P b) vehiculele destinate serviciilor medicale;
2
Ag c) vehiculele cu masa totala maxima autorizata de 4,5 tone;
d) vehiculele care transporta produse perisabile refrigerate.
Un operator de transport, poate utiliza copia conformă a licenţei de transport a altui operator d
M a) nu;
17
P b) da;
3
Ag c) da, în baza unui contract de închiriere;
d) da, cu efectuarea menţiunilor corespunzătoare în foaia de parcurs.
17 M Un operator de transport poate utiliza copia conforma a licenţei de transport a altui operator de
4 P a) da;
Ag b) da, daca respectivii operatori de transport ajung la o înţelegere;
c) da, pentru o perioada de maximum 2 săptămâni;
d) nu.
VII.A.2. Copia conformă a certificatului de transport în cont p
În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu, conducătorul auto trebuie să
control în trafic următorul document:
17 M a) cartea de identitate a vehiculului;
5 Ag b) licenţa de transport, în copie;
c) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu;
d) certificatul de transport în cont propriu.
VII.B. Documentele conducătorului auto
Care dintre următoarele documente trebuie să se afle la bordul vehiculului cu care se efectuea
public de mărfuri:
M
17 a) licenţa de transport;
P
6 b) certificatul de transport;
Ag
c) certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto;
d) avizul de însoţire al mărfurilor
Cu ocazia unui control în trafic, conducătorul auto care efectuează transport rutier public de m
să prezinte:
17 a) certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto;
M
7 b) avizul medical şi psihologic al conducătorului auto;
c) fişa de siguranţă pentru mărfurile transportate;
d) avizul de expediţie al mărfurilor.
Suplimentar faţă de documentul de transport, în cazul transportului rutier public de mărfuri în t
bordul vehiculului trebuie să se mai afle:
17 a) certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto valabil;
M
8 b) certificatul privind încadrarea vehiculului în normele de poluare şi siguranţă rutieră;
c) autorizaţiile de transport marfă;
d) certificatul de inspecţie tehnică.
Suplimentar faţă de documentul de transport, în cazul transportului rutier public de mărfuri gen
naţional, la bordul vehiculului trebuie să se afle:
17 a) fişa de siguranţă;
M
9 b) certificatul de formare profesională ADR;
c) certificatul de agreare ADR;
d) legitimaţia de serviciu valabilă a conducătorului auto.
Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducător auto trebuie să prezinte cu ocazia un
foile de înregistrare (diagramele tahograf) pentru:
M
18 a) săptămâna în curs;
P
0 b) săptămâna în curs şi ultima zi lucrată din săptămâna precedentă;
Ag
c) săptămâna în curs şi ultimele 15 zile anterioare acestei săptămâni;
d) ziua în curs şi ultimele 28 de zile.
Care din următoarele date trebuie să fie menţionate de către conducătorul auto pe foaia de înre
tahograf) la începutul folosirii acesteia:
M
18 a) ora introducerii foii de înregistrare în aparatul tahograf;
P
1 b) viteza maximă care poate fi înregistrată pe foaia de înregistrare;
Ag
c) perioada de conducere din ziua anterioară;
d) kilometrajul afişat pe aparatul tahograf la începutul zilei de muncă.
Care din următoarele date trebuie menţionate de câtre conducătorul auto pe o diagramă tahog
utilizării acesteia:
M
18 a) ora introducerii diagramei în aparat;
P
2 b) timpul de condus din ziua anterioara;
Ag
c) perioada de odihna zilnică;
d) numele si prenumele conducătorului auto.
Înainte de prima cursă a zilei, un şofer trebuie să menţioneze în centrul foii de înregistrare(diag
următoarele date:
M
18 a) localitatea de la care începe să utilizeze diagrama (locul de la care începe efectuarea cursei);
P
3 b) perioada de conducere din ziua anterioară,
Ag
c) durata serviciului din ziua curentă;
d) seria permisului de conducere.
În timpul unei zile de lucru un conducător auto schimbă autovehiculul. Ce obligaţii are privind
tahograf ?
a) introduce o nouă diagramă în aparatul tahograf al celui de-al doilea autovehicul.
M
18 b) foloseşte aceeaşi diagramă tahograf, notând noul număr de înmatriculare lângă cel al primului auto
P
4 c) foloseşte aceeaşi diagramă tahograf, notând în prealabil pe verso numărul de înmatriculare al celui
Ag
şi ora la care a făcut schimbarea.
d) foloseşte aceeaşi diagramă tahograf, notând în prealabil pe verso numărul de înmatriculare al celui
autovehicul, kilometrajul care figurează pe contorul kilometric al noului vehicul şi ora la care a făcut sc
Discurile(diagramele) utilizate la un tahograf trebuie să poată înregistra continuu cel puţin:
M a) 12 ore;
18
P b) 18 ore;
5
Ag c) 24 ore;
d) 48 ore.
Cardul conducătorului auto are o perioadă maximă de valabilitate:
M a) un an;
18
P b) doi ani;
6
Ag c) trei ani;
d) cinci ani.
Cartela conducătorului auto reprezintă:
M a) cartela care conţine date privind şoferul auto;
18
P b) o cartelă magnetică;
7
Ag c) cartela tahografică care identifică conducătorul auto şi permite stocarea datelor privind activitatea a
d) o cartelă care conţine date privind autovehiculul.
Ce obligaţii are conducătorul auto în cazul defectării aparatului tahograf ?
M a) să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;
18
P b) nu are nici o obligaţie, până la terminarea cursei;
8
Ag c) să anunţe persoana desemnată;
d) să continue cursa numai după repararea aparatului tahograf.
VII.C. Documentele vehiculului
18 M În cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule închiriate este necesar:
9 P a) contractul de închiriere să fie la bordul autovehiculului - în copie;
Ag b) contractul de închiriere să fie la bordul autovehiculului - în original sau în copie conformă cu origina
c) contractul de închiriere nu este necesar să fie la bordul autovehiculului;
d) ca vehiculul să deţină copie conformă a licenţei pentru transport public de persoane
În cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule achiziţionate în baza unui contract de
M a) contractul de leasing să fie la bordul autovehiculului - în copie;
19
P b) contractul de leasing să fie la bordul autovehiculului - în original sau în copie conformă cu originalu
0
Ag c) contractul de leasing nu este necesar să fie la bordul autovehiculului;
d) ca vehiculul să deţină copie conformă a licenţei pentru transport public de persoane
In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule închiriate este necesar:
a) contractul de închiriere sa fie la bordul autovehiculului – in copie;
M
19 b) contractul de închiriere sa fie la bordul autovehiculului – in original sau in copie conforma cu origina
P
1 c) contractul de închiriere nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului, se menţionează valabilitate
Ag
parcurs de câtre administratorul firmei;
d) ca autovehiculul să deţină licenţă de execuţie.
In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule achiziţionate în baza unui contract de
a) contractul de leasing sa fie la bordul autovehiculului – in copie;
M
19 b) contractul de leasing sa fie la bordul autovehiculului – in original sau in copie conforma cu originalu
P
2 c) contractul de leasing nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului, se menţionează valabilitatea
Ag
parcurs de câtre administratorul firmei;
d) ca autovehiculul să deţină licenţă de execuţie.
Pentru care vehicule rutiere este necesar certificatul de agreare eliberat de către Registrul Auto
a) vehicule care transportă animale vii;
19
M b) vehicule care transportă mărfuri (deşeuri) periculoase;(bitum în cisternă);
3
c) vehicule care transportă mărfuri agabaritice;
d) vehicule care transportă colete poştale(valori).
Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de înmatriculare
19 M a) sarcina utilă;
4 P b) masa maximă autorizată pe axe;
Ag c) raza de virare;
d) ampatamentul.
M a) masa proprie a autovehiculului;
19
P b) sarcina utilă;
5
Ag c) raza de virare;
d) consola faţă.
M a) ampatamentul;
19
P b) sarcina utilă;
6
Ag c) consola faţă;
d) masa proprie a autovehiculului.
M a) sarcina utilă;
19
P b) consola faţă;
7
Ag c) ampatamentul;
d) masa remorcabilă
19 M Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de înmatriculare
8 P a) masa remorcabilă;
Ag b) ampatamentul;
c) sarcina utilă;
d) raza de virare.
M Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de înmatriculare
P a) sarcina utilă;
19
Ag b) masa maximă autorizată pe axe;
9
c) raza de virare;
d) consola faţă.
VII.D. Documentele de transport ale mărfurilor
În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu în trafic internaţional prin docu
înţelege :
20 a) scrisoarea de transport C.M.R;
M
0 b) avizul de însoţire al mărfurilor;
c) copia conformă a licenţei de transport;
d) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu.
În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu în trafic naţional prin documen
înţelege:
20 a) scrisoare de transport C.M.R.;
M
1 b) avizul de însoţire al mărfurilor;
d) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu.
Conducătorul auto trebuie sa prezinte in caz de control următoarele documente:
a) licenţa de transport – in original;
20
M b) cartea de identitate a vehiculului;
2
c) scrisoarea de transport;
d) copia conforma a licenţei de transport – în copie.
Pentru transportul rutier public de mărfuri în trafic naţional, prin document de transport se înţe
a) licenţa de transport valabilă pentru transportul rutier de mărfuri;
20
M b) scrisoarea de transport C.M.R.;
3
d) autorizaţia de transport marfă prin servicii regulate.
La bordul autovehiculului care efectuează transport rutier public de mărfuri trebuie să se afle:
a) cartea de identitate a vehiculului;
20
M b) licenţa de transport;
4
c) scrisoarea de transport;
d) certificatul de transport.
Scrisoarea de transport se întocmeşte în minim:
a) un exemplar;
20
M b) doua exemplare;
5
c) trei exemplare;
d) patru exemplare.
Scrisoarea de transport prevăzută de Convenţia CMR constituie:
a) proba contractului de transport;
20
M b) dovada efectuării formalităţilor vamale;
6
c) dovada calităţii de operator de transport rutier public;
d) documentul care permite accesul la profesia de transportator.
Scrisoarea de transport trebuie să conţină următoarele date:
a) seria şi numărul copiei conforme a licenţei de transport;
20
M b) valoarea mărfii transportate;
7
c) seria şi numărul licenţei de transport a operatorului de transport;
d) locul şi data întocmirii sale.
Ce trebuie să conţină documentul de transport în cazul transporturilor combinate:
a) numele şi adresa expeditorului şi destinatarului;
20
M b) categoria şi tipul vehiculului rutier folosit;
8
c) traseul ce urmează a fi parcurs, indicându-se orele şi punctele de oprire;
d) măsurile ce urmează a fi luate în caz de accident.
Care din următoarele documente NU trebuie să se afle la bordul autovehiculelor care fac transp
mărfuri:
20 a) certificatul privind încadrarea vehiculului în normele de poluare şi siguranţă rutieră;
M
9 b) certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto valabil;
c) copie legalizată după licenţa de transport;
d) autorizaţia de transport rutier internaţional de mărfuri.
Transporturile de persoane
Ce produse sau obiecte nu se admit la transportul rutier de persoane în salonul autovehicululu
a) genţi confecţionate din fibră de carbon;
21
P b) produse inflamabile;
0
c) telefoane mobile sau aparate electronice;
d) produse alimentare.
În salonul autobuzului pot fi transportate:
a) bagaje de mână;
211 P b) bagaje aşezate pe culoarul de acces;
c) bagaje aşezate pe scaunele libere din salonul autobuzului;
d) bagaje a căror greutate este mai mare de 30 kg.
VII.E. Documentele de transport în transporturile de pe
Operatorii de transport public de persoane au obligaţia să încheie asigurări pentru:
a) calatori si sumele de bani care se afla asupra lor;
21
P b) calatori si bagajele acestora;
2
c) bagajele calatorilor;
d) calatorilor transportaţi.
Unul dintre documentele care trebuie sa se găsească la bordul autovehiculului ce efectuează t
de persoane este:
a) copia conformă a licenţei de transport, în copie;
21
P b) asigurarea pentru persoanele transportate şi bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad î
3
de transport rutier, în copie;
c) avizul medical şi psihologic valabil al conducătorului auto;
d) licenţa de transport în copie.
Transporturile ocazionale (inclusiv turistice) de persoan
VII.E.1. Documentul de transport în transporturile ocazionale (inclusiv
persoane
Transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale în trafic naţional se poate efectua pe ba
a) autorizaţiei eliberate de autoritatea competentă;
21
P b) licenţei de traseu;
4
c) documentului de control;
d) abonamentelor şi legitimaţiilor de călătorie.
În cazul efectuării transportului ocazional de persoane în trafic naţional, la bordul autovehiculu
a) documentul de control;
21
P b) licenţa de execuţie pentru traseu;
5
c) lista persoanelor transportate întocmită, parafată şi barată după ultima persoană înscrisă de către b
d) documentul de control prevăzut în Acordul INTERBUS.
În cazul efectuării transportului ocazional de persoane în state din afara UE (Bucureşti - Istamb
internaţional, la bordul autovehiculului trebuie să existe:
21 a) documentul de control prevăzut în Acordul INTERBUS;
P
6 b) avizul medical şi psihologic al conducătorului auto;
c) licenţa de traseu) în original;
d) documentul doveditor pentru existenţa locului de parcare al vehiculului.
În cazul transportului de persoane prin servicii ocazionale în trafic internaţional neliberalizate,
documente trebuie să fie la bordul autovehiculelor:
21 a) licenţa de traseu însoţită de graficul de circulaţie;
P
7 b) documentul de control INTERBUS;
c) legitimaţiile de serviciu ale persoanelor transportate;
d) autorizaţiile de transport internaţional eliberate în baza acordului INTERBUS.
Foaia de parcurs INTERBUS se utilizează pentru:
a) transportul rutier de persoane ocazional în trafic internaţional între UE şi state care nu sunt în UE d
21 ale acordului INTERBUS;
P
8 b) transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic internaţional,
c) transportul rutier public local de persoane;
d) transportul rutier public de persoane în trafic internaţional, cu condiţia tranzitării teritoriului a cel puţ
Transporturile regulate de persoane
Staţiile utilizate la transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pot fi:
a) capete de traseu, în incinta societăţii;
21
P b) autogări autorizate;
9
c) spaţii amenajate în parcări;
d) oprirea se poate face în staţiile autorizate de ARR.
Unde sunt amplasate capetele de traseu şi staţiile de oprire în tranzit în cazul transportului ruti
prin servicii regulate în trafic internaţional:
22 a) în locurile avizate de Prefecturi;
P
0 b) în locurile avizate de Administraţia Naţională a Drumurilor;
c) în autogări autorizate;
d) acolo unde este posibil astfel încât traficul rutier să nu fie perturbat.
Ce condiţii se impun în cazul efectuării transportului rutier public de persoane prin servicii reg
a) să utilizeze pe timpul executării transportului placa de traseu;
22 b) autovehiculele utilizate să fie dotate cu aparat de taxare;.
P
1 c) autovehiculele utilizate să fie dotate cu sisteme electronice de supraveghere prin satelit;
d) autovehiculele utilizate să aibă asupra lor, pe toată durata transportului, eventuale piese de
schimb necesare.
Ce condiţii sunt impuse pentru efectuare transportului rutier de persoane prin servicii regulate
a) să se efectueze transportul în conformitate cu graficul de circulaţie;
22
P b) să nu permită transportul persoanelor cu bagaje;
2
c) să se oprească în fiecare staţie cel puţin 5 minute;
d) conducătorul auto să efectueze cel puţin 2 ore de odihnă după fiecare cursă.
Care din condiţiile comerciale de mai jos se impun la transportul de persoane prin servicii regu
a) transportul gratuit al copiilor sub 7 ani pentru care nu se solicită loc separat;
22
P b) transportul gratuit al copiilor sub 8 ani pentru care nu se solicită loc separat;
3
c) transportul persoanelor numai în limita numărului de locuri pe scaune înscris în certificatul de înma
d) transportul persoanelor numai în limita numărului de locuri pe scaune înscris în certificatul de clasif
Ce condiţii sunt impuse pentru efectuare transportului rutier public de persoane prin servicii re
a) autovehiculele utilizate să aibă afişat în interiorul salonului tariful de transport pe bază de bilet de că
22
P b) autovehiculele utilizate să fie dotate cu aparat de taxare;.
4
c) autovehiculele utilizate să fie dotate cu sisteme electronice de supraveghere prin satelit;
d) autovehiculele utilizate să aibă asupra lor, pe toată durata transportului, eventuale piese de schimb
Conducătorii auto care efectuează transport rutier public de persoane prin servicii regulate au
a) să emită abonamente de călătorie;
b) să asigure oprirea în toate staţiile prevăzute în grafic pentru urcarea/coborârea persoanelor transpo
22
P acestora;
5
c) să accepte transportul gratuit al copiilor sub 14 ani pentru care nu se solicită loc separat, în cazul tr
trafic naţional;
d) să oprească autovehiculul la orice fel de solicitare.
Care sunt termenele maxime admise, raportate la locaţie, în care operatorul de transport trebui
persoanelor transportate din vehiculele rămase imobilizate pe traseu, pe teritoriului României:
22 a) 2 ore în judeţ, respectiv 5 ore în afara judeţului;
P
6 b) 1 oră în judeţ, respectiv 5 ore în afara judeţului;
c) 3 ore în judeţ, respectiv 5 ore în afara judeţului;
d) depinde de tipul serviciului de transport persoane.
Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele rămase imobilizate pe
a) 3 ore;
22
P b) 4 ore;
7
c) 5 ore;
d) 6 ore.
Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele rămase imobilizate pe
interjudeţean:
22 a) 3 ore;
P
8 b) 4 ore;
c) 5 ore;
d) 6 ore.
VII.E.2. Documentul de transport în transporturile regulate de p
Operatorul de transport are obligaţia să asigure, în cazul transportului de persoane prin servic
bordul autovehiculului a unuia dintre următoarele documente:
22 a) licenţa de traseu - în copie;
P
9 b) caietul de sarcini al licenţei de traseu - în copie;
c) certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto;
d) licenţa de transport - în original.
Licenţa de traseu, este documentul de transport pentru transportul rutier public de persoane p
a) regulate în trafic internaţional;
23
P b) regulate speciale în trafic naţional;
0
c) ocazionale în trafic internaţional;
d) ocazionale în trafic naţional.
Pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic naţional, prin docum
care trebuie să se găsească la bordul vehiculului se înţelege:
23 a) graficul de circulaţie;
P
1 b) copia conformă a licenţei de transport;
c) licenţa de traseu însoţită de graficul de circulaţie;
d) licenţa de traseu.
Un operator de transport poate utiliza licenţa de traseu a altui operator de transport ?
a) da, dacă au ajuns la o înţelegere de efectuare a curselor la paritate;
23
P b) da, dacă au încheiat un contract în acest sens;
2
c) nu, dacă nu a fost preluat şi conducătorul auto;
d) nu.
Graficul de circulaţie anexă al licenţei de traseu cuprinde:
a) viteza de deplasarea a autovehiculului între staţiile publice;
23
P b) orele de plecare şi de sosire;
3
c) numai zilele în care se efectuează transporturile;
d) numai staţiile publice şi distanţele dintre acestea.
Transporturile regulate speciale de persoane
Serviciul regulat special de transport de persoane include:
a) transportul militarilor la locurile de aplicaţii militare;
23
P b) transportul militarilor şi al familiilor acestora între domiciliu şi unitatea militară;
4
c) transportul materialelor necesare aplicaţiilor militare;
d) transportul alimentelor necesare unităţilor militare.
VII.E.3. Documentul de transport în transporturile regulate speciale
Transporturile de persoane în cont propriu
Ce tip de transport desfăşoară o întreprindere care îşi transportă zilnic, cu autobuzul, muncitor
de lucru:
23 a) transportul rutier de persoane prin servicii regulate speciale;
P
5 b) transportul rutier în cont propriu;
c) transportul rutier de persoane prin curse speciale;
d) transportul rutier ocazional de pasageri.
VII.E.4. Documentul de transport în transporturile de persoane în c
VII.F. Documentele pasagerilor
VII.F.1 Documentul pasagerilor în transportul ocazional (inclusiv turist
VII.F.2. Documentul pasagerilor în transportul regulat de per
23 P Pasagerii sunt obligaţii să aibă legitimaţii de serviciu la:
6 a) transportul prin servicii regulate naţionale;
a) transportul prin servicii regulate speciale;
b) transportul prin servicii ocazionale;
c) transportul public de persoane.
VII.F.3. Documentul pasagerilor în transportul regulat special de
VII.F.4. Documentul pasagerilor în transportul de persoane în co
VIII. Acordul C.M.R.
Convenţia CMR se aplică:
a) transporturilor funerare internaţionale;
23
M b) transporturilor efectelor de strămutare;
7
c) transporturilor efectuate pe baza convenţiilor poştale internaţionale;
d) transporturilor de mărfuri perisabile internaţionale.
Transportatorul este răspunzător, conform convenţiei CMR, pentru:
a) avarierea ambalajelor din cauza condiţiilor meteorologice;
23
M b) încărcarea vehiculului sub sarcina utila a acestuia;
8
c) avarierea mărfii din cauza unui viciu propriu al acestuia;
d) pierderea totala sau parţiala a mărfii.
Care sunt răspunderile transportatorului atunci când circulă sub convenţia CMR:
a) să nu consume băuturi alcoolice;
23
M b) să nu piardă total sau parţial sau să nu avarieze marfa de la încărcare până la destinaţie;
9
c) să nu piardă total, marfa de la încărcare până la destinaţie;
d) să nu piardă parţial, marfa de la încărcare până la destinaţie;
Cine este responsabil de pierderea totală sau parţială a mărfurilor sau deteriorarea mărfurilor s
transport ?
24 a) expeditorul;
M
0 b) destinatarul;
c) intermediarul;
d) transportatorul.
Operatorul de transport este răspunzător, conform Convenţiei CMR, pentru:
a) pierderea totala sau parţială a mărfii, produse între momentul primirii si cel al eliberării acesteia;
24
M b) transportul mărfurilor periculoase a căror natură şi caracteristici au fost ţinute ascunse cu intenţie d
1
c) avarierea mărfii din cauza unui viciu propriu al acesteia;
d) provenienţa mărfurilor.
Conducătorul auto este obligat, la primirea mărfii, să verifice:
a) exactitatea menţiunilor din scrisoarea de transport;
24
M b) conţinutul fiecărui colet;
2
c) starea tehnica a vehiculului;
d) daca marfa acoperă 70% din sarcina utila a vehiculului.
Cine are obligaţia să verifice exactitatea menţiunilor din scrisoarea de transport CMR ?
a) expeditorul;
24
M b) destinatarul;
3
c) conducătorul auto;
d) încărcătorul.
IX. Acordul A.T.P.

24 M Acordul european ATP stabileşte reguli privind:
4 a) transportul de mărfuri periculoase în trafic internaţional;
b) transportul de mărfuri agabaritice în trafic internaţional;
c) transportul de pesticide în trafic internaţional;
d) transportul de mărfuri perisabile în trafic internaţional.
X. Transportul rutier internaţional de mărfur

24 Transportul rutier internaţional de mărfuri poate fi executat cu capul de tractor înmatriculat in R
5 semiremorca in străinătate:
a) da;
M
b) nu, întrucât cabotajul e interzis in România;
c) da, dacă vehiculul intră in grupa de clasificare Euro 3;
d) da, daca vehiculul intră in grupa de clasificare Euro 4.
24 Operaţiunea de transport rutier efectuată de către un operator de transport rutier străin cu încă
6 două puncte de încărcarea/descărcare aflate pe teritoriul României se numeşte:
a) sabotaj;
M
b) cabotaj;
c) transport intern;
d) transport internaţional.
X.A. Transportul internaţional de mărfuri în cadrul Uniunii
X.B. Transportul internaţional de mărfuri în care ţara de exp
detinaţia este în afara Uniunii Europene sau transportul între
Uniunii Europene se face prin tranzitarea cel puţin a unei ţări d
Europene (Regimul de transport TIR)
M Documentul care permite reducerea şi simplificarea formalităţilor şi controalelor vamale este d
a) certificat ADR;
24
b) scrisoare de transport;
7
c) factură fiscală;
d) carnet TIR.
24 Operatorul de transport are obligaţia să asigure existenţa la bordul vehiculelor in cazul transpo
8 în trafic internaţional in Turcia:
a) copia conforma a licenţei de transport – in copie;
M
b) licenţa de transport – in original;
c) carnetul TIR;
d) avizul medical si psihologic al conducătorului auto.
M La ce organism se poate adresa conducătorul auto in cazul ruperii unui sigiliu vamal sau al de
parcurs:
24
a) autorităţilor vamale, sau in lipsa acestora, altor autorităţi competente din ţara în care se găseşte;
9
b) autorităţilor vamale din ţara de destinaţie;
c) autorităţilor vamale sau altor autorităţi competente din ţara de plecare;
M În ce condiţii carnetul TIR va putea fi prezentat birourilor vamale de destinaţie ?
a) doar dacă toate birourile de poliţie a frontierei au acceptat carnetul TIR;
25
b) doar dacă toate birourile CNADNR din frontieră au acceptat carnetul TIR;
0
c) doar dacă toate birourile vamale de plecare au acceptat carnetul TIR;
d) doar dacă este completată prima pagină a carnetului TIR.
Mărfurile transportate sub prevederile Convenţiei vamale referitoare la transportul rutier de mă
internaţional sub acoperirea carnetelor TIR sunt supuse controlului vamal:
25 a) da, daca organele vamale considera ca e necesar;
M
1 b) nu;
c) da, cu avizul asociaţiilor garante;
d) întotdeauna.
La ce se referă carnetul TIR:
a) la transportul de marfă internaţional;
25
M b) la transportul de persoane internaţional;
2
c) la transportul de marfă şi persoane internaţional;
d) la transportul de mărfuri periculoase în România.
Până când este valabil carnetul TIR:
a) până în ultima zi de valabilitate stabilită de asociaţia garantă;
25
M b) până la terminarea operaţiunii TIR la biroul de destinaţie;
3
c) până în ultima zi de valabilitate stabilită de Ministerul Transporturilor;
d) până în ultima zi de valabilitate stabilită de societatea de asigurări care a eliberat carnetul.
Un carnet TIR se întocmeşte pentru:
a) fiecare vehicul rutier sau container;
25
M b) un parc de vehicule care tranzitează aceleaşi ţări;
4
c) mai multe containere încărcate în vehicul;
d) un vagon de cale ferată care transportă mai multe vehicule rutiere.
Carnetul TIR poate fi folosit:
a) pentru mai multe călătorii, funcţie de numărul de voleţi;
25
M b) pentru o singură călătorie;
5
c) până la data stabilită de Ministerul Transporturilor;
d) pentru mai multe autovehicule, funcţie de numărul de voleţi.
XI. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească vehiculele

transporturile rutiere de persoane
Ce tipuri de transport de persoane se pot efectua conform O.U.G. nr.109/2005 ?
a) prin servicii regulate ocazionale, rent a car;
25
P b) prin servicii regulate, regulate speciale, ocazionale;
6
c) prin servicii regulate, regulate speciale, ocazionale, rent a car;
d) prin servicii regulate, regulate speciale, ocazionale, in regim taxi.
Care din condiţiile de mai jos trebuie să le îndeplinească autovehiculele de transport persoane
a) să deţină prin dotare instalaţie de încălzire a salonului autovehiculului funcţională;
25
P b) să aibă roată de rezervă anexată într-un suport în interiorul salonului;
7
c) autovehiculele vor fi dotate cu sistem ABS de frânare;
d) să aibă minim 10 locuri pe scaune, inclusiv al conducătorului auto.
Ce condiţii trebuie se impun cu privire la autovehiculele utilizate la transportul rutier de persoa
regulate în trafic interjudeţean (naţional):
25 a) autovehiculele vor fi dotate cu pneuri speciale;
P
8 b) autovehiculele vor fi dotate cu aparate de aer condiţionat;
c) autovehiculele vor fi dotate cu aparat tahograf;
d) autovehiculele vor fi vopsite într-o singură culoare.
Autocarele sunt autovehicule destinate transportului de persoane având minim:
a) mai mult de 17 locuri pe scaune;
25
P b) mau mult de 22 locuri pe scaune;
9
c) minim 30 locuri, inclusiv cel al conducătorului auto;
d) minim 40 locuri, inclusiv cel al conducătorului auto.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate se poate executa cu:
a) autoturisme având o capacitate de 5 locuri;
26
P b) autoturisme având o capacitate de 8+1 locuri;
0
c) autobuze şi microbuze;
d) orice tip de vehicule destinate transportului de persoane.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate poate fi:
a) ocazional sau turistic;
26
P b) în regim de taxi;
1
c) efectuat conform graficului de circulaţie;
d) în regim de rent a car.
Numărul de locuri pe scaune al autobuzelor se regăseşte în:
a) copia conformă a licenţei de transport;
26
P b) licenţa de traseu;
2
c) certificatul de înmatriculare;
Numărul de locuri pe scaune al autobuzelor se regăseşte în:
a) certificatul de clasificare;
26
P b) licenţa de traseu;
3
c) copia conformă a licenţei de transport;;
Ce tipuri de transport rutier de persoane pot efectua vehiculele neclasificate:
a) transport prin serviciu regulate în trafic naţional şi ocazional în trafic internaţional;
26
P b) transport prin servicii regulate în trafic internaţional şi ocazionale în trafic naţional;
4
c) transport de persoane în trafic internaţional şi transport de persoane prin servicii regulate în trafic n
d) transport de persoane în cont propriu în trafic naţional.
Însemnele privind clasificarea autocarului se expun:
a) la loc vizibil în exterior dreapta;
26
P b) la loc vizibil în exterior stânga;
5
c) oriunde nu stânjenesc vizibilitatea conducătorului auto;
d) însemnele trebuie să fie amplasate la bordul autocarului.
În cazul efectuării cărui tip de transport rutier de persoane, dintre cele enumerate mai jos, este
obligativitatea asigurării afişării tarifului de transport pe bază de legitimaţie de călătorie în inte
26 a) servicii regulate în trafic naţional;
P
6 b) servicii regulate în trafic internaţional;
c) servicii regulate speciale în trafic naţional;
d) servicii regulate speciale în trafic internaţional.
26 P Pentru a putea efectua transport public de persoane prin servicii regulate în trafic naţional, mic
7 autobuzele trebuie clasificate pe categorii de confort. Precizaţi care sunt aceste categorii şi ca
confortul maxim:
a) I,II,III - categoria a III a de confort maxim;
b) I,II,III,IV - categoria a I a de confort maxim;
c) I,II,III,IV - categoria a IV a de confort maxim;
d) I,II,III,IV,V - categoria a V a de confort maxim;
Pentru a putea efectua transport public de persoane prin servicii regulate în trafic naţional, mic
autobuzele trebuie clasificate pe categorii de confort. Precizaţi care este perioada de valabilita
clasificare şi cu cât timp înainte de expirare trebuie solicitată prelungirea acestuia:
26
P a) 2 ani - cu 60 de zile;
8
b) 5 ani - cu 30 de zile;
c) 1 an - cu 30 de zile;
d) 3 ani - cu 45 de zile.
Conform O.M.T. - M.T. nr.254/85/1996, în funcţie de gradul de confort şi siguranţă,autovehiculel
transportului public de persoane cu mai mult de 8+1 locuri pe scaune, se clasifică pe stele. Pre
clasele de confort şi care dintre ele defineşte confortul maxim:
26
P a) * , ** , *** - clasa de confort maxim este ***;
9
b) * , ** , *** , **** - clasa de confort maxim este *;
c) * ,** , *** , **** - clasa de confort maxim este ****;
d) * , ** , *** , **** , ***** - clasa de confort maxim este *.
Autocarele de scurtă distanţă, care efectuează transport internaţional, sunt autocare destinate
de persoane pe o distanţă maximă de:
27 a) 500 km pe sens;
P
0 b) 1000 km pe sens;
c) 1500 km pe sens;
d) 2500 km pe sens.
Autocarele de medie distanţă, care efectuează transport internaţional, sunt autocare destinate
persoane pe o distanţă maximă de:
P
c) 1500 km pe sens;
d) 2500 km pe sens.
Autocarele de lungă distanţă, care efectuează transport internaţional, sunt autocare destinate
persoane pe o distanţă maximă de:
P
c) fără limită de distanţă;
d) 2500 km pe sens.
Transportul public de persoane prin servicii ocazionale în trafic internaţional poate fi efectuat c
categoria a II-a pe distanţă de cel mult:
P
c) 1500 km pe sens;
d) 2500 km pe sens.
Transportul cu autobuze clasificate categoria a III-a poate fi efectuat până la maximum:
a) 500 km pe sens;
27
P b) 1000 km pe sens;
4
c) 1500 km pe sens;
d) 2500 km pe sens.
XII. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească condu
autovehicule angajaţi în transportul de persoa
Conducătorii auto utilizaţi la transportul rutier public de persoane pe trasee a căror lungime de
să aibă vârsta minimă de:
a) 18 ani;
27
P b) 21 ani şi să deţină un atestat profesional care să confirme că a absolvit un curs de
5
calificare pentru conducătorii de vehicule utilizate transportului rutier public de persoane;
c) 23 ani şi să fi urmat cursurile unei şcoli postliceale;
d) 25 ani.
XIII. Produsele şi obiectele interzise în transportul de

XIV. Acordul A.D.R.
Acordul european referitor la transportul rutier în trafic internaţional al mărfurilor periculoase (
reglementări privind:
27 a) efectuarea unui transport rutier în trafic intenţional de mărfuri perisabile;
M
6 b) efectuarea unui transport rutier în trafic intenţional de mărfuri agabaritice;
c) efectuarea unui transport rutier în trafic intenţional de mărfuri şi deşeuri periculoase;
d) efectuarea unui transport rutier în trafic intenţional de mărfuri generale.
Un conducător auto poate efectua transporturi de mărfuri periculoase dacă:
a) are vârsta peste 21 ani;
27
M b) deţine certificat profesional pentru transport de mărfuri generale;
7
c) deţine certificat profesional pentru transport de mărfuri periculoase;
d) autovehiculul are inspecţia tehnică periodică în termen de valabilitate.
XV. Transportul de animale vii

Ce condiţii sunt impuse vehiculelor utilizate la transportul rutier de animale vii ?
a) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie sa fie in proprietatea operatorului de transport;
27
M b) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie sa fie amenajate special în acest scop;
8
c) operatorii de transport să fie specializaţi numai în efectuarea acestui tip de transport;
d) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie să aibă masa maximă autorizată mai mare de 7
XVI. Ancorarea (arimarea) mărfii

Obligaţia de a respecta regulile privind încărcarea, repartizarea încărcăturii, asigurarea şi fixare
transportate revine:
27 a) expeditorului;
M
9 b) destinatarului;
c) încărcătorului;
d) conducătorului auto.
Repartizarea corectă a greutăţii pe osii este obligaţia:
a) încărcătorului;
28
M b) expeditorului;
0
c) conducătorului auto;
d) destinatarului.
Arimarea mărfurilor este obligaţia:
a) conducătorului auto;
28
M b) expeditorului;
1
c) persoanei desemnate să conducă activitatea de transport rutier;
d) consilierului de siguranţă.
Influenţează masa încărcăturii distanţa de frânare ?
a) nu;
28
M b) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţa de frânare este mai mică deoarece creşte aderenţa;
2
c) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţa de frânare este mai mare;
d) depinde de pneurile cu care este echipat vehiculul.
Influenţează masa autovehiculului distanţa de frânare ?
a) nu, în cazul conducătorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor;
28
M b) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţa de frânare este mai mică deoarece creşte aderenţa şi
3
c) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţa de frânare este mai mare;
d) depinde de experienţa conducătorului auto.
La încărcarea mărfurilor conducătorul auto va lua măsuri pentru:
a) asigurarea securităţii mărfurilor;
28
M b) asigurarea unor spatii suficient de mari intre pachete, colete, container, etc.;
4
c) ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in spate;
d) ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in faţă.
Prin care din metodele enunţate mai jos se poate reduce timpul de staţionare la încărcare-desc
a) mecanizarea operaţiunilor de încărcare-descărcare;
28
M b) sporirea vitezei de circulaţie;
5
c) supraîncărcarea autovehiculelor;
d) eliminarea timpilor de mers în gol.
Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influenţează în mod d
a) forţei de tracţiune la roţile motrice;
28
M b) poziţiei centrului de greutate al autovehiculului;
6
c) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare;
d) condiţiilor de confort şi de siguranţă a deplasării.
28
M b) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare;
7
c) presiunilor în pneuri;
d) ţinutei de drum a autovehiculului.
Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant:
a) distanţa de frânare necesară opririi autovehiculului în condiţii de siguranţă;
28
M b) confortul şi siguranţa deplasării;
8
c) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului;
d) maniabilitatea autovehiculului.
a) confortul şi siguranţa deplasării;
28
M b) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului;
9
c) inerţia autovehiculului;
29 M Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant:
a) inerţia autovehiculului;
b) confortul şi siguranţa deplasării;
0
29
M b) consumul de combustibil;
1
29
2
c) consumul de combustibil;
29
3
c) maniabilitatea autovehiculului;
d) distanţa de frânare necesară opririi autovehiculului în condiţii de siguranţă.
Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehiculul peste ma
admisă/numărul de locuri admis ?
29 a) se modifica ţinuta de drum şi comportamentul autovehiculului în viraje;
M
4 b) obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic;
c) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor;
d) supraîncărcarea nu afectează siguranţa şi confortul deplasării.
29 a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic;
M
5 b) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor;
c) creşte distanţa de frânare;
d) supraîncărcarea nu afectează siguranţa şi confortul deplasării.
Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă ?
a) riscuri determinate de acvaplanarea inevitabilă;
29 b) riscuri determinate de blocarea diferenţialului;
M
6 c) în condiţiile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr-o manevrare corespunzătoa
elimina toate riscurile specifice abordării virajelor;
d) riscuri legate de răsturnarea vehiculului.
Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă ?
a) riscuri determinate de acvaplanarea inevitabilă;
29 b) riscuri legate de derapajul vehiculului;
M
7 c) riscuri determinate de blocarea diferenţialului;
d) în condiţiile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr-o manevrare corespunzătoa
elimina toate riscurile specifice abordării virajelor.
29 M La abordarea cărui sector de drum, dintre cele enumerate, apare riscul răsturnării ?
8 a) rampă;
b) pantă;
c) viraj;
d) palier.
În curbă sau în viraj, forţa centrifugă tinde să:
a) menţină deplasarea rectilinie a autovehiculului;
29
M b) deplasează pasagerii înspre partea din faţă a autovehiculului;
9
c) alinieze vehiculul pe traiectorie circulară;
d) mărească viteza de deplasare a autovehiculului.
La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atunci când:
a) forţa centrifugă este inferioară aderenţei;
30
M b) forţa de tracţiune este inferioară aderenţei;
0
c) forţa de tracţiune este superioară aderenţei;
d) forţa centrifugă este superioară aderenţei.
În curbă, pericolul răsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:
a) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mare în raport cu solul;
30
M b) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mică în raport cu solul;
1
c) mişcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale;
d) forţa centrifugă este inferioară aderenţei.
30
M b) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mică în raport cu solul;
2
c) forţa centrifugă este inferioară aderenţei;
d) mişcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale.
XVII. Acordul A.E.T.R.

M Acordul european AETR stabileşte reglementări privind:
P a) efectuarea unui transport de mărfuri perisabile în trafic internaţional;
30
Ag b) efectuarea unui transport de mărfuri periculoase în trafic internaţional;
3
c) efectuarea unui transport de mărfuri agabaritice în trafic internaţional;
d) activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere.
Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutier
internaţional(AETR), se referă la:
M
30 a) condiţii speciale pentru conducătorii auto care efectuează transporturi de mărfuri periculoase;
P
4 b) conducătorii auto care efectuează transporturi rutiere de mărfuri perisabile;
Ag
c) timpul de conducere a vehiculului (perioada de conducere) şi timpul de repaus (perioada de repaus
d) formalităţile vamale în cazul transporturilor rutiere în trafic internaţional.
Reglementările în vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihn
auto, nu se aplică conducătorilor auto care efectuează transporturi rutiere cu:
a) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea a rem
semiremorcilor, nu depăşeşte 4.5 tone;
M b) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea a rem
30
P semiremorcilor, nu depăşeşte 6 tone;
5
Ag c) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea a rem
semiremorcilor, nu depăşeşte 7.5 tone;
d) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea a rem
semiremorcilor, nu depăşeşte 3.5 tone şi vehiculelor destinate transportului rutier de persoane având
scaune, inclusiv locul conducătorului auto.
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se aplică:
M a) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 17 locuri, inclusiv locul conducă
30
P b) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale;
6
Ag c) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale;
d) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 9 locuri, inclusiv locul conducăto
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se aplică:
M a) autovehiculelor care efectuează transport de persoane prin servicii regulate la care parcursul liniei
30
P b) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 10 locuri, inclusiv conducătorul
7
Ag c) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale;
d) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale.
Conducătorul auto poate să se abată de la prevederile în vigoare privind stabilirea perioadelor
perioadelor de odihnă:
M
30 a) nu;
P
8 b) da;
Ag
c) da, dacă este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau încărcăturii acestuia
d) da, la orice solicitare a persoanelor transportate.
XVII.A. Săptămâna de lucru a conducătorului de autov
Săptămâna de lucru conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de condu
de odihnă ale conducătorilor auto este definită astfel:
M
30 a) orice perioada de timp având 7 zile consecutive in care conducătorul auto îşi desfăşoară activitatea
P
9 b) orice săptămână care începe duminica la 0000 şi ţine până luni la 0000;
Ag
c) orice perioadă de timp având 7 zile în care conducătorul auto nu poate avea mai mult de 5 perioade
d) orice perioadă cuprinsă între ora 0000 a zilei de luni şi ora 2400 a zilei de duminică.
XVII.A.1. Timpii de conducere ai conducătorului de autove
Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 durata totală de conducere pentru 2 săptămâni con
depăşească:
M
31 a) 80 ore;
P
0 b) 86 ore;
Ag
c) 90 ore;
d) 112 ore.
Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.561/2006 un conducă
conducă în două săptămâni consecutive mai mult de:
M
a) 90 ore;
311 P
b) 92 ore;
Ag
c) 96 ore;
d) 120 ore.
Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006 durata de c
ore poate fi extinsă la 10 ore?
M
31 a) o data pe săptămână;
P
2 b) de doua ori pe săptămână;
Ag
c) de trei ori pe săptămână;
d) niciodată.
31 M Conform Regulamentului CE nr. 561/2006 durata zilnică de conducere maximă este de:
3 P a) 9 ore; poate fi prelungită la 10 ore de două ori pe săptămână;
Ag b) 9 ore; poate fi prelungită la 10 ore de trei ori pe săptămână;
c) 9 ore; poate fi prelungită la 11 ore de două ori pe săptămână;
d) 9 ore; poate fi prelungită la 11 ore de trei ori pe săptămână.
Conform Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006, durata de co
nu trebuie să depăşească:
M
31 a) 45 de ore;
P
4 b) 54 de ore;
Ag
c) 56 ore;
d) 60 ore.
M În două săptămâni consecutive conducătorul auto poate să muncească:
P a) 12 perioade de conducere în total şi maximum 90 ore;
31
Ag b) 12 perioade de conducere în total şi minimum 90 ore;
5
c) 10 perioade de conducere în total şi maxim 112 ore;
d) 10 perioade de conducere în total şi maxim 90 ore.
Ce trebuie să facă un conducător auto care a condus 9 ore într-o zi şi intenţionează să mai con
a) conform prevederilor legale, acest lucru nu este posibil;
M b) conducătorul auto trebuie să ia o pauză de minim 45 minute şi să mai conducă 1 oră, dacă în săptă
31
P extins cel mult odată timpul zilnic de conducere la 10 ore;
6
Ag c) conducătorul auto trebuie să ia un repaus zilnic de minim 9 ore, înainte de reluarea lucrului;
d) poate să conducă în continuare dacă în săptămâna respectivă a mai extins doar de două ori timpul
10 ore.
XVII.A.2. Pauzele conducătorului de autovehicul
M După patru ore şi jumătate de conducere, conducătorul auto trebuie să facă o pauză:
P a) da;
31
Ag b) nu, poate să mai conducă;
7
c) 45 minute;
d) 30 minute.
Care dintre următoarele variante satisfac cerinţele Regulamentului (CE) nr. 561/2006 privind înl
de minute a conducătorului auto prin pauze separate:
M
31 a) 15 min. +15 min. + 15 min.;
P
8 b) 20 min. + 25 min.;
Ag
c) 30 min. + 15 min.;
d) 15 min. + 30 min.
M Potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi înlocuită cu:
P a) trei pauze de cel puţin 15 minute;
31
Ag b) o pauză de cel puţin 15 minute şi o alta de cel puţin 30 de minute;
9
c) o pauză de cel puţin 20 de minute şi alta de cel puţin 25 de minute;
d) o pauză de cel puţin 30 de minute şi alta de cel puţin 15 minute.
XVII.A.3. Repausul zilnic al conducătorului de autovehic
M Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnic redus pentru conducătorii a
P a) minim 8 ore dar mai mic de 10 ore;
32
Ag b) minim 8 ore dar mai mic 11 ore;
0
c) minim 9 ore dar mai mic de 11 ore;
d) minim 9 ore dar mai mic de 12 ore.
32 M Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnică normal poate fi redus astfe
1 P a) de cel mult 4 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;
b) de cel mult 3 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;
Ag c) de cel mult 2 ori între doi timpi de odihnă săptămânali;
d) o dată pe săptămână.
În săptămâna curentă aveţi 3 zile în care perioada de odihnă a fost de 9 ore. Câte ore trebuie de
luaţi în compensare şi în ce perioadă de timp ?
M
32 a) nu se compensează;
P
2 b) 6 ore până la sfârşitul săptămânii următoare;
Ag
c) 6 ore până la sfârşitul celei de a doua săptămâni;
d) 6 ore până la sfârşitul celei de treia săptămâni.
Timpul de odihnă zilnic se poate lua intr-un autovehicul ?
M a) nu;
32
P b) da, dacă este condus de celălalt membru al echipajului şi cabina este dotată cu pat de dormit;
3
Ag c) da, dacă acesta este staţionat şi echipat cu pat de dormit;
d) da, daca acesta a fost descărcat.
În cazul unui echipaj dublu, în timp ce vehiculul se află în mers, cel de-al doilea conducător au
volan poate să-şi efectueze odihna zilnică ?
M
32 a) da, dacă autovehiculul este echipat cu pat de dormit;
P
4 b) nu, autovehiculul trebuie să fie oprit;
Ag
c) nu, se consideră timp de conducere;
d) da, dacă odihna este de minim 9 ore consecutive.
Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnic normal este de cel puţin:
M a) 9 ore consecutive;
32
P b) 10 ore consecutive;
5
Ag c) 11 ore consecutive;
d) 12 ore consecutive.
În fiecare perioadă de 24 de ore de la sfârşitul ultimul timp de odihnă zilnic sau săptămânal, co
beneficiază de un timp de odihnă zilnic normal de cel puţin:
M
32 a) 9 ore consecutive;
P
6 b) 10 ore consecutive;
Ag
c) 11 ore consecutive;
d) 12 ore consecutive.
Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006, în cazul co
autovehiculului în echipaj de 2 conducători auto, timpul zilnic de odihnă este de:
M
32 a) minim 8 ore în 24 de ore;
P
7 b) minim 8 ore în 30 de ore;
Ag
c) minim 9 ore în 24 de ore;
d) minim 9 ore în 30 de ore.
Timpul de odihnă zilnic normal poate fi luat în perioade separate. Care dintre următoarele varia
prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006:
M
32 a) 9 ore + 3 ore;
P
8 b) 3 ore + 9 ore;
Ag
c) 4 ore + 8 ore;
d) 8 ore + 4 ore.
32 M Timpul de odihnă zilnic normal poate fi luat în perioade separate. Care dintre următoarele varia
9 P prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006:
Ag a) 8 ore + 3 ore + 1 oră;
b) 8 ore + 2 ore + 2 oră;
c) 3 ore + 9 ore;
d) 4 ore + 8 ore.
Perioada zilnică de odihnă se poate lua în 2 sau 3 perioade separate ?
M a) da;
33
P b) nu;
0
Ag c) da, cu condiţia ca una dintre ele să fie de cel puţin 8 ore;
d) da, cu condiţia ca una dintre ele să fie de cel puţin 9 ore.
M Conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelo
P conducătorului auto, timpul zilnic de odihnă normal se poate efectua în perioade separate a că
Ag trebuie să fie de minim:
33
a) 13 ore;
1
b) 12,5 ore;
c) 12 ore;
d) 11 ore.
Perioada de odihnă zilnică de 11 ore ori de minim 9 ore poate fi întreruptă:
M a) în doua sau trei perioade separate;
33
P b) în intervale de minim 6 ore şi respectiv 5 ore;
2
Ag c) în intervale echilibrate ca durată;
d) numai în cazul în care autovehiculul este transportat pe un feribot sau tren.
XVII.A.4. Repausul săptămânal al conducătorului de autove
Perioada săptămânală de odihnă a conducătorului auto:
M a) începe de fiecare dată în aceiaşi zi a săptămânii;
33
P b) urmează după 6 perioade zilnice de conducere consecutive;
3
Ag c) nu este necesară dacă nu a fost atins numărul maxim săptămânal de ore de conducere nu a fost de
d) are două zile.
33 Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006, timpul de
4 normal este de:
M
a) 24 de ore;
P
b) 36 de ore;
Ag
c) 40 de ore;
d) 45 de ore.
33 Perioada săptămânală de odihnă a unui conducător auto poate fi redusă la mai puţin de 45 de o
5 compensată ulterior. Aceasta nu poate însă să fie redusă la mai puţin de:
M
a) 36 ore;
P
b) 24 ore;
Ag
c) 30 ore;
d) 12 ore.
33 Perioada de odihnă săptămânală redusă este de minimum de 24 de ore, dar mai puţin de 45 de
6 compensată printr-o perioadă de odihnă luată până la sfârşitul:
M
a) săptămânii următoare;
P
b) celei de-a doua săptămâni care urmează;
Ag
c) celei de-a treia săptămâni care urmează;
d) celei de-a patra săptămâni care urmează.
33 M Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală redusă la 3
odihnă trebuie luate în compensare şi în ce interval de timp ?
a) 12 ore până la sfârşitul săptămânii următoare;
P
7 b) 15 ore până sfârşitul următoarelor trei săptămâni;
Ag
c) 21 de ore până sfârşitul următoarelor trei săptămâni;
d) 24 de ore până sfârşitul următoarelor patru săptămâni.
Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală redusă la 2
odihnă trebuie luate în compensare şi în ce interval de timp ?
M
33 a)12 ore până la sfârşitul săptămânii următoare;
P
8 b)12 ore până sfârşitul următoarelor trei săptămâni;
Ag
c) 21 de ore până sfârşitul următoarelor trei săptămâni;
d) 24 de ore până sfârşitul următoarelor patru săptămâni.
XVIII. Sancţiunile prevăzute în transporturile rutiere co

109/2005
Pentru care din următoarele abateri se suspendă copia conformă a licenţei de transport:
a) când se constată că operatorul de transport rutier a furnizat documente conţinând informaţii eronate
M eliberării licenţei de transport;
33
P b) când se constată că operatorul de transport rutier nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza
9
Ag transport;
c) sustragerea de la efectuarea controlului în trafic rutier;
d) lipsa tahografului e la bordul vehiculului.
Care din următoarele fapte constituie contravenţie conform OUG nr.109/2005, aprobată prin Le
a) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu deţin categoria de permis de cond
tipului de transport efectuat;
M
34 b) efectuarea transportului rutier de către conducători auto în stare de ebrietate;
P
0 c) efectuarea transportului rutier de către conducători auto fără existenţa la bordul vehiculului a certific
Ag
profesională;
d) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu deţin echipamentul necesar acordă
de accident.
a) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto cu con
M
34 perioadă determinată;
P
1 b) neoprirea în trafic la semnalul regulamentar al poliţiei;
Ag
c) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto fără a
d) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto fără a
a) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto cu con
M perioadă determinată;
34
P b) neoprirea în trafic la semnalul regulamentar al poliţiei;
2
Ag c) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto care n
sau D la transportul de persoane;
d) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor conducători auto fără a
34 M Care din următoarele fapte constituie contravenţie conform OUG nr.109/2005, aprobată prin Le
3 P a) efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate cu legitimaţii de călătorie ne
Ag b) călătoria cu legitimaţie de călătorie valabilă la transportul rutier public de persoane prin servicii regu
c) efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate fără a emite legitimaţii de că
d) efectuarea transportului rutier în cont propriu de persoane prin servicii regulate cu legitimaţii de călă
Care din următoarele fapte constituie contravenţie conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernul
aprobată prin Legea nr. 102/2006 ?
a) efectuarea transportului de persoane prin servicii ocazionale fără existenţa graficului de circulaţie la
34 P
b) efectuarea transportului de persoane în cont propriu fără existenţa la bordul vehiculului a graficului
4
c) efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii regulate speciale fără a emite legitimaţii de
d) efectuarea transportului rutier fără existenţa la bordul vehiculului a dovezii angajării conducătorului
întreprindere în cazul în care vehiculul este deţinut în baza unui contract de leasing sau de închiriere.
a) efectuarea transportului rutier cu un vehicul pentru care s-a dispus măsura imobilizării pentru neres
M
34 legale care impun imobilizarea vehiculului;
P
5 b) călătoria cu legitimaţie de călătorie valabilă laG transportul rutier public de persoane prin servicii re
Ag
c) efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate cu legitimaţii de călătorie;
d) efectuarea transportului rutier în cont propriu de persoane prin servicii regulate cu legitimaţii de călă
a) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu deţin categoria de permis de cond
M
34 tipului de transport efectuat;
P
6 b) efectuarea transportului rutier de către conducători auto în stare de ebrietate;
Ag
c) sustragerea de la efectuarea controlului în traficul rutier;
d) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu deţin echipamentul necesar acord
de accident.
Pentru care dintre următoarele abateri se suspendă copia conformă a licenţei de transport:
a) când se constată că operatorul de transport rutier a furnizat documente conţinând informaţii eronate
M eliberării licenţei de transport;
34
P b) când se constată că operatorul de transport rutier nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza
7
Ag transport;
c) sustragerea de la efectuarea controlului în trafic rutier;
d) lipsa tahografului de la bordul vehiculului.
M a) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu au efectuat instructajul de protecţia
34
P b) nerespectarea timpilor de conducere;
8
Ag c) efectuarea transportului rutier fără existenţa la bordul vehiculului a dovezii dreptului de deţinere a v
vehiculele deţinute în baza unui contract de închiriere sau de leasing;
aprobată prin Legea nr. 102/2006
M
34 a) utilizarea unui aparat tahograf neverificat;
P
9 b) efectuarea transportului rutier fără existenţa la bordul vehiculului a documentului de transport;
Ag
c) acordarea de prime conducătorilor auto în funcţie de distanţa parcursă.
d) utilizarea de conducători auto care au permisul de conducere expirat.
35 M Care din următoarele fapte constituie contravenţie conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernul
0 P aprobată prin Legea nr. 102/2006 ?
Ag a) efectuarea transportului rutier fără existenţa la bordul vehiculului a certificatului de clasificare;
b) nerespectarea perioadei zilnice de odihnă;
c) utilizarea de conducători auto cetăţeni străini;
d) efectuarea transportului rutier fără existenţa la bordul vehiculului a copiei conforme a licenţei de tra
M Care din următoarele fapte constituie contravenţie conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernul
P aprobată prin Legea nr. 102/2006 ?
Ag a) efectuarea transportului rutier cu un autovehicul cu adeverinţă de circulaţie provizorie expirată;
35
b) efectuarea transportului de persoane în cont propriu cu autovehicule neclasificate;
1
c) efectuarea transportului de persoane fără existenţa la bordul vehiculului a certificatului privind încad
în normele de poluare şi siguranţă rutieră;
d) efectuarea transportului rutier fără existenţa la bordul a copiei conforme a certificatului de transport
a) efectuarea transportul rutier de persoane pe un traseu interjudeţean al mai multor persoane decât n
35
P scaune înscris în certificatul de clasificare pe stele sau categorii;
2
b) neutilizarea cartelei tahograf de către conducătorul auto;
c) efectuarea transportului rutier public de persoane fără existenţa certificatului de înmatriculare la bor
d) utilizarea de conducători auto care nu sunt cetăţeni ai unui stat membru UE.
Măsura de imobilizare a unui vehicul în trafic se va aplica de către inspectorii de trafic în următ
a) utilizarea de către operatorul de transport rutier a unor conducători auto fără drept de muncă în Rom
M
35 b) nerespectarea prevederilor legale în vigoare privind perioadele de conducere şi perioadele de odih
P
3 auto;
Ag
c) utilizarea de către întreprindere a unor conducători auto fără drept de muncă în România;
XIX. Obligaţiile, interdicţiile şi sancţiunile prevăzute în leg

M Un conducător auto poate efectua transporturi de mărfuri periculoase dacă:
a) are vârsta peste 21 ani;
35
b) deţine certificat profesional pentru transport de mărfuri generale;
4
c) deţine certificat profesional pentru transport de mărfuri periculoase;
d) autovehiculul are inspecţia tehnică periodică în termen de valabilitate.
35 Imobilizarea unui vehicul se dispune în cazul săvârşirii de către conducătorul acestuia a unei d
5 fapte:
M
a) conducerea unui vehicul despre care există date sau informaţii că face obiectul unei fapte de natură
P
b) neprezentarea copiei conforme a licenţei de transport;
Ag
c) conducerea unui vehicul înmatriculat în altă ţară;
d) nu respectă timpii de conducere şi de odihnă prevăzuţi de lege.
35 Ce condiţii trebuie îndeplinite de vehiculele utilizate la transportul rutier de mărfuri generale ?
6 a) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie să fie în proprietatea operatorului de transport;
b) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie să fie înmatriculate definitiv in România;
M
c) vehiculele trebuie să se încadreze în normele legale de siguranţă si securitate ce se regăsesc in re
transporturile rutiere;
d) vehiculele trebuie să fie prevăzute cu sistem de frânare ABS.
35 M Pentru a conduce un vehicul articulat (ansamblu format dintr-un autovehicul trăgător şi o remo
7 Ag având o greutate maximă autorizată mai mare de 7.5 tone, un conducător auto are nevoie de:
a) permis de conducere categoria C;
b) permis de conducere categoria C+E;
c) permis de conducere categoria B;
d) permis de conducere categoria A;
M Cui trebuie să acordaţi prioritate de trecere într-o intersecţie cu sens giratoriu ?
P a) vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
35
Ag b) vehiculelor care vin din partea dreaptă;
8
c) tuturor vehiculelor care pătrund în intersecţia respectivă;
d) circulând pe drumul cu prioritate aveţi prioritate.
În care din următoarele situaţii se suspendă exercitarea dreptului de a conduce autovehicule p
a) depăşirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care cir
M din care face parte autovehiculul condus;
35
P b) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care cir
9
Ag din care face parte autovehiculul condus;
c) conducerea autovehiculului fără diagrama tahograf;
d) lăsarea liberă a volanului în timpul mersului.
În care din următoarele situaţii se dispune măsura anulării permisului de conducere ?
a) dacă titularului permisului de conducere i s-a aplicat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă
M
36 complementară a interzicerii exercitării profesiei sau ocupaţiei de conducător de vehicule;
P
0 b) pentru conducerea sub influenţa alcoolului dacă fapta nu constituie infracţiune;
Ag
c) pentru nerespectarea prevederilor legale privind depăşirea;
d) pentru nesemnalizarea schimbării direcţiei de mers.
M Este permisă circulaţia cu un autovehicul avariat în urma unei coliziuni uşoare ?
P a) da, dacă deţine autorizaţie eliberată de poliţie, dar nu mai mult de 60 de zile de la data producerii a
36
Ag b) da, până când posesorul are posibilitatea să-l repare;
1
c) da, dacă deţine autorizaţie eliberată de poliţie, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii a
d) da, dar numai până la primul service auto.
Cum se semnalizează trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere sau semibariere ?
a) numai cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau
M „Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere”;
36
P b) numai cu indicatorul „Oprire”;
2
Ag c) cu indicatoare de avertizare „Trecerea la nivel cu o cale ferată fără bariere”;
d) cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau „Trecerea la niv
fără bariere” însoţite de indicatorul „Oprire”.
Care din condiţiile de mai jos se impun pentru executarea transportului de persoane:
a) să nu circule cu uşile deschise sau cu pasageri pe scara autobuzului;
36
P b) să se asigure urcarea şi coborârea bagajelor, inclusiv în salonul autobuzului;
3
c) să se oprească pentru urcarea sau coborârea pasagerilor, la cererea expresă a acestora;
d) sistem de frânare ABS şi centuri de siguranţă pentru fiecare pasager.
Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotările minime ale autovehiculelor, au termen
limitate şi precizate ca atare, ceea ce atrage după sine obligativitatea înlocuirii sau refacerii pe
M
36 a) triunghiuri reflectorizante;
P
4 b) lanţuri antiderapante;
Ag
c) set de becuri de rezervă;
d) trusa medicală de prim-ajutor.
36 M Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotările minime ale autovehiculelor, au termen
5 P limitate şi precizate ca atare, ceea ce atrage după sine obligativitatea înlocuirii sau refacerii pe
Ag a) trusa de chei;
b) roata de rezervă;
c) stingătoare de incendiu;
d) triunghiuri reflectorizante.
XX. Accidentul de circulaţie

Cele mai multe accidente de circulaţie au drept cauză:
M a) defecţiunile tehnice;
36
P b) infrastructura;
6
Ag c) condiţiile meteorologice nefavorabile;
d) erorilor umane.
Accidentele de circulaţie în care un autovehicul intră în coliziune cu cel care circulă în faţă au d
M a) neatenţia;
36
P b) pierderea aderenţei;
7
Ag c) distanţă de siguranţă insuficientă;
d) neadaptarea vitezei.
Suplimentar faţă de costurile directe ale unui accident de circulaţie, acesta conduce la costuri
M a) timpul pierdut;
36
P b) imobilizarea vehiculului;
8
Ag c) prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;
d) toate variantele de mai sus.
Este permisă circulaţia cu un autovehicul avariat în urma unei coliziuni uşoare:
M a) da, dacă deţine autorizaţie eliberată de poliţie, dar nu mai mult de 60 de zile de la data producerii a
36
P b) da, până când posesorul are posibilitatea să-l repare;
9
Ag c) da, dacă deţine autorizaţie eliberată de poliţie, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii a
d) da, dar numai până la primul service auto.
XXI. Primul ajutor

Ordinea în intervenţie pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai multe lez
M a) imobilizarea fracturilor, degajarea căilor respiratorii şi oprirea hemoragiilor;
37
P b) oprirea hemoragiilor, degajarea căilor respiratorii şi imobilizarea fracturilor;
0
Ag c) degajarea căilor respiratorii, oprirea hemoragiilor şi imobilizarea fracturilor;
d) alertarea autorităţilor, oprirea hemoragiilor, degajarea căilor respiratorii şi imobilizarea fracturilor.
Înainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulaţie, trebuie să vă convinge
M a) că funcţiile respiratorie şi circulatorie sunt asigurate;
37
P b) că autovehiculul cu care urmează să se efectueze transportul asigură confortul necesar;
1
Ag c) că victima va fi asistată pe timpul deplasării de o persoană competentă;
d) că au fost conservate probele de la locul accidentului.
În ce fel trebuie aşezat într-un mijloc de transport un rănit care prezintă leziuni ale coloanei ver
M a) culcat pe o parte ;
37
P b) în poziţie şezând ;
2
Ag c) este indicat să nu fie mişcat până la sosirea salvării ;
d) pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o poziţia orizontală a corpului.
37 M Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lângă garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puter
3 P unui accident de circulaţie ?
Ag a) modul cum s-a manifestat hemoragia;
b) ora şi minutul când s-a aplicat garoul;
c) numele, prenumele şi posibilităţile de contactare a celui, care a aplicat garoul.
d) grupa sanguină a victimei.
Urgenţele în cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau III. Care este semnificaţia ac
ordinea I, II şi II:
M
37 a) accidentaţi în stare de comă sau de şoc, accidentaţi cu hemoragii, accidentaţi cu fracturi;
P
4 b) accidentaţi în stare de comă sau de şoc, accidentaţi cu fracturi, accidentaţi cu hemoragii;
Ag
c) accidentaţi în stare de comă sau de şoc, accidentaţi cu fracturi sau hemoragii, accidentaţi cu vătăm
d) accidentaţi cu vătămări corporale severe, accidentaţi cu vătămări corporale grave, accidentaţi cu vă
XXII. Avizarea medicală şi psihologică a conducător

Conducătorii auto care au peste 45 de ani şi efectuează transport de mărfuri trebuie să efectue
medicală şi psihologică la următoarele intervale:
M
37 a) 6 luni examinare medicală şi 1 an examinare psihologică;
P
5 b) 1 an examinare medicală şi 1 an examinare psihologică;
Ag
c) 1 an examinare medicală şi 2 ani examinare psihologică;
d) 1 an examinare medicală şi 3 ani examinare psihologică.
Conducătorii auto care au peste 45 de ani şi efectuează transport de persoane trebuie să efect
medicală la următoarele intervale:
M
37 a) 1 an;
P
6 b) 2 ani;
Ag
c) 3 ani;
d) 4 ani.
Conducătorii auto din grupa de vârstă 18 - 45 de ani şi efectuează transport de persoane trebu
examinarea medicală următoarele intervale:
M
37 a) 1 an;
P
7 b) 2 ani;
Ag
c) 3 ani;
d) 4 ani.
Conducătorii auto care au peste 45 de ani şi efectuează transport de persoane trebuie să efect
psihologică la următoarele intervale:
M
37 a) 4 ani;
P
8 b) 3 ani;
Ag
c) 2 ani;
d) 1 an.
Conducătorii auto din grupa de vârstă 18 - 45 de ani şi efectuează transport de persoane trebu
examinarea psihologică la următoarele intervale:
M
37 a) 1 an;
P
9 b) 2 ani;
Ag
c) 3 ani;
d) 5 ani.
XXIII. Alcoolul
38 M Studiile efectuate evidenţiază că la o alcoolemie de 0,3 ‰ :
0 P a) debutează riscul producerii unui accident;
Ag b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.
Studiile efectuate evidenţiază că la o alcoolemie de 0,5 ‰ care poate fi produsă de consumul a
M a) debutează riscul producerii unui accident;
38
P b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
1
Ag c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
Studiile efectuate evidenţiază că la o alcoolemie de 0,8 ‰ :
38
2
Studiile efectuate evidenţiază că la o alcoolemie de 1,2 ‰ :
38
3
Consumul de alcool poate avea ca efect:
M a) reducerea câmpului vizual;
38
P b) evaluarea greşită a vitezelor;
4
Ag c) diminuarea capacităţii de gândire;
d) toate efectele de mai sus.
Consumul de alcool poate avea ca efecte:
M a) efecte sedative sau anularea inhibiţiilor;
38
P b) organizarea proceselor intelectuale;
5
Ag c) revigorarea organismului;
d) înlăturarea oboselii.
Care dintre următoarele afirmaţii este corectă ?
M a) alcoolul este absorbit în organism foarte rapid dar eliminarea lui se face într-un timp mult mai mare
38
P b) alcoolul este absorbit lent în organism dar eliminarea se face rapid;
6
Ag c) timpul de absorbţie al alcoolului în organism este egal cu cel necesar pentru eliminarea sa;
d) eliminarea alcoolului din organism se face numai după 14 ore de somn.
XXIV. Poziţia conducătorului auto la volan

Indicaţi care este poziţia corectă a mâinilor pe volan prin analogie cu cadranul unui ceas ?
M a) în dreptul orelor 8 şi 16;
38
P b) în dreptul orelor 9 şi 15;
7
Ag c) în dreptul orelor 10 şi 14;
d) n dreptul orelor 11 şi 13.
Care sunt riscurile legate de o poziţie greşită a mâinilor pe volan ?
M a) diminuarea timpului de reacţie;
38
P b) scăderea raportului de transmitere al transmisiei direcţie;
8
Ag c) destabilizarea roţilor de direcţie;
d) o precizie slabă a traiectoriei autovehiculului.
38 M O poziţia corectă la volan presupune efectuarea succesivă şi în ordinea indicată a următoarelo
9 P a) reglarea centurii de siguranţă, oglinzilor retrovizoare şi a scaunului;
Ag b) reglarea centurii de siguranţă, scaunului şi a oglinzilor retrovizoare;
c) reglarea scaunului, spătarului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă.
d) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă.
O poziţie corectă la volan presupune:
a) conducătorul auto să se aşeze confortabil, capul să fie sprijinit pe tetieră şi să aibă acces uşor la co
M
39 b) conducătorul auto să se plaseze cât mai aproape de volan pentru a avea acces uşor la comenzile a
P
0 c) conducătorul auto trebuie să se aşeze şi să-şi regleze oglinzile retrovizoare astfel încât să elimine u
Ag
spatele şi de pe laturile autovehiculului;
d) conducătorul auto să aşeze într-o poziţia care să evite adormirea la volan chiar şi în caz de obosea
M O poziţie incorectă la volan poate conduce la:
P a) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea;
39
Ag b) scăderea rezistenţei la oboseală;
1
c) folosirea incorectă a culoarului de deplasare;
d) percepere eronată a distanţelor.
M O poziţie incorectă la volan poate conduce la:
P a) scăderea concentrării;
39
Ag b) scăderea timpului de reacţie;
2
c) scăderea timpului de anticipare;
d) scăderea timpului de observare a potenţialelor pericole.
Ce aveţi în vedere la reglarea distanţei scaunului faţă de comenzile autovehiculului ?
a) să permită manevrarea uşoară a tuturor comenzilor, în mod deosebit apăsarea completă a pedalelo
M
39 realativă a corpului faţă de scaun;
P
3 b) să am o vizibilitate bună asupra aparaturii de bord;
Ag
c) cu piciorul poziţionat pe pedala de acceleraţie, coapsa să se sprijine parţial pe şezutul scaunului de
d) diagonala centurii de siguranţă să se aşeze pe mijlocul umărului stâng.
M Ce aveţi în vedere la reglarea înclinării spătarului scaunului conducătorului auto ?
P a) să am o vizibilitate bună asupra aparaturii de bord;
39
Ag b) diagonala centurii de siguranţă să se aşeze pe mijlocul umărului stâng;
4
c) să se asigure o poziţie adecvată a mâinilor pe volan, cu braţele uşor îndoite;
d) spătarul să fie înclinat faţă de şezutul scaunului, astfel încât spătarul să preia o parte a greutăţii cor
M Ce aveţi în vedere la reglarea înclinării spătarului scaunului conducătorului auto ?
P a) să am o vizibilitate bună asupra aparaturii de bord;
39
Ag b) înclinarea spătarului să fie de circa 100-105 grade;
5
c) diagonala centurii de siguranţă să se aşeze pe mijlocul umărului stâng;
d) să se asigure o poziţie adecvată a mâinilor pe volan, cu braţele uşor îndoite.
Ce aveţi în vedere la reglarea distanţei scaunului faţă de comenzile autovehiculului ?
a) să am o vizibilitate bună asupra aparaturii de bord;
M
39 b) cu piciorul poziţionat pe pedala de acceleraţie, coapsa să se sprijine parţial pe şezutului scaunului d
P
6 c) să permită manevrarea uşoară a tuturor comenzilor, în mod deosebit apăsarea completă a pedalelo
Ag
realativă a corpului faţă de scaun;
d) diagonala centurii de siguranţă să se aşeze pe mijlocul umărului stâng.
M Ce aveţi în vedere la reglarea centurii de siguranţă ?
P a) diagonala centurii de siguranţă să se aşeze pe mijlocul umărului stâng;
39
Ag b) centura de siguranţă să nu împiedice manevrarea volanului;
7
c) să se decupleze automat, la părăsirea postului de conducere;
d) să permită accesarea şi acţionarea tuturor comenzilor autovehiculului.
39 M Ce aveţi în vedere la reglarea centurii de siguranţă?
a) centura de siguranţă să nu împiedice manevrarea volanului;
P b) chinga pentru coapse să se strângă pe coapse, şi nu peste stomac;
8
Ag c) să se decupleze automat, la părăsirea postului de conducere;
d) să permită accesarea şi acţionarea tuturor comenzilor autovehiculului.
XXV. Tehnica conducerii

În măsura în care condiţiile de circulaţie permit, în care din situaţiile enumerate ar fi de recoma
în mod raţional posibilitatea valorificării inerţiei autovehiculului ?
M
39 a) la pregătirea abordării unui sector de drum în rampă;
P
9 b) la intrarea în autogări, curţi sau garaje;
Ag
c) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferată;
d) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezintă potenţiale riscuri sau pericole.
În măsura în care condiţiile de circulaţie permit, în care din situaţiile enumerate ar fi de recoma
în mod raţional posibilitatea valorificării inerţiei autovehiculului ?
M
40 a) la efectuarea manevrelor de ieşire de pe partea carosabilă;
P
0 b) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferată;
Ag
c) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezintă potenţiale riscuri sau pericole;
d) la încetinire – în mod combinat cu utilizarea controlată a sistemelor de frânare.
M
P
1 b) se modifica ţinuta de drum şi comportamentul autovehiculului în viraje;
Ag
c) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor;
d) supraincarcarea nu afectează siguranţa şi confortul deplasării.
M
P
2 b) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor;
Ag
c) supraincarcarea nu afectează siguranţa şi confortul deplasării;
d) creşte distanţa de frânare.
Care din factorii enumeraţi influenţează în mod direct distanţa de frânare necesară pentru oprir
M a) masa autovehiculului şi gradul de încărcare;
40
P b) presiunea în pneuri;
3
Ag c) treapta de viteză cuplată;
d) înălţimea vehiculului.
M a) presiunea în pneuri;
40
P b) treapta de viteză cuplată;
4
Ag c) aderenţa şi viteza autovehiculului;
d) lungimea vehiculului.
M a) treapta de viteză cuplată;
40
P b) declivitatea (înclinarea) drumului;
5
Ag c) lungimea vehiculului;
d) înălţimea vehiculului.
40 M La dublarea vitezei de deplasare, în aceleaşi condiţii de drum, distanţa de frânare necesară pen
creşte de aproximativ:
a) 2 ori;
P
6 b) 4 ori;
Ag
c) 6 ori;
d) 10 ori.
Circulând cu aceiaşi viteză de deplasare, distanţa de frânare necesară pentru oprirea vehiculul
carosabil umed, faţă de cea necesară în condiţiile circulaţiei pe carosabil uscat, creşte de apro
M
40 a) 2 ori;
P
7 b) 4 ori;
Ag
c) 6 ori;
d) 10 ori.
În aceleaşi condiţii de drum, distanţa necesară pentru oprirea unui autovehicul de mare tonaj,
pentru oprirea unui autoturism este:
M
40 a) aproximativ aceiaşi;
P
8 b) de circa 2 ori mai mică;
Ag
c) de circa 2 ori mai mare;
d) de circa 4 ori mai mare.
La examinarea înregistrărilor de viteză de pe o diagramă tahograf se constată că sunt multe as
foarte apropriate între ele. Acest lucru indică:
M
40 a) o conducere neeconomică;
P
9 b) limitarea şi reducerea vitezei de către aparatul tahograf;
Ag
c) utilizare necorespunzătoare a aparatului tahograf;
d) o conducere pe autostradă;
Conduceţi o autoutilitară de 12 t, pe un drum în pantă acoperit cu polei. Cum veţi acţiona pentr
de oprire a autovehiculului:
a) se acţionează ferm pedala de frână, ţinându-se cont de dotarea cu ABS;
41
M b) se acţionează ferm pedala de frână, simultan cu poziţionarea manetei schimbătorului de viteze la p
0
c) ne se acţionează nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind în urcare se va opri de la sine;
d) se trece într-o treaptă inferioară a schimbătorului de viteze, folosind cu precauţie frâna de serviciu p
se află în coborâre.
Conduceţi un autocar cu 40 de locuri, pe un drum în pantă acoperit cu polei. Cum veţi acţiona
manevra de oprire a autovehiculului:
a) se acţionează ferm pedala de frână, ţinându-se cont de dotarea cu ABS;
411 P b) se acţionează ferm pedala de frână, simultan cu poziţionarea manetei schimbătorului de viteze la p
c) ne se acţionează nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind în urcare se va opri de la sine;
d) se trece într-o treaptă inferioară a schimbătorului de viteze, folosind cu precauţie frâna de serviciu p
se află în coborâre.
XXVI. Conducerea preventivă

A conduce preventiv înseamnă:
M a) să conduci cu viteză constantă;
41
P b) să atenţionezi ceilalţi participanţi la trafic privind greşelile făcute;
2
Ag c) să respecţi regulile de circulaţie pe drumurile publice;
d) să anticipezi situaţiile ce pot deveni periculoase
41 M Elementele conducerii preventive sunt:
3 P a) vigilenţa, prevederea, judecata;
b) vigilenţa şi îndemânarea;
Ag c) numai prevederea şi judecata;
d) numai vigilenţa şi prevederea.
Factorii care diminuează capacitatea de conducere sunt:
M a) alcoolul şi medicamentele;
41
P b) oboseala şi alcoolul;
4
Ag c) numai stupefiantele;
d) oboseala, alcoolul, stupefiantele.
Oboseala poate fi cauzată de:
M a) lipsa somnului;
41
P b) alimentaţie inadecvată;
5
Ag c) alimentaţie insuficientă, prea grasă sau neechilibrată;
d) oricare dintre variantele de mai sus.
În timpul conducerii autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:
M a) consumul de alcool;
41
P b) scăderea timpului de reacţie;
6
Ag c) asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei călătorie;
d) creşterea capacităţilor de anticipare.
Sănătatea şi o vedere bună:
M a) sunt indispensabile unei conduceri în siguranţă;
41
P b) nu sunt suficiente pentru o conducere în siguranţă;
7
Ag c) pot fi afectate de consumul de alcool sau droguri;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
Factorii care influenţează distanţa de frânare sunt:
M a) numai viteza de deplasare;
41
P b) dimensiunea şi profilul anvelopei;
8
Ag c) viteza, masa vehiculului, aderenţa;
d) aderenţa părţii carosabile şi viteza.
Prin distanţa de oprire înţelegem:
M a) suma dintre distanţa de reacţie şi distanţa de frânare;
41
P b) distanţa de frânare până la oprire;
9
Ag c) distanţa parcursă din momentul acţionării pedalei de frână până la oprire;
d) distanţa parcursă între momentul sesizării obstacolului şi acţionarea pedalei de frână.
Distanţa de oprire în siguranţă reprezintă:
M a) distanţa parcursă numai în timpul de reacţie;
42
P b) distanţa parcursă numai pe timpul frânarii;
0
Ag c) distanţa parcursă atât în timpul de reacţie, cât şi pe timpul frânarii;
d) distanţa faţă de autovehiculul din faţă.
Cum influenţează viteza de deplasare distanţa de oprire în siguranţă:
M a) la dublarea vitezei, distanţa de oprire se măreşte de patru ori;
42
P b) la dublarea vitezei, distanţa de oprire se măreşte de două ori;
1
Ag c) nu îşi modifică valorile prin dublarea vitezei;
d) la dublarea vitezei, distanţa de oprire se măreşte de trei ori.
42 M Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasă astfel încât:
2 P a) să permită oprirea autovehiculului în limita câmpului vizual;
Ag b) să permită oprirea cât mai rapidă a autovehiculului;
c) să permită oprirea vehiculului în maxim 10 m;
d) luminile de întâlnire să nu deranjeze pe cei care circulă din sens opus.
Echiparea cu lanţuri a roţilor autovehiculelor, atunci când acestea circulă pe drumuri acoperite
scop:
M
42 a) creşterea eficienţei manevrei de frânare;
P
3 b) limitarea fenomenelor de ruliu şi tangaj ale autovehiculului datorate vântului lateral;
Ag
c) creşterea aderenţei longitudinale şi transversale roată-cale de rulare;
d) îmbunătăţirea performanţelor autovehiculului la manevra de virare.
Echiparea cu lanţuri a roţilor autovehiculelor, atunci când acestea circulă pe drumuri acoperite
scop:
M
42 a) creşterea aderenţei longitudinale şi transversale roată-cale de rulare;
P
4 b) limitarea fenomenelor de ruliu şi tangaj ale autovehiculului datorate vântului lateral;
Ag
c) îmbunătăţirea performanţelor autovehiculului la manevra de virare;
d) creşterea eficienţei manevrei de frânare.
M Principala cauză generatoare de accidente este:
P a) viteza peste limitele admise;
42
Ag b) defecţiunile tehnice ale sistemului de iluminat;
5
c) starea necorespunzătoare a drumului public;
d) oboseala în timpul conducerii.
De ce este necesar să se păstreze după o ploaie torenţială o distanţă mult mai mare faţă de aut
circulă din faţă:
M
42 a) deoarece distanţa de oprire este mult mai mare;
P
6 b) în asemenea condiţii nu apare nici un pericol;
Ag
c) distanţa de oprire în siguranţă nu se modifică faţă de carosabilul uscat;
d) pentru că vizibilitatea este diminuată
M Pentru a controla un derapaj, va trebui să:
P a) nu acceleraţi, nu frânaţi, contrabracaţi roţile;
42
Ag b) frânaţi progresiv autovehiculul;
7
c) nu acceleraţi, frânaţi progresiv si contrabracaţi roţile;
d) rotiţi volanul până când roţile directoare devin paralele cu axa longitudinală a autovehiculului.
M Cele mai multe accidente de circulaţie au drept cauză:
P a) defecţiunile tehnice;
42
Ag b) infrastructura;
8
c) condiţiile meteorologice nefavorabile;
d) erorile umane.
M Accidentele de circulaţie în care un autovehicul intră în coliziune cu cel care circulă în faţa au d
P a) neatenţia;
42
Ag b) pierderea aderenţei;
9
c) distanţă de siguranţă insuficientă;
d) neadaptarea vitezei.
M Suplimentar faţă de costurile directe ale unui accident de circulaţie, acesta conduce la costuri
P a) timpul pierdut;
43
Ag b) imobilizarea vehiculului;
0
c) prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;
43 M Aprinderea unei ţigări în timpul conducerii autovehiculului:
a) este o acţiune care ajută la creşterea concentrării;
P b) conduce la nereceptarea unor informaţii şi se poate produce un accident;
1
Ag c) conduce la înlăturarea senzaţiei de oboseală;
Oboseala poate fi cauzată de:
M a) lipsa somnului;
43
P b) alimentaţie inadecvată;
2
Ag c) alimentaţie insuficientă, prea grasă sau neechilibrată;
d) oricare dintre variantele de mai sus.
Sănătatea şi o vedere bună:
M a) sunt indispensabile unei conduceri în siguranţă;
43
P b) nu sunt suficiente pentru o conducere în siguranţă;
3
Ag c) pot fi afectate de consumul de alcool sau droguri;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
Ce trebuie să aveţi în vedere pe parcursul deplasărilor efectuate în condiţiile de carosabil umed
M a) curăţirea periodică a farurilor;
43
P b) schimbarea periodică a lamelor ştergătorului de parbriz;
4
Ag c) refacerea periodică a presiunilor în pneuri;
d) verificarea periodică a aderenţei căii de rulare, prin încercări de frânare controlate.
Ce trebuie să aveţi în vedere pe parcursul deplasărilor efectuate în condiţiile de carosabil umed
M a) verificarea periodică a funcţionării sistemelor de control al tracţiunii şi al frânării (de ex.: ABS, ASR,
43
P b) curăţirea periodică a suprafeţelor vitrate;
5
Ag c) refacerea periodică a presiunilor în pneuri;
d) verificarea periodică a aderenţei căii de rulare, prin încercări de frânare controlate.
În situaţii de risc caracteristice circulaţiei în viraje, derapajul poate fi evitat prin:
M a) evitarea acţionării frânei de serviciu;
43
P b) bruscarea frânei de serviciu;
6
Ag c) accelerare la ieşirea din viraj;
d) debreiere.
În situaţii de risc caracteristice circulaţiei în viraje, derapajul poate fi evitat prin:
M a) manevrarea intermitentă şi pendulară a volanului;
43
P b) manevrarea lină a volanului – operată în mod continuu, fără întreruperi;
7
Ag c) accelerare la ieşirea din viraj;
d) debreiere.
XXVII. Obligaţiile conducătorilor de autovehicule de

(confortul şi siguranţa pasagerilor)
În calitate de conducător al unui autobuz principala dumneavoastră responsabilitate este:
a) respectarea strictă a graficului de circulaţie;
43 P
b) colectarea contravalorii biletelor de călătorie;
8
c) eliberarea biletelor de călătorie;
d) siguranţa şi confortul pasagerilor.
43 P Cauza principală pentru care un conducător de autobuz trebuie să evite frânările bruşte este:
9 a) reducerea uzurii pneurilor;
b) reducerea uzurii frânelor;
c) siguranţa şi confortul pasagerilor;
d) reducerea costurilor de întreţinere şi reparaţii.
La deplasarea în linie dreaptă, trebuie:
a) să circulaţi cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului;
44 P
b) să circulaţi pe mijlocul drumului;
0
c) să circulaţi pe mijlocul benzii;
d) să circulaţi cât mai aproape de marcajul care delimitează marginea din stânga a benzii.
Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:
a) să circulaţi pe mijlocul benzii;
44 P
b) să circulaţi pe mijlocul drumului;
1
c) să circulaţi cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului;
d) să vă apropiaţi de axul median.
Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:
a) să controlez spaţiile laterale;
44 P
b) să schimb viteza în viraj;
2
c) să schimb viteza după viraj;
d) să circul cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului.
În curbă sau în viraj, forţa centrifugă tinde să:
a) menţină deplasarea rectilinie a autovehiculului;
44 P
b) alinieze vehiculul pe traiectorie circulară;
3
c) deplaseze pasagerii înspre partea din faţă a autovehiculului;
d) mărească viteza de deplasare a autovehiculului.
44 P
b) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţime mică în raport cu solul;
4
c) forţa centrifugă este inferioară aderenţei;
d) mişcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale.
La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atunci când:
a) forţa de tracţiune este superioară aderenţei;
44 P
b) forţa centrifugă este superioară aderenţei;
5
c) forţa de tracţiune este inferioară aderenţei;
d) forţa centrifugă este inferioară aderenţei.
Ce trebuie să aveţi în vedere, şi respectiv să urmăriţi să se realizeze, cu ocazia acţionării come
în condiţii de siguranţă şi confort ?
44 P a) acţionarea fermă şi lină sau insesizabilă a comenzilor;
6 b) acţionarea cât mai rapidă a comenzilor, astfel încât să nu poată fi remarcate de pasageri;
c) toate intervenţiile asupra comenzilor să fie remarcate şi de pasageri;
d) operarea simultană a cât mai multor comenzi.
După aprecierea pasagerilor, care din criteriile enumerate sunt definitorii în ceea ce priveşte co
deplasării ?
44 P a) menţinerea controlului permanent asupra comenzilor autovehiculului;
7 b) rapiditatea acţionării comenzilor autovehiculului;
c) numărul comenzilor pe care le poate acţiona simultan conducătorul auto;
d) viteza maximă cu care poate circula conducătorul auto.
44 P După aprecierea pasagerilor, care din criteriile enumerate sunt definitorii în ceea ce priveşte co
8 deplasării ?
a) rapiditatea acţionării comenzilor autovehiculului;
b) numărul comenzilor pe care le poate acţiona simultan conducătorul auto;
c) viteza maximă cu care poate circula conducătorul auto;
d) poziţia la volan şi gesturile conducătorului auto.
Asigurarea suplimentară, indispensabilă de efectuat în mod special pe parcursul abordării vira
să vizeze, în primul rând, controlul deplin al poziţiei şi al traiectoriei:
44 P a) roţii spate, de pe partea către care se virează;
9 b) extremităţilor (colţurilor) caroseriei de pe partea către care se virează;
c) roţii spate, de pe partea opusă direcţiei de virare;
d) oglinzilor de pe partea către care se virează.
Asigurarea suplimentară, indispensabilă de efectuat în mod special pe parcursul abordării vira
să vizeze, în primul rând, controlul deplin al poziţiei şi al traiectoriei:
45 P a) extremităţilor (colţurilor) caroseriei de pe partea către care se virează;
0 b) roţii spate, de pe partea opusă direcţiei de virare;
c) oglinzilor de pe partea către care se virează;
d) extremităţilor (colţurilor) caroseriei de pe partea opusă virajului.
45 P
b) presiunilor în pneuri;
1
c) condiţiilor de confort şi de siguranţă a deplasării;
d) poziţiei centrului de greutate al autovehiculului.
a) ţinutei de drum a autovehiculului;
45 P
b) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare;
2
c) presiunilor în pneuri;
d) condiţiilor de confort şi de siguranţă a deplasării.
45 P
b) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului;
3
c) maniabilitatea autovehiculului;
d) distanţa de frânare necesară opririi autovehiculului în condiţii de siguranţă.
Conduceţi un autocar cu turişti prevăzut cu sistem de navigare şi localizare pe care nu l-aţi util
greşit drumul. Cum procedaţi în această situaţie ?
a) nu vă panicaţi, continuaţi să conduceţi calm pentru a nu nelinişti pasagerii şi operaţi sistemul de na
telefonul mobil persoana din cadrul firmei care vă poate oferi informaţii competente asupra rutei corec
45 P
b) reduceţi viteza şi operaţi sistemul de navigare;
4
c) având în vedere că siguranţa şi confortul pasagerilor primează opriţi autocarul pe banda de siguran
momente de relaxare, timp în care operaţi sistemul de navigare sau obţineţi informaţiile necesare pen
corecte de urmat.
d) opriţi autocarul acolo unde este permis şi operaţi sistemul de navigare.
Manevrarea necorespunzătoare a cărei comenzi, dintre cele enumerate, poate amplifica mişcar
autovehiculului (oscilaţiile de înclinare a autovehiculului în jurul axei longitudinale) ?
45 P a) volan;
5 b) acceleraţie;
c) ambreiaj;
d) schimbător de viteze.
Un conducător auto care ştie să rezolve problemele legate de contactul cu pasagerii contribuie
a) îmbunătăţirea imaginii reprezentative a firmei;
45 P
b) îmbunătăţirea siguranţei transportului;
6
c) îmbunătăţirea confortului pasagerilor;
Un conducător de autobuz trebuie să manifeste grijă faşă de pasagerii săi. El poate face asta a
a) ajungând la destinaţie mai repede;
45 P
b) ajutându-i să urce în autobuz chiar dacă nu solicită acest lucru;
7
c) acordându-le timp să se aşeze pe scaune;
d) zâmbind tuturor pasagerilor.
Care din măsurile enumerate se impun a fi luate de conducătorul auto înaintea prezentării la lo
scopul protecţiei sănătăţii şi securităţii pasagerilor ?
45 P a) ridicarea cotierelor la toate scaunele pentru pasageri;
8 b) reglarea tetierelor:
c) reglarea centurilor de siguranţă pentru pasageri;
d) asigurarea şi distribuirea de materiale informative privind deplasarea ce se va efectua.
Care din măsurile enumerate se impun a fi luate de conducătorul auto înaintea prezentării la lo
scopul protecţiei sănătăţii şi securităţii pasagerilor ?
45 P a) reglarea centurilor de siguranţă pentru pasageri;
9 b) reglarea tetierelor;
c) igienizarea şi climatizarea habitaclului;
d) asigurarea şi distribuirea de materiale informative privind deplasarea ce se va efectua.
Cine trebuie să utilizeze microfoanele din dotarea instalaţiei de sonorizare a autobuzelor ?
a) numai ghizii autorizaţi;
46 P
b) numai persoanele abilitate, care conduc grupurile de pasageri transportaţi;
0
c) inclusiv conducătorul auto, pentru comunicări necesare şi utile la adresa pasagerilor;
d) inclusiv dispeceratul autogărilor, pentru a comunica cu conducătorul auto.
Care din condiţiile de mai jos se impun la transportul de persoane prin curse ocazionale în traf
a) utilizarea documentului de control INTERBUS sau lista de pasageri;
46
P b) să nu îmbarce suplimentar persoane faţă de cei prevăzuţi în documentul de control;
1
c) să deţină lista de pasageri la bordul autobuzului, şi bilete de călătorie;
d) utilizarea de bilete de călătorie pentru fiecare relaţie.
Care din condiţiile de mai jos se impun la transportul de persoane prin curse ocazionale între d
a) utilizarea documentului de control INTERBUS sau lista de pasageri;
46
P b) să nu îmbarce suplimentar persoane faţă de cei înscrişi în documentul de control;
2
c) să deţină lista de pasageri la bordul autobuzului şi bilete de călătorie;
d) utilizarea foii de parcurs pentru servicii internaţionale ocazional şi cabotaj prin servicii ocazionale.
Cui îi revine responsabilitatea pregătirii autovehiculului pentru efectuarea cursei ?
M a) conducătorului auto;
46
P b) personalului de specialitate cu aceste atribuţii;
3
Ag c) persoanei desemnate să conducă activitatea de transport rutier;
d) coordonatorului de transport.
XXVIII. Alte persoane cu responsabilităţi în transportu

46 M Cine este responsabil în cadrul societăţii cu instruirea personalului pentru efectuarea transpor
4 P a) administratorul societăţii;
b) patronul societăţii;
c) persoana desemnată să conducă permanent şi efectiv activitatea de transport;
Ag
d) administratorul societăţii împreună cu persoana desemnată să conducă permanent şi
efectiv activitatea de transport.
XXIX. Întrebări specifice pentru conducătorii de autov

gabarite depăşite sau mase peste limitele lega
Reglementările în vigoare stabilesc următoarele categorii de drumuri din punct de vedere al ma
maxime admise:
46 a) europene, naţionale, judeţene, comunale;
Ag
5 b) europene, naţionale, modernizate;
c) europene, reabilitate, naţionale, modernizate;
d) europene reabilitate, europene, modernizate, pietruite.
Transporturile efectuate cu vehicule a căror masă totală maximă admisă, masă maximă admisă
căror dimensiuni maxime admise de gabarit depăşesc limitele maxime admise se efectuează:
46 a) pe baza certificatului de agreare;
Ag
6 b) pe baza autorizaţiei eliberate de ARR;
c) pe baza copiei conforme a autorizaţiei pentru transporturi agabaritice;
d) pe baza autorizaţiei speciale de transport eliberate de C.N.A.D.N.R.
Tarife suplimentare de utilizare a drumurilor naţionale se vor aplica pentru:
a) transporturile rutiere efectuate cu vehicule care depăşesc masa totală maximă admisă;
46 b) transporturile rutiere efectuate anumite drumuri naţionale;
Ag
7 c) transporturile rutiere de materiale de construcţii;
d) transporturile rutiere care se încadrează în prevederile Acordului cu privire la transporturile în trafic
perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transportu
În care din următoarele situaţii, utilizarea drumurilor naţionale este condiţionată de plata tarifel
a) în cazul efectuării transporturilor rutiere care se încadrează în prevederile Acordului european refer
46 în trafic internaţional al mărfurilor periculoase(ADR);
Ag
8 b) în cazul efectuării transporturilor rutiere de produse radioactive;
c) în cazul efectuării transporturilor rutiere de animale vii;
d) în cazul efectuării transporturilor rutiere care depăşesc masa maximă admisă pe osie.
Pentru utilizarea drumurilor naţionale se vor plăti tarife suplimentare, atunci când:
a) se efectuează transporturi rutiere cu vehicule specializate;
46 b) se efectuează transporturi rutiere care se încadrează în prevederile Convenţiei vamale referitoare l
Ag
9 mărfuri în trafic internaţional sub acoperirea carnetelor TIR (Convenţia TIR);
c) se efectuează transporturi rutiere care depăşesc dimensiunile maxime de gabarit admise în circulaţ
d) se efectuează transporturi rutiere de persoane prin servicii regulate speciale.
Conform reglementărilor privind circulaţia pe drumurile publice, autovehiculele care depăşesc
trebuie echipate:
47 a) o plăcuţă de identificare fluorescent-reflectorizantă, având fondul alb şi chenarul roşu, montată la p
Ag
0 b) dispozitive de frânare suplimentare;
c) o lampă cu lumină intermitentă roşie plasată în faţă;
d) oglinzi speciale pentru facilitatea vederii laterale şi în spate în cazul efectuării manevrei de mers îna
47 Ag Autovehiculele cu mase şi/sau gabarite depăşite trebuie:
1 a) să deţină certificat de agreare emis de RAR;
b) să aibă montate semne speciale de avertizare cu lumină galbenă;
c) să aibă montate semne speciale de avertizare cu lumină portocalie;
d) să aibă montate semne speciale de avertizare cu lumină roşie.
Cu ce trebuie echipate vehiculele utilizate în transporturile rutiere agabaritice:
a) dispozitive de frânare speciale;
47
Ag b) dispozitive şi sisteme de arimare;
2
c) instalaţii de ridicare cu sarcina utilă cel puţin cât masa mărfurilor;
d) sisteme de poziţionare globală.
Care din condiţiile de mai jos trebuie să le îndeplinească conducătorii auto ce transportă produ
gabarite depăşite:
a) să fie apţi medical şi psihologic conform examinărilor periodice;
47 b) să aibă experienţă şi practică corespunzătoare în conducerea autovehiculelor din categoria E cu o
Ag
3 an;
c) să aibă experienţă şi practică corespunzătoare în conducerea autovehiculelor din categoria D cu o
ani;
d) să nu aibă antecedente pentru abateri grave de la codul Rutier în ultimele 24 luni.
Conducătorii de autovehicule cu gabarite depăşite trebuie să aibă vârsta minimă de:
a) 19 ani;
47
Ag b) 20 ani;
4
c) 21 ani;
d) 23 ani.
Viteza maximă admisă pentru autovehiculele cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transpo
periculoase este de:
47 a) 30 km/h în localităţi şi 60 km/h în afara localităţilor;
Ag
5 b) 30 km/h în localităţi şi 70 km/h în afara localităţilor;
c) 40 km/h în localităţi şi 70 km/h în afara localităţilor;
d) 50 km/h în localităţi şi 80 km/h în afara localităţilor.
Ce obligaţii vă revin când sunteţi semnalizat cu mijloace optice şi acustice specifice, de un aut
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă:
a) să reduceţi viteza autovehiculului, după care vă continuaţi drumul;
47
Ag b) să opriţi deîndată în afara părţii carosabile sau, când nu este posibil, cât mai aproape de partea din
6
carosabile şi să permiteţi trecerea acestuia;
c) să opriţi autovehiculul în poziţia în care aţi fost surprins;
d) nu vă revine nici o obligaţie.
Vehicule cu mase sau gabarite depăşite:
a) trebuie să deţină un certificat de agreare eliberat de Registrul Auto Român;
47 b) trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu est
Ag
7 destinată acestora;
c) trebuie să deţină copie a licenţei de execuţie transport gabaritic;
d) pot fi conduse doar de conducători auto cu atestat de consilier de siguranţă.
47 Ag Când vizibilitatea este redusă sau partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă
8 a) circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite este permisă numai dacă sunt însoţite d
să circule în faţă;
b) circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite este permisă numai dacă sunt însoţite d
care să circule unul în faţă şi celălalt în spate;
c) circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite este permisă numai dacă sunt în funcţiu
de avertizare;
d) circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite nu este permisă.
Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul rutier în cazul săvârşirii de către condu
uneia din următoarele fapte:
a) conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor referitoare la transportul mărfurilor periculoase ori c
47
Ag depăşite;
9
b) conducerea unui vehicul despre care există date sau informaţii că face obiectul unei fapte de natură
c) conducerea unui vehicul cu autorizaţie provizorie de circulaţie;
d) conducerea unui vehicul înmatriculat în altă ţară.
Transporturile rutiere internaţionale de mărfuri grele sau voluminoase, conform Convenţei TIR
a) se pot efectua în timpul zilei;
48
Ag b) se pot efectua numai cu însoţire asigurată de Jandarmerie;
0
c) se pot efectua cu vehicule sau containere nesigilate;
d) se pot efectua doar prin modul de transport feroviar.
Ce se înţelege prin ,,mărfuri grele sau voluminoase,, în sensul prevederilor Convenţei TIR:
a) mărfurile care, datorită greutăţii, dimensiunilor sau naturii lor, nu sunt în general transportate nici în
48 închis, nici într-un container închis;
Ag
1 b) mărfurile care, din cauza greutăţii sau volumului nu pot fi transportate internaţional;
c) mărfurile care, din cauza greutăţii sau volumului nu pot fi transportate rutier;
d) mărfurile al căror transport trebuie autorizat de ARR.
Dimensiunile maxime admise la transporturile rutiere stabilite prin reglementările în vigoare pr
drumurilor, stabilesc următoarea lungime maximă admisă (în metri) pentru o remorcă, în cazul
din categ.E:
48
Ag a) 9 m;
2
b) 10 m;
c) 11 m;
d) 12 m.
drumurilor, stabilesc următoarea lungime maximă admisă (în metri) pentru un autovehicul (cu
în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene):
48
Ag a) 10 m;
3
b) 11 m;
c) 12 m;
d) 13 m.
drumurilor, stabilesc următoarea lungime maximă admisă (în metri) pentru un vehicul articulat
drumurilor din categoria E (europene):
48
Ag a) 12,50 m;
4
b) 14 m;
c) 15 m;
d) 16,50 m.
La transporturile retiere de mărfuri, lungimea maximă a unui tren rutier este:
a) 16,50 m;
48
Ag b) 18,75 m;
5
c) 22,25 m;
d) 26,00 m.
drumurilor, stabilesc următoarea lungime maximă admisă (în metri) pentru un autobuz cu două
48
Ag a) 12 m.
6
b) 12,50 m;
c) 13,50 m;
d) 14 m.
drumurilor, stabilesc următoarea lungime maximă admisă (în metri) pentru un autobuz cu mai m
cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene):
48
Ag a) 15 m;
7
b) 16 m;
c) 17 m;
d) 18 m.
drumurilor, stabilesc următoarea lungime maximă admisă (în metri) pentru un autobuz cu remo
48
Ag a) 18 m;
8
b) 18,25 m;
c) 18,50 m;
d) 18,75 m.
drumurilor, stabilesc următoarea lungime maximă admisă (în metri) pentru un autobuz articula
drumurilor din categ. E :
48
Ag a) 18,50 m;
9
b) 18,75 m;
c) 19 m;
d) 19,25 m.
drumurilor, stabilesc următoarea lăţime maximă admisă (în metri) pentru orice vehicul, cu exce
având caroseria izotermă, în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene):
49
Ag a) 2 m;
0
b) 2,15 m,
c) 2,25 m;
d) 2,55 m.
La deplasarea pe drumul public, vehiculele a căror lăţime depăşeşte limita de gabarit trebuie în
însoţire. Începând cu ce dimensiuni ale lăţimii, însoţirea trebuie realizată cu 2 autovehicule, un
spatele vehiculului agabaritic:
49
Ag a) 2,55 m;
1
b) 2,60 m,
c) 3,50 m;
d) 4,50 m.
49 Ag Dimensiunile maxime admise la transporturile rutiere stabilite prin reglementările în vigoare pr
2 drumurilor, stabilesc următoarea lăţime maximă admisă (în metri) pentru un vehicul frigorific a
izotermă, în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene):
a) 2,20 m;
b) 2,40 m;
c) 2,0 m;
d) 2,60 m.
Ag Înălţimea maximă admisă pentru un vehicul este de:
a) 3,5 m;
49
b) 4,1 m;
3
c) 3,8 m;
d) 4,0 m.
Ag La transporturile rutiere de mărfuri, înăţimea maximă a unui vehicul este:
a) 3,50 m;
49
b) 4,00 m;
4
c) 4,50 m;
d) nu este reglementată.
Masa totală maximă admisă a vehiculului (în tone) la transporturile rutiere stabilită prin reglem
privind regimul drumurilor, în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene), pentru o re
este:
49
Ag a) 15 t;
5
b) 16 t;
c) 17 t;
d) 18 t.
Masa maximă admisă pe osia dublă (tandem) a unei semiremorci la care distanţa dintre osiile c
mare sau egală cu 1,3 m dar mai mică de 1,8 m, pentru un drum din categoria E (europene) est
49 a) 16 t;
Ag
6 b) 18 t;
c) 17 t;
d) 21 t.
Ag Masa maximă admisă pe osia simplă motoare a unui autotractor cu 2 osii pentru un drum din c
a) 8 t;
49
b) 9 t;
7
c) 10 t;
d) 11 t.
Ag Masa maximă admisă pe osia simplă nemotoare pentru deplasarea pe un drum din categoria E
a) 8 t;
49
b) 10 t;
8
c) 9 t;
d) 7,5 t.
privind regimul drumurilor, în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene), pentru o re
este:
49
Ag a) 20 t;
9
b) 22 t;
c) 24 t;
d) 26 t.
50 Ag Masa totală maximă admisă a vehiculului (în tone) la transporturile rutiere stabilită prin reglem
0 privind regimul drumurilor, în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene), pentru un t
cu două osii cu remorcă având trei osii, este:
a) 35 t;
b) 37 t;
c) 38 t;
d) 40 t.
privind regimul drumurilor, în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene), pentru un t
cu trei osii cu remorcă având două sau trei osii, este:
50
Ag a) 39 t;
1
b) 40 t;
c) 42 t;
d) 43 t.
privind regimul drumurilor, în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene), pentru un a
osii, este:
50
Ag a) 28 t;
2
b) 29 t;
c) 30 t;
d) 31 t.
Masa totală maximă admisă a vehiculel (în tone) la transporturile rutiere stabilită prin reglemen
privind regimul drumurilor, în cazul utilizării drumurilor din categoria E (europene), pentru un t
cu trei osii cu remorcă având două sau trei osii, care transportă un container ISO de 40 de pici
50 de transport combinat, este:
Ag
3 a) 40 t;
b) 42 t;
c) 44 t;
d) 46 t.
Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care depăşeşte masa totală de 80 tone şi/sau lungim
a) nu poate circula pe drumul public;
50
Ag b) poate circula pe drumul public doar tractat şi însoţit de echipaje de poliţie;
4
c) poate circula pe drumul public numai în baza autorizaţiei speciale emise de administratorul acestuia
d) poate fi transportat doar în sisstemul RO-LA.
Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate s
vehiculelor a căror încărcătură depăşeşte în înălţime limita de siguranţă admisă:
50 a) sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă şi neagră;
Ag
5 b) sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă şi roşie;
c) sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie şi albă;
d) sunt semnalizate cu lumină intermitentă.
Vehicule cu mase sau gabarite depăşite:
a) trebuie să deţină un certificat de agreare eliberat de Registrul Auto Român;
50 b) trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu est
Ag
6 destinată acestora;
c) trebuie să deţină copie a licenţei de execuţie transport gabaritic;
d) pot fi conduse doar de conducători auto cu atestat de consilier de siguranţă.
I. Întrebări tehnice despre autovehicule

I.A. Motorul
I.A.1. Compresia motorului
I.A.2. Instalaţia de ungere
I.A.3. Instalaţia de răcire
I.A.4. Instalaţia de alimentare
I.A.5. Sistemul de distribuţie
I.A.6. Instalaţia de evacuare a gazelor arse
I.A.7. Consumul de combustibil
I.A.8. Indicaţiile turometrului
I.A.9. Rezerva de putere a motorului
I.B. Transmisia autovehiculelor
I.B.1. Ambreiajul
I.B.2. Cutia de viteze
I.B.3. Transmisia cardanică
I.B.4. Transmisia principală
I. B.5. Diferenţialul
I.C. Mecanismul de direcţie
I.D. Instalaţia de frânare
I.D.1. Frâna de serviciu
I.D.2. Frâna de încetinire
I.E. Suspensia
I.F. Instalaţia electrică
I.G. Sistemul de rulare
I.H. Pneurile
I.I. Sisteme de securitate rutieră instalate pe autovehicule
I.J. Tempomatul (Cruise control-ul)
I.K. Tahograful
I.K. Limitatorul de viteză
II. Inspecţia tehnică a autovehiculelor
III. Omologarea vehiculelor
IV. Înmatricularea vehiculelor
V. Verificarea vehiculelor înaintea plecării în cursă
VI. Controlul în trafic al autovehiculelor angajate în transporturile rutiere
VII. Documentele de la bordul vehiculelor
VII.A. Documentele care permit executarea transporturilor rutiere
VII.A.1. Copia conformă a licenţei de transport
VII.A.2. Copia conformă a certificatului de transport în cont propriu
VII.B. Documentele conducătorului auto
VII.C. Documentele vehiculului
VII.D. Documentele de transport ale mărfurilor
VII.E. Documentele de transport în transporturile de persoane
VII.E.1. Documentul de transport în transporturile ocazionale (inclusiv cele turistice) de persoane
VII.E.2. Documentul de transport în transporturile regulate de persoane
VII.E.3. Documentul de transport în transporturile regulate speciale de persoane
VII.E.4. Documentul de transport în transporturile de persoane în cont propriu
VII.F. Documentele pasagerilor
VII.F.1 Documentul pasagerilor în transportul ocazional (inclusiv turistic) de persoane
VII.F.2. Documentul pasagerilor în transportul regulat de persoane
VII.F.3. Documentul pasagerilor în transportul regulat special de persoane
VII.F.4. Documentul de transport în transportul de persoane în cont propriu
VIII. Acordul C.M.R.
IX. Acordul A.T.P.
X. Transportul rutier internaţional de mărfuri
X.A. Transportul internaţional de mărfuri în cadrul Uniunii Europene
X.B. Transportul internaţional de mărfuri în care ţara de expediţie sau detinaţia este în afara
Uniunii Europene sau transportul între două ţări ale Uniunii Europene se face prin tranzitarea cel
puţin a unei ţări din afara Uniunii Europene (Regimul de transport TIR)
XI. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească vehiculele angajate în transporturile rutiere de
persoane
XII. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească conducătorii de autovehicule angajaţi în transportul
de persoane
XIII. Produse şi obiecte interzise în transportul de persoane
XIV. Acordul A.D.R.
XV. Transportul de animale vii
XVI. Ancorarea (ancorarea) mărfii
XVII. Acordul A.E.T.R.
XVII.A. Săptămâna de lucru a conducătorului de autovehicul
XVII.A.1. Timpii de conducere ai conducătorului de autovehicul
XVII.A.2. Pauzele conducătorului de autovehicul
XVII.A.3. Repausul zilnic al conducătorului de autovehicul
XVII.A.4. Repausul săptămânal al conducătorului de autovehicul
XVIII. Sancţiunile prevăzute în transporturile rutiere conform OUG 109/2005
XIX. Obligaţiile, interdicţiile şi sancţiunile prevăzute în legea circulaţiei
XX. Accidentul de circulaţie
XXI. Primul ajutor
XXII. Avizarea medicală şi psihologică a conducătorului auto
XXIII. Alcoolul
XXIV. Poziţia conducătorului auto la volan
XXV. Tehnica conducerii
XXVI. Conducerea preventivă
XXVII. Obligaţiile conducătorilor de autovehicule de persoane (confortul şi siguranţa pasagerilor)
XXVIII. Alte persoane cu responsabilităţi în transporturile rutiere
XXIX. Întrebări specifice pentru conducătorii de autovehicule gabarite depăşite sau masele peste
limitele legale

Chestionare Conducatori ARR Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chestionare Conducatori ARR Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întrebările din baza de date a ARR pentru ob

atestatelor profesionale ale conducătorilo

III. Omologarea vehiculelor

IV. Înmatricularea vehiculelor

VI. Controlul în trafic al autovehiculelor angajate în tra

VII. Documentele de la bordul vehiculelor

IX. Acordul A.T.P.

X. Transportul rutier internaţional de mărfur

XI. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească vehiculele

XIII. Produsele şi obiectele interzise în transportul de

XV. Transportul de animale vii

XVI. Ancorarea (arimarea) mărfii

XVII. Acordul A.E.T.R.

XVIII. Sancţiunile prevăzute în transporturile rutiere co

XIX. Obligaţiile, interdicţiile şi sancţiunile prevăzute în leg

XX. Accidentul de circulaţie

XXI. Primul ajutor

XXII. Avizarea medicală şi psihologică a conducător

XXIV. Poziţia conducătorului auto la volan

XXV. Tehnica conducerii

XXVI. Conducerea preventivă

XXVII. Obligaţiile conducătorilor de autovehicule de

XXVIII. Alte persoane cu responsabilităţi în transportu

XXIX. Întrebări specifice pentru conducătorii de autov

I. Întrebări tehnice despre autovehicule

S-ar putea să vă placă și