Universitatea Danubius Galati

Referat
Microeconomie
Efectele pandemiei asupra turismului

2023
Cuprins

Efectele coronavirusului asupra economiei......................................................................................3

Pandemia a prăbușit turismul românesc...........................................................................................4
Răspunsul companiilor aeriene.....................................................................................................4
Impactul asupra industriei turismului...............................................................................................5
Ce oportunităţi are România?.......................................................................................................5
Turismul, pe butuci...........................................................................................................................6
Siguranţă, calitate, sustenabilitate....................................................................................................6
Criteriile cheie în alegerea destinaţiei de vacanţă........................................................................7
Valorificarea şanselor şi potenţialului României..............................................................................7
Bibliografie.......................................................................................................................................8
 Efectele coronavirusului asupra economiei

În România, efectele crizei economice s-au resimțit printr-o depreciere a monedei naționale în
raport cu euro, evoluție care se resimte în ratele creditelor bancare, în facturi mai mari la
telefonie sau utilități, cât și în domeniul imobiliar sau auto.
De asemenea, mulţi dintre investitorii chestionați pe marginea subiectului au semnalat probleme
de aprovizionare, creşteri de preţuri şi accentuarea blocajului financiar.
Turismul și transporturile sunt alte două domenii afectate considerabil ca urmare a epidemiei de
coronavirus, la nivel global .
Pandemia mondială de coronavirus a obligat statele să ia măsuri de sprijin pentru companiile care
au avut de suferit și, deopotrivă, pentru a evita criza economică. Câteva guverne europene au
folosit scheme menite să scoată companiile din impas, iar în România micii întreprinzători au
primit ajutorul statului, deși intervenția statului într-o economie de piță este indezirabilă.
Peste 70% dintre companii nu au o strategie pentru astfel de situații. Dincolo de faptul că
epidemia a dus la închiderea a numeroase fabrici din China, răspândirea coronavirusului în
Europa, în țări precum Italia, unul dintre principalii parteneri comerciali ai României, a generat
blocaje semnificative pe lanțul economic.
Firmele românești au fost obligate, astfel, să își monitorizeze mai atent cheltuielile, să reducă
durata medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea termenelor
de plată a furnizorilor.
O altă măsură viabilă a reprezentat-o deblocarea banilor din active non-core business, precum
terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.
Există o serie de recomandări de măsuri pe mai multe domenii ce ar putea fi implementate pentru
a sprijini anteprenorii.

 Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de

lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de
reglementările de minimis – scheme de ajutor.
 Alocarea de fonduri disponibile către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.
 Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.
 Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației
privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil.
 Modificarea legislatiei privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: muncă
temporară, work from home, tele-muncă etc.
 Oferirea facilităților de prelungire a termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale.
 Operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate :
♦ Oferirea imediată a voucherelor de vacanță,
♦ Regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-
urilor care desfășoară activități de export,
♦ Acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor;

Pandemia a prăbușit turismul românesc.

Efectele pandemiei asupra turismului românesc se văd în statistici: sosirile înregistrate în
structurile de primire turistică au scăzut cu 44,4% în luna iulie 2020 față de iulie 2019, la 917.800
sosiri. Înnoptările s-au redus cu 44,7%, la 2.436.500, conform Institutul Naţional de Statistică 1.
De asemenea, numărul turiștilor străini care ne-au vizitat țara s-a prăbușit.
Izbucnirea coronavirusului în Asia nu a avut un impact mare asupra numărului de rezervări
online. Numărul tuturor rezervărilor de zboruri din România după ce a fost anunțată epidemia în
China a scăzut cu aproximativ 7% de la săptămână la săptămână, după care s-a recuperat rapid cu
o creștere de aproximativ 10% în săptămâna ce a urmat. Știrile despre virusul care a ajuns în
Europa în penultima săptămână din februarie au dus la o scădere mai accentuată a numărului de
rezervări – aproximativ 23% de la săptămână la săptămână. Totuși, această scădere nu a afectat
încă creșterea companiei de la an la an, care este înregistrată puțin peste 15% în primele 2 luni ale
anului 2020.

Răspunsul companiilor aeriene la epidemia de coronavirus a variat. Multe dintre ele au fost
nevoite să închidă rutele și s-au confruntat cu cantități imense de anulări ale călătoriilor.
Riscul s-a aplicat în special companiilor ce aveau deja probleme financiare. Situația a fost mai
optimistă pentru jucătorii puternici din industrie. Unii dintre aceștia au luat măsuri diferite pentru
a susține situația financiară: prețuri mai mici, opțiuni gratuite și mai flexibile pentru modificarea
datelor zborului, etc.
Așadar, momentul a fost poprice pentru clienți să-și planifice călătoriile pentru perioade
ulterioare, beneficiind de prețuri mai mici și de condiții mai bune.
În aceste circumstanțe, au fost tratate cu prioritate cererile de rambursare ale zborurilor.

1
https://insse.ro/cms/ro
 Impactul asupra industriei turismului

Oamenii călătoresc din ce în ce mai mult și Astfel de crize se intindeau întotdeauna pe

adoră să viziteze locuri noi. A fost normal
ca, de îndată ce răspândirea coronavirusului
a fost controlată, clienții să revină la
planificarea călătoriilor lor ca de obicei. La
baza acestei afirmații a stat analiza situațiilor
de acest tip – epidemia de gripă aviară și
porcină sau SARS.
câteva luni.
În acea perioadă, toate companiile de turism
erau în criză – atât din cauza vânzărilor
scăzute, cât și a anulărilor. Nu toți jucătorii
au suportat presiunea. După criză, industria
s-a urcat pe valul vânzărilor în creștere. Din
păcate nu a fost o revenire rapidă la
„normalitate”.

Turismul, lovit crunt de criza coronavirus, caută revenirea la normalitate. O normalitate, fireşte,
aşa cum o permite pandemia care îşi întinde umbra asupra întregii noastre existenţe.

Ce oportunităţi are România?

Nimic nu mai e cum a fost. O sintagmă pe care am auzito frecvent în ultima vreme şi care ne va
mai însoţi, din păcate, o bună bucată de timp. După mai multe săptămâni de lockdown, impus
pentru a frâna răspândirea pandemiei de coronavirus, Europa a relaxat, treptat, măsurile de
carantină, încercând să revină la normal. Evident, la un altfel de „normal”, la o normalitate care,
cel puţin o vreme, pentru câteva luni sau chiar mai mult, a fost marcată de pandemie şi de criza
pe care aceasta a generat-o în lume. Că economia are şi va avea extrem de suferit de pe urma
pandemiei de coronavirus e evident şi ni se aminteşte practic zi de zi. Turismul este unul dintre
sectoarele cele mai lovite de criză – cu o pondere mai mică sau mai mare în PIB 2, variind de la o
ţară la alta.
Suntem în faza în care, în prag de sezon estival, statele lumii încearcă să-şi relanseze turismul,
elaborând, precaut, strategii apte să salveze milioane de locuri de muncă şi să ofere condiţii
optime, sub aspectul siguranţei, celor dornici de vacanţă. Şi România, cu potenţialul său turistic, a
pornit pe acest drum şi mi se par salutare iniţiativele Alianţei pentru Turism (APT), o organizaţie
înfiinţată recent şi care reuneşte 18 asociaţii din toate domeniile reprezentative, de relansare a
turismului românesc.

2
https://constantafinanciara.ro/pib-ul-romaniei-a-crescut-in-anul-2021-cu-59-comparativ-cu-anul-2020-la-1-179-
miliarde-lei/
 Turismul, pe butuci

E clar că nu va fi uşor şi că atât pentru turişti cât şi pentru operatorii din turism vacanţele vor fi
anul acesta cu totul altfel decât erau obişnuiţi. Cu aproximativ un an în urmă, în primăvara lui
2019, ne aflam la începutul unui an plin de evenimente: Summitul UE, găzduit de oraşul
transilvan încărcat de istorie, vizita Papei Francisc în regiune, Festivalul Internaţional de Teatru
(FITS) care, timp de zece zile atrage la Sibiu anual, în luna iunie, sute de mii de spectatori (în
2019 au fost peste 700.000) cu o agendă bogată în evenimente in- şi outdoor, prin artiştii de
excepţie din ţară şi străinătate. Apoi, întreaga zonă a Sibiului a purtat anul trecut titlul de Regiune
Gastronomică Europeană, un prilej pentru multe evenimente culinare. Toate acestea se adaugă
numeroaselor manifestări culturale, meşteşugăreşti, gastronomice, pe care Sibiul le găzduieşte de-
a lungul anului în frumoasele sale locaţii, de pildă în Piaţa Mare din centrul istoric al cetăţii. Un
highlight este, de exemplu, toamnă de toamnă, Târgul Olarilor sau, pe timp de iarnă, Piaţa de
Crăciun, devenită una dintre cele mai căutate din Europa.
Ei bine, între timp situaţia s-a schimbat radical. Toate manifestările culturale au fost fie anulate,
fie reprogramate. Însuşi prestigiosul festival de teatru a căzut victimă pandemiei.
2019 a fost un an excepţional pentru Sibiu, impactul crizei asupra branşei fiind unul major, deloc
de mirare dacă ne gândim că „în proporţie de aproape 97 la sută, capacităţile de cazare au fost
închise, rămânând funcţionale doar cele care au găzduit persoane aflate în carantină sau personal
medical. Cifrele vorbesc de la sine, în 2019, în regiune au fost înregistraţi aproximativ 600.000 de
turişti, dintre care în jur de 155.000 din străinătate, în majoritate proveniţi din spaţiul de limbă
germană. Mulţi proprietari de pensiuni, hoteluri, restaurante au investit în lucrări de modernizare,
neputând să-şi recupereze banii.

Siguranţă, calitate, sustenabilitate

De la o activitate economică ce reprezenta aproape 3% din PIB, la nivel de ţară, s-a ajuns brusc la
zero. De turism avem, însă, nevoie, bineînţeles sub aspectul activităţii economice, dar nu numai.
Noi, ca oameni, avem nevoie de relaxare – mai ales după o perioadă care ne-a încercat serios
psihicul. Va fi foarte important să găsim o cale de a ne reîncărca bateriile şi a depăşi aceste
momente grele. Revenirea turismului s-a făcut treptat, primele forme au fost acelea de turism
familial sau individual. Oamenii au căutat destinaţii care nu erau foarte aglomerate. Turiștii au
căutat destinaţiile verzi, sustenabile, se vor axa mai mult pe ecoturism, pe turismul de calitate şi
înainte de toate sigur. Au fost vizate regiunile ideale pentru plimbări şi drumeţii.
Criteriile cheie în alegerea destinaţiei de vacanţă sunt înainte de toate: siguranţa sanitară,
zonele neaglomerate, calitatea, sustenabilitatea, ecoturismul, preferate fiind casele şi
apartamentele de vacanţă, pensiunile şi hotelurile mai mici. Dar şi acestea, ca şi hotelurile mari,
trebuie, înainte de toate, să inspire oaspeţilor sentimentul că acolo sunt în siguranţă. Următorii ani
turistici vor fi buni, doar dacă atât angajaţii din branşă cât şi clienţii vor respecta, deopotrivă,
normele de protecţie necesare, referitoare la sănătatea turiştilor şi, în acelaşi timp, şi la sănătatea
angajaților.

Valorificarea şanselor şi potenţialului României

Aşadar, cum ne putem imagina sezonul turistic din această vară şi în general turismul? E limpede
că, la fel ca germanii, francezii sau spaniolii, şi românii îşi vor petrece în număr mai mare decât
de obicei concediul în propria ţară, poate chiar în propria regiune, acolo unde se pot relaxa
simţindu-se în siguranţă. Pe 1 iunie, în România se redeschid terasele iar, probabil, pe 15 iunie şi
restaurantele de interior. Prin iniţiativa „SOS Turismul Românesc”, APT atrage atenţia că „fără o
strategie curajoasă de relansare riscăm să avem la nivel naţional pierderi economice
irecuperabile” şi recomandă ca „România să facă parte din primul pluton de ţări care redeschid
turismul. Faptul că avem un număr relativ mic de decese, dar şi zone în care se poate practica un
turism individual sau chiar izolat (vezi Delta Dunării, părţi mari din Transilvania, Bucovina,
Maramureş etc.) ar putea fi atuuri importante de care România trebuie să profite”.
În prezent, la nivelul UE, statele membre poartă discuţii cu ţări partenere, în parte, pentru a vedea
cum şi în ce condiţii ar putea funcţiona activităţile turistice, cum ar putea fi deschise aşa-numitele
culoare de călătorie care să ofere un plus de siguranţă turiştilor. Astfel de culoare ar putea fi
deschise din Germania, Austria, Elveţia sau Ungaria spre România, potrivit APT. Transilvania,
de exemplu, dispune şi de avantajul că din afara se poate ajunge acolo mai lesne cu maşină, dat
fiind că încă nu e foarte clar din ce moment şi sub ce formă vor fi reluate zborurile companiilor
internaţionale. Să sperăm că România va şti să profite de pe urma atuurilor pe care le are în
actuala criză şi totodată de imensul potenţial turistic, neexploatat până acum la adevărata sa
valoare.
 Bibliografie

https://tinyurl.com/kjdra3yv

https://tinyurl.com/394trzxn

https://tinyurl.com/mr2rznrd

https://tinyurl.com/4pxnam8h