PARTEA I CONCEPTE DE UTILIZARE EFICIENTA A ENERGIEI Conceptele de baz ale CONSERVARII ENERGIEI sunt: * economisirea energiei ~ misuri sau rezultate ale activitatilor intreprinse de producitorii si Utilizatorii de energie pentru a evita risipa (de exemplu: limitarea mersului in gol a utilajelor; evitarea supraincalzirii spatiilor de locuit etc. © utilizarea rational a energiei - utilizarea energiei de cftre consumatori in modul cel mai potrivit pentru realizatea obiectivelor, cu luarea in considerare a restrietiilor sociale, politice, financiare, ecologice etc. (de exemplu: incdlzirea prin sisteme de producere combinata de energie electricd si cdldurd - cogenerare); © inlocuirea unor forme de energie si procese de conversie prin altele mai bine adaptate — misuri ce se referd la schimbiri fecute deliberat ca parte a unei politici energetice, in afara motivelor economice, tehnologice sau ecologice (de exemplu: substituirea gazului natural cu praful de carbon din furnalele metalurgice sau la cuptoarele de ciment). OBIECTIVUL CENTRAL AL POLITICII DE CONSERVARE A ENERGIEI ESTE OBTINEREA ACELUIASI EFECT UTIL CU CONSUMURI REDUSE DE ENERGIE. Ilntensitatealenergetics Odaté cu reorientarea politicii energetice spre © optiune conservativi, s-a impus gi o reconsiderare a indicatorilor de performanfé prin care se evalueaza situatia Gri si progresele realizate in aplicarea politicii de tip nou. Se constaté, in acest sens, o scddere a importante’ indicatorilor cantitativi cum sunt productia sau consumul de energie/locuitor, sau rata de crestere a productiei sau consumului de energie, precum $i orientarea spre indicatori calitativi exprimati in unitéti fizice, cum este consumul specific (tec/unitatea de produs), sau indicatori valorici, cum este intensitatea energetic’. Intensitatea energetica (Ir) este raportul intre consumul final energetic (CFE) si produsul intern brut (PIB): Ee a) PIB Acest indicator permite aprecierea evolutiei energetice in ansamblu gi eficienta utilizarii energiei pentru o fara. La nivel microeconomic, indicatorul exprima consumul de energie produs sau consumat pe unitatea monetara (de exemplu tcc/mii euro). Observatie: Produsul intern brut (PIB) reprezintd valoarea monetard a tuturor bunurilor gi serviciilor produse de o economie, intr-o anumit& perioada de timp. Se poate calcula in trei moduri: > pe baza valorii adaugate din toate sectoarele de activitate; el corespunde productiei de bunuri si servicii de economie, diminuat cu consumul intermedia; > pe baza cheltuielilor, respectiv valoarea tuturor bunurilor si serviciilor cumparate, incluzénd consumul, cheltuielile de capital, cresterea valorii stocurilor, cheltuielile guvernamentale gi exporturile (mai putin importurile); > pe baza veniturilor, respectiv veniturile angajatilor, oamenilor de afaceri, inchirierile, profiturile agentilor economici (publici sau privati) si valoarea stocurilor. Spre deosebire de consumul specific, utilizarea intensitifii energetice prezintl o serie de avantaje: 1,© numitorul exprimat valoric permite calculul acestui indicator, atat la nivel macroeconomic, cét si la nivel microeconomic, in intreprinderile cu 0 varietate mare de produse (de exemplu: industria textild, industria alimentara, servicii etc), unde consumul specific pentru fiecare tip de produs/serviciu este greu de calculat si nerelevant; © numitoral exprimat valoric permite Iuarea fn considerare si a unor factori cum sunt rata de schimb, puterea de cumparare etc. si, ca atare, acest indicator este relevant nu numai pentru performanta procesului tehnologic, dar gi pentru dezvoltarea economic& general’. fin functie de datele statistice disponibile, se poate calcula intensitatea energiei primare, intensitatea energiei finale sau intensitatea energiei electrice. Energia primard este energia care nu a suferit nici un proces de conversie. Energia finala (livrat8) este energia furnizati consumului spre a fi convertita in energie utila. Exist, in acest caz, 0 deosebire fata de energia utild care este energia din care dispune consumatorul, dupa cea din urmi conversie, in proprile sale instalatii sau aparate. Consumul final total poate fi separat in: - consumul final energetic, care este energia consumata in scopuri energetice de catre utilizatorii finali din toate sectoarele, cu exceptia sectorului energetic pentru care se defineste consumul propriu (inter) al sectorului energetic; - consumul final neenergetic, care cuprinde consumul de “produse energetice” pentru scopuri neenergetice (de exemplu: petrol, cérbune, gaze consumate ca materie prima in industria petrochimica) si consumul de “produse neenergetice” rezultate din diferite procese (bitum, lubrifianti etc.). in baza celor definite, rezulti cd, o importanta aparte are intensitatea energiei finale. Calculul acesteia intimpina ins dificultati, in tari mai putin dezvoltate, datorita nivelului redus de contorizare entra alte forme de energie decat energia electric, cea ce implicd necunoasterea cantitatii de energie Ja nivelul consumatorilor finali. fn asemenea cazuri, se utilizeazi anumite metode de aproximare a raportului dintre energia primara gi energia finala pentru un caz. dat. Importanta intensitatii energetice si caracterul complex al informatiei pe care acesta o offer’, rezulté din figura 1 ' ‘ — Gy be 27 os BS 25 6 Bos Loa Es £5 o2| 8 3 { 0 02 04 «06 «08 10 Produsul intern brut pe locuitor (valori relative, S.U.A. = 1) Fig I. Intensaitatea energeticd (1991) S.U.As 2 - UB; 3 — Japonia; 4—fosta URS.S5 5 — China; ‘6—tiri din Extremu] Orient; 7 — Europa centala gi de Est; 8 —Romania; 9 — America Latina; 10 - fosta Cehoslovacie. 4Tarile cu consum energetic/locuitor cu valori similare (6 - Extremul Orient, 2 - UE, 3 Japonia) au niveluri de dezvoltare foarte diferite, cea ce dovedeste lipsa de relevanti a indicatorilor cantitativi in acest sens, trebuie amintit c&, in Romania, atingerea unui consum de energie pe locuitor apropiat de al tirilor dezvoltate a fost mult timp obiectul strategic al politicii energetice, ceea ce a favorizat un consum exacerbat de energie, far ca dezvoltarea economicii si justifice acest consum. Ca urmare, teza “fortarii energetice a dezvoltarii economice” s-a dovedit gresita. Tarile cu nivel de dezvoltare (PIB/locuitor) similar au consumuri energetice foarte diferite (9 - America Latin, 8 — Romfnia, 7 - Europa Centrala, 4 — fosta URSS, 10 fosta Cehoslovacia). in acest sens, factorul determinant este structura macroeconomicd. Tarile cu valori de intensitati energetice compatibile (5 ~ China, 9 — America Latina, 6 — Extremul Orient, 2 - UE, 1 - SUA) pot avea consumuri energetice si niveluri de dezvoltare diferite. Aceasta constatare arata ca si indicatorul intensitate energetica trebuie privit cu prudenta. in acest caz, un clement important pentru 0 comparatie corect& este compararea unor {fri cu structurd economica similara. Pentru mai multé claritate, vom arata c&, desi intensitatea energetica a Romaniei (8) este de 2 — 2,5 ori mai mare decét a firilor UE (2), aceast4 comparatie nu reflect nivelul tehnologic scdaut al economiei roménesti si, in special, al industriei, ci, mai ales, diferenta de structura macroeconomics, Astfel, Romania produce 50% din PIB in industrie, in timp ce {arile comunitare numai 30-35%, Ca urmare, structura macroeconomica a Rominiei este energointensiva prin conceptie si nu neaparat neperformanti tehnologic. Optiunea politica pentru o astfel de structuri macroeconomica este specifica tirilor fostului CAER bazate pe dezvoltarea industrici grele. Astfel, in 2007, intensitatea energetica a Rominiei a fost de 0,280 tep/1.000 euro, in preturi constante, care au ca reper nivelul PIB din 2005, dar scade treptat, pana la 0,265 tep/1.000 euro in 2008, respectiv pana la 0,202 tep/1.000 euro in 2013. Raportat la preturile curente din fiecare an, intensitatea energetica va scadea cu 52,4% pana in 2013, arata un raport al Comisiei Nationale de Prognoza. Astfel, intensitatea energetica finala, masurata prin consumul energetic final raportat la produsul intern brut, va ajunge la 0,100 tep/1.000 euro in 2013. Intensitatea energeticé se foloseste ca indicator in doua situatii principale: pentru comparatia intre tari, si in acest caz am aritat rolul structurii economice si al puterii de cumpérare, pentru o interpretarea corecti; - pentru compararea diferitelor perioade de dezvoltare energetic’ si economici a aceleiasi tari; in acest caz, tirile in tranzitie se confrunta cu fenomenul unei inflatii puternice fn ultimii ani si au variatii foarte mari ale ratei de schimb intre dolar si moneda national (chiar pe parcursul unui an calendaristic ¢i de la un an Ia altul) in concluzie, in conditiile unei economii in tranzitie, calculul intensitatii energetice este dificil de realizat datorité variatilor foarte mari ale datelor de calcul (consum energetic si PIB) de la o perioada la alta, Pentru obtinerea unui rezultat ct mai relevant sunt necesare o serie de corectii ca: ~ evaluarea PIB in preturi constante; - aplicarea corectiei de structuri a PIB (in cazul caleulelor pe o perioad’ mai Iunga de timp care a produs schimbari structurale importante); - aplicarea unei corectii dependente de rata de schimb. 2. Eficienta energetica Esenta politicii energetice consté in realizarea unei echilibru fntre cerere si oferta de energie in conditii suportabile din punct de vedere social si ecologic. Tendinfa general a fost, pan nu demult, si se actioneze, in principal, asupra ofertei, cea ce a favorizat consumuri nerationale, a declangat situatii de crizd energetica si a determinat aparitia unui nou concept, acela de conservare a energie’ si,respectiv, a unui nou tip de politicé energetic — cunoscuti fn literatura de specialitate ca “energy demand oriented policy” (politica orientatd spre cererea de energi fn figura 2 se prezint& schema de principiu a unei politici energetice globale, echilibrate, care actioneazé atat asupra ofertei (surselor de energie), ct $i asupra cererii (consumului de energie). DEZVOLTAREA SOCIALA IMPACT | IMP AGT aoe litter aoorna asurma | [-SERGATOE 1 doen, aun | (Cacmmarcmee) astra, arn AMBIANT. DE ENERGIE AMBIANT ; fe | sa on { t pc ; an ere CORUM DE ae ENERGETICA ENERGIE ok ENERGIE —_ ST ones oe Fig. 2. Schema planificdrii energetice globale 2.1 Bariere in calea promovirii eficientei energetice Constatarea Picuti de majoritatea farilor, mai mult seu mai pufin dezvoltate, c& atat investifile, cat si 0 serie de alte masuri sunt, de reguld, indreptate spre cresterea productiei de energie si mai putin spre cresterea eficientei de utilizare a acesteia a generat, firesc, investigatii asupra barierelor aflate in calea acestui proces de eficientizare a consumul Studiile si analizele efectuate au pus in evidenta patru tipuri de bariere importante: D bariere telnice: Y lips echipamente, inclusiv aparate de masuri; Y lips cunostinte si experienti in gestiune; Y lips cadru adecvat pentru cercetare si transfer tehnologi QO) bariere economice: ¥ preturi ale purtitorilor de energie care nu reflect costurile; ¥ sistemul de control al preturilor si neconsiderarea preturilor marginale; Y deformarea participatiei energiei in pretul de cost al produselor; QO bariere financiare: Y- fonduri limitate pentru economia de energie; Y- lipsa unor facilitti financiare gi fiscale pentru investit Y alte prioritati aditionale pentru investitii energetice; D2) buriere institutionale, managerialY structura decizionala inadecvati la nivel local gi national; Y legislatie si reglementari incomplete pentru eficient’ energetic’ Y neconstientizarea potentialului de conservare a energiei: ¥ lips consultant economic si bancara in domeniu; Y lips management energetic modem in intreprinderi Cunoasterea acestora constituie elementul esential in stabilirea unor strategii de eficienta energeticd, deoarece atat alegerea obiectivelor strategice cét si a metodelor gi naturii programelor trebuie ficuti de asemenea maniera, incat, si faci posibilé depagirea lor. De asemenea, este important& ordinea de prioritate in care aceste bariere sunt atacate si mijloacele folosite. ‘Astfel, in prezent, depisirea unor probleme de ordin institutional, legislativ si managerial pot beneficia de un important suport financiar din partea unor programe ale Uniunii Europene sau a altor organisme institutionale vital interesate de asigurarea stabilitatii economice a tarilor in tang reducerea poluarii atmosferice, in special a emisiilor de bioxid de carbon rezultate, in principal, dit si de procesele energeti Totodaté, trebuie tinut seama c& exist o experienté de aproximativ 20 de ani in farile dezvoltate economic asupra celor mai eficiente metode de promovare a politicii de eficienta energetica. Singurul rise in transferarea acestei experiente si care trebuie corect evaluat este accla al adaptarii acestei experiente la conditiile specifice farilor in tranzitie. Bariera perceputé cel mai ugor gi recunoscutd unanim este bariera financiari legata de puterea economici redusi a térilor in tranzitie. Existd riscul transformarii acestei bariere intr-un cere vicios: inerea unor consumuti mic redusi —> lipsa investitiilor putere eco cate > scAderea mai accentuat In realitate, aceasti problem este partia pentru cd ea este generatii de alta bariera mai putin vizibila printr-o analiza formala: lipsa cunostintelor si a experientei in atragerea investiiilor exteme, a mecanismelor financiare adecvate. Pentru depasirea acestei situatii, trebuie luate in considerare céteva clemente importante: © exist oferté financiara si resurse importante de investitii pe plan extern; © sursele interne de investiti, desi reduse, sunt adeseori prost dirijate citre false priorita economice sau datoriti necunoasterii potentialului de conservare a energiei; © investitiile in proiecte de eficienta energetica sunt foarte atractive prin termenul de recuperare redus pe care-l oferd (6 luni — 3 ani) si au risc tehnologic redus; © exist posibilitatea multiplic&rii la scar mare, la toti consumatorii, a proiectelor reusite. Lipseste totusi un mecanism financier adecvat finantarii unui numar mare de proiecte cu valori intre 100 000 dolari $.U.A. si 3 milioane de dolari S.U.A. pentru proiecte de eficientizare energetica. in acest context, testarea unor solutii de finantare de tip TPF (Third Party Financing ~ finantarea prin terti), ESCO (Energy Service Company - companie de servieii energetice) sau SM (Demand Side Management — investitii ale producatorului la consumator) poate conduce la rezultate surprinzitoare. 2.2 Obiective si componente de bazii ale politicii de eficient energetica Politica de eficient& poate Iua diferite forme, in corelatie cu structura societatii si a tipului de economie fn care se aplica. Astfel, incepfind cu anul 1982, in Romania a devenit evidenta cresterea rapida a dependentei fat de importul de resurse energetice, pe de o parte, iar pe de alta parte, a fost resimtité insuportabilitatea acestui import in raport cu rezervele valutare gi cu accesul pe piata extend de capital. Ca urmare, s-a incercat aplicarea unei politici de reducere a consumului de energie bazati pe clemente cheie ale unei economii excesiv centralizate: control excesiv gi birocratie al respectarii unor norme de consum impuse si stabilite arbitrar; favorizarea consumului industrial in dauna celui casnic, inconditiile in care industria producea 50% din PIB si consumi 70% din resursele energetice; impunerea unei conduite a consumatorilor, bazati pe rispundere_administrativa_formala_si_mai_putin_pe tesponsabilitate economic si managerial: in contextul unei economii de piafé, politica de eficien{a energetica se bazeazi pe clemente promotionale si motivationale, Motivatia principala este oferita de dorinta consumatorilor de energie de a rezista in conditiile concurenfiale prin veducerea costurilor (inelusiv a celor manageriale) fn tarife, contribuie la crearea unui semnal corect pe care piata energetic& il da consumatorilor. Aplicarea brusc& a unor asemenea principii fntr-o economic in tranzitie, fri experienta unor posibilititi de reactie imediata si adecvata, poate determina modificiri dure si insuportabile, Cele dowd clemente care trebuie avute in vedere sunt: - capacitatea de adaptarea a consumatorilor industriali; = capacitatea de plata determinata de puterea de cumparare, pentru consumatorii casnici. in acest context, specialistii recomanda o politic’ promotionala alaturi de una motivational, care si ofere misuri colaterale capabile si determine adaptarea consumatorilor intr-o perioadai de timp. Structura unei astfel de politici de eficienti energetici confine ca elemente centrale ummatoare obiective: = cresterea motivatiei pentru investitii; = stimularea initiativelor de crestere a eficientei energetice in toate domeniile (industrie, rezidential, tertiar, transporturi); * educarea consumatorilor industri: i casni + constientizarea efectelor asupra mediului a reducerii consumurilor energetice. Peniru realizarea acestor obiective sunt necesare urmatoarele actiumi promofionale: initiative legislative; sprijin financiar pentru act promovarea cercetirii asistent& tehnic& gratuit elaborarea unei strategii pentru conservarea energiei; diseminarea rezultatelor objinute; instruirea personalului; analize si bilanturi energetice; relafi si contacte internationale. Intr-o astfel de abordare, rolul statului este de parteneriat fat de consumatori, statul asumandu-si responsabilitatea finantarii mecanismelor de adaptare. ini demonstrative; VY VV VV 2.3 Etapele necesare ale unui program national de conservare a energici ‘Odata declaraté oficial optiunea unei firi pentru o politica energeticd orientata spre consum, in care cresterea eficientei de utilizare a energiei devine o prioritate, in raport cu atragerea de noi resurse in balanta national, realizarea unui program national devine un element necesar, atat pentru planificarea dezvoltirii, in general, sia celei energetice in special, cat si pentru orientarea consumatorilor si a producitorilor de energie pe baza unui document oficial care precizeazi facilitatile, cAt gi responsabilititile fieciruia. O serie de analize asupra tarilor in curs de dezvoltare, initiate de Banca Mondiala, a permis identificarea unui program cadmu de eficienté energetic, prezentat in tabelul 1.; el trebuie adaptat conditiilor concrete, optiunilor politice gi structuriiinstitutionale din fiecare tar8. ‘Aplicarea Iui presupune existenta unor institutii deja create, aflate intr-un proces de reform’ (ministere, institute de cercetare ~ proiectare, organisme de statistic’, universititi etc.), cat si creareaunor institutii odati cu adoptarea unor politici energetice noi, de tip conservativ, si promotional (agentie specializat’, organizatii neguvernamentale ale consumatorilor, de tip patronal, capabile s participe la dialogul produc&tor ~ consumator, firme de consultant private care si dezvolte o piati de proiecte de eficienta energeticd etc). Faz s obiectivele Initiator | Realizator | Finantator T. Proiectare program 1. Analiza energetcl asupra industriel MIND | ONS; CU MF 2. Baza de date asupra energie in industrie MIND; ONS; C MF ‘ONS 3. Identificareabarierelor pentru economia de MIND | MIND;C;U; | MF MIND ners 4, Anelize institailor gi modifietrilor MIND MF MIND 5. Crearea agentiei de conservare a energiei MIND MF MIND (bugerara) 6.Revederea legislate i reglementirilor MIND MF MIND (noditicri) 1. Revederea politi de prejuri (modifica) MIND MIND MF MIND 8. Analiza eficienfei unor programe alternative MF MF MF MIND 9, Evaluarea resurselor umane necesare MIND MIND; MF MIND GU 10. Stabilireasolutilor de finanare gi stimulare MIND MIND MF MIND 11, Seleetarea programului nasional MF TE Lansare program 12, Finanarea programuluinagional MIND MIND MF MIND 13. Organizareaectivitii MIND MIND MF MIND 14, Lansareaasistenteitehnice ‘ACE AP; MIND MF MIND 15, Dezvoltarea programului de ,audit” ACE ACE; CU ME MIND 16, Reerutarea gi pregitrea personalului pentru ACE ACEC U MF MIND sade” 17. Testarea capacitiii de ,audit” ACE ACE MF MIND 18, StablirescAilor de finantare ‘ACE ACE; MF MF MIND 19. Adaptarealezislaiisireglementailor ACE MI Mr MIND. TM. Aplicare, urmirire evaluare program 20, Stabilirea obicctivelor de eficienjé encrgetica si | ACE ‘AC MF ‘ACE astandardelor 7 21. Coordonarea actunilor de ,audit” ACE MF ACE 22. Formarea mansgerilorenergetici ‘ACE MF ACE 23, Evaluarea gi aplicarea proicctelor ‘ACE MF ‘ACE 24, Unmariea si evaluarea rezutaelor proiectelor ACE MF ACE 25, Standardizarea datelor si dezvoltarea bazei de ACE ACE; MF ACE date ONS Legenda: MIND — ministerul responsabil cu strategia industrial; ‘MF - ministerul responsabil cu politica financisr®; (MJ. ministeral responsabil cu promovarea legislat ACE ~ agentia de conservare a energiei (ANRE); C-firme de consultant; ‘U~universitifi sau insttuii de invgjimant superior; ‘ONS ~ organism national pentru statistic; AP asociatii profesionale sau patronale:3, Managementul utilizarii energie! 3.1. Planificarea traditional Citeva caracteristici ale energiei electrice $i ale industriei energiei electrice au determinat companiile din domeniu, guvemamentale si diverse alte organizatii interesate si acorde atentic particulara planificdrii, atét a dezvoltirii sistemului energetic, cdt gi a functiondrii acestuia. Energia electrica este un suport logistic esential al societitii modeme gi trebuie pusa in fiecare moment la nivelul cererii, intreruperile in alimentarea cu energie, au, in general, consecinte negative pentru utilizatori. Pentru sistemul energetic insusi pot aparea situatii periculoase, chiar ,c&deri” totale, cfind consumul de energie depageste capacitatea operationald a sistemului. Industria energiei electrice este capital — intensiva, costul echipamentului avand o pondere ridicata in costul total al energici. Tinand seama c este nevoie de mai multi ani pentru extinderea capacitatilor de producere — transport — distributie, capitalul investit poate fi afectat negativ de incertitudinile privind evolutia cererii de energie, a preturilor, a tehnologiilor. 2 dezvoltirii si vizeze yacoperirea” consumului de energie, suficient de sigur si, pe cat posibil, mai economic. Traditional, resursele pentru asigurarea — la niveluri din ce in ce mai ridicate — a echilibrului productie — consum au fost céutate numai in cadrul sistemului de alimentare cu energie. Aceste resurse sunt constituite din grupuri energetice, cu purtétori de energie primar aferenti, precum gi din instalati de transformare, transport si distributie a energiei. Metodologiile de planificare a dezvoltarii i au evoluat continu in directia reducerii costurilor totale de asigurare cu energie. Nu s-a depasit ins acest cadru al optiunilor de resurse, fapt ce conduce la abordarea in etape a celor dowd componente ale balantei energie, respectiv: = prognoza consumurilor (cererii) de energie, inclusiv a valorilor may curbelor de sarcina; = _optimizarea sistemului de alimentare cu energie. Criteriul de optimizare reflect’ in plan concret politica companici de energie electric. in planificarea traditional, cel mai cuprinzator gi mai justificat sub aspect economic este criteriul costului total actualizat minim al sistemului de alimentare gi, in consecin{& al energiei livrate. Pentru sistemele care-si stabilesc regimurile de functionare urmérind costurile marginale, realizarea optimului este echivalenta cu functionarea in punctul in care costul marginal pe termen sourt este egal cu costul marginal pe termen lung. Cireumstanfe speciale pot determina gi alte optiuni pentru criteriul de optimizare, ca de pilda, venitul net, flexibilitatea sistemului la schimbari s.0.m. Restriciiile sunt generate de aspectele tehnice si tehnologice, de volumul admis al cheltuielilor de capital (investiti), de structura contribuabililor, de impactul acceptat asupra mediului inconjurator. Planificarea traditionalé, orientat aproape exclusiv cdtre sistemul de alimentare (capital-investt, inclusiv sectoarele economic conexe), neglijazd optiunile de conservare a energiei care pot asigura servicii echivalente la un cost mic. Criteriul de optimizare nu garanteaza ci nu se pot epuiza resursele tarii si nu atrage in procesul de planificare alti participanti interesati — ca, de exemplu, organizatiile locale (regionale), sociale, de mediv inconjuritor ete. Planificarea integrati a resurselor (IRP) este un proces de planificare adoptat in ultimii ani de furnizorii de energie si de institutiile de reglementare din tirile dezvoltate. in aceste conditii este firese ca pla3.2. Coneeptul de DSM ‘Termenul DSM (investitii ale producitorului Ia consumator), acronimul expresiei din limba englezi ,demand-side management”, semnifici, in sens larg, orice initiativa intreprinsa de compania furnizoare de energie, cu conservarea sau consimtiméntul consumatorului, care asiguri la consumator un nivel echivalent de servicii, dar la un cost total mai redus. Pentru a se sublinia rolul decisiv pe care il are furnizorul in aceasta schimbare a modului de utilizare a energiei, expresia trebuie tradusi in roméneste, mai degrabi, prin managementul utilizdiri energie’ decit prin managementul energie’ la tilizatori Ultimele dou exprimari, intrate in vocabularul curent, sunt afectate de o oarecare imprecizie, fntrucét includ si acele misuri de conservare pe care le adopt’ consumatorii fir asistent® tehnica sau financiara extemi. Referindu-se la sistemul electroenergetic si la fluxul energiei, trebuie si ardtim c& misurile sunt optiunile DSM si se localizeaza in amonte sau in aval, conducdnd la rezultatele prezentate in continuare. Amonte: mai putind energie primari pentru o unitate de energie electric’ produsi. Acest efect se obfine aplicand solutii de aplatisare a curbei de sarcini a sistemului energetic sau, in unele cazuri, de crestere strategici a sarcinii sistemului pe seama extinderii _apliciri clectrotehnologiilor. val: mai putin energie folositi pentru o unitate de servicii. Este cuprins aici ansamblul de masuri destinate si creasca eficienta (utilizarii) energiei. Este de observat ci ambele tipuri de optiuni DSM au efecte favorabile asupra dezvoltarii sistemului de alimentare cu energie si reprezinta, daci sunt abordate sistematic si integrate intr-un portofoliu de resurse, o strategie specifica de imbunatitire a eficientei mangementului acestor sisteme. Sunt evitate costuri de dezvoltare a sistemului pentru alimentarea cu energie gi se rezolvi unele probleme de mediu inconjurator. ‘Consumatorii beneficiazi de o reducere a facturii energiei gi de o serie de alte facilititi. in general, orice optiune DSM asociazi masuri de ordin tehnic, financiar si de marketing. Optiunile se grupeaza in programe in functie de clasa de consumatori cirora li se adreseazi. Deosebit de importanti este estimarea corecti a fractiunii de clienteld care va raspunde efectiv conform previziunii, Trebuie evidentiati att oportunistii, ct si participantii solitari (free riders). Acestia din urma sunt reprezentati de consumatorii care realizeazi modificarile, in sistemul propriu de utilizare a energiei, independent de programele DSM. Erorile de impact ale programelor DSM pot genera supraestimiri ale eficientei economice si, uneori, chiar pierderi pentru compania furnizoare de energie. Pe de alt& parte, consumatorii neimplicati pot fi afectati negativ, contribuind cu resurse (in special prin sistemul tarifelor) fra nici un beneficiu pentru ei. Aceasta este o problema de distributie a echitatii si nu de eficienti economicd. Investitiile gi impactul programelor DSM au devenit semnificative la inceputul anilor *90, find incurajate prin diverse facilitati de autoritajile publice si de organizafiile financiare internationale. Ca pentru orice activitate economic’, eficienta DSM trebuie si rezulte din raportul cost/beneticii Cheltuielile includ costul programelor DSM, adic publicitatea, administrarea, uncle subventii gi eventualele pierderi de venituri, De asemenea furnizorul poate acorda imprumuturi sau poate efectua investitii in proiecte de cercetare a eficientei energici. Cheltuielile sunt recuperate din economiile de pe factura de energie si din aga numitele “costuri evitate” in sistemul de alimenatre cu energie. Alte efecte pozitive ale programelor DSM sunt: © energia care se acopera in balanta productie-consum este pe deplin curati; © intre furnizor si consummator se instituie o relafie de parteneriat; u‘© in economiile care se confrunti cu dificulti¢i valutare, sead presiunile determinate de importul de combustibil. 3.3. Finantarea programelor DSM Evident, costul economiilor de energie trebuie s& fie inferior costurilor evitate, sau, mai precis, costurile marginale pe termen lung din sistemul de alimentare cu energie. Incertitudinile asociate cu optiunile DSM sunt mai mari decat acelea care privesc opfiunea furnizor si, de aceea, este de dorit ca cele doua categorii de resurse si nu fie tratate la egalitate. Optiunile DSM trebuie sit se realizeze mai ieftin Programele DSM sunt in general complexe, incluzind misuri tehnice, dar si partea de implementare, marketing, urmérire a rezultatelor. Astfel, valorile costurilor nu reflect strict, in mod necesar, eficienta programului DSM, ci mai degraba eficienta in managementul general al programului respectiv. Practica a consacrat un criteriu intuitiv de preselectie a optiunilor DSM, bazat pe durata maxima de recuperare a cheltuiclilor. Din experienta companiilor care aplicé DSM, reiese c& acesta este de ordinul a 4-5 ani, spre deosebire de durata de recuperare pentru sistemul de alimentare cu energie, care este de circa 9 ani, la o rat& de actualizare in moneda constant de 80%/an. Compania de alimentare cu energie electric poate alege o solutie de transfer de fonduri catre programele DSM dintr-un spectru larg. Pe lang metodele cunoscute, bazate pe tarife (binom, speciale DSM, de crestere strategica a consumului) gi pentru stimulente finaneiare — circumserise, de regul’, mésurilor de marketing — in ultimii ani s-a consacrat solutia realizirit unei componente de activitace, distinct de activitatea de bazi, deci de furnizare de energie Compania de alimentare cu energie electric& poate dezvolta in noul domeniu, direct sau prin parte tert (TPF —Third Party Financing), o afacere (investitie) mai profitabila decat activitatea de bazi. Implicarea directa se realizeaz& printr-o decizie proprie, care acorda suport tehnic gi servicii bancare pentru programele DSM. Indirect, furnizonul de energie poate crea o filial, companie de management al energiei pe baz& de contract (CEM — Contract Energy Service Company) sau poate participa, intr-o misurd substantial, la o companie mixta de tip CEM sau ESCO. in esenti, companiile CEM si ESCO incheie cu consumatorii contracte care prevad recuperarea investitiei, intr-o perioada predefinit’, pe baza economici la factura de ener Compania de energie profiti totodaté de asa-numitele costuri evitate in sistemul propriu. Dezvoltiind 0 linie de afaceri de tip DSM, furnizorul de energie se afla intr-o pozitie mai bund decat ESCO sau CEM concurente. Societatea de energie dispune de o bogati experienta in domeniul electrotehnologiilor, de o informatie mult mai ampli asupra consumatorilor, de birouri locale cu personal de contact, de un sistem de facturare si de 0 perspectiva pe termen lung a relafiei cu consumatorii. 4, Planificarea integrata a resurselor (IRP) 4.1. Conceptul IRP Furnizorii de energie, consumatorii, organismele de reglementare si autorititile au fost nevoite si conceapi noi metode de planificare ce pot lua in considerare impactul economic regional sau global, eficienta energeticd si impactul asupra mediului ineonjurdtor. Astfel, a apirut conceptul de planificare integrati a resurselor ({n literatura tehnic& de specialitate de limb& englez8, IPR ~ Integrated Resorce Planning), IRP a fost dezvoltata mai mult in $.U.A. si de un numar de companii de 12electricitate din Europa. in mai 1994, Comisia Europeand a inaintat Consiliului de Ministri un proiect de directiva pentru sustinerea tehnicilor de IRP. Statele membre ale UE urmau s& adopte proceduri care obliga companiile de electricitate si de gaze si prezinte periodic planuri IRP si programe DSM identificate in aceste planuri. Prin planificarea integrat a resurselor de energie se examineazi o paletd larga de optiuni si consecinte privind tehnologiile, procesele de producere si de consum fiind analizate ca intreg, ca sistem care intr in relatie cu exteriorul reprezentat de constrangerile de mediu inconjuritor si de restul societitii. Fumizorul de energie nu mai este constrans la utilizarea resurselor propri si va considera explicit resursele, in procesul de planificare, aga numitele programe DSM de reglementare a consumului si de conservare a energici. Ansamblul de resurse aflate la dispozitie se aloc& pe o baz competitiva. Prin efect de reciprocitate, consumatorul de energie are el insusi posibilitatea de a alege furnizorul si forma (purtitorul) de energie (electrie’, gaze naturale etc.), inclusiv de a se dota cu 0 sursi proprie de energie. Noutatea conceptului consti fn faptul c¥, in procesul IRP, nu mai exist& o limitare la o anumita forma de energie iar costul minim nu se mai refera la un sistem (industrie) particular de energie. Planificarea integratd a resurselor de energie este un concept de management cu 0 tripla determinare, tinand seama de: necesitifile consumatorilor, costul diferitelor sisteme de energie, politica nationald a energiei si a mediului ambiant (figura.2.). Criteriul de bazi este satisfacerea in mod eficient economic, a necesitatilor de servicii energetice ale consumatorilor, prin evaluarea optiunilor de producere si consum, Aplicarea sa presupune dezvoltarea unor probleme de echivalare complexa a resurselor (tehnologiilor) si de evaluare a acestora din mai multe perspective. La echivalarea resurselor se au in vedere pretul, calitatea, durabilitatea, viabilitatea, disponibilitatea, ,dispecerabilitatea”, impactul asupra mediului inconjurstor si dorinta consumatorului Legislatia gi reglementirile in domeniul energiei si mediului inconjuritor, dac& sunt puternice, pot impune luarea in considerare a asa numitor costuri extreme care pot influenta semnificativ optiunile. Optiunile de resurse gi celelalte rezultate ale analizei trebuie evaluate din mai multe perspective: macroeconomic, a uneia sau a mai multor companii de energie, a consumatorilor. in acest scop, in procesul de planificare integrat se recurge frecvent la metode traditionale de planificare, pentru analize la scar’ microeconomica. 4.2. Procesul de planificare integrati a resurselor Aplicarea IRP cunoaste in practicé doud categorii de abordiri: secventiald si simultana. in prima categorie, resursele de tip ,,consumator” (DSM) gi ,furnizor” sunt optimizate succesiv, in etape distincte. Sub aspect metodologic, procedeul incorporeazi elemente ale planificirii integrate intr-o metoda de planificare cu costuri minime. Fat de situatia planificarii traditionale, principala schimbare const in introducerea unei etape suplimentare, de selectare si dimensionare a oportunitatilor DSM, fnainte de optimizarea resurselor necesare in sistemul (sau sistemele) de alimentarea cu energie In a doua categorie, resursele DSM gi cele de tip ,,furnizor” sunt evaluate simultan. Metodologia este, in totalitate, conforma cu principiile planificdri integrate, permiténd, dac& se doreste, modelarea competitici intre mai multe forme de energie. Necesit& ins, pentru aplicare, programe de calcul noi, de 0 complexitate deosebita. Caracterizarea unitari a optiunilor care urmeazi a fi optimizate presupune culegerea gi prelucrarea unui volum apreciabil de informatii tehnice, economice, legislative etc., privind: mai multe 13sisteme de alimentare cu energie, echivalenfa formelor de energie sub aspectul serviciului realizat si programe DSM. De asemenea, procesul planificirii include numeroase iterafi, iar rezultatele optimizarii trebuie, in continuare analizate si evaluate in detaliu sub toate aspectele care conditioneaza implementarea. Planificarea integrati a resurselor cuprinde urmatoarele 6 e(ape: a) Prognoza cererii de servicii ale energiei Prognoza cererii de servicii ale energiei — si nu a consumului de energie ~ constituie baza de planificare. Este bine cunoscut faptul cd, in general, consumatorii nu au nevoie de o anumiti forma de energie si nici nu au nevoie de energie in mod continuu; mulfi dintre consumatori nu cunose termenul de minimum tehnic”. Tofi consumetorii au, ins’, nevoie de solutii cu putina energie, iar pe un plan mai general, se poate admite ci serviciul energie trebuie acordat la cel mai redus cost social. Pe de alta parte, pentru un funinor de. eee, sistemul propriu de tarife imparte consumatorii in dow’ clase, profitabili si eprofitabili, fm fanctie de raportul dintre cost si pretul energiei livrate. in acceptiunea furnizorului, rezolvarea probleme! consumstorilor neprofitabli presupune adoptarea de c&tre acestia a unuia dintre urmatoarele trei solutii: si-si schimbe modul de utilizare a energiei (graficul si/sau nivelul consumului); si obtind servieii de la un alt furnizor (competitor), care este in masura sa le ofere la un ci redus - si pliteasca preturi mai mari (solutie care contrazice, ins, principiul echititii tarifare). b) Utilizarea resurselor de tip ,furnizor” Resursele de tip ,,furnizor” sunt localizate fn sisteme de alimentare cu energie. Pozitia relativa a optiunilor de acest tip in selectia final depinde de marimea costurilor tehnologice si de rezultatul echivalarii sub aspectele calitatii si functionarii. Echivalenta calititii energiei se bazeazi pe coeficienti de calitate care semnifica fie un randament global al ciclului, fie cantitatea de energie exprimati procentual (de exemplu, 100 pentru energie electric si 20 pentru céldura la 20° C). Sistemele electroenergetice mari oferi o palet largi de opfiuni privind energia primara (hidroenergie, energie nucleara, carbuni, gaze naturale, pacur’), (chnologia (cicluri conventionale in condensatie si cogenerare, ciclu mixt gaze-abur, ardere in salt fluidizat), dimensiunea si esalonarea in timp a unitatilor de producere a energici. Sursele de energie distribuite, de capacitate mic, de reguli pe bazi de hidrocarburi, beneficiazd de avantajul adaptirii suple la cerere si la conditiile de exploatare. Procesul tehnologic a adus aceste surse de energie (turbine, motoare termice cu cogenerare, celule de combustie) in prim- planul competitivitatii, datorita reducerii aga numitului efect de sera pana le un nivel nesemnificativ. ‘Sistemele bazate pe resurse de energie regenerabili (solari, eolian’, geotermal, energia de biomasa) pot avea pozitii superioare in ordinea de merit dac& sunt sprijinite de o legislatie adecvaté a energiei si a mediului inconjurdtor. In cadrul acesteia, taxele de mediu reprezintd instrumente economice cu mare impact asupra costurilor asociate diferitelor tehnologii. Externalitatile sunt acele costuri ale sistemului de alimentare cu energie care nu sunt refelectate in costul energie. “ceste cheltuieli sunt © cinta a afectarii negative a mediului inconj ndtitii oamenilor prin efecte asupra calitatii acrului si solului, resurselor de reproducere, arheologice. istorice si estetice. 14Conceptul exprima, pe un plan mai general, impactul direct sau indirect datorat productiei sau consumului unui bun sau serviciu, asupra altel entititi, pentru care parti responsabile nu i se imputi costuri egale cu paguba produs’, astfel inca, extemalititile nu sunt reflectate in pret. Fxtemalititile pot avea si o semmnificatie de beneficiu, ea expresie a unui impact pozitiv asupra mediului inconjurator si populatiei. De exemplu, amenajarilor hidroenergetice i se imputa unele deranjamente asupra habitatului, animalelor si pestilor, dar, totodatd, li se recunosc efectele pozitive in ceea ce priveste recrearea oamenilor si protectie fat de inundatii, Tehnologiile folosite in sistemele de alimentare cu energie generea: urmitoarele externalitit > centrale nucleare: emisii la operatiile de rutin’, accidente, deseuri pe termen lung, proliferarea nuclear; > termocentrale: poluarea termici a apelor, poluare a aerului si solului, efecte negative asupra climei si sindititii; > turbine de vant: zgomot, afectarea peisajului, ueiderea pasirilor; > instalatii geotermale: poluarea aerului cu sulfati de hidrogen; > linii electrice: cimpuri electromagnetice, administrarea cu dificultate a ierbicidelor, deranjarea solului la constructie, reducerea valorii proprietitii datorita esteticii ete. Evaluarea costurilor extreme constituie, ins, un domeniu de intense cercetéri. in absenta unor metode acceptabile de stabilire a pagubelor produse societitii, costurile extreme se determina, cel mai adesea, pe baza cheltuielilor necesare pentru monopolizarea si controlul acestor pagube, dar chiar gi aceasti abordare se dovedeste a fideo con fiate deosebita. in_ principal, ©) Utilizarea resurselor de tip DSM Tehnologiile DSM sunt de o mare diversitate. Aplatisarea graficului de sarcind a sistemului de alimentare cu energie constituie solutie importanta de reducere a costului de energie. Sc cvitd, astfel, functionarea sau instalarea de grupuri generatoare de energie (scumpa) pentra varful sistemului si ‘nt&rirea unor zone ale retelelor de transport si de distributie a energiei. Atat reglarea directa (de catre or), cfit § indirect (de citre consumator) se bazeaz pe resursele oferite de mecanismul de lorifare energiei, Cheltuielile care sunt determinate de aparatura suplimentara de control gi de comunicatie, de unele modificari ale receptoarelor de energie sau ale procesului tehnologic, in special pentru realizarea asa numitilor consumatori ~ tampon; acestia sunt activati in perioade de consum redus in sistemul energetic, ca de pild’ o serie de cuptoare si boilere electrice, instalatii de macinare (de ‘exemplu, in fabricile de ciment), pompe de irigatii etc. furn tiunile Cresterea eficientei in folosirea energiei prin aplicarea de tehnologii performante ca si a vizand schimbarea comportamentului consumatorului fas de consumul de energie, oferi un potential de ‘onomisire si beneficii departe de a fi complet explorate. Se cuprind aici misurile de reabilita receptoarelor consumatoare de energie, de ameliorare a izolatiei termice a clidirilor, rezervoarelor gi conduetelor, de introducere a sistemelor de masurare a energiei si a unor tehnologii noi: actioniirile cu turatie variabila, aparatura clectrocasnicé cu eficienta ridicata, limpi flourescente compacte Un domeniu de mare interes este reprezentat de clectrotchnologiile avansate, Folosirea inteligenti a energiei cleotrice in procescle de incdlzire, separare si filtrare ofera, in acelasi timp, conservare de energic, extinderea piefei energici clectrice in competitie cu alte forme de energie, tehnologii curate cu impact negativ minim asupra mediului inconjurdtor — intr-un cuvant, c Sistemele de ventilatie, folosind caldura deseu ca baz pentru ecowatt-i, constituie un exemplu tipic. Aerul cald din bai si bucitarii incilzeste, inainte de a fi evacuat, acrul din camerele de zi si dormitoare intr-un sistem ce contine un schimbator de cAlduré cu plici si o mic pompa de cildurd 15Energia electric& suplimentar’ necesari pentru actionarea pompei de cldura si a. ventilatorului reprezint& numai 40% din energia utilé total, Iuand in calcul si randamentul centralelor si refclelor electrice. ‘Aceste tehnologii generatoare de ecowatt-i sunt: recompresia mecanicé a aburului uzat; refncdlzirea local a apei calde; separarea fluidelor prin osmozi inversd, cu ajutorul membranelor schimbitoare de ioni; incilzirea prin microunde sau cu alte tipuri de radiatii; detensionarea pieselor din metal prin vibrat @) Utilizarea marketingului in cadrul DSM Spre deosebire de resursele de tip ,furnizor”, resursele DSM nu sunt complet definite de eitre tehnologiile (DSM) aflate la dispozitie. Datele tehnice gi economice care caracterizeazi aceste tchnologii (energia, puterea de varf, costul pentru consumator) devin operationale numai dupa ce se evalueazi potentialul piefei si ritmul real de penetrare, mijloacele concrete de promovare si costul acestora. Este de observat oi marketingul reprezinta, in general, 0 cota important a costurilor in bugetele programelor DSM. Obiectivul principal al marketingului este transformarea pietei energiei prin modificarea structurii achizitiei de receptoare de energie — citre tehnologii specifice — si a comportamentului consumatorilor de energie. Instrumentele de marketing trebuie si corespund’ grupului-timi de consumatori. Informarea si educarea consumatorilor nu poate lipsi dintr-un program DSM. Pentru grupuri mari sunt adecvate campaniile mass-media. Pentru grupurile profesionale, firmele comercile si autoritifile publice, informarea semnific& consultant, ateliere gi intalniri profesionale, precum si comunicare profesionalé, reclame, brosuri si articole din reviste de profil, expozitii, cursuri etc. fn t€rile avansate, comportamentul consumatorilor de energie devine din ce in ce mai sensibil la informatia ecologies (ecointormatia). Existi deja o infelegere largd a faptului cf enc {ii mediului inconjurato este responsabila, in cea mai mare masura, de deteriorarea cal Stimulente financiare, de mare diversitate, reprezintd, de asemenca, o practicd curenté. Prin acestea, compania de energie cumpiri de fapt, de la clientii ei ,,conservare de enegic”. Mai freevente sunt urmétoarele: subventii (grants), imprumuturi fri doband& sau cu dobanda redusé, reduceri acordate consumatorilor care cumpard echipament eficient, finantarea de studii privind eficienta energiei, costuri exteme etc. Uneori se recurge la subventionarea total a consumatorilor. Masurile de economisire de regula, privind echipament sau aparate noi, sunt instalate de cétre furnizor. in limba engelzi acest concept poarté denumirea de ,innovative procurement of new technology”. Masurile tarifare au, in primul rand, rolul de a incuraja consumatorul si adopte maniere diferite de consum, care redue costul energiei in sistemul de alimentare. fn principiu, dacd un consumator cefectueazi o operatic de economisire, factura energiei ar trebui si scada cu valoarea evonomiilor induse fn sistemul fumizor. Totodati, prin tarife (speciale) negociate, frnizorul isi poate recupera investitia ficuti in programele DSM. Standardele si etichetele de eficienté a energiei pentru receptoare si cladiri au, acolo unde se aplicd, o influent’ de anvergurd asupra optiunilor cumpiiritorilor gi fabricantilor de astfel de produse. Standardele au, cel mai adesea, caracter de recomandare, fiind eleborate cu consensul tuturor partilor interesate: guverne, consumatori, fabricanti, asociatii de comert, societati de energie, ©) Evaluarea impacturi + si costurilor 16inainte de implementare, performantele programelor DSM trebuie masurate in cadrul unor aplicatii pilot sau studii de caz. in acest scop, pornind de la criteriile generale de analiz’ economica prezentate, s-au imaginat uimatoarele tipuri de - testul pentru participant ~ testul pentru compania furnizoare de energie; = testul costului total de resurse (furnizor i = testul pentru societate; > testul de impact asupra neparticipantilor, Aplicatiile pilot trebuie si evidentieze rezultatele economice si durabilitatea real, ponderea consumatorilor neparticipanti (dar platitori), cat poate fi admisa cresterea pretului energiei astfel incat, beneficiile si se impart echitabil, pe misura resurselor alocate de participanti. Un program DSM coneeput eronat va genera, prin intermediul tarifelor, o subventie de la consumatorii neparticipanti cétre grupul ,paricipantilor” acestia din urma find incurajati si adopte masuri proprii. Rezultatul implementirii este cu att mai satisf%cdtor cu cét clientul implicat particip’ mai mult sub aspect financier, fn acelagi timp, furnizorul de energie va meximiza acceptabilitatea din partea consumatorilor, asigurandu-se c& programul DSM a fost inteles de acestia, de managementul prproiu si de organizatiile guvernamentale. f) Alegerea planului optim Acest plan trebuie: ~ si rispundi obiectivelor furnizorului; + si mentind siguranta sistemului energetic; - si fie optiunea cu cost mic pentru consumatori; - sii minimizeze impactul negatiy al energiei asupra mediului inconjurator; - si fie flexibil la schimbairi si incertitudini. Prin folosirea IRP gi prin analiza planului optim rezultat, analistii sunt de pirere c& furnizorii de energie pot oferi clientilor energia la pretul cel mai scizut gi, in acelasi timp, vor putea fi profitabili. Asa cum s-a ardtat deja, planificarea integratd a resurselor de energie si recurgerea la optiunile DSM apar in prezent, ca 0 cale pentru dezvoltarea economica si socialé durabil’, Desi putin cercetate, efectele pozitive asupra mediului inconjurator ale unei astfel de abordari sunt unanim admise, DSM fiind considerati 0 component semnificativa a programelor de indeplinire a normelor de mediu. Cresterea eficientei_energetice repezinti, pe tremen scurt, cea mai importanti mésuri de conservare a ecosistemelor pimantului, 2 ciror evolujie nu poate fi priviti decdt pe tremen lung. Se reduc ameninfarile reale sau potentiale, care reprezinti consecinfe ale emisiilor si rezidurilor industriei energici: ploi acide, efectul de ser, poluarea atmosferei, degcurile. Se fae economii de resurse neregenerabile, de apé, de terenuri ocupate. in noul cadru de organizare a industriei si piefei energiei ce se dezvolti cu rapiditate, DSM face parte dintre instrumentele pe care piata insigi le activeazi pentru eliminarea cauzelor ineficientei. Stimulate de concurenta in crestere, companiile de energie electrica sunt intr-o continua c&utare de solutii pentru reducerea propriilor costuri gi oferirea de servicii noi clienfilor. Cu alte cuvinte, si in acest domeniu, concurenta reprezint& un stimulent major al inovari, 5. Managementul conservarii energiei 7Domeniul conservarii _energiei, datoriti complexitajii lui, se supune principiilor ‘managementului. Calitatea managementului influenjeaz4 la randul ei nivelul eficientei economice obtinute de unitatile de productie sau prestatoare de servicii, unitiji in care se pot implementa masuri variate de conservare a energiei. Activitatea unei societati comerviale trebuie orientatd astfel incat si se asigure cresterea profitului, a productiei, stabilizarea fortei de muned si scdderea riscului economic. {in industria energetica, in perioada anterioara s-a dus o politica orientata in general spre extinderea capacititilor de productie, in detrimentul celei de conservare a energiei. Totusi, criza de combustibili, constrangerile impuse de protectia mediului si tendinta crescénda de reducere a investitiilor de capital in construirea de noi zine energetice, manifestati in Romania, au dus la concluzia cd in industrie randamentul global de utilizare reprezinta 15...20% din energia primara intrati in proces. Reducerea consumului de energie se poate face prin intermediul solutiilor tehnice si so * Solutiile tehnice de economisire a energiei au in vedere reducerea pierderilor si folosirea cficienti a instalatiilor; rezultatul lor se reflect’ in plan economic. Din experienta tirilor dezvoltate s-a observat cA investind 400 $ in miasuri de economisire a energiei (sporirea cficientei) se poate renunta la investirea a 1000 $ in instalatii de producere a energiei electrice. * Solutiile de ordin social presupun schimbarea modului de viati al oamenilor, astfel incdt reducerea consumului individual sau global de energie si nu aib& efecte dauntoare asupra bundstarii generale a oamenilor. Spre exemplu: utilizarea unor autoturisme cu consum mai redus; utilizarea lampilor de iluminat in clas energeticd superioara. Un program cuprinzitor de conservare a energiei ar permite generat beneficieze de resursele energetice ale planetei (dezvoltare durabila). Pentru aceasta este necesara o reorientare a gandirii unor intregi nafiuni, altfel poate exista riscul aparitiei unor situatii ce pot duce oricand la schimbari radicale ale perspectivelor. De aceea, astizi, economisirea energiei constituie cea mai promifitoare sursi de energie de care dispune omenirea. le. urilor de conservare a energiei 5.1. Aspecte generale privind implementarea Implementarea diferitelor masuri de conservare a energici trebuie si aibé in vedere o serie de aspecte specifice sectoarelor pentru care sunt destinate. Un potential important de conservare oferd industria (20-25%), transporturile (35-40%) si clddirile (40-45%), iar pe ansamblul economiei romanesti se estimeaza un potential de economisire de 27-35%. in industrie pot fi luate in considerare ramurile energointensive: aluminiu, ofel, chimie, ciment, hartie etc. Fiecare intreprindere are specificul ci gi deci unele masuri de conservare se pot aplica, altele mu. Cresterea pretului energici are influent in special asupra intreprinderilor gi societitilor la care energia detine o pondere mare in totalul cheltuielilor. Cresterea pretului energiei conduce la scaderea nivelului profitului, la gomaj si poate duce la faliment. ‘Aplicarea unor misuri de conservare a energiei poate ameliora situatia financiarii a firmei. intreprinderile mari si cele cu tehnologii si instalatii vechi ofer un potential de conservare a energiei mai ridicat. ‘Misurile de conservare a energiei se pot aplica centralizat sau descentralizat. in primul caz se miasura ins& necesita o aprobare publica. reacfionind in moduri diferite, poate asigura energie electric& si termici circumstante diferite § poate realiza coyenerarea de Descentralizat, fiecare individ, rezultate globale favorabile, 18‘Timpii de implementare a misurilor de conservare a energiei sunt de obicei mari, datoriti ciclurilor de viata mari ale produselor si instalatiilor consumatoare de energie. De exemplu, schimbarea echipamentelor se face 1a 20 ... 30 de ani, fondul locativ (cl&diri) la 100 de ani, iar un automobil la circa 10 ani. Sunt posibile insi masuri de implementare treptaté, de exemplu la cladiri, prin sciderea temperaturii pe termen scurt, termoizolarea si inlocuirea sistemului de fne&lzire pe termen mediu si lung, Misurile de conservare a energiei trebuie si preocupe in mod egal tofi oamenii, toate comunitifile, toate farile, energia fiind o problemi globali a omenii 5.2. Organizarea structural Programe de gospodarire a energiej Organizarea structurala pentru gospodarirea cnergiei presupune o tebnici care se dezvolta in timp si care este specified fiecdrui consumator de energie ca manieri de lucru. Far o bund organizare si documentare se pot realiza economii de energie mici atunci cAnd se dispune de tehnologii no Jn mod concret, conservarea energiei se realizeazd la nivel de utilaj, sectie, intreprindere, efectele insumate reflectindu-se la nivel macroeconomic. Obiectivele strategice si organizarea structural Atributii in domeniul conservarii energiei trebuie si revind intregului personal dintr-o intreprindere, de la echipa manageriald in jos, ca parte integrant a indatoririlor profesionale. Pentru a ayea succes in activitatea de gospodarire a resurselor energetice orice colectiv, mare sau mic, trebuie si puna in aplicare o serie de idei. Organizai-va in vederea suecesului prin: « Formarea argumentului convingator pentru a riméne competitivi. Energia va trebui sé réména sub control, prin costurile proprii si cele pentru protectia mediului. Pe piata libera se poate alege forma de energie precum si cantitatile necesare. Se poate cumpira energie mai mult sau mai puting, o parte din bani putind fi folositi pentru investitii care au ca scop reducerea consumului de energie, de exemplu — tehnologii noi. © Obtinerea sprijinului conducerii si comunicarea cu aceasta. Pentru realizarea actiunii este necesar ca directorul (patronul) si fie interesat (cointeresat), altfel totul va fi un egec. Sectoral energetic nu poate forta lucrurile. * Punerea in functiune a unei organizatii energetice active. Pentru o buna desfasurare a programului de gospodarire a energici, se va selecta un conducditor (coordonator) pe probleme de conservare a energiet; este vorba despre acel gospodar cu energia, sau responsabil energetic, sau managerul energetic. Acesta va fi un specialist cu o bund pregatire profesionala, cu experienti in domeniul energetic si tehnologic, cu baz economic’, dispus la relatii cu publicul. E] va trebui si facd instruiri organizate gi individuale. Nu toate persoanele alese vor face fat. El vva trebui s& raporteze periodic conducerii situatia energetic’ a intreprinderii. La mari consumatori va fi selectati o echipa energetied, care va fi informati despre rolul si responsabilitatile ei in domeniul gospoditririii energiei. Ea va trebui s& participe la intocmirea planului strategic de economisire a energiei si apoi la aplicarea lui. Echipa energeticd va supraveghea si asigurara parametrii calitativi ai energiei electrice (ensiune, frecventi, factor de putere, forma de unda, regimuri nesimetrice) si termice (presiune, temperatura, etalpie), ai combustibililor (putere calorific, umiditate, cenusa), precum si aspecte privind protectia mediului (emanatii de CO, CO2, SO2, NOs). 19ti din diverse sectoare de activitate (tehnie, tehnologic, financiar, contabil, ju ile funetionale. Ea se va ‘concentra asupra intreprinderii in sine, iar periodic va informa colectival intreprinderii despre activitatea sa pentru a obtine sprijinul acestuia. © Colaborarea cu conducer ‘Va avea in vedere raportiri stricte privind evolutia consumului de energie, fara alte date, care pot fi prezentate si computerizat. Va trebui avuti in vedere deviza: “N-am timp si-ti dau cifres trebuie sd ma ocup de economisirea energiei”. © Seva acorda_atentie stimubirii_interesului_ economic _al_angajatilor_pentru_economisirea energi Echipa energetic va informa conducerea, clientii $i colaboratorii externi despre rezultatele objinute in actiunile de economisire a energiei, 5.3. Analiza modului de utilizare a energici si identifiearea pierderilor de energie Analiza inginereascd (istorica) a activitatii energetice Este necesar ca preliminar si se fac o analiza, pe baz de studi si inspetii, pentru identifiearea pierderilor de energie care pot fi eliminate prin activitatea de intretinere si exploatare. Se va acorda atentic si posibilitatilor de reducere a componentelor utile ale consumului de energie. Se pot obtine informatii prin 6 METODE: A. Cercetarea datelor din Balanta Energetic’ Din aceasta rezulti consumurile specifice de energie electrica si termic& gi de combustibil., Este necesara si studierea curbelor de sarcind pentru diferite tipuri de energie in diverse locuri ale instalatiei, in special la mari consumatori. B. Microdiagnoza Aceasta presupune o diagnosticare a instalatiilor la prima vedere. Seful energetic selectea7i cétiva angajati, specialisti pe probleme si tipuri de instalatii electrice, termice, arderea combustibililor, ager comprimat, cu care face o trecere in revista, urmérindu-se modul de distributie gi utilizare a energiei. Se va stabili o lista de probleme care trebuie urmirite (verificate), pe baza cAreia se va face un instructaj al echipei energetice. Pentru analiza problemelor complexe si care necesiti investitii mari de capital se poate apela gi la asistenta de engineering din afari, cooptindu-se specialisti strict axati pe domenii (arderea combustibililor, protectia mediului, verificiri electrice). Asistenfa externa are avantajul ca poate stabili acele consumuri energetice (puncte de pierderi) ce pot fi inléturate sau diminuate, dar care nu sunt reperate de specialisti? si muncitorii proprii, deoarece acestia sunt prea familiarizafi cu starea de Iucruri existenta' in instalafiile in care isi desfityoard activitatea -RUTINA. Pe baza observatiilor ficute, echipa va stabili misuri concrete care pot fi luate fir’ cheltuieli mari gi avand termen scurt de aplicare. Lista de masuri va contine: © instructiuni de reglare, exploatare si intretinere corecte; © fnlocuirea unei parti din instalatie; de exemplu a iluminatului fluorescent cu iluminat eu LED- uri; © utilizarea unor instalatii noi, cu consumuri energetice scizute, de exemplu variatoare de turatie. Dacd se constati deficiente grave se propune oprirea instalatiei si schimbarea tehnologic. 20C. Diagnosticul energetic Diagnosticul reprezinti un proces de gandire continui, alimentat cu fapte (evenimente) structurate, cu scopul de a identifica caile de utilizare eficient® a energiei. Diagnosticul energetic trebuie si fie cel mai bun seminar. Este elementul esential al programului de gospodarire a energiei. El _genereazii proiecte care contin costurile si economiile care se realizeaza Diagnosticul energetic mu trebuie si inceap& de la sursi, ci de la ultimul consumator; el trebuie sé analizeze procesul tehnologic din interior. Accentul se va pune pe pret si nu pe program. cele se va stabili 0 ordine de priorititi, un mod de lucru, Pentru iealizarea diagnosticului care va cuprinde: © numirea unui conducitor; © stabilirea echipei de lucru, aleasi de conducitor; ‘© dotarea cu aparatura de diagnosticare; intocmirea planului de activitati, fiecare activitate avand un obiectiv specific si bine conturat; stabilirea modului de raportare periodici a activititii echipei catre conducere; ‘* intocmirea proiectclor de gospodarire a energiei pe obiective. Dup& numirea conducdtorului si alegerea echipei, aceasta va fi dotati cu aparatura necesard pentru diagnosticare, comandati de compartimentul energetic. Pentru a realiza misuritorile, aparatele in instalatii vor fi verificate, Nu se poate realiza o analiz8 corect’ fiird aparatura de misuri corespunzitoare, care permite si o gestionare corecti a energici. Firmele mari, alocé 2% din valoarea costurilor energetice pentru achizitionarea de aparaturd de masura! In afard de aparatele din instalatii , echipa de diagnostic energetic va fi dotata cu: termometru digit: termomanometru; termometru in infrarosu; detector cu ultrasunete pentru depistarea sciiparilor de abur; luxmetru; umidometru; anemometru; cleste ampermetric si cosfimetric; aparat de masura si transmitere Ia distanfa a datelor referitoare Ia energia electric (curent, tensiune, puteri, energii, cosy); analizor de gaze; aparate de fotografiat sau camerd video; casetofon; lantern: D. Instruirea echipei pentru diagnostic energetic Instruirea se va face inainte de inceperea activitatii, pungndu-se acentul pe aspectele ce trebuie urmarite, modul de manipulare si utilizare a aparaturii de misurd si analiza, modul de prelucrare a datelor (utilizarea calculatoarelor). Se va face de asemenea, instructajul de protectie a muncii $i modul de colaborare cu personalul de exploatare din instalatii. Pentru instruire se vor folosi specialisti proprii sau din afara pentru probleme teoretice si tehnici noi de masurare si prelucrare a datelor. ee seeeees eeoee 21E. Analiza procesului tehnologic Procesul este locul unde energia este utilizata; deci trebuic stabilit modul in care se foloseste ‘energia in proces. Fiecare forma de energie va fi analizat& de specialistii in domeniul respectiv. Se va face distinctie intre proces si sistem. Sistemul include retelele de transport, conversie si distributie a energiei. Vor fi analizate atét procesul, cat si sistemul. Analiza se va face de la proces citre sursele de ener in proces se pot obtine economii de energie mai mari ca la surse. Excesul de consum energetic se poate observa mai usor. Exist procese cu eficienté energetica sub 50% (spilatorii, uscaitorii, vopsitorii), unde pierderile prin radiatie si ventilatie sunt foarte mari, iar izolatiile sunt afectate de coroziune. Analiza procesului pentru diagnosticarea energetic presupune: © analiza inginereasci a activiti{ii energetice, care consti in: ¢ — studiul balantei energetice; ¢ —caleulul consumurilor specifice; ¢ — compararea consumurilor specifice realizate cu cele proiectate si cu cele de la alte intreprinderi similare din tara gi strainatate. © analiza propriu-zisa a procesului, care presupune: ¢ _ identificarea procesului, a fazelor tehnologice si a instalatiilor in care se consumi energia; « stabilirea locurilor unde energia se scurge la canal sub forma de ape reziduale, de la condensatoare (fabrici de zahar, de conserve §.a.) sau din proces (spilatorii, vopsitorii); in plus, ‘rebuie controlati calitatea apelor reziduale, care ar trebui tratate pentru protectia mediului ¢ analiza gazelor de ardere si a aerului cald care se evacueazii din proces gi care contin energie si polueazd mediul; reducerea lor se izbeste de restrictii ale unor procese tehnologice depasite; ¢ analiza energici utilizate in proces, care este folosita sub diverse forme (electrica, termicé, aer comprimat) in proportie de 5 ... 20%, dar mai ales sub form& de materii prime (gaz metan, benzina, motorina etc); ¢ se va intocmi bilanful de materiale pe diversele faze ale procesului tehnologic, bilantul de energie pe diverse forme de energie separat si bilantul energetic global. Observatie: Datele cantitative si calitative necesare pentru analizi se vor obfine prin misuriitori si calcule, efectuate pentru o masini, o parte a instalatiei sau pentru procesul tehnologic de ansamblu. Ca date vor putea fi folosite datcle operative si datele culese de echipa de diagnosticare prin masuratori periodice sau inopinate. F. Inovarea ~ analiza valori Se vor analiza etapele procesului tchnologic pe grupe mici, specializate, de unde vor trebui si rezalte ideile pentru gospodarirea energici Analiza valorii, in intelesul cel mai larg, reprezinta un procedeu orientat citre realizarea funetiilor necesare unui proces sau serviciu cu un cost minim, far a afecta calitatea, performanta si conditiile de livrare. Diagnosticul (bilantul) energetic, ca metoda tehnico-ttiintifica de investigare a procesului de productie materiald, inlocuieste conceptul de “valoare” cu cel de “energie”. Un produs fabricat poate fi privit ca 0 suma de functii (operatii si activitati), fiecare fumctie avind dimensiuni tehnice, economice i energetice. in cazul diagnosticului energetic pornind de la dimensiunile energetice ale functiilor se caut& solutii de realizare a acestora cu consumuri energetice mai mici, ceea ce implic& movlificarea unor operatii, activititi, procedee sau mijloace (utilaje) 22le care se vor avea in vedere la reducerea consumurilor energetice referitoare la procesul vor urméiri schimbarea tehnologiei sau numai inlocuirea unor echipamente cu consumuri energetice ridicate. 5.4. Plan strategic pentru gospodirirea energiei Planul strategic va trebui si ofere o privire de ansamblu sistemica asupra tuturor instalatiilor consumatoare de energie. Fl va trebui si fie un program cuprinzator care si aibii ca scop economisirea energiei si va fi elaborat pentru o perioada de 5 ani Planul strategic va fi intocmit pe baza politicii energetice a societatii (Intreprinderii) si va fi aprobat de presedintele acesteia. Acesta va avea o structura standard, care cuprinde: © Un rezumat cu caracter estimativ. * Analiza situafiei, specifica pe anul in curs (cfind se elaboreazii) si pe anul anterior. Se vor folosi bazele de date energetice ale intreprinderii (dac& nu exist vor trebui create), iar cu ajutorul unor programe specializate se intocmegte raportul si se fac comentariile. Se va face revizuirea consumului pe anul in curs. Se vor folosi metode statistice, si nu probabilistice, pentru determinarea necesarului de energie, echipamente, investitii. Elaborarea planului se va face in ideea rezolvarii problemelor in timp. El nu va fi un plan tactic care si rezolve urgentele, problemele de moment. Fiecare plan va fi specific pentru locul in care se aplica. Rezolvarea subiectelor de baza este esentiala, pentru a nu da faliment. De exemplu unii au nevoie de materii prime (industria chimic&: gaz. metan, petrol), alfii au nevoie de energie electric’ (industria aluminiului), alfii de coes si minereu (industria siderurgica). Deci planul va prevede modul de procurare a resurselor energetice si cantitafile necesare evaluate in timp. Planul strategic de cconomisire a energiei va fi corelat cu celelalte planuri: de afaceri, de investigi. 5.4.1. Obiectivele planului strategic Planificarea organizatoric + program pentru dotarea cu aparaturé de mésur si control, necesard pentru masurarea (urmérirea consumului) diverselor forme de energie si controlul calitatii acestora; + implementarea unui sistem informational, necesar pentru analiza si prelucrarea datelor (dispecerizare), iar in final pentru controlul si conducerea procesului energetic; planificarea controalelor si reviziilor in instalatiile energetice (termice, electrice etc.); urmirirea consumului si ridicarea curbelor de sarcin: raportarea situatiei energetice, + imtocmirea gi analiza bilanturilor energetice anuale; program pentru reducerea pierderilor de energie electric si termica si recuperarea resurselor cenergetice secundare; oprirea instalatilor ineficiente energetic; program pentru tehnologii noi; program pentru utilizarea surselor neconventionale de energie; program de protectie a mediului. Planificarea financiar’i: plan de afaceris + plan de invest 23obiective; tipuri de instruire; metode de instruire; tehnici de motivatie. Pentru instruirea personalului din sectorul energetic se va avea in vedere ci gospoditrirea energiei se va face cu toti salariatii, deoarece “succesul va fi realizat 80% de catre oameni, iar 20% din oameni controleazit 80% din instalafii” 5.4.2, Controlul energetic Controlul energetic urmareste stabilirea acelor locuri in care se gaiseste potentialul cel mai mare de conservare a energiei. Complexitatea controlului depinde de complexitatea procesului si destinatia informatiilor care se vor culege. Se vor identifica instalatiile electrice_cu_eficienti_scdzuta: _motoare_gsi_transformatoare supradimensionate, sisteme de masura_prost exploatate, defecte, scurgeri de_abur si_aer comprimat, evacuari Ja canal. La inceputul controlului, echipele energetice vor fi instruite asupra configuratiei instalatiei, parametrii acesteia, scopului urmarit gi datelor care trebuie culese si raportate. Se pot folosi mai multe proceduri de control energeti © Control inginerese (istoric). Se folosesc documentele disponobile la sectoarele de productie si financiar contabile. Se va studia variatia consumului specific de energie pe o anumit& perioada de timp, avnd in vedere fluctuatiile productiei, Analiza costurilor se va face pe baza preturilor curente si anticipate pentru combustibil si energie. Se vva determina astfel momentul inlocuirii instalatiilor vechi, mari consumatoare de energie. © Controlul energetic de diagnostic. Se bateazi pe datele operative pentru o parte din proces sau pentru tot ansamblul siu, La utilajele cu consum mare de energie se face 0 analiz mai in detaliu. © Controlul energetic periodic. {n urma controlului de diagnostic rezult& ci anumite utilaje sau instalatii ar trebui controlate sistematic, periodic, pentru a obtine toate informatiile necesare. La acest tip de control poate fi cooptat gi un consultant tehnic extem si/sau reprezentantul producdtorului (furnizorului de utilaje). © Controlul energetic continuu, Instalatiile si echipamentele cu consumuti energetice mari vor fi controlate continu, datele obtinute fiind prelucrate statistic. jn urma controalelor se vor indica domeniile (locurile) fn care poate fi redusi sau chiar climinata risipa de energie. 5.4.3. Revizia instalatiilor energetice Se face de catre echipa energetic’, impreun’ cu personalul tehnic si de exploatare din instalatii. Conceptul reviziei presupune: analiza tehnica formal; + analiza activitatii echipamentelor de exploatare din instalafii; + cercetari premergatoare reviziei; + recomandari cantitative; + urmirirea modului de implementare a recomandatilor. Abordare si strategii: + s& fii solicitat pentru a veni; + controlul nu este de tip politist; + participarea personalului de exploatare la revi 45.5. Planul de investitii Daca nu ai un plan de investitii (afaceri) corelat cu planul strategic, iegi din afaceri. El va fi intocmit pe aceeasi perioada de timp (de exemplu 5 ani) si va permite achizitionarea infrastructurii energetice — instalatii si echipamente termice, electrice, de aer comprimat. Implementarea acestora ‘rebuie s conducd la reducerea consumului de energie. Planul de investitii va avea o lista de priorititi, care se intocmeste pe baza urmatoarelor principii: © “Aetionati acum”, Aceasta vizeazi recuperarea in 2 ani cu o ratii de 50%. Vor fi incluse toate aspectele bine definite. © “Actionati la anul”, Recuperarea se va face in 3 ani, cu o rata de 30 ... 40%. Se au in vedere proiectele care mai necesiti unele informatii © ‘Regdnditi”, Dati rigazul necesar pentru a mai gindi o dati. Tehnologia mai trebuie studiatd, verificata. Se aplic& la investitiile care necesita multi bani. Volumul cheltuielilor de investitii nu va depagi gradul de dezvoltare a tehnicii si conditiile de competitivitate inter’ gi extent in materie de costuri si de preturi. Cantitatea de energie economisit& va trebui si fie mai mare decat cantitatea de energie investita. in planul de investitii vor fi prevazute gi modalitatile de finantare, ce pot fi: + actiuni; ¢ abonamente cu plata anticipatt; ¢ inchirierea unor instalatii, depozite disponibile. Pentru evaluarea economici a aspectelor de gospodiirire a energiei este indicat s& se i un ghid pentru analiza proiectelor economice, care si cuprinds modul de recuperare a investitillor. Economiile nu vor viza numai reducerea consumurilor de energie, dar gi alte costuri colaterale pentru realizarea calitatii produselor, conditii de munc&, sporirea productivititii, materii prime, protectia mediului. 5.5.1. Introducerea noilor tehnologit O metoda de gospodarire a energici este introducerea noilor tehnologii. Ele se vor aplica mai intai in instalatiile mai vechi gi la cele cu consumuri energetice mari, pentru a-$i putea dovedi competitivitatea (eficienta). Justificarea introducerii noilor tehnologii se va face prin * eficienta; * reducerea consumurilor de energie, combustibili, deci a costurilor; © reducerea noxelor evacuate in mediul ambiant. Proiectele pentru introducerea noilor tehnologii vor fi studiate cu atentie, deoarece in perspectiva ele vor trebui analizate mai inti din considerente de mediu si apoi din considerente economice. Cheltuielile de investitii vor trebui analizate cu atentie, deoarece partea corespunzitoare pentru protectia mediului poate fi foarte mare; ea poate depisi de 2 ... 3 ori investitia propriu-zis’. Dar, ca idee: “heneficiile de protectie a mediului sunt mai importante chiar decat cele de reducere a consumurilor”. Alegerea noilor tehnologi Se analizea7i mai intai, pe baza bilanfului energetic, intreprinderea in ansamblu, iar procesele tehnologice si instalatiile energetice in detaliu. Pe aceast baz se stabilesc priorititile de aplicare a noilor tehnologii: sistemele (instalatiile) termice, electrice, tehnologice. 25Procesele tehnologice noi vor trebui si fie astfel concepute incat si nu mai necesite instalatii de recuperare a cildurii. Ofertele de noi tehnologii sunt analizate cu specialistii proprii si extern si discutate cu furizorii de echipamente, Sunt analizate att aspectele practice (tehnologice), cat si cele teoretice (principii de functionare, parametrii) gi de eficienti economica gi energetic’. Se va studia modul de functionare, clementele componente, influenta asupra mediului, greseli de laborare gi aplicare in cazuri similare, asigurarea asistentei tehnice, costuri. 5.5.2. Bariere ce pot apare in aplicarea noilor tehnologit lipsa de interes fata de elementele noi inflexibilitatea procesului; conducerea nu a fost informati de existenta lor sau nu le intelege; nu se cunose rezultatele obtinute prin aplicarea lor; lipsa materialelor documentare; rezultate slabe in aplicare, datorate unor greseli de exploatare; costuri ridicate; evaluarea incorecti tehnologiilor noi cercetate. 5.5.3. Aplicarea noilor tehnologii Se va face atent, mai inti in instalatii mai vechi si pe instalatii pilot. Se vor avea in vedere barierele si greselile cute anterior in aplicare. ‘Nu se vor cumpara tehnologii neverificate gi se va avea grija ci nu toti expertii sunt cei mai buni specialistit inainte de aplicare, vor fi selectati cei mai buni specialisti din domeniu, care vor fi instruiti, se vor documenta, studiind cu atentie noile tehnologii. ‘Aplicarea noilor tehnologii este indicat si fie sustinuta financiar de furnizorii de energie electrica si termicd, pe de o parte, si de constructorii de instalatii, pe de alta parte, 5.5.4. Tipuri de noi tehnolo; Vor fi analizate cu prioritate acele tehnologii care au un caracter aplicativ, dar si de noutate teoreticd si tehnologicd, cum ar fiz + tehnologii de recuperare a cildurii in mai multe cicluri, in procesele tehnologice din chimie, industria usoara, industria alimentara; 4 tehnologii de prelucrare a materialelor cu consumuri energetice mici: prelucrari la rece, deformari prin electroplastie, prin electroeroziune, magnetostrictiune, care si inlocuiasci procesele de aschiere; tehnologii noi de imbinare a materialelor; utilizarea cogenerdrii si a ciclurilor mixte gaze ~ abur electrice cu randamente sporite; + utilizarea pompelor de cilduri; utilizarea materialelor termoizolante cu capacitate redusi si rezistente la coroziune. Misurarea progresului objinut prin aplicarea programului strategic se va face prin aprecierea reducerii consumurilor energetice. Ite metode de producere a energiei 265.6. Organizarea managerial a activititii energetice - sinteza 1. Principii generale Pierdere de energie se pot datora lipsei de organizare. Onganizarea manageriala — ca structura ~ este o tehnici care trebuie pusi la punet in fiecare unitate gi care s-a dezvoltat Ia unele firme. La baza ei ~ 20% din oameni controleazi 80% din energie; - 80% din efecte sunt determinate de 20% cauze; - 80% din efecte datorate omului sunt determinate 20% de tehnologie. Rezulté, necesitatea influentei 100% a omenirii incepand cu conducerea. Sector energetic separat de cel mecanic. Schema de principiu => aparitia managerilor + echipe energetice. Se propune structura organizatoric& care s& aibe o politic& energeticd. Politica energeticd — bilant — balanfa energeticé (P) , plan de control etc, Sistem de raportare - plan strategic. Structura intend — interdependenfa cu cea nationalii si intemationala Rejea energetica Resurse exteme Resurse interme Alti conducditori Conducatori Specialigti Conducerea energetic Furnizori Echipament energetic Conferinte+seminarii Operatori Documentare - reviste, cdrti Conditii Binci de date Planificare — oameni cheie Politica energetic — aprobata de presedinte, sprijinind realizangS5] 2. Selectarea personalului energetic ~ parte a politicii energetice ‘Numérul de persoane ~ functie de configuratie, complexitate, cantitatea de energie si de cifra de afaceri Echipe: - exploatare, evaluare, diagnostic permanent, diagnostic periodic - structura — pentru a realiza sarcinile 2.1. Selectarea gi atributiile conduc&torului - managerului Conductor — personal: - buna pregittire profesional, experientd, pregitire; ~ dispus la relatii cu publicul; ~ cel mai bun in domeniul energetic; + - sii cunoascd tehnologiile; = s& stie sa se impuni - agresivitate; - sd stie si-si programeze timpul (viata mea e scurta); - si stie si dea diagnostic corect in diverse situatii; - si fie bine informat i bine intentionat; - si se preocupe permanent de gospodarirea energetica; ~ sd sprijine punerea in aplicare a programului energetic; - sf puna oamenii la treaba; - si se ocupe de instruirea personalului sia colectivului, planificarea educationala; calit 27- si mentin& relatii de colaborare cu conduciitorii competenti; - sii aduci la zi politica energetica — apar schimbari interne, externe; - sii urmareasca problema de protectia mediului; - si raporteze conducerii situatia energetic, - si organizeze sistemul informational energetic. 2.2. Selectarea echipamentelor energetice = constituite pe specialitati (separate): inginerie, productie, economic; - echipe ~ persoane selectate — voluntari din sectorul energetic; Calititj ale acestei persoane: = dorinfé de perfectionare continu => promovarea noutatilor, inventii, inovati; ~ dorinfa ridicdrii in companies ~ si accepte principiul autocontrolului; ~ prin autotestare nu se autoelimina: - selectare — prin discutii — pregitire, conceptie + idei privind gospodirirea energetic’ - cunostiinte privind specialititile conexe. rea personatului ~ si stie s8 actioneze in cunostiinté de cauza; = specializare pentru a Jucra cu aparatur noua (nu este suficient s-o cumperi) gi noi tehnologii; - instruirea incepe cu: ~ cunoasterea instalatiei; - _ seminarii pe probleme: teoretice, practice; ~ _ schimb de experient’; - un sistem informational intre instruirea pe probleme permanent perféctionate + economie, noutiti. Cine instruieste — cei mai buni din interior gi = _ instruirea pe probleme energetice; = instruieste cum se fac inventi, inovatii => au sarcini - implicarea conducerii (administrativ energetic) — incredere — personal Forme de instruire ~ Seminarul — conceptie — nu costa mult; ~ lecturi - calitati—buni specialigti dar si buni vorbitori; - pregittire: program, material documentare; - organizare — discutii dup model; - activitati de absolvire — certificat. 3.1, Instruire supraveghetori — conducatori Conducétori motivatie; - convingi de sarci Instruire repartizat& pe 3 ani ‘Anul | Tema Structura $i functionarea proprictatii de gospodarire energetic “+ informatii tehnice, activitati practice; ‘Anul 2 Prezentarea rezultatelor programului energetic, se vor selecta cele mai Bune; in afard, pe-care sé le rezolve, 28Anul 3 Seminar la locul de munca — prezinta rezultatele => se elimind apatia, dezinteresul pentru promovarea noutatilor. Model de plan de tematici. Disciplind, cost, directii, plan control, evaluare. Modalitati practice de testare. = Necesitatea reactivirii bibliotecilor tehnice + sistem informational 3.2, Instruire muncitori = motivatia implicarii; - _notiuni: tehnice de conservare a energiei (acasi, servici); - sii inteleagd — 0 bund recompensi + mentinerea locului de munc@, se obtin prin aplicarea programului de economisire a energiei; - _activitati - stabilite de conducere; - _ seminarii de instruire ~ tematici — testare 4, Marketingul in contextul organizatoric al activitdii energetice 5.7. Organizarea procesului de gospodirire a resurselor energetice - sinteza 1. Functionarea unei intreprinderi are ca scop — profit + productie. Criza energetica implica reducerea investitiilor in uzine energetice => necesitatea. Reducerea consumurilor — solufii tehnice gi sociale = energie pentru urmagi => Economisirea energiei ~ sursi de energie 2. Managementul conservérrii energiei, calitatea managerului 2.1, Aspecte generale — de implementare a masurilor de conservarea energici Implementarea functie de speific - industrie, transport, cladiri Cresterea pretului energiei ~ influenteaza pe cei mici Cei mari — achizitioneaza tehnici invechite Misuri de conservare se aplic&: centralizat (pe sisteme de energie electrica, termic’) si descentralizat Timpii de implementare ~ mari — cicluri de viati = implementare teptati Problema energetic’ — problema global a omenirii 2.2. Organizarea structural ~ Organizeaz-te in vederea succesului 2.2.1, Programe de gospodirire a energiei 1. Obiective strategice a) formarea argumentului convingitor pentru a raméne competitivi b) obtinerea sprijinului conducerii c) punerea in functiune a unei organizari energetice eficiente ~ conducitor energetic; = echipa energetic’: - supravegheazi calitatea energeticd si controleaza - structurd — diferite specializari = raporteazi - colaborarea cu conducitorii - colaboreaza cu furnizorii externi 4) stimularea interesului economic al angajatilor. 2. Analiza modului de utilizare a energiei ~ identificarea pierderilor 2) Analiza inginereascd (istoric8) a activitatii energetice ~ cercetarea datelor din balanta energetic’; 29- microdiagnoza > lista de prioritati ~ reglarea instalatiei; - inlocuieste o parte cu cost mare; = instalatii noi. b) Diegnosticul energetic — mod de lucra ‘ncepe de la ultimul consumator spre sursi ~ numirea unui conducdtor (altul); ~ echipa de lucru aleasa de conductor; - dotarea cu aparate de diagnosticare; - plan de activitate; - _ stabilirea modului de raportare; = fntocmirea proiectelor de gospodarire a energici. Important cei 2M —_2% din costurile energetice pentra aparatura de masura Desfisurarea activititii de diagnosticare ~ instruirea echipeis ~ analiza procesului — distinct de sistem; - fn proces se pot obtine cele mai mari economii. Analiza procesului presupune: a) analiza inginereasca : - balanta - consumuri energetice cumulate specifice - comparare consumuri sepatare ) analiza propriuzisi a procesului: - identificare proces; - _ stabilirea locurilor critice; - analiza gazelor arse; - analiza energiei utilizate: electric’, termica, etc. = bilant de materiale; = bilant de energie: — cantitativ; - calitativ — exergie; - anergie, ¢) inovarea — se analizeazi etapele procesului pe grupe mici specializate = idei de gospodirirea energici. Analiza se face pe baza dialogului: de ce? Cum ? 4) Analiza valorii — solutii cu consum energetic 3. Plan strategie pentru gospodiirirea energiei: - privire de ansamblu; - intocmit; - aprobat presedinte, Va cuprinde: 1 —un rezumat, 2— analiza situatiei pe anul in curs si anterior; 3 — elaborarea planul 4 — subiecte de baz — dac& nu dai faliment; 5—obiective: a) Planificare organizatorica = program pentru dotare cu aparatura; ~ implementare sistem informational; 30