t'"ti tlti j i.

xs,1"ry"1llr
Jr.,",e ;

Sfanlareff'*
I
$r
 lrdrmsrr
Trhnordrorn ILLY

i
I

Cuprinsul

11
17
1. P8lticularitlrile gtan trii tt matrirdttt 14 tece """"".'-'-':":"""".'" !!a-
2. Clastflcarca ti terEirologta prh;ipelelot procese ll oPep'll tta'4orc 9l
de
L'
tdraie la rece
3. Dhectttld dezvoltErii ttantl,dl ii mattt {rii !a reca "''"''"''

B. II. Pouasouef,Ef,
trpo{eoooP

otrPoDoqxtr$ u0 xoJIoIEOtr ItrTAiltrOBrCE

lt8[allls trErEsproo [onoJure4Ho€ [ trepepaoora{Eoe
ltaEtrEocrPoeEEe - 1s65

95
06
08
r05
100
nl
7i
IN
rtl
181.
 Cuprins

3, Atnbutisalea 743 ' 4. Fasond,lea litselor di1, tabld 336

'io') rroc"sot tle ambutisate 143 ' 29: Reliefatea . . . , . . . . . . . . . , . , . . . . . . . . . : . . : . . . ' . . . . . . . : . . . . . . . . . ' ........ 336
30. Resf!ingerea ruargi[ilor 339
21. Deterrxi{aleaalinetrsiunilortiformeisemifabticatelorlaambutisare.......... 154 Rasfrinierea rnrrfinilo. ghurilor .... 339
Dime]1siu1lile seEilabiicatelor pefltr[ anrbutisarea pieselo! de ?evolulie de con- Rasltlngelca marghrilol cu $brierea pelelilor . . . . ........... ...... 347 ,

figuralie simpltr 157

,.. .. ...... ....
Dime{siunile seEifabticatelor pe[tru atl)utisaieo pieselor de revohrie cu cotr- .r ! Itirslrilrgerex rlrrgiEi,ot colltur-ului extetior . 352
I
figuralie co,Itplex[ 165 '(li: 31. Metode de FJso,rate cu rncrc l,Lrteic 355
Dimensiulrile Si Jorma semi{abticatelot pelltllr cnrLlltisllrea piesclol paralelipi- i h,: Matrilcrea explozivi ........ 356
pedice [235] 171 I Matrilatea cu descalcaie electrohialraulic, 359
Calculul sernifalricatelor peEtru cutiile dreptur1ghiirlare amLutisate il1tr-o siIr- mag[etoclirafiici ... . .... 360
gurd operatie 172 Matr.ifarea ' ...: . .. . . . . . . .

Calculul se&ifabricatelol perltru cutii lnalte, r1e formir Pitrati ti .lreptunghiu- Umflarea (antutisarea tiansversalS) ........ ,..:.... 361
lard, la atrbutisatea ttl ma-i trulte opelarii ................. 180 dituiteu .... 364
Deteldi area seEifablicatelor perltrlr ambutisarea pieselor cu {olme complicata lndteptarea
gi asiEetlici 184
Dimeusiunile semifablicatelor pentru'ambutisarea cu sublierea pererilo, 5: Farmarea 314
(tragerea).......... 186
35. Caractetistica opdaliilor ..... . l .'. . . A74
22. Elaborarea procesului tehtrologic ai calcu1e1e tehnologice 1a ambutisale . . . . . . . ' 189 36. l.E ixea ....... .... .. 375
Gratl de deJouare si coeficiettii de.qmbutisarg ...,,'..,,,i.,.,..:......,.,.... 189
-- 37. Plesarea 1a rece l11 matritd 383
Ca lcu iele tehaologi6e la a Ebutisa rea p ieselor c ilin dr ice la rS i lab9d ...... 192
38. Calibrarea . . . . . , . . . , , . . . . I . . . ...................... . 387
A;butisarea invirsa ,,........................,,........
.. 206
Calculele tehrologice la ailbutisarea pieselor iilirdiice qr flantd lati . . . . . . . . . . 208 391
. C.lculele tehnolotice la anlbutisarea sudcesi\ d din bandA
' . Calculele tehnologice h ambutisarea pleselor ale forlra cutiilor dreptunghiulare,
216 LNE.
427
cu ir15llirne mici .....,....... .......,.. ..,..::...
',. 230
Calculele tehnologice la arEbutisarea cutiilor pittate 9i dreptunghiulare lnalte, ' 6. Proced.ee sPec'iale de prellaclave P n Presare ............,. 429
ir !1rai. multe opAalii [240] . . . . . . . .:,
' . 233
42, tuolilafea benzilor, {lgiilot gi foilor metalice . . . . 429
Arubutisarea llr mai multe operafii a cutiilor ,pitrate, ifalte ..... i. .,.,., '... 236
Arlbutisarea ln mai &ulte operalii-de a cutiilor dreptuflghiulare lnalte 238 43. Ird.oitea semilabricatelor piofilate .,......., 436
Tel lologia ambutis6tii pies;lor revolufie !e formJ coqpferi . , .., . . .." . . 246 44. Operalii de presale pe st!11[guri 43S
Arrbuti&rea pieselol c;iolme h trepte .'. . . . . . , . : , , . :' .'.'.:. . . . . : . : . I . ,li . . . ., 247 45. Operarii de rulaie ti i loilea1natgiflilor........... . .. 447
Atubutisareapieselolsfelicesiparabolice.'.'..,..'.,i;:.i.:.lr:.,.,i,;1....".':.. 248
46 . Sualarea la tece piirl presare ................. . ..,,.. , 452
Anlbutisareapieselordelofl11deo[ici...,...,...,:.,,.',....,.r:;"...:..:. 252
Calculele tehrologice le abbrtisarea cu sablierea p$e!i1or (tldgefea) .. . . .-. . , 47. Folosirea Eatriretii pe:ltru asamblale
257 456
iehuologia anbu;isdrii pigselor aru.i a. tori"a 261
"oi,pt&e,,1. '1.,,.. ,..'..-.. 7. Mdtrildlea l$eterialelav nerfletalice .,...... 455
2:1. Deterninatea lorlelor de arubEtisare 9i a apdsArii du retinere a Eateiialcllli . , . . 272 48. Pritrcipalele laateliale flemetalice plelucrabiie tr)rirl.ldatliralea la rece ........ 459

2.1. I,ucrul rr1ecaDic. putelea gl viteza ale ambutisate- ... t...:,. !'........ .. . ,. 219 49, Retezarea ti decuparea pieselol alio materiale nehetalice {00
. 50. lfldofuea pieselor alitr rnateiiale neEetalice ,,... 470
25. Razele ale racolalare $i jocurile 1*;*botis"ru ....:'.. ,..,.:i,.,. "1, ' . . , . ' ; '",' , - . 283
Ambutlsarea ti ,orll1alea. pieselor alin hateliale nemetalice ., ',..:..'.
\; 51. '....... 411
2ri.) tjlrcere la oDeratiile de ambutrsar_e ''''''''''''": ::r): :'' :"':t"t:'J t
. lr.-)nazelo olobortrrli proocselor tehnoloolcc de mirlrilsro ta reos
27.tJcrtrisareafleta1uhigi,""o,i",""laamtntisaIe'.'.''':,' 2?7
478
2ll..Procerlee speciale ale ambutisate .. .,.i.i.,.r;.'..,11.;.r.;.1....r..... 303
418
, Ambutisarea cu lnc5lzire local[ gi idclreo semifabricatului 121, .l?61 {J05
Arnbutlsarea aliajelor de rnaguizl[ . . , . . . . . , 'ir. .....\.,....:....,i 305
' Arubrtlsarea aliaielor de tltan 1351 .....,.,. l . . .......... 307 470
;;;;;;tu";;; tip"ri a. . :-.. ..... . 311
l l "li,,1,rii"r,iri:i'"-
Arrbutlsalea cu rtltlzarea itrclrll locola llltcrtre"ir"j"
'itoi o semlfobllcatulu I . , . , . r .' . ::. . . ' 316 480
317 {81
322
,lE2
$28
981
333 483
 674
490 Mase Dlastlce pe bezE de rariEi aclilice a75
g, Elabor@ea Proaeselot tehnologdce ile
la rece itase'piasttce-pe taza de dtini etil'grlozic€ i;.i,-^''' 875
'na'rira/e 490
Mase Dlastlce De Daza oe ratEr rEuu'v
iiffi;il;i;;;;iladeteiiatterouormat9-"-q9113'
3. Corlrin;tul ;i oldlIlee elaborIlii ploceselor tehnologice 67E
1' c'direamaterialuluisimarimeapuntilelor " "' -'
49!
4Sl
iilirilii". p"rit-t"lului l; co$truclia matritelor ' '
682
imoott""t. peutru realizarea eco[omiei de metat 491 9. Dutabllitatea,natrirelot " " " " "' " " "
"tottii
Crdirea tablelor metalice ' " io procesul
' l,enzi
" de ","',:ll-
"" :.de matritare '
rezistenld al lta1l,lelov 9i malri'lelor
690
il"i,ii ;ffii"t;i;-il;iormi . :. ' '
deteuri mici ' " "
sau cu ut's
155
502 i
12 , Proieatulea gi calculul de
600
;;"tffifi;nH;;;ilolosirea
Mitimea crolrii lata
pu[titelor qi folosirea cioirii oe9eurr s4u
etd'ileg€url
f
508 10. Succesiunea etaPelol ploiectate
Determiairea l6timti igiei 'le subansahblutilor tl pieselor compo'ente ale ma-
;;. Ai;il;a;-.. constricliei
fffiilreffi"li"';ir;;;1"1iu l,oc"deu de '""tizare a ecoroiliei meta ' " "
f
l 510 691
'le 512 trireloi ....... "" " " : " .' ""'
la te""
:' ' ''
"'''I'' 699
5. Bazele ploiectfuli proceselot tehlrologice tle datrilare t2- Detetmirarea cedtflllui Ptesiune al fiatrilel "" '-'." .".
ploduclia de selie mici 9l pfoceateul srafic ale d"t."-io.i di presiuae al ltanlelof 9i ,rahitelor 700
6. MetodJd.e matlt are ln grrrp 9i 4atrile folosite lE 517 'le
"'Iirort,ri 701
i'i""Ji""i ?-"itti" ale aletefl'dnare a certlului tle prcsiu:xe " '
variante ale proceselor tehnologice de aatli- cotlponerte ale matritei
102
,. frl"a"irl""".-i"r o au*n"rtt 534 '"' Calculul
13. ale rezisteali al Pie6etoi
-asamblate aiuto l baadajelor " "" 705
,are la rece 542 -poansoaaelof " cir '
a;i;ili;it;tilr a&lve 709
Pieselol matrilate " "
8. Precizia _Pte'9elo! ' 552
Calculul 709
9. Ale8eiea Calculul iamPoanetol tle cauciuc 113
573
opereriilol de matritare la rece
10. Bazele noimbrti tehnice a 14. lndltiuIea util6 a matrirei tl Ptesei
11. Documentalia tehlologice
VL Prese Penlru Presare h rece
716
13. TiP ,ri de irete
IL 'flpurl Go[Btruotivo dc motrllet subansamhlntl !i plese oompo etrte
l. Clasilicarea preselo! """ - '' 776
580 I a lece
7La
lO, SahenNa'ti| d,e matrile ]
2, Utilaie moaeme Pellttll plessrea
matril,e 580
3. orgaiizurea, a:f,re,raiarea $i tleservirea locului mu'lc[ " " " " "' 743
1- TiDuri tehnologice ile exPloatare 580 '[e
2 cl;sificarea matrilelor dupa ciiteir'ii"ttiltiit"ii" si a" d'e ftd -lale fd la reaa '''''' ' '''' 747
14. M aaanizalea alttona,i zalea ploceselor
Fd 'natrilafe
588 lece ' ' 7t7
Il, S&bansarnblurile ti Piesele ao'n?onehte el'e
fiatlilelo/ 4. citle ti metoaele de automatizale a opela,lilo! ile ttan'are ti 'latrilar6la
588 avansului uatetlalului seEifabricatelor ' ' ' ' ' @D
3. Clastficarea pieseloi compone[te ale matri,elor " " ' 5. Mecauizarea 9i automatizaiea 9l
111
" " ' 590
i. lf.""oir"r* qi.otomatizatea operaliilor de ltrdq)Ittate a pieselor ti deteurilor ' '
i. c.""itr"rt. ""l""samblurilot 9i pieselo! componeflte a1e 'natti'elot 603 matrilare mecarizaiea trarNpottulul semifa'
Etement; de fixare a matrltelor 610 i, itri.rto"r.* ile tta,lrare ti ti 716
Arcufl bricatelot ......"
625 pieselor matritate ' ' ' 7E0
5. SubansamLlulile tl piesele componente ale matrilelor ' 625 8. Automatizaiea ,ru86r6tii, atezaril (stia'uirii) ti cintiririi 787
Organele active ale matritelor g . Automatizarea cometrzii, blocltti li controlului piocesului
de matri'ale ' ' ''
625
I Poansoan" 625 detefEhatii eficieu'ei eco:rornice a automatkarii meca,1iz6lii pfo.
Plliclle active ale matlitelol " """"" " 10. Metodica 701
- 035 ceselot ale matl4arc [233] " ' 'i
f,tese de iixare [tilizate ln comtrucria matrilelor " " " " 635
Oplltoate
- C6utdtoere 635
-- 035 V. llatroriele toloelte Ia preluorareo prln msltllete la reee

- Illcmente de flxare (Poziliomre)

Plitcutc tle qhldote 9l spriiltre lateral'
636
15, Cardatelisricdle aatevielalo/
804

iriliiJitiiiai'p;#i.'u'iJ "pu.,"'" 9i '*"cuare a pieselor' utili,ate i,, construc- 635 1. Materialele ptincipale, folosite la prelufarea p'i, niatlilat€
la t::"' '''' '''' 804

' rtnntEl;!
tln .....,,....... ' 635 z, froprietalile aec;nice ti clteva caiacteristici ale tablelot iltr olel ' ' ' 806
I rlxiroctoare 635
ltlrD lrqltoolc 6,10 16. Pvoprietdtitc fiecaniae ti teh$ologi'ae ale Pti$aipdlatol
tateriale """"""" " " " 814
. iii.li"iiii Jarrp",ltlve pertm qpfisarea materlalului 814
I)l.rrorltlvc de ovonr , " ""
640
640 3. Irdlcarli privioil itestheria tehrologlcd' '''''' '''':''' 1 ' '
8L7
Aitincltoorc (dtsPozltlvc do cvocrole) 4 . Detetmlnatea ptoprietE itol mecanlce 9l
tehnologlce ale tablelor metallce ' ' ' '
645
Mmlnlinlo cu Penc .,...,,"' 654 BtbIlograf ie ...............'.' '
828
g. ciiiitnton componcnte alc gto:fcl:t.'
tl ptocl,lo plcrolor ""
:::.': tnotrl'
i,'' ilni.iIf. "ifrfr"io pontru oonrtrucgto ptoflotoi compotrcrtc elc *etrtclor rl
",ptni"totor 004
iit,r 070
l. lhrutr rl rrrntrltq rllr motrllol. Dlrrtlor t38l t641 ' " ' " "
"' ' 811
Ifii''pl,i*tou [o lrrl llc rlllrl opo*ldloo
 \li,
ifl
lr

i ,,, ,

l. Partieirlaritd lite ;lan!drii

, !i matri!5xii Ia reoe

I
 ,2
2) obtinerea de piese interschimbabile cu o precizie tlimensionali sufi-
cient de ridicatl, care, de cele mai multe ori, nu mai necesiti o prelucrare
mecanic[ ulterioar6;
5) rcalizarea de piese cu o collstruclie rigidd, rezistente gi, in acelagi
tirrp, ugoare, cu nn consutrl redus de material.
Din punct de oed,ere econon h, ,larrtarca are urmltoarele avantaje:
l) folositea rational5 a materialului gi deqeuri pufine;
2) folosirea unor utilaje cu productivitate Joarte mate qi cu un grad
lnalt de mecanizare gi automatizare a proceselor rle produclie;
3) simplitatea lucrului la prese, acestea putind fi deservite de munci-
toti cu calilicare sc5,zuti ;
4) produclia in mb.s5. a pieselor, cu pre! de cost foarte redus.
fn aplicarea gtanfirii, electul maxim se asiguri prin rezolvarea complex[
a problemelor tehnice respective ln toate etapele de pregStire a producliei.
fn acest sms este necesar:
1) si se ptoiecteze piese cu construcfii simple gi tehnologice, care sd.
permitL o execurie economicd, a 1or;
2) si se foloseascS. materiale cu caracteristicile mecanice gi tehnologice
cel mai potrivite pentuu procedeul de prelucrare stabilit;
3) si se elaboteze Si sA se aplice procesele tehnologice care, din punct
tle vedere tehnic ai economic, asigffe, clt mai convenabil, oblinerea pieselor
la o calitate corespulzltoare gi ln cantitatea necesarS,;
4) si se proiecteze Stan e ti matrire rezistente, sigure ln exploatare qi
producJie, care str. asigure executarea pieselor con{orm condi}iilor tehnice
prescfrse;
5) utilajele si fie alese qi folosite in mod optim;
6) locurile de muncl si fie organizate corespunzitor crr tipul pieselor
fabricate gi cu caracteru I producfiei. {
Elaborarea ptoceselor tehnologice de qtanlare gi matrilare la rece gi
proiectarea qtanlelor qi matrilelor sint strins legate intre ele, chiar daci
sint executate de persoane tliferite. Tehnologul trebuie sd cunoasci bine
construclia gtantelor qi a rratrirelor, iar constructorul tle gtante gi matrile
trebuie s[ aibi suJiciente cunottin e tle tehnologia ]taurarii 9i matri]irii
la rece.
2. Clasiliearea qi terminologia prineipalelor proeese
qi operatii de gtautare."-gi matrilare Ia rcce
$tanfarea gi matrilata la rece cuprind un num5.r mare cle operafii tlife-
rite, care pot Ii sistematizate qi clasificate tlupi urmitoarele criterii:
1) caracterul gi lelu1 ileformlrii materialului prelucrat;
2) tipul operaliei executate.
DupI caracterul tldormdrii, gtantarea gi mattilarea la rece se lmpart
ln dou[ grupe principale: deformare cu detatarea materialului gi ddormare
plost lc[,
73
Prirna grupi cuprintle deformirile care duc la t{etagarea 1oca15 a materia-
lului prin tdiere gi separarea unei pA$i de a1ta.
Grupa deformirilor plastice se lmparte in doul subgrupe:
a) deformare in scopuI oblinerii pieselor curbate gi cave, prirr modifi-
carea formei geometrice a semifabricatelor din tabli;
b) deformare iu scopul oblinerii pieselor printr-o redistribuire 9i tlepla-
sare a materialului.r
Principalele feluri de deformare Ia gtanlare gi matrilare la rece slnt
urmltoatele:
1) tiierea, care inseamni separalea materialului ln doui sau mai multe
pirli dupl un coutur inchis sau deschis;
2) lndoirea oblinerea unei piese curbate dintr-un semifabricat plan;
-
3) ambutisarea translormatea semilabricatelor plane in piese cave
de diferite fotrne sau - continuarea modificirii formei 1or;
4) fasonarea schimbarea formei semifabricatului sau a piesei prin
deforileri locale -cu caracter diJerit;
5) formarea prin presare moclificarea profilului, a codigualiei sau
-
a sro3imii semifibricatului printr-o rerlistribuite a volumului 9i ptintr-o
anumitl dqrlasare a masei de material.
Fiecare tlintre aceste feluri de deformare se imparte lntr-un numir de
operatii concrete , caracterizate ile specificul gi scopul lucririi date, precum
9i de iipul ;tarrei sau a1 matritei utilizate.
ln fig, 1 este alat5 clasificarea proceselor- 9i operaliilor principale de
gtanlare 9-i matrilare la rece exemplificate ptin schile reprezentative.
Stantarea sau matritarea la rece prin executarea succesivi a cltorva
operdtii ;eparate este, in'general, reefi;ient[ din punct de vedere economic
si tle iceea-, ln majoritatea cazurilor, se aplicd rnetoda gtanlirii sau a matri-
[drii combirute, adic5. executarea sinrultani a doui sau mai multe operafii
indepmdente. AJari de asta, in produclie se executa gi operalii de asamblare
prin-presare, realizate cu ajutoml indoirii, fasonirii $i formirii prin presare.
Stantarea sau matrifarea 1a rece combinatl reptezilrti o(ecutarea cu o
singuri gianp sau matriri a dou6 sau mai mnlte operalii (treceti), deosebite
din punit de vedere tehnologic.
DupA uitetiul tehnologic, operaliile cle gtanlare sau de matritare la
rece combinati pot fi clasificate tn trei grupe:
l) operatii combinate tle t5iere (decupare, perfotare, rctezare\;
Zi oieraiii combinate de modificare a fotmei pieselor (ambutisare,
reliefire, ln<loire, rlsfrlngerea matginilor etc.) ;
3) operatii combiuate de ti.iere 9i tle morlificare a formei pieselor (decu-
pare-imbutisare, fasonare gi perforare)'
dll! prlt[&
1 Aceste deflnlltt sht ln uatc mlsuttr colvenrloflolc, deoarccc dcfomrilrllo
gruptt silrt ln$olttc, dc oBcnlclrcr, dc o doplnsllro fl mttcrl$lllhrl (ll. Il.)
 li
d
fi ,'l]
i.
.',

'

Dupi modul de cumulare a operaliiior, ,taflterea' 9i matrilarea la rece

eombinite se imParte in trei gruPe:
l.) simultanS; .

Nffi 2i {uccesivi;
$'l'-sLmult uo-sr"""tirre-.
la rece simultane se executa' in
Illi::#;i;;;;;til sau al m.trilarii intr-o
,"ur*T tifril *iiiii,it" ip"i"lii aii;ila" singuri curs6 a presei ei prin
i""ir'+ ir-*iiie,'liesei in gtarila sau iu nratrila '
citeva ope{?tii
Strntrr"" sau matrilarea-la rece succesivi reunegte poansoane-
air"rYiJ'ii?i"l'ii, ;';;;-:;.;;t succesi" cu ajutorul.unor
de la
dife-
un
Iti;'il ;ii;;; iitr." ut" pr".ui, prin deplasarei.semiJabricatului
finit['
il;"J""1a';1t"1j-iu fi""ri" cuise' , ptesii se obline o piesa i

ln cazul stantirii sat al matiitprii la rece simultan-succesive ' mai

rnatrilb.prin combi-
-"r#rJSiitl'aii#i" .J&"""ta in iceeagi 9ta,!1 sau matrl'area succe-
,rarer gt:ang5rii sau matriJirii simultane cu ttanlarea sau
"" *irrtrucit este posibil
sivl.
u11 numar foarte mate de combiniri ae o-ry1}i-i
-matritare
d. "f";;;;;- sau-die Ia rece, practic se poate realiza un numer la
sau matrilare com-
ffi U ffi; a'.iipiti a" it"r1e 5i mairile 9i de gtiniare
ilt"iia, iL-" it ri6ili "op"io.iiiirtt-o cldsificare igypleta De. aceea'
.in
cele
;;;;il;;;t ii tratat'e numai cele mai des irrtilnite operatii de ltantare
--
sau matrifare combiuatl.
sint tlatc terminologia si particulariti.file .princip.alslor
i" t"[i"frf I ca clasflcarea {rrg'r,;
op"rrtii d" qtan are 9i matrilare la rece' De remarcat gtaulare 9i. matritqre
Ii t*i"ir.f.j*;"' (tabltut t; piincipalelor operafii de.
i; #;..c;p;ffi iiiir"r" ""i,t'""tii inevitabiie' legate de materialul prelup*at
si t1e utilaiul .tolosit.
t' "iJ;H;; d" sta";"" sau llatrila rc. propriu-zisr' in .etartarca
;;;;liiior e*""ute
ri *r|tiirr* t'"-r"d" t" !i.op"t'iii de.debitEre' presare' rulare' ope-
[tii
'-'-'c-.r"t"iir de tratament teriniC 9i de filisare' -' .-
"lliri"i", de debitdie se deosebesc: indreptatea loilor si berrzilor' la
i""i";?;iJt .,i,i], ",u,ii;i;il;;
-,u;?seParate l"iGii" t'"o'i sau'iu semifalri-
cate
-- - etc.
,m presat qi rtlat:
O iri" de operalii se executd la maqini de ]l
1) oresarea la rece a Pieselor cave;
nilD . ii ioaoit"u mareiniloi si a faturilor; universale de indoit;
;i ili;il;; ,il'?i"i-p"iriut" f'" *alioi conice;
cilintlrice ti
4i iodoit", l-a valiuria pieselor
ii i""Jii de rnlgiire;
6i iia'ii", L"iai,'ii;'
ii tunderea 9i borduratea marginilor;
, ti
[.J ]ULll 6 8i rularea gulerelor, ffbi;1"?;ffi1?F" 3 liletelor de strlnsere;
9i lndreotaiea pieselor ti gtamparea rehetulul:
I
ti
10i lucr[ii de tricloire c ]evilor etc'
 it,
.,.1

16 17

N W N
E

!
$ M
UC
W lwlm M .r3
'eI Sr 6F
u.i
t-g
ic Ho E d! 3E
9 'iE i 8.5
a p.E !!Z gEt iE E.I q HE
:n @ .Fd; .9:+
E
.9i5.6
ePE i$9 r!
?-g r *E,.E; 9t

dE
E,A ! k; !3H
e &.E. g
.:'o.
9 6:= ".p i
A,q g 3* 6,[
e !l
.E o,
l= g
4692 hi o
t-o *T i E -9!
;i,i -
E
Ee 6
t,l ri LI .IE ts i-E"e
o F '
e

T n0 ril
E

UU I
>[ 1E
I

q EE fr-
'H9 !E '58
9.t
d tr Pr () B6 ri TE
()' !u
tl
o

tsr
$Bfls;
Er
fit ..c

2 ttrntdrlr tl morritrror lr r.(.

l8 lrtroducci.l

5
[m s-
ffi
K
rN
w w ffi ffi :W M
ri b

ffi @ 6iE
N
X.l
9'
eii
Etq
HAC
3i.i
.!EE
* 9'A

da x Ei, F"
4.
Y3 9x.;
.83-E
f"s i ;88 sE*
:.5 eE
u-9 3E& 8.d 'E*9 i ".8! I'e E -9 H!?
,E ,>E qo'Hg-
- A6E abs f .E EE E8!
E'9 .iE E* 3bb'i .E6" -dHXE
H

I ;:E I _9 rE ;.r 6ls E 'o

rEE SglE
oF .; b
oi' ; oY b: -i bE aE c
it? s ; ee
fi a:
6.9 E:r
.g .e
iEEe sii'E
P Et
A
b
F!,
9c,F
6:.S
H€PE
jl.o
ts E.d,EO
$i Fs
i". r 55 3E E HE q 5 E EA.A 5 H hEF
C ri a FI d fq

3
DI m @
a
E

ffi {l I
'6
a
s.-
;5
R 8",
.9E 9.H g"E r
p H .E i.i E
E E Bfi
E c &
E
p ,3
x
's
4"" tr o

fssf*;
,E!H
rifl Enl S 'tr
>Fi H
 Y

ta i*ol*ce,t
I ntrdducgte

B I

8.. ila
m
:

rrl
ti

E
a

ip 6
W] W I
ss
ru 4
N.l
ffi M
;'E+ eg
i.9?, .HA o!E !5
'i ia* q EE
E--i o9 x (r I
9g- _:= -sE* gEo
'a 9
9". iEE .:,is xi .3 .s e .iHe
hr 'ii 6 EH 3 :'q E E.'E
! EdS E! E
{l 'i .5 E ia- 3€ Idr
*E EE FB!E ,9rJ ,*E.6
.9gH
E.-
EE,E
b ?EE
,i EF3
€ tsE &[
'E
E T,g P.I E '! .-oE
=.: .E olr EH.;
i:.Ee 3 {;'t EE,b
iT .H
r5fi
RC,gE,E
<! (!"8
'J
;EEX
,! '! ;
e;" !qo { ieEE
:
II
EI
E.E HXA
r'I {
E o: !i;
H; f; [E
rg
,rd

I'

,8.
tI EN
I
€t E

}B .sI e8
ss
,,ts EE
€E () A tq

N
itsf,u;
ril EB.E!g
,Q ii a"crl
 {/

Intrcd.uceft 23

M
g

ffi W WM M
t
.$

{.{
5
E
9
g
M MryN

96 s 'E 5'E.e'i E
EJ EE
xexi ii Si
E E; .*ES
.9 Ed E = a*.E =l
E P9, .-!5iE g
'Eod i; E.9 =EEi
g
';-.i EE
E-c.,E e e! ii I
R
I .iBE ni= H. e.sEE !.- !
.9 .9ET 3.9 E ,ii. E
g xi g" ld3 6 i 5!$ E S li* d
t!
6d ,a l5 3 ,d .E gEt !i f€
5
a .dfi .i4 o.E-
.E,.: : r 6 rE *i:
a X! Be"8
E *,-
g
"*Sg ai5 Hi
g o;h *f, :s :€*! [.-!.!? o.:i
,sia$; i:*.
rs. a !E.e
EU 4EEg
a r?
€a al J.:
E TEEts i!"aE eE
F]

E
d
6

3
qd
:q E'F !!
6- 39E " gt.r
8.

3" X. :: o.i
o.9 sl; !! ;.o !?
s,g
TTEEg
E 3'E
,.5
d
"s6 tto. lq .Si F sH3' tiFoab
E z &

9$$f,*;

riI ,i$ r.!n E#EntgEE


Principalele operalii auxiliare sint: ungerea semiJabricatelor, fosfa-
tarea, d.ebavurarea, curilirea pieselor ln tobi, degresarea, decaparea, sp5-
larea - fate (ptnn la I0 m gi chiar mai mult), iar, pe de altl parte, de mictorarea
Operaliile de tratament termic mai importante sinf: recoacerea semi-
Iabricatelor; recoacerea de recristalizare interoperalionalE.; cSlirea gi reve-
nirea uaor piese gtan ate sau matritate la rece; cilirea semifabricatelor din
duraluminiu inainte tle Stan are sau matrilare etc.
Ca operalii de finisare se executd: polisarea, licuirea, vopsirea, oxi-
darea, melalizarea, acoperiri d.ecorative ;i anticorosive (zincare, cuprare,
-galv atizare, nichel are, cronrare. cadmiere etc.) .
ln majoritatea cazurilor, operaliile auxiliare, tratamentul termic qi
operaliile de finisare slnt mecarrizate sau automatizate.
Operaliile de debitare (pregltire) se executi de obicei in secliile de debi-
tare, iar operaliile de finisare in incEperi sau ateliere speciale.
3. Directiile dezvoltirii ttanririi
gi matrirfuii la reee
$tanlarea gi matrilarea la rece se aplic[ pe scard mare in consttuc]iile
de maqini Si de aparate precum gi in alte domenii a1e industriei. Stanrarea
gi matrilarea la rece au cea mai largi risplnriire ln produclia de serie mare
pi de masE, unde cantitatea mare de piese de acelagi fe1, produse ln unita-
tea de timp, permite utilizarea gtanlelor gi a matrilelor, mijloace mai efi-
ciente din punct de ved.ete tehnic gi economic, chiar dacl ln acelagi timp,
sint mai complexe gi mai scumpe declt alte mijloace.
$tanlarea gi matrilarea la rece se aplicE ln prezent qi lu produclia de
serie mic5., iar, uneori, chiar in produclia individualS.
Dezvoltarea actuali a gtan erii gi matri!5rii 1a rece merge pe urmi-
toarele cXi:
1) l6rgirea domeniului de aplicare, prin lnlocuirea pieselor tumate sau
forjate liber cu piese matrirate sau matrirate 9i sudate, care, ln majoritatea
cazurilor, nu necesiti o prelucrare mecanici ulterioar5.;
2) l|rgirea aplicabilitl]ii qtanlirii qi matri]lrii la rece in produc]ia
de serie mici, datoritb, tttilizdrii gtanle1or gi matrilelor simple gi u11i\.ersa1e;
3) reducerea consumului de material prin proiectarea de piese cu con-
strucrii tehnoiogice, ttilizarea croirii ralionale, Jolosirea deqeurilor, crq-
terea preciziei de calcuI a.l dimensiunilor semifabricatelor etc.;
4) mErirea preciziei pieselor ltanfate sau matrilate la rece (pin[ la
clasele 4, 5, dtpi STAS, respectiv calitilile 8-10 dupl ISO) ;
5) mlrirea productiviti]ii muncii prin mecanizanea pi automatizarea
proceselot de gtanlare gi matrilare la rece;
6) aplicaren procedeelor de EtanNare gi rnatrifa.re la rece Ia asamblare
(montaj);
7) rrrIrimrr. rlu rnbilitirt,ii ;trnrl.t:1or ;i a ruatrileftrr irr producfia cle ;erie
rrnrc Ai dc rrronlt ,
isli
'F' I/ergirea domeniului de aplicare a gtan!5rii gi matrilirii la iece eite
legati, pe de o parte, de mlrimea considerabili a labaritului pieselor gt4n-
accentuati a dimensiunilor, respectiv miniaturizarea pieselor (de dxemplu,
aparatura radioelectronici.) .
Grosimea materialului gtaufat sau matriJat 1a rece se merette continuu;
de exemplu. se decupeaz.i materiale cu grosimea plnl 1a 25 mm, se perfo-
reazi, gtrrri ln materiale cu grosimea plni la 35 mm, se ambutiseazi Ioi de
tabli cu grosimea pind la 20 mm, se executi lndoirea 1a rece a materialelor
cu grosimea pinn la 100 mm etc.
Inlocuirea pieselor turnate gi lorjate cu piese ttantate sau matrirate
la rece are electe considerabile din punct de vedere tehnic gi economic. Pe
aceast[ cale se realizeazi:
micgorarea greutilii pieselor lntre 25 9i 50o/o;
reducerea consumului de metal intre 20 9i 70o/o;
reducerea volumului de munci intre 50 qi 80o/".
O datd cu aceasta se obfine, in plus, mlrirea rezistenlei gi a rigiditefii
pieselor:
l) datoriti proprietifilor mecanice mai inalte ale semifabricatulu.il
acestafiind,lnmajoritateacazurilor,tdb15,1aminati,larece;
2) 7n u:ma intlririi (ecruisdrii) metalului prin deformare plastice la
rece j
3) ca rezultat a1 unei mai bune repartiziri a metalului In secfiunea pie.
selor matrigate;
4) datoriti aplicirii unor metode de gtanfare sau matrilare la rece pentru
r^nirirea rigiditilii pieselor (;tanrarea nervurilor de rigidizare, bercluire,
incovoiere etc.).
Prin urmare, frimifalul ind.icator constructil care caracterizeaz5. efi-
cienla gtanlirii gi matrilririi 1a rece, ln comparalie cu piesele turnate, for-
jate sau prelucrate din semifabr icate laminate, il constituie reducerea greu-
tilii.9i, simultan, mlrirea rezisten]ei 9i a rigiditi]ii pieselor qtan]ate sari
rnatrilate din tabli.
Factorul, tehnologic de bazd. care favorizeazl" dezvoltarea in contimrare a
I Stanlhrii gi matrildrii la rece este necesitatea de a se obline piese finite flr[
o prelucrare ulteiioarb prir agchiere.
Caracterul modern, progresist a1 unor sau al altor procedee tehnologicc
este strins legat de volumul de producfie;;i de coudifiile coucrete ale prodnc-
!iei. De remarcat ce acest caracter este mai mult o noliune tehnico-organiza-
toricd. decit tehnologicd.
. Procedeele tehnologice de produclie, care slnt avantajoase in produclia
de serie micH., nu sint, de cele nrai multe ori, la fel de avantajoase in produc-
tia de serie nrare 5i de mash.;i invers. Aceasta explicll vnrieiatea dc proce-
fl
dcc tehnologicc ;i ciile diferitr: tle rlczvoltarc a. gtarrl:trrii qi ruatriliirii lLu
t rece in producfia de masd gi in prntluclia de serie micii.
 r

26

<',8 ln prorluclia de serie mare 9i tle mash dezvoltarca gtantirii gi matri-

firii la-rece este insotiti de:
*"li;iilir.;;
.* o. !- jtt"i"tot sau a matritelor .complexe simultan-combinate ;

.:;tsl
g 4t E H{ ii riratritarii succesive cu mai multe posturi, in bandi;
ia ""li"ut"" gi' attomaLizarea operaliilor cle gtanlare 9i matrifare
i\ ;;;;;;r;
aIs Ii: q.-s9:A'd la rece;
s"iEg o3 4\ realizarea de prese li ma$inj speciale autontate 9i rapide;o prod{c-
'metodelor
e
5i oerfectionarea care dau o precizie mai ridicatl 9i
a o elimini prelucrarea prin agchiere
A ti"itit"'-"i-i""lti 9i care inlocuiesc sau
prin presare, Jormarea prin presare, extru-
6i
E't 1 _i ..L
::1!o. G.iib;;; in matri;n, calibrarea
**'"6j
darea) ;
'apli"area
.E iH t" fason[rii benzilor 1a presele de indoit sau la maginile de
'=t
d
E9 E,-e --"-ii-me.irea
fasonat:
durabilitnlii gtanlelor ;i a matrifelor prin- utilizarea ofe-
I

3g llHg
qr it i.! furiroi i"r.lit""ii nrare ia tzwt fi a carblrilot metalice gi prin aplicarea
tl ""
oio""a""trt *""toi"" 9i termo-chimice de int6rire (ecruisare)'
"'--i" indi;idtule 5i de serie mai mici se aplici metode de.gtan-
-^Lititare
re I !. * Jr.+
3 E !,ss
X ..j --L "ila""ii,
tr.u 1r,I-i" la rece in gflrp, o dati cu tipizarea 9i nornralizarea
" E a.g
iieselor si cu folosirea 5tantelor qi a matrirelor simple' universale 9l.leltlne
I €9e?E : HE E.:E iJil l;i, to tirrt"l nemita lice1, precum 9i metode tehnologice-.noi
AE E q e.E cr: g o !'6 I rrl "?ai,,ti; mairitatet cu ccuciuc, gtanlarea sau matri;area hitlraulicl'
i;;i;;;'.;;
E
g, E! E,,o?.9ir-z
s:Ei: X"rtiil".* piil "*prlri", matrilarea cu deicdrcare h i droelectrici ' matri!1-
! s! I s.E locall
.
6 d! z cu incllzire ri'cire etc) '
I i,i cd E
E
*
,."""li-i*",l1st"i- r',iametice,
-p;"d.tciiv ambutisarea 9i
matritare
A ;;;;lta italii inalte a preselor
-de
gtanlare ti la
x .-'.,t rece si volumului de munc[ redus al lucrlrilor tle sau de matrirare'
i.!TgEf; -9tan]are
.r""itl"e si insisi nofirrnea de produclie de serie 9i de la masi in gtan-
3 , t;i
'E*sr dF i. a E H E.o "iit"iiif"
-
iui" ii-Littt.t it re"" sloi in oarecare nrdiuri altele declt prelucrarea
g
, H AEEEE "!zl. I Itl prin
----'-Ciiiutilt" agchiere.
metalelor
E.js *9 Fi E:
t:t- r 0.1
Prg.gEsh sp6cifice care caracterizeazl producfia de piese ttan ate sau
E E! S -matritate
'- la'l:ese siut datp !n tabslul 2'
EAsE! a U;;;l i;"lt[ forml de pioduclie de masb esteproceselor produc;ia, in flu-x con-
tinuu, in care se aplicb. automatizarea conrplexi a de productre'
A .,.i ,1 X:I
a controlului gi a transportului pieselor intre operalrl'
.,t

E i6.-='
H.Egn .i o.H E
o Bri HE
.6.55:'Jq I
E 9--.-! o r'.5
;:Y E
Et B:E
! EF.o! 9a,i
A

6 t;
€?gs -a6E5..- 6_-
=yoSd!EElE F.9
I
!. E
3 d -=.€. gg g
E ees
.9: !{ I
E!5":: q@o
! 'd! it
D
HB ,s i, Ex € 3.3 d,s t

ts o Li
I
li,'i11':'tll'l'-"
 ,fl

Sub actiunei momentului de rEsturnare, materialul tinde si se rls-

toarne, se otupe o pozilie lnclinati pi si intre intre cufite, dlnd astlel nap
tere la o lorfi laterali de distantare a culitelor.
Tllierea Valoarea forlei laterale de distanlare la tlierea cu dispozitiv de ap6sare

'l este
r:(0,1 ...0,2)
ln care P este forla maximi de tiiete, ln kgf.
P tksfl,

De obicei, pentru prelntlmpinarea risturntrrii metalului se folosesc

dispozitive sau mecanisme de apisare.
Iu tabelul 3 sint prezentate diferite procedee de tiiere a foilot tle tabld
9i diferite tipuri de scule de tdiere.
l. TI ierea loilor de lahltr In secliile de construclii metalice gi de debitare a1e unor uzine, tlierea
o,u foarfee,sle laminatelor profilate se execute la prese-Ioarfece speciale cu o Ior!5. de pln6
la I 600 tf, dimensiunea maximi in secliune a materialului fiiutl tle
Materialele sub formi r1e foi de tabli pentru ttanlare se taie, de obicei' O 250 mm. Procedeele de tiiete a profilelor qi tipurile tle scule utilizate slnt
f" pi""i"fii, i" b"tri .uu ln semifabricate de ilte tip-uri la dimensiunile indicate ln literatura de specialitate.
ou"lour". Tbierea ln benzi este o operalie pregititoare 9i se execut[ cu foar-
f";;h "; pttgt lu, ", foarfecele-ghiiotiria, --cu Ioarfecele cu disc sau cu foar- 2. Forlele la tiierca eu foarlemle
fecele cu vibralii, precum 9i cu ;tanre de retezate speclale'
Procesul de tE.iere cu foarfecele a Joilor de table (fig 2) cuprinde trei Pentru determinarea lorfelor la tbietea cu foarlecele se recomand.i for-
faze succesive: mulele date in tabeiul 4.
1) Iaza elastici, in care deformaliile 9i tensiunile ln metal nu depa- ]inlatl seama de existeula lncovoierii ln timpul t[ierii, ile neuniformi
gesclimitele elasticitilii ; tatea grosimii materialului gi de uzura culitelor, forfa calculati se trrerette,
2\ laza olastich. iu care deformatiile deviu permanente, iar tensiunile de obicei, cu 30o/o gi, deci, forla tota16 de teiere se ia egald P nt:1,3 P,
ai" ljuns la 9;t
ii-itu a" curgere qi cresc continuu, nine Delormaliile pefltru care in formule valoarea lui oy poate fi lnlocuit[ cu valoatea o":
"i"i"i-a'"pail."
maxim, care ioiespunde cu rezisteila Ia forlecare a metalului :''?rrt';-urUr.,
' maxime de Iorfecare sint orientate pe liniile forfa de tiiere a foarfecetor-ghilotina nu se calculeizl,
(suorafetele) de alunecare, care incep de la intrucit in cartea maginii sint indicate tlimensiunile maxime (lungimea 9i
iiti"t ,;,u"irlitor tbietoare ale culitelor. In grosimea) a1e foilor de tabll (o,(45 kgf/mm8) care se taie.
timoul acestei faze, cufitele pd.trund inmetal
la o adlncime de 0,2-0,5 din grosimea lui,
ln functie tle duritatea gi tle plasticitatea me- 3. Tiierea loilor de l8bli
talulu i; mel,aliee la gtanle
3) faza de Torfecare (despicarQ, in care
se .to'rmeazb microfisuri, apoi macrofisuri, Procesul de tiiere la ttante in cazul decupirii, al perforirii 9i al altor
indrentate oe supra"fetele de iluuecare 9i care operatii este aflalog cu procesul de tiiere cu foarfecele. Poansonul gi placa de
provoici ,{.i,""';, unei
d&aqarea
oaca utL.rtdls4
^r^v^.^; nirtiyr uur
Plrfi
ursr I,4r
"t.i din
drn 4rmaterial. tiiere reprezintS, un fel de culite de formi inchisE, cu muchiile tlietoafe
lllfl. 2, Sch(nrln l)roccsnlui de ttr_ Pe muchia tdiatd a tablei se tlisting net conjugate.
i"'Jl, riiiirii',.i,"ii rnlior ,1. tobte dou6. zone: o ligie ingtst5 strilucitoare,- cores- Succesiunea procesului de decupate sau de perlorare este prezentat[ tn
"i' frroetou." faz6i phitice
-in 9i alta mai lati 9i f ig. 3.

Itl[t[.
rrr*t[. Iblu
116lo tltt
tltt,forfecare,
Jorfecare. l)upe
Du-p[ c'rm
crrm se veoe
vede ln schema
scnerrra (din fig' 2' for- Procesul de tiiere ln gtanfe se compune, de asemenea, din ttei faze:
l"-.'-':L'. -Jr..--. l', -
momentul M:Pta'M:P.a. unde a este I) faza deformaliilor elastice, in timpul clreia se prodtrc comprimareo
inii',io tf(to"' ,I frlntlcaz[
r,.-...^^-x utr ^,, matnanfirl
^,,r.lrr cu
-- cttpltt este
ffiili
Iititni ,ii'ii;
,li'irt. i,l";i'i;i;
lrirrrt'tclc d;
flc nptiutri'
npticrtri' t f,rfelor
forlelor rt'zttltante,
reznltante, egal
egal aproximativ clastici ti incovoierea metalului crl o usoorlr extruziune o lui ln deschidereo
cu (1,[. , , 2]r,
'r pl[cii de tliere. Tensiurrile ln nretal nn <leplgesc limita de elestlcitetel
 3E"frE
HEE
nt$
*. !EEt
.g do F
:*iI .Ee; !

.q I E
F5
E? EE o€
EE t'sE a'o
ts

]9!
g3 E
o.iE f, a.l*Ee. E3
a =,--- 3. ! I '-EE!'
E
'i i.g; Ei o.9 ! Ei
" ",;!
sEie* r'Ste : B';NE:I EH aET
:45 is "d

RE E *
Nlji..9
E
i i B EE: t E e'! a ';.- i s EU; E
- F B &6, fl Es.[ '.E, &9e-
g
3.9;i "983 FE o -J: q,!
Es'rBE!f,
B !i:
6i.Eo
b ,o
E
pr, B !:*
*i ';4 ; 9i;
.qr
3 P5€ :5 g+-: ;a
F1 Fi ? t!) F
a?
EE tt) . l-:
cr
r
gl iu)
.9 -
E : o il ll llll
9
a v1
t aN EE
E
56E : g_.
.a
i :ri 6 ir,
(/)(.) ;;*E-1.
0 E -E .
^,- o,'u1 u') I.: ;!)1
E .3 p ! ir=
E - 1:-,8 E
!I a;5 t_l hI .= F+ Er€.x
drE I I
pp
)A ,5

B
3
flE
,/1
N*'lt-'
sl

-NiNU%
%
ll ,lo I rr@
I a9i rEe E ri2.:
"
I 0E { gE:
II "ti; d 60 6=
9? .J
3:.
illlr
I
e
,
IE
drj;a
{.8.E r
EiI€ E
It{ --\
EE H'6.E
E,
3 Ftr
F;
8.o
P4

I - 0t.n rc. tl [ulrltrr.r l[ r!o!

3n \4Aev::sOnrvvta4:-r:' =- J}

Tabehal 1 2) taza. deformaliilor plastice, ln timpul ctrreia ate loc p6ttunderea

poa:rsonllui lh metal gi exhuziunea lui la deschiderea plicii tle iiiere,.criel
Bormr o ponhu iletelmlnoroa lorlolor de 1{lere la losrlecs
.putetnice lncovoiere ti lnlindere a.Iibrelor, S.prc sfirgitul acestei faze, te_n;
Iro4i de tnicre, ltr ksl siutile din apropierea muchiilor tdietoare ajung la valorile lor maxime, core#
punzitoare rezistealei metalului la forfecare;

fazo I
P: LS7
ldierea ta foarfecele cu c[rite
peralele

@H- fozo 2

fozo 3

##
l) P:0,5 -:- r
tcp
{Pcntrrrg:2"'5') 5\
alietea la foarfecele Shilotine
s2
2\ P:h-
tg9
&
6rprofok
& tdiprc
'*-i----
t=1 1

ris' s' succesiu,---

ea.J:.::1',T-i:,::":rre-perrola!e:

3) faza de forfecare (rtespicare), ln timpul cEreia se produc miuofisuri,

apoi macrofisuri, care apar intii la muchiile tiietoare ale plEcii de tiiere 9i
,",.s apoi ale poansonului gi care sint dirijate pe liniile rle marimi deformare la
Tdleleo l4 foadecele cu iliscuri P:0.5 r- t forlecare (suprafefele de alunecare). Fisurile de forlecare se propagi repede ln
tg ir
straturile interioare ale metalului 9i provoacl detagarea piesei decupate.
ln timpul primelor dori faz6 aie ttecuplrii, vitezf, cle pitruddere a
poansolului se micgoreazi; iar, o datl cu lnceputul fazei a treia, aceastl
vitezl cregte brusc, ceea ce se poate vedea pe tliagrama de dqllasare a culiscl
presei (fig. 4).
Deplaslndu-se ln continuare, poansonul lmpinge piesa clecupat[ prln
Not@lii folosite'. partea inlerioar5. a deschiderii plScii de tliere.
L - lu[simec tltieturli, lrl ,nln; fn cazul unui joc normal lntre poanson gi placa de tiiere, suprafefele dc
I de oozltie :rt ioorfecelor, in gradc; forfecare (liniile de alunecare), care apar la muchiile tlietoare ale poenBo.
- """-fri"t
tczistenla la'Ioriec.re, in kgf/nrrrrr, luata din tobelelc 7- l3;
- iittil"i,i,'"^ a" putlrrrdere o ciriitelor hr rrrot)rentul fodecurti (desptc[rit)' ln ntnr
(v tn- uului, coincid cu suprafelele de forfecare gi fisurile aperute la muchlllc
Itr - t[ietoare ale pllcii de tliere gi formeazl o suprafaf[ curbilinie comund ilo
belul 8);
- ,i"shtri'h" oprcore .il {onrfccelot clr disctrrl, hr tflrilo; lorfeqare (fig. 5).
lt lucitrl lrucoulc Fpcclllc do tltlote, lrr kgl-nr /nrIur. (pohtru. otolurl oLC 10 9t In caz.ul unui joc mirrim gi al unei grosimi mari a materialultri (fig. 8, D),
- OIrC 20 ,rlv10, pr"'ntnr ouprtt fl!{t, l)cntru ilutehrnlhlu rgl'6)i rul)raferele de for.fecare de la muchiile poausonului nu coincid cu supraforcli
h - ;ri;";ii.i;^i,-;siii iii i,r [or,tt, ni,itittnio gtno,u il or 1,8 Derrtru untorlolc inl)tlrt' (lo rorfocare cere apar la rnuchllle pl[cii de tllere, Ca urmare, condifllli dc

l.
 Tebnolosia ttaga i t; matrhar;i la lcc Tdierca

lqcru (de tiiere) la muchiile t6ietoare a1e poansonului ti pHcii cle tiiere nu
sint aceleagi. Coacentratia maximi de teasiuni ate loc la muchiile tiietoare Suprtrla,tr tdtcturll Ia dcoupflroo-perlolllrco ullor nratorhlc dllorlte ou dilolite joeuri (l -
ale plicii rle tliere. Din aceasld, calzi", fisurdl,e ile forfecare apar mai intii I'a decupat{i 2 - ltflum)
michiile tdietoare ale pl'dcii de t,iiere.
-;"* -l=-
Joc ultilateral
Porfiunea inelar6 <leformatE rimasi este t[iate prin deplasarea ln con-
tiruare a poansonului, apar noi fisuri de forfecare, iar la piesi se formeazS. o

5
Ptltala4
ffi ffi*,
il Alunriniu hoale

ffi\ffi
t5
90
lhlhrl nlniwhi h lprEiprP7 ptndul fia'l ilt'a' i$ Peste 4

fig. 4. Diagrama deplasErii culisei la Irig,5, Orieut4rea deforEariilor maxime de

ptesa cu flarivel5: {orfecate (llttlllor de alunecare)
, l..urso 2 la decupared seEifatti€telot
rn sol:
s o srGihea de 2 Ell {[
ti
lIii,
ffi1ffi
100

rupturi gi o tiieturI dub1l cu o bavuri alungitl. Suprafala giurii rezultate PtnI la 4

din decufare se obrine relativ netedS. gi doar ln partea infelioarl se formeazi It
o oortiune cu asnerititi mai mari.
' D" u""eu, p"tit* ob1ir"t". giurilor cu pereli netezi, perforarea trebuie Olel moale
(or<40 kgf/flxrs)
executat[ cu un joc mic lufue poanson gi placa de tiiere.
La tlecuparea cu joc mic a materialelor dure, de obicei nu se formeazi
tlietura dub16.
Jocul mare lntre poanson gi placa de tE iere duce la formarea de bavuri
cu margini neregulate din cauza strivirii 9i a ruperii metalului in spaliu I
"iocului.
Felul supralefei tlieturii depintle cle valoarea relativi a jocului 9i tle
uroorietdtile mecanice ale materialului (plasticitatea).
' 'ln tabelut 5 este dat felul supralefei tiieturii diferitelor metale prin
{$

i
Peste 4

ffitffi
tlecupare-perforare cu jocuri mici gi ct jocuri mari [258].
Cer"el6ril" metalografice ale micro gi macrostructurii pieselor decupate
PtuI la 4
-L:J%
%b-t I
I *W
(zt-,
arati ci metalul sufer6- tn zona de tiiere mocliliciri importante ale structurii
gi ecruiseazl. cl (l'rr
Otcl
' seAdincimea stratului ecruisat depinde de gtosimea, proprietitile 9i
(or>50 kgf/nrn,)
structura iuitialE a rnaterialului, de valoarea jocului 9i calitatea muehiilor
tiietoare ale cutitelor, precum $i de viteza decupb.rii.
ln fis,
forJecdril
6 esie prezeitatl iniluen]a vitezei de decupare asupra formei
-nicsei decunate
si asupro adiucimii stratului ecruisot la deeuparea
ploclor dln tobl[ tle olel iub]lic, cu tur ttttmlr de 60, 120,330 9i 450 curse
pc minut Elo prcrcl.
Peste 4

ffi ffi,
 ,#

Tehologia ftaqarii fi ,Mtr*arii la rece

I-,aun numdr mic de curse ale presei (60 curse/miu, lig.6, a) ' adincimea clintre pllci se iau egale cu 3 -4 mm. Dezava"ntajul acestti procedeu ll
d.e pd.trundere a poansonului pini in mbmentul Iormirii fisurilor de lor-
constitriie laptul ci o [arte din agchie la inceput se iisucegte spre interior 9i

K
lecaie constituie 6+"1 ai" gto.irr", materialului. Faza plasticl -a -procesului ingreuneazE, tdierea.
de decupare este mriit lnaintati, iar zona ecruisatd este destul de mare'
Mdrirea numbrului de curse ale presei
oin6 la 120 si 330 cutse/min {tig. 6 ' b ' c\ ,,qJ o'c- ')V--:7
i"-'l WH
ii m[rir.a vit&ei initiale de decupare duc

''\7 r-
i^ micsorarea pitiunderii - poansonului
o)
resoectiv de la 50 la 27Y.. Faza plasticL
a procesului se micgoreazl considerabil 9i,

[-,
-urmare,
ca se micgoreazi zona ecruisati a
t)
''
metalului.
:l
E Ms
ln sfirsit, Ia Etanlarea rapidl ctr 450
curse/min, faza plisticn 9i adincimea de
oitrundere a poansonului se reduc la 14o..
iea mai mare'dezvoltare avind laza a tteia
i''" ),
forJecarea. Cea mai mare Parte a

Y
-suDrafetei tlieturii este uniformi. Adin-
cimea itratului ecruisat este mic6.
I-,a impingerea pieselor decupate prin
oriJiciul plaiii de tiiere, poansonul apuci o
,r@
parte did metal ,ln]spafiul jocului dintre
-placa
de tEiere ii poanson 9i formeazi o
6anrrE inelar[ la iegire (ln fig. 6 nu se Fig. 7. T:iierea nlaterialului profilat cu ajutoml ttanrelor
arutd).
fntr-o serie de cazuri, apare necesitatea ln tig. 7, ft este prezentatd o Jorml modificati de cufit, datoriti cireia
f.ic.6. Forma tdieturii (forfecnrii) ii tlierii in gtanre a materialului profilat degeul de 1a sfertul de !eav[ superior se rupe de sfertul inferior qi cade in inte-
aditrcinea stratului ecruisat la decu- (tis. 7\1. riorul levii.
parea cu aliferite aumere de cutse ' - Prof ilurile simple (fig. 7. a) se pot
ale presei: prin tliere unilaterali (flrl degeuri).
D - 120 ctr!*/oitri
reteza
z 60 .trFe/tinr
130 c$se /miE: d - 450 cuse/hir
c -
Profiluiile complexe (fig. 7, b-J) sereteazd, 4. Forla de tiiere Ia deeupare
de obicei, prirtiiere bilaterall (cu cleqeuri) . ;i Ia perfortue
Pentru evitarea deformirii profilului in timpul tiierii, el este fie apisat
L7a decupare gi 1a pedorare forla de tiiere gi rezistenla la forfecare nu
,,. r',Lca de tS.iere cu aiutorul uuiui dispozitiv de apisare, fie fixat intre placa rirntn constante, ci variazi" ln clecursul cursei de lucru. In fig.8 este pre-
l;":;i";rt si cea inferioari (tis.7, b -6. lu cel di-al doilea caz, materialul zentatd diagrama varialiei rezistentei la Jorfecare in funclie de pitrundetea
iiai"n i" ci este inipius inainie in jocul dintre plici. Llfimea-Iar-
""." retezate este
ginii ""s,egali, in general, cu de l'5-2 ori grosimea materialului .t
poansonului in mel;al. Pe diagraml sint trasate curbele pentru urmitoarelc
'- l" fi". 7. g est"e pt"r"it^te tiierea fevilor cu giosimea perefilor pinL rnateriale: a alumitiu; b olel cu conlinut mic de carbon; c olel cu
"dia-etrut pini Ia 50 mm,- cu ajutorul unui poanson plat cu 0,24f% C;- d. - -
ofel cu con]inut -
r.nare de carbon. Toate uraterialele slnt
la 3 mm ii recoapte.
'tri.iot "u Pertru a micgora turtirea levii la lnceputul pltrun<lerii poau-
*.,nului. olhcile de tiiere teilabile string teava ata cum se aratd fi lig T , j '
"."ritit. Din diagrami rez;nltl c6. rezistenla la lorfecare variazir, iu timpul decu-
- pirii, fir mod analog
cu tensiunile convenlionale cale apar la lncerclrile la
i;iis. 7, h este r"pt"ruitot profiluivirfulu i poansottului, iar in fig T' r
intindere.
poritio t8vii't,', rrratrifi inailrtc'dc tiiere, Lnfimea prtansottului 9i distarrla
Prttrctul maxirn a1 fiecltei t'ttrhc <:orcspttttdc ctr tczisttrttliL tnrtxintiL ln
Ir.lrfecare r, iar porliunile firule u.lc eutbckrr corcsptttttl ctt tcrtttirrtrca cclsi
rll
 11.
@- Tebnologia ttantatii si matrilitii la *ce ,

<le-a tloua faze a procesului clecuplrii. Liniile lntrerupte rcprez'itfti laza a it cazttl clnd se Iolosegte un mecanism de extraclie, de apisare sau' de
treia a aceluiasi proces. l-pirgere cu arc, cu cauciuc ori pneumatic,- 1a forla tle decupare calctlati se ,
--- c"t;;;;;f id"oti. at curbelor d.e forlecare cu al celor de intindere 9i uai"gl to4" de comprimare a inecanismului.
oi.t"ni, u""to..;i trei faze de deformare (elastici, plasticl ;i de.dedetatare sau iezister;a la forfLare depintle de proprietelile mecan-ice ale metalului,
G;#i ao""aul" analogia dintre procisele de decupare 9i intindere: a" er"d"ia" Lruisar" prealabiE, pt."um 9i de grosimea relativd a decupirii,
felui stSrii tensionate !i caracterul detagbrii val6area joctlui gi starea mtchiilor td.ietoare.
ti tlttnh! (separlrii) sint, insi,-diferite ln celeiidou[ Prin micsorarea raportului dittre dimensiunea dectpdrii 9i grosimea
la forfeca're se reduce ct pinl' la 20o/o;
-
n'o"Siiroou"r". poansonului ln material materialului (rr/S <30), rezistenla
,rfEE]-fFFFH de exemplu pentru oleluri OI,CI0-OLC 20:
4r|-.]1]J]-+-.,]_-l-1-]-l--] aproape de momentul . forfeglrii este
cu procesul de formare a
.^l laltl
d lllllll
" l-il'll ffi-]
:rFlHJffi
aieminatoare cu
asemin6toare
gitului la intindire
eprwetei.
lnainte de ruperea
nrno*ul'{
'-s l'l"l''l-"1-'
l.u la, lsolrnlrs
,,
zr
tt
l-i]#,
4
lizfriJtl.ffi
t N,r
]]-l]# /
r"",,.X"',ti*lil"itLu,"liT,*" #:lm: * I
i.,i"."i ,usoective sau al liurii,-de grosimea
r (il1 kgf/mrn'!)

Yaliatia tlimensiunii jocului de la l0 la 1o/. pe o parte nu are, practic,

'alll,.iiil\l Ie I I I I (I lid"'.,..,.,ri"tetilemecaniiealematerialulrri, rtcl o influenfE
nici rezistenlei la
lntlue[la asupra rezrsrenlel lorfecare. Mi.rirea rezisteirfei la forfecare
lil, lorle(-i:llc

,rlll lili t l'.le I I I | a. ,iari-", 'jocului qi starea muchiilor ) se produce ntimai la jocuri de ordinul 1o"S.
la forfecare se cotsideri (;l93:::
b
/ ffillffijffi l\l ll \p4iet"are.,
lo tabelul 6 stnt alate lormule pentru
;\
1l .
ilcelq,ulele tehnologice
f0€0)-d,
rezistetla

: l-J.4****#*l
""'llvlllt,i calculul fortelor de tiiere la gtanlele cu ll ln tabelul 7 sint d.ate valorile meclii a1e rezistenlei 1a forIecarL, folosite
,'
I
t/l'iil;.1 I li l)-.1 muchii tlii:toare paralele 9i peutru de- U
{. ln practici, iar in tabelul 8 valorile pitrunderii relative a poansonului in
20 40 b0 80 100% term inarea forlei presei.
% d,r / iind,lrp| N)ff0ruhi!'100 Forta necesara-presei se ia mai mare ?abelul l
rezistefl tleclt foila calculatS -la- decupare ' lnindu-se nozislenia la lodeoarc a dilcrllclor rnetcrialc
Fis.8. Dtasrama variatiei
i#;"1";;"X;'t';;?;i;;; in considerare un coeficient de corec!^ie egal Rez isteDla Ia forlEare t (k81/nm:)
cupare (jocul l0 %- S, crlrba . cu I .3. care tine seam5 de anumite influenfe
I pentru jocul de 4eo s) ,ecundare la decupare. de neuniformitatea
srosimii materialului 5i de uzura nruchiilor
tS,ietoare. Avintl tn" vetlere f"aptul -preseice tr:Q,86 o,!;i
lulntl in calcul Table d€ o1el:
cu 0,1% C 25
1 7,3, forga necesari se fi-odtd--tdtermina cu aceleaqi cn 0,2o/o C 40
"o"Ji"i"rtln care r este tnlocuit cu o,
formule, cu 0,3 o/" C 36 48
cu 0,4% C 45 56
cu 0,6 7o C 56 72
Tabelul 6
90
cu 0,8% C
Formulo perhu dotorminarea lorlolor la d"ou1ru"o, oo arutorul ttanrelfi crr muchli tiietonrc cll 1,0% C 80 105
paralolo Otel silicios 45 56
Otel itroxidabil 52 50
Table de blorz 36 56
Alpaca 50
Alame
Cuprlr
25
20
38
28 .t,
Duraluhiniu 38
Alurniniu 10 t5
Aliaje de maglleziu la r ece t4 lti
Nolalal lolosilol
Aliare tle magfleziu (ircblzite la 300'C) 5 7
f - lulrgl oo pothuctfitlul de tdlcre, hl nrtu; Tinc 12 !0
d - illAflct l plorol, ltr rtm; il! rrrrx,ltlrlr'c, l'h1rl,
Ori - fir'iii- i i"iriin ii,nfif,ultti dc cxt,rclilc, rlo upllrnte, titBlliir (cositor)
ln lrt. 'roc^r6,.rtnt
 Tdierea
42 Tebnologid ttdqArii ii TtMa\A i la rcce
Tabelul I
material plni la formarea fisurilor de forfecare la decuparea cu vitezi ProDrlotdlllo meotrLlce {lo tfll,lelor do olel lolosito ls ttanfaro
mica.
-----lentru
a fi folosite mai bine ln practicl, ln tabelele 9-13 slnt date
,"rislofa l* Iotf"care gi proprietSlile Lrecanice ale materialelor de diferite Dellumirca otelului
mErci, irtilizate la gtanlarea 9i matrilarea la rece. saAs GOSa %
ffi
Tabel l8 'I
Adinoiuo[ rclaltvd de plttutrilero [ $onrrsonuhi hr xurterlul Tabl6 subtire tle otel carLou
8u
- Nrn
rli
st. r 28_:34 32- 10 33-24
ho obisruit,'STAS 500-63 (GoSl' o1" 32
29-36 34-42 31-2e
c- . 380-60, cruPa A; CT duPA oL 34 st,
st.
2
33- 40 3a- 47 25-21 ,'l,t
;l
s GOST 501-58). oi, 38 3
23-lg
:

S:0,5 lnm or. 42 st. 4 36-45 42^ 52 t,i'

I

val@ea lui C ta o sro6i@ a $atdialulul, ln fin -4 oL 50 st. 5 43*53 50-62 19- l5 I

oL 60k st.6 52-62 60-72 t4*ll

!-? 2-L I pete 4
orr 70k sr. 7 >-6o >70 r0- I
Otel moale
r:25-35 kgf/mm' ".0,75 - 0,70 0,70-0,65 0,65 0,55 0,50-0,40
oEl
6r:30-40 kgf/om2 Tabld subtire de olel catbou de 35
construclie de calitate, STAS 08 kp 25 >30
28 33
Ofel clr durltate aedie 880-60 (GOST 1050-60, gruPa 08
t:35-50 kgf/mm' 0,65 0,60- 0,55 0,55-0,48 o,45-0,35 l; CT dup{ GoST 914-56) I0 kp 32
3t
-0,60 S:0,2-4 mm oLJro 10 29 a4
or:40-55 kgf/ftm' 15 kp 31 36 29
32 38 27
ol,c 15 t5
Olel dur 0,20 20 kp a3 39
r:50-70 0,50-0,45 0,45-0,40 0,40-0,35 0,35 - 25
Lgf/8,112 oL&o 20
6- 42
6r:DD-7C kgr/ln1fl" or,c 25 25 46
or,c 30 30 4A 50 2l
Aluminiu, cupflr (iecoepte) 0,8-0,75 o,75-O,70 0,70-0,60 0,65-0,50 or,c 35 35 46 54 20
or,c 40 40 49 58 l9
Obs.rtdlii i orrc 45 45 52 61 l6
ol,c 54 64 t4
1. Datele diu tabet se releri la clecuparea cu vlteza mictr ti cu ur1 ioc floixral htre 50 50
il
DoansoE si Dlaca tdiere (v. tabelul23).
ale
' 2. Ll iocuri mici adli'cimea telativS de pdtrutldeie se E6reste
lor-
;. i; A";;";;; -o"uii teiutort" rofuajtte la poansou sau la Placa de tSiere'
h^
TabH subrite de ofel ile ealitate
8ro

Iecarea (despicatea) lipseqte 9i J:z-t. cu contitrut mic ale calbon osv 22-28 26-43 44
pe[tru caloserii de automo- vs 42
4. la clecuparea la prese taplile (400-600 ct116elmid), adtucimea relatiYa de petrun'lete bile (GOST 9045-59)
se rfictoreaz:l de la 3la 5 orl. s:0,8- 1,5 mm

Rezistenla la forlecare prin tlecupare a materialelor nemetalice este

tratati ln cap. VIf . 'Iabld de otel slab aliat de 8,0
'-" corstluctrie, STAS - IIsGS
il t"b;i;l li Jnt alate proprietifile mecanice ale atiajelor de aluminiu (Gosl 5058-57)
6928164
- ll4HG5
. incllzite. ln tabelul 1S pr6priitatlt6 mecanice ale aliajelor tle lagnez-iu S:4- l0 mm - I loHG2sN 43 50 l8
' i;ti;ii;: iai i" i"t"t"r tti prtprietarite mecanice ale aliaielor de titan l35l' I rzacN
iiii"u"l,itii ttrt daie propr'ietitite mecanice ale celor mai importante metale - I IsHSND
si dliaic refractare cu indiiatii privitoare 1a stantare [34]. l0 cNs
I I0HSND
l0 |
tsnr,-t)
' Pintru mlcsorarea forteior'<Ie
't[ tliere ta decufarea materialelor groase sau |IIJI.IG2N
1snr,-a;
lI l)loflelof nrnrl, rnuchille ietonrc alc l)oonsoxllelor ;i plltcilor dc t[icrc se
.17 5.1 IO

Ilo lucllnrtc. lt4ct.lo ot".

 41 Tebnologk ttdqArii ti nlttailaii ld rece
abelut
PIopIlottrtllomocanicoalel}enziloIil6otellolosllela'1antareailm[trl,aIoelarece
.-'-
srAs I crrsr' Ivlaro s.r sihbolut olclului
I

Tab15 subfire ale olel aliat de 8ro

sT AS GOSA
construclie, STAS 791-63 60G 47 55-80 14
(GOSA 1542-54 9i GOSl2672-52 65M10 65G
-68
5L-72 60- 85 t2
S:0,5 4 trr-u 70c 55-76 Barrdtr. de otel cu proceflt OM 24 -34 2A- 40 30
- 65- 90 10
sc5,zut de catbot lami- M 28-40 33-45 20
IOG2A 34* 49 40-58
25IIGSA 42-60 50*70 l8 natd la rece, PM 38- 50 l0
SOHGSA 45-64 55-75 l6 GOST 503-41 PT 36-48 42-55 4
12G2A 42-55 50-65 tg 5:0,05-3,6 mm T 50-70 s8-80 Nu se rle-
teraainb
1'ab16 subrire de orel halt aliat, 85
tezistel1t la coioziune 9i ld 13 C 130 IIIIS 34 40 2t 32-50
tempelaturi lDalte,STAS 20 c 130 2IIt3 43 50 20
Ba,ilE de olel de ol,c 15 l5 2a- 43
3583-64 (GOST 5632-61; CT 30 c 130 3rtl3 coflstrucrie, la- coaptX or,c 20 20 2a-47 32-55 20
4A 50 I5 mfurat6 lo rece, or.c 25 25 30 35-60 t8
dup8 GoST 5582-61) 40 c 130 4IIl3 4B 56 t5 -52
Recoapte l0 c 170 rIt7 43 \ STAS 880-60, oLC 30-35 30-35 35-56 40- 65 l6
50 18
s:0,8-4 mm 12 TC 250 H25T 46 54 t7
(GOST 1050-60) oLC 40-45 40-45 38-60 45*70 15
II2a 46 54 l7 S:0,1*3 mm otc 50-55 50-55 38- 65 45-75 t2
or,c 60-65 60-70 38-65 45-75 10
Tabl6 subrile ile orel lnalt aliat, OIII8N9 46 54 45
fezistent la coroziufle 9i la r0 Nc 180 1II18N9 55 35
temperaturi ltralte, STAS 10 TNC 180 1Hr8N9T ec!u- OLC 15 l5 38-69 45-80
!6 54
'60 40
-35 orrc 20 20 43-73 5U-d5
3583-64 (GOST 5632-61; CT 2II18N9 5l isath
dupa GOST 5582-61) 1rI8NI2B 46 54 40 olc 25 25 47
-77 2
c51iti II23N18 47 55 40
or,c 30-35 30-35 56-82 65-95 2
S:0,8-4 mm rr25N20C2 47 55 35
ol,c 40 40 56- 86 65, 100 2.
E17N2 94 t10 10
OI,C 45 45 60-90 70
- 105 1,5
2II13N4G9 56 65 40
ol"c 50-55 50-55 64-95 75- 110 1,5
oric 60,65 60-70 64- 100 75
- 115 I
E I-3,6 Ell I
I'abli. srbrire de olel silicios E LA,2 35 40
electrotehnic, STAS 673-60 E II-2,8 El3 I Grlrpe de rezistetlh
(Gosa 802-58) E III.2,5 E21 I Barld{ ile orel per- 1P 104- 128 130- 160 3
s:0,2-0,5 mm E 7rt-2,2 822 I tru atcuri tra- 2P t28- r50 t60- 190 2,5
E III.2 E3rI tatA telEic, Peste Peste
50
GOST 2614-55 '150 rs0
E rv-l,8 E32 I
E Iv-1,3 841 I Drpb joa6i
!,48 )
Ei,10 \ 55 65 Batrdd dir orel de cons- osc 7 A7; IJTAI 56 <6s l >20
,
E380 / tflrcrie gi dir otel petr- OSC 8 U8; USA|
tru arculi 65M10 60G;65G I
'l'flbl5 subflre ale orel cu procent 8,,
S:0,1-0,3 mm oSCg; OSC l0 Ugr UOA I
I

mlc de corbotl electroteh[ic oSCl l; OSP I UIO: Ul0A t

urr;ullal
65 75 I l0
tlp AlrEco (GOST 3836-47) 25 30 40
5-0,2-4 mm fu^) osc 12 an;u1l2^l
osc t0 Ulil: Ul3A
Ohtowqllh 6052; 6052A I 77 00 l0
l, P0utru otohrrllc llellrdlcote tu t&bcld Fo vri lua r-{0,8. . .0,86)6r, 65S2VA I
,, fottttlt ol$llrl (,c l$rt fir lrllr llcl o;xrr0fii rtrrtoriottc, vtrkrrllc ,r rl or tr vor lnrl ARC 1 SOHFA
lr lir ltll rrrrlIlr[. OSP l5 Cr IIOS I ' 82 95
ll, ler drotpsrllr 1l pollorllrlo 0u I < l0!i !!rlrlo llt l{ lu!Iorur€ ro vn Iuo ilup[ ll,ultll nlllrltu!, 85Hrr f
,t6 Tebnologia statsitii si matrittuii h rece Taiuea 11,

Tdbclut 10 (coltinuare) Tdbahtl It

Proprletdrlls mooatrloo alo pl,atbandold il benzllor dItr motals il allaro nolorooso, ptoluonio
Irar.a siu slebohrl oteluhi : prln gtonraro 9l malrllaro ln looo
Iiirdta de l
9,;
S1}.S GOSl'
saAs GOST v"
Banau dir1 oiel electro- 8310 52 60
tehtlic, tia96 la rece ln E380
rulouti AlalnX r. 68 tr[oale, 26 30 40
5:0,05-0,2 nlm 9i Am 63 1. 62 trasd la 26 30 35
S:0,2 -0,5 rnm Aa 58 r,s 59-1 30 35 25

BardE alir otel tualt aliat, 13 C 130 1lll3 35 40 2l rr 68 S€mtdutl, 30 35 25

leziatett la. coroziu{e 20 c r30 2Hr3l 43 5U 20 tras6 la 33 38 20
ti la ternpemturl iralte 30 c 130 srrl3i lece
S:0,1-2,0 n r l0 Nc 180 rEl8N9 46-50 54-58 35
IPN 69 80 20
_ 2r{18N9 t N 86 100 l3 D[ri,
joN 100 115 8
Am 63
Jr 68
r4 62 la rece
trasd
36
40
42
l5
l0
t0 TNc 180 III18N9T I Am 58 r.s 59-1 40 45 t
TIIISNlOT J 46 54 40
7\'bNC 180 oH,sNt2B I
l5 NC 230 I{23N18 50 58 45
Afl xT2 r,M! 5&2 30
Alame cu Moale 39
ma1lga11 Semlilura 40 45 25
Obscflatiil Durx 52 60 3

l. Pertru olelulile neinillcate ir tabel se va l1a s:(0,8-0,86)o1.

2. Petrtru orelurile eetuisate ca tezl.tltat 4I unor operaiii a[tetioale Pentru fiiorse Bro[z cu sta- BzB Br OR 6,5-0,25 Moale 26 30 38
vot 1rro valorile 1naxime. fliu gi fosfor; Bi.OT 4-3 Dui 48 55
3. Irs aecuparea ii pedorarea matelialelor cu d<10S, pentfl1 r se va lue valoaree blollz cu sta- Foarte alua 50 65
,trhimtr. nill gi zi[c

Btonz cu alll- Recopt 52 60 10

miniu Nerecopt 56 65 5
Tabel$l 11

norlsten!tr la lorlocorc o orolulnl lnoflzlt, ltr kgf/mrn2 Bronz cu sta- B! OTS4-4-2,5 Moale 24 30 35
Rezistella la forl€car€ la teaperatura, oC [iu, plBmb SeEidrr 34-43 40-50 10
$i zinc
saAs dosa 20 500 600 700 800 900

O! 8l; oL ll{ Rrorz cll befi- Br B2 Moale 34-50 40- 60 30

oL 88j OL 40
St. 1; St. 2
St. 3; St. 4
36
45
32
45
20
t3
6
9
3
6 lilr Dut 55 2 )
o& t0 st. 5 53 55 33 l6 I 7
or,, 60 r st. G 60 58 38 t9 7
Cupfll Cu9, Cu5 Mt, M2 ti Moale l8 2t s0
O&C loi OLc l[ l0; l5 36 32 30 11 6 3
M3 Dut 26 30 I
OIE lot olc 3t 20: 28 45 45 24 I 6
OI,C l0l OLC !t S0; 3lt 55 l6 7
OtC {0t O!0 tt 40; 46 Alnllt hriu AD, ADI, A2 Moole 7,5- I I s0-20
olc t0 t0 80 68 38 t9 I A3 Dur ll 12- 15 9-0
 )
tll
rl

t8 Tehrologia ganliiii si tkatitai; la iece .1,

Tabelul 2 (continuaie)
7
)l

ProFlet[rllc mecotrlce elo allarelor dc alumlntu

I +hE
s r'As I (: r,\1' ;#s
.E€$
g
< 9o
!.,
Duralumi[iu DI6A-M Recopt t5-20 18- 25 12
12-18 2t-13
DI6A-T c51it 27 30 34- 38 15 L2, L3 7,5-ll _20 5-7 DIA.M 16
-22
AD, ADl 11- 14 9-6 7-9 D3A 35- 40 15
-22 -2220
AM'A-M 10- 14,5 _20 6-8 D4A 40- 44 t5-18 *2724
MA1 Rece 12-14 t7 3- 5 AM}A-P 14,5- 19 t2 -6 9- 10 D5A 43-48 12-8 28-30
-19 14- AM1A-N 20 6-3 10,5-11 D6A 43 48 15-18 26 -28
Aliaj MA8 15-18 23
-24 15 -25 12-18 t2- tg
neziq
d.e mag- AMgA-M
AMgA-P
18-23
23-24 0-4
-16 1l-12
14- 15
DI6A.M
DI6A.?
20-25
4a,0 15-20 27
lflc5lzit 5,5-6 50- 52 -
43 ,5
-29
-20 6-8 D16A.N 46,50 14-8 28-30
1.l AVA.M 11- 14,5
MAl 300.c 57 6,5-B 58-60 AVA.T 20-28 - l8 1{i
- 18 Alcled 15,0
- 21,5 L4-20
D16M
AVA.T1 30- 35 10-8 20
-22 Alclad 40-44 r5-18 26-24
Nicllel Nl, N2, N3 Moale 35 40 DI6T
l)Dr 47 55 2
3A- Alclad 42 46 13-8 28-30
DTA.T 42 15
-20 D16N
Alpaca IIN]'-15,20 Moale 30 35 35
Duri 38 55 I Tabelul 1l
Foarte 56 65 I prh ino[lzire
tlurd PtoDrlotdtrlle meoaulce ale alitrolor dc rrlulrrlnlu
hemnice la teuperatura,
Inali@torii proprirt?ililor
Alpaca MN19 Moale 26 30 30
STAS GOST 2tt 150 200 260 3t5 370
DurX 34 4e) 3 i
A2, A3 oc, ln kgf/mm! 3,5 2,5 2,1 1,4 1,05 0,7
40*36 o', l{ kgf/mm2 9,2 5,3 4,2 2,4 1,8 I,l
Zinc 211R2, Tt,'t2, T3, 12
-20 t4 -25 D.h% 45 65 ?o 85
ZnD7, T4
ZnD2
o6, in kgf/nms 12,5 10,6 3,5 2,1 1,4
AI{1A-P 6r, itr kgf/mm* 14,8 t2,5 9,9 1,4 4,2 2,1
Pluml) Pbl'cl, sl, s2, s3, 2,5-4 s0 40 8, i,1 % 16 t7 25
PbTc2, s4
PbTc3 d., lq kgffn1112 7,8 5,5 3,15 1,76
AI\IgA-P 6r, la kgf/mn1' 27 ,5 22,6 t7 ,6 8,5 5,6 3,5
Altaje de titan v1'1- 1 Recoapte 36-48 45 60 25-30 8, lt% 10 16 35 80 100 120
vTl-2 44- 60 55 20 25
vT5 64- 68 80--75
85 l5 oc, ln kgf/lnrn' 31 26,8 11,8 6,7 3,15 2,6
D I6A.T 6', ir kg{/l]lmg 48 32,5 19 l0 5,3 3,6
KoYar N30K18 Moale 38 52 45-60 35 50 8, lr% 22 22 25 45 70 100

Permaloi N78 IUoale 55-G0 65-70 30-35 o", ht kgl/mr,: ).4 t6,2 ?,0 2,45 1,4 l,l
AVA.T c7, in kgflhmr' 24,5 19,0 3,5 2,1 t,4
Clotu-rllche1 H20N80 Moale 64 70 75-80 35
-45 l, lfl% 30 l6 30 75 100

Iteronlcllel N-52 Moale -64 s2 60- 75 30-35 oc, ir kgl/mm2 28,2 t7 7,8 2,5 1,4 l,l
o7, lrr kgf/tltrrrl I9,8 l1) 3,5 2,1 1,4
Olrsrnrfilid, Nl.ll'ilnl gl oliojclc rclroctrlrc se alrrifici p{terric irl procesrl de aleformar€ 8, irt 7, l(i 20 30 65 r00
Dl0ttlclt, l)focnllr il lo r(,t(,zllrc gl rlccrpnrc.
I,!lrttr tnfltorhlolc, cflfir rrtl $hrt hr(llcttc l t&bel, r*-(0,8"' 0,86) o,
It t ,- $rant0r!r tl 'nitrltllcr l. r!rc

s
 ]M
t0 lehaologia stantirii si tutriSarii k tce laierea 01 ,

Tabclil 1I
Proprlotdgllo mocanloe alo ellaroloa do megnezlu Proprlet{rtt meoatrloe ale prlnclpalolo. metsle roft&otate
oC
&oEietetile oecnice la teapemtura de, 11!

400
Reist€nta la upere 6/, lh Lgi/nrar Ia
20 100 t50 220 250 300 350
tef,peBturs
&eedeul de de.upare
a epruvetei dif, bail6 g
E I
s
E €
:'
!. E
t
E
Metotul
20"c 5000c 1000"c
AluDsirea relativ4,6& %

$ E F
F o
V/ollram 3 370 90 - 350 125* 14 35-52 o-3 (20'c)
Molibder 2 625 85
- r40 25
-45 l5-20 0,5-4 (ro'c)
MAI lu lungul lami- 21,5 5 l5 I l1 l5 l8 30 6,5 5,5 5l 4:5 60 2,5 76 'Iatrtdl 2 850 70- roo 25-32 l0- 14 l-5 (ecrulsat)
rtuii (ecmisat) 40 (recopt) .
35- 45
Transversal pe 28 7,5 t6 t2 t7 18 30 ,5 5 ,5 5i 4 ,5 60 2,5 7G (recopt)
dt?ectia lami- Niobiu 2 000 26-45 25 20- 50
ndrii (recopt) (tecopt)
52-100 5- 10
. (€cruisat) (ectutuat)
MA8 ln luflgul !ami- 26,5 t2 20 24 t6 10,5 a4 9 6,s 58 78 110
l1drii Zitconiw r 700 30,50 (20"c)
(recopt)
Ttansversal pe t5 l9 28 l5 10,5 34 5a 7A lt0 Beriliu 1 294 35-00 t2-20 2-3 2-5 (20'C)
ilirecrla laml- (tecopt) 20
-30
o5lii (la 300-400'C)
8-12
Tabehat 16 (le 600-700'c)
Proprletdrlle me6aDloo ale allalelor de tltall , :'' :
Obsa/oali,i.
1. WolfraEul se ptehcreazS'b stare calald.: Ioile cu grositnea de 0,1-0,2 l|rtll. !a 600-
8r 800"C, cele cu grosimea 2-5lnm la I 100-1 200"C.
S1'AS
2. Moltbder[l 9i aliajele lul se ttarl]eazi ln stere caldd la 400-450'C (tlierea se ere-
crrtl ia temperatura de 300-400'C).
vTt-1 Recopt 44
-60 39-52 25*40 3. Tartalul ti nioblul se gtaoleaztr lelocElzite, lrl staie teeoaptd, cu ajutorul gtarlrelot
vTt-2 Recopt 55-75 47-64 22*35 obitruite.
oT4-l Recopt 60-75 52-64 20-35 4. Bedliul se gip4rea?6 9i Be matrireaza ltrcdlzit la 300-400'C (ilectpatea, hilolres,
oT4 Recopt 70-85 60-73 15-35 :urbutisarea), Fihd toxic, sldt necesare 1nlsuti Spectrale de pioteclia Euflcit.
vTs-l Itecopt 75-95 64-80 t2*25 5. Zirconiul se ttsE eazd le tece, filnd supus recoacetll , lnai dupl ilefofinefii congl-
v't4 Recopt 85- 100
86--86
73
oT4-2 Recopt t00- I20 103 9- 15 Aerebile (ca pentru olel). Slit necesate llnpotti1/a lipiril metalului de ttanrl.
']15suri
vT6 Recopt 90-lt0 77
-95 10- 15
v't'6 cdlit (h 800-840'c) 100- r05 86-90 16- 18 Diferitele tipuii rle muchr,i tlietoate inclfuiate slnt reprezentate tn fig, 9"
v1\i hrhdtrinit (la 500"C) tt0-l15 - t00 t4- 16
La decupatea pieselor, poaflsonul trebuie si fie p1at, clar muchiile
95
v1'14 Recopt 90- 110 77-95 8- l6
vTl4 Cdllt (la 820-880'C) 95
- 105 82-90 t4 -20 tiietoare la placa de teiere se fac inclinate (tig.9, a, D), Piesa rezulti plat[,
v't't.l finb?ttrinit (h 500'C) 115
- 140 100- t20 7-t2 iar deSeurile indoite. lnclintrtile trefuie si fie bilaterale qi simetrice fatA tle
Ob.otu.tllil centrul de presiune al Dtantei.
l, AllrJclc V'l'I.1, V1'l'2, OTJ-l ;i oT4 se ttanleaz, la rece cu o recoacere itlteropera- I-7a perlorarea gIurilor, placa tle tiiere trebuie si fie plati, inclinaree
lloIn16, llalltln tc(hl('crcfl rurrrrllrullr I dc operntii se aplice lncdlzirea semilahrlcatelo! din VTI -l fiind necesari la muchiile ttietoare ale poansonului ltie, 9, c, il, e). Ca
fl V'l'l.l l4 lll0 400'(', lrLr ,r cclor (lin () t'4-I ,i oT4 lll 500-600'C. urmare, piesa va rimine p1at5, dar se va lndoi deteul.
fl, AllnJeln V'l',|, V'l's ti v'tl4 fleccsltit rcco&ceri intelopem]ionale lrecvente sau turcdl- lnclinatea uniiateralI a muchiilor t6ietoare se ptacticl numai ln cazul
ll'lr lr ll0* 7t0"(', crestlrii urmate de lnrloite (fig. 9, /). ln celelalte cazuri, lnclinarea unilate'
,, Allarrlo olt lrlrltd terht.rlf! (fl',1-2, vTs-1, ,M'6 se rlrotrireozi lnctrlzite la 600- ral6 nu se recomande. lfl tibalul i8 sint date lnclintrrile bilaterale uzuale,
tao.e,
 -,,1,,

5a . ..

orosirn€. &rterirnrhri -t, ir nntr

lrulirrren
ln hh
lncllnirlle

r/, I
I
uzualc

rhgiiul de
ii
lnclin.rc e,
srade i yo nb
Tabclul

Elo(ul ocdiu d. tdi€r.,

Pna"_
18

ffirr*r"*-*;;;f
nate se face cu aiutorul formulelor date ln tabelul t9.
. Forta presei se ia mai mare declt lorfa calculati, deobiceiconJorm indi-
caliilor de mai inainte. Prin urmare, la alegerea presei, lorla totali de decu-
pare poate fi determirati cu ajutorul formulelor din tabelul 19, lnlocuind
Plnb la 3 Pllln la 5
3,- 10 PltrI la 8

Pe diagrama din fig. 10 este indicatl micgorarea elorturilor necesare

la decuparea ln qtante cu diferite lncliniri ale muchiilor tlietoare. 9"Q09,o;

Fig, 10. Diaglallla micgor?lrii eforturilor le fig. 11. Pozirionarea ln ttepte a mai
al€cupsrca ln ttanre cu muchil tlietoaie nultor poansoafle
inclldete (IJ - veloatea fnclinlrii)

pe r cu or gi adiugind forla necesari pentru comprimarea dispozitil'ului de

extragere (amortizorului).
Fo4a necesari peirtru scoaterea benzii de pe poanson se determin6 cu
ajutorul relaliei
pga:hsqp,
in care: P este fo{a totali de decupare, in kgf;
Ar" uu coeficient, care se ia din tabelul 20, ln funcfie dd tipul
- gtanlei qi de grosimea materialului.
Cind perforarea se executi simultan cu mai multe poansoane, forta de
scoatere cregte tlin cauza lmpingerii laterale a materialului, care ajunge la
valori mari.
Forta necesari pentru lmpingerea piesei prin placa de ti.iere cu brlu
Fig. 9. Dilerite tiputi ile lnclintrri ale muchiilot tlietosre:
cilintlric se ileterminl cu formula
a ti , la (l..trpare;., d, ti e - ta p€rfora..; / - la cr6ta.. P3.p:h1*pPn,
in care. P este forfa totali tle tlecupare, ln kgI;
f,ir rlcrcuparea sau perforarea simultani cu mai multe poansoane, acestea hno un coeficient, care indicl raportul dintre P6,1, Si P;
sc cxccrrtit cu diferite lungimi (f ig. 11) , pentru ca efoturile si nu se suprapunl -
tu tiuqr ;i s[ nu se iusumeze, ": + numirul de piese af late in briul plicii tle tiiere;
-
Po[ll$oolc dc diferite lungimi se folosesc nu atlt pentru micgorarea h ln6lfimea briului pllcii de tiiere, in urnr;
cloltttlui lu tlccupare, cit, mai ales, pentru micgorarea uzurii gi mirirea dura- S - grosimea pieselor decupate, ln mm.
bilitltfii lxxlrrsonnckrr; ln acest scop, poausoalele mai subfiri se fac mai scurte. -
ln cazul decuplrii cu extragere inversi a piesei z:1.
Vnkrrrrcrr /I (fig, f)) pentru rnateriale subtiri se ia, de obicei, ega15. cu gro- Valoarea medie a coeficientului [r.p este:
sirrruu rnotcrlrrlului, inr pentru moterialele groase €gall cu jumitate.din la decuparea cu impingerea piesei prin placa dc. tiaierc hr,,p:
grox I I c, - --_
-0,()5.. -0,10;
la decuparea cu lmpingere invers6 ,r,r:0,07-0,14.
-
54 Tehnologia $tanfi i $i
'nat Urii
la rece

Ta,belul 19 Valotile mai mari se iau pentru materiale mai subliri.

Fotmule oproxlmatlvo peniru dotorniinarea lorrolor Ia deouparea ln ftenle ou muchlL tdiotoare ln cazul extragerii inverse, Iorla de extragere cregte diu cauza bombirii
inallnete piesei 9i a impingErii laterale care ia nagterJ la deplasarea ln sens invers.
Iotnule ri,itru detetDinarea f-,ucrul mecanic la t[ierea prin decuparea cu muchii plate se determinl
Felul de pA.rli fortel la decupat€ cu.forruula

Cezul obitluit de ileslpare cu ]r1uchiile For,,lula siaplificata

A:x rPL |ksfli1,
000 - - -
t[ietoare lnclinate b
Valoarea coeJiciefltului i Pe1ltru in care P estefotla totali de decupare, in kgf;
d Z <200 mtr:
Pentru 1l:S, i:0,4 - 0,6; ,P x: lt (P* este forla metlie
z .- coeficient, ileterminat d.in relaJia
pertru If:2S, h:0,2- 0,4
cle decuPare).
i
Decuparea fu dteptunghi cu iuclinare Penttu 11> S
o'Ss Valorile coeficientului * depind de le1u1 9i rle grosimea materialului 9i
bilateral5 a muchiilor tiietoare -p-2, (, + z, . is; slnt date ln tabelul 21 (pentru decuparea cu un numir mic de curse a1e presei)'
I/J i.
b
\
Pe[tfi1 1{- S ' Tabelul 21
P:2si(a+b,s b)

Vatorlls ooeltolentrulul z:fu

Decuparea t'r ptrtIat cu hclinale la
toate patru latulile tcp coeficieDtul r la grosini ate l@tcrialtrtui, ltr E(

Decuparea ll1 cerc cu hcliEale bilate- Pentiu,Il.:.S

ral?[ b P:0,66 rid S't

Crestarea ale formA dreptulghiulara Peltru .Fr> S Oiel cu iluritate medie

t:35-50 kgf/mmr
cu lflclitrare lrtr-un singur sens P:sJ,+aj)
[Ii,
Pe[tru rl: s
P: St(atb)
N otalii:
H - tntrlrimea inclitrtuii, in lnm; Pentru materiale diferite (r:30 kgf/mm'z 9i t:60 kgf/mm-'z),.Ia aceeagi
9
a qt b
- unghiul irrclia5,1ii, 111 grdde;
decuplrii dreptutrghiulate, in mm; srosime a materialului si Ia ace'lasi diametru al decuplrii, forla de decupare P
d - diametrul lurgi]lee
l|timea gi
dec[parii in cerc, lr! mm. Este tle cloul ori mai maie in cel dl-a1 doilea caz declt in primul caz' Cu toate
-
Observalie: ;";rl": i'; miregte numai cu 3f--40%, ca urmare a micaorlrii atltncimii
se
Irormule mai precise v.
relative de oitrundere I si a momentului de forfecare, care intervine mal
f401.
'l abelul 20 '.s
V{l{}llro8 ooellolcrllulul,tsc devreme. Din aceastd cauzl, coeficientul x variazi (se micgoreaz5) propo+iq:
Coelicientul ,!..lniuDclie de tipul tt6ntei na1 cu adincimea relativd de p6trundere. Lucrul .mecanic la thiere variaz[
proporiional
- - cu Pr,,, respectivl in cazul dat, m[rintlu-se cu 30-'10 % '
natele prezentate se referl la decuparea cu va-lori normale ale jocului
rlintre poanion 5i placa de ttriere (v. Gbelul 23). La jor:u-ri mici, valo-aroa
0,02 0,06 0,06-" 0,08 0. 0.12 c,,eficieintului r'se'triregte consideribil, iar la decttparea la prese rapide se
o.lz-lo,lc
10

0,0rt l),()tl ,10. r),t2 'b,r6*o,ro lulic$oreaz{.

0,08 o,lo 0,1l- ll,llt ''
 .W

Tebnologia itanfiii ti ,rarrildrii Ia rcce

Din {ormulele pentfl1 determinarea lucfllui mecanic al tlierii reiese ci ) Irorra calculatd pentru alecupare (v. tabelul 6).
forla tle decupare iste limitati de valoarea limiti a lucrului mecanic al I P:zd.5r:314. 36: 11 300 kgf.
presei; in caz contrar motoml electric ar fi supraincircat ca ptltere, ceea ce
I

I
l'resiuuca arnottizorului illlerior este 0,1 P. Presiunoo dc conlptilrrarc a arcurilor tlkpo-
ar duce la micgorarea turaliei gi la arderea bobinajnlui. Din aceast6 cauzl, zitivului de scoatete a piesei este de 0,06 P.
ptesa urmeazi si fie aleasi nu numai dupi forfi, ci gi dup[ lucrul mecanic Ii'orra presei
la tliere.
Por:1,3 P*0,16 P:1,46 PE l6 500 kgf .
I,ucrul mecanic la t5 ierea cu muchii inclinate se determinl cu formula
Se adopt5 o presd cu manivela cu forfa de 16 tf.
I,ucflrl lnecal1ic la tdieiea lu
l-1,P s-H;1n61. 9taIrrd. cu m[chii tdietoare plate

in care: P este forfa de tiiete cu muchii lnclinate, in kgf; 7_ , 3L

lrllln
,rx,,, ,.

H kdllimea inclin[rii, ln mm; Dio toLelul 2l se SJsc)te x- 0,65 )i prin

x1 -- nn coeficient, care pentru olel moale gi pentru f1:S,
rrrnrurc
I :0,65 . 16,5:10,73 kgu.
,1!0,5-0,6, iar pentru H:25 \x0,7*-0,8.
5. Jocurile dinl.rc poauson
in fig. 12 este prezentatl relalia tlintre forl5 9i valoarea lnclinirii, res-
9i plaea ile tiiere
pectiv dintre 1ucru1 mecanic qi valoarea inclin[rii [258-1. Dupn cum se vede,
mS.tirea unghiului de lnclinare rluce la micgorarea considerabili a forfei de Se numegte joc diferenla dintre dimensiunile pirlilor active ale plicii
t5.iere 5i la mdrirea lucrului mecanic. de tiiere gi a1e poansortului. Jocurile au o mare importanli tehnologici in
procesul de tS.iere a materialelor sub formi de tab15 sau pl[ci, atlt ln ceea
ce privegte calitatea produselor qi influenla asupra durabilitilii qtanfelor,
a) b) cit gi in ceea ce privegte consumul de energie. ln fig. 3 a fost prezentatl
A,*oh oleratia de decupare cu joc normal (v. fig. 3, a) gi cu joc prea mic (v,
tig. 3, b), precum gi felul suprafelei ti-ieturii rezuliate qi defectele ei.
Bar,rrri gi delecte 1a suprafata tiieturii apar, de asetrenea, din cauza
repaftizh.rii neuniforme a iocului pe perimetru $i din cauza tocirii muchiilor
il tE ietoare ale poansonului gi ale pllcii de ti.iere. in fig. 13 este prezefltati
{ schema de formare a bavurilor datoriti tocirii intense a muchiilor tiietoare.
x
ln cazul tocirii muchiilor tiietoare ale poansonului, bav.uiile se formeazL
* la piesa decupate (fig. 13, a). Cind se tocegte placa de tEiere, bavurile apar
I{ in jurul giurii perforate (fig. 13, 6). In sfirgit, daci se tocesc gi placa de
I thiere gi poansonul, bavurile se formeazi 9i pe piesi gi ln juru1 g5urii pe mate-
-0 a5 fi $ o a5 1,0 ,,5 ,! rial (fig. 13, c).
l/o/ooreainc/indrit,H/.s t/o/ooreo/nc//rd/4,1/.s I De remarcat faptul ci o foarte mici tocire a muchiilor tS.ietoare
, (z:0,05-0,1 mm) in cazul decuplrii pieselor din olel cu grosimea mai
!'ig. 12. Iflfluenra valorii iDclinlrii ti a valorii relatile a / ,;rnare de I mm nu provoac5 aparilia bavurilor gi contribuie la mlrirea du-
z ll
jocuhri
-,s
asupra lorrei 9i lucrului mecaric lzl tdiere rabilitilii qtanlei.
il I,a decuparea materialelor subliri nu este admisi tocirea muchiilor
ti ietoare.
Exomplu. S[ se detelmhe fottt dc tdlere kI decupureo u[ui gellllfoblicot totund cu dlo_ 1
Marea varietate a condiliilor de lucru din prodrrcfie condiriile impuse
ulctrul d-loo nllrl cl groshreo de I lrlnr dir olel oLC 20 (v. tabelul 0). Slt Bt calculezc fortn pieselor in ce privegte calitatea tiieturii ;i precizia dinreusiunile
llirccB[rd Il prcsol, ll|1fix] Bcotlrrl (lc frrptlrl cll dcculroreo $c cxccutll cn ncontcre hlvoriit d plesti 'i nu peimit
tl crr dlrFrltlv dn (,xtrogorc (lrrplltr{lttot) cu rrc. stahilirea unor valori urricc ale jocului, potrivitc l)cutru toirte crzrrrile dc
I
l)lr lah$lul l) $,Hllioite ('[ l,nutflr otolrtl oI.( zlt i.-lllll ktf/nrur, lsr nr *y'2 kll/tttttt'. ttoxrBre.
I
1l
lr
 50
58 Tebnologid ital\tAlii ti ratrilAii Ld rece

Tabelul 22
Este necesar si se !in[ seama de urmltoarele cazuri principale: -.
l. Decuparea gi peilorarea obiguuite, care nu cer o tiieturd jocurile
de calitate Exemplo dc loeuri unilfl1crl!lc petrtlu dtteri[c opcrarli de thnlurc
superioari gi admii 6avui pe r,;'prif"1"1" laterale. ln acest caz, au
v.l@rea jocului uni.
valori normale. Doaeniul dc uiilizde laicral. lr % din S
2. Perforarea g6urilor cu pereli uetezi (sau cu neregularitili {oarte
mici), executati cu jocuri micgorate. Decuparea gi perforarea obigruitl a orelului Ptnd la 0,2 0 (f5ra ioc)
0,3,3,0 3-6
3- 10 6- 10
10- 25 10- 15

Perforatea g5.urilor cu pereri flet€zi Pini 1a 3

3- 10 4-A
10-25 6-8
Decupalea si perlorarea alumiriului PlnI la 3
3- r0 4-6
u""r.p"r". qi p"rio*"*11ut,,tri ino*id"ul PinA h 3 0,02
- 0,03
(10 NC 180 9i 10 TNC 180) 3-10 0,04-0,05
Fig. 13, Fomarea bavulilor ln cazul muchiilor tdietoale tocite Decupalea ti pedorarea orelului electrotehnic
(EI-3,6... E III-2,2 Si E III-2 EIV-1,3)
3. Decuparea pieselor din tabl6 groasl. care admit neregularitili pe $tantarea la prese rapide Pln[ la 3 6- 10
supra.fata lateral5 Ei pentru care slot necesare jocuri mi.rite.
- 4. becuparea Decuparea pieselor foarte mari alifl tablS sub-
pieselor nu prea mari (tip piulilE) din tabll groasl cu P?,trala2 8- 10
,ire
suprafala tileturii netedi, executati cu jocuri mici 9i cu muchii rotunjite
la olaca tlietoare. Decuparea de precizie (cu apdsaresi tasare
'5. Decuparea gi perforarea aluminiului moale, care, de obicei nu di transversalb) Plnd la 8 €0,01 mm
neregularitili, executate cu jocuri mici. Decuparea de precizie a pieselot mici de tipul
6. Decufarea gi perforarea olelului inoxidabil crom-nichel, executate niulitelor dir mateiial sros
piulilelor Peste 6
cu iocuri cu valori mici.
"7. Decuparea gi perforarea aliajelor de nichel (permaloi 9i altele),
valorile limitb a1e jocurilor inifiale, admise la executarea ttanrelor de decu-
executate cu jocuti normale. pare qi de perforare.
8. Decupire cu apisarea puternici a materialului 9i cu jocuri mici,
ptin care se obline o suprafald de tiiere de calitate bune . ln procesul de exploatare qi de uzurE a plrfilor active a1e gtantelor
- 9. Decupaiea la prese rapide (peste 200 curse/min), pentru care se sta-
jocurileiresc gi devin mai mari decit cele din tabelul 22.
bilesc jocurfmari in scopul mhririi durabilitilii gtanlei. . I-la stantarea materialelor cu grosimea sub 0,3 mm, practic se utili-
10-. Decuparea ta utilaje de putere mic5, pentru care slnt necesare jocuri zeazl 9tan1e idrh jocuri. in acest cai, contuflll efectiv al poansonului uecllit
mari, ca urmire a elasticithtii batiului qi a lnclin[rii poalsonului. se obfine frin trigerea lui prin placa de tiiere c51iti in prealabil.
ln tabelul 22 slrLt date exemple de jocuri unilaterale. I,a perforarea giurilor mici (d<0,5 S), valoatea jocului se ia intre 0,010
Prin cercetiri experimentale, i-a stabilit c[ micgorarea jocului de zece qi 0,015 s.
ori (de la 0,'l la 0,0I'S pe o parte) in-IluenfeazS. cu pulin rezistenla la for- Reguli generale privind direclia jocurilor:
Iccaic ;i lorfa r1c t5iere,-irr schimb rnhreste lucrul mecanic (pinE la 60oo). 1. I,a decuparea colturului exterior, jocul se obline pritt- ltticyrrarett
I)iierenta dirrtre valorile iocurilor pentru diferite materiale (cu excep- climensiunilor p6ansonului. Dimensiunea pldcii de tiierc se ia cgali cu dittrctr-
l.irL rrlurrrirriirlui 5i a olelului cu procent mare de carbon) este relativ micd, sirruea limiti minimE a piesei.
crt.Iiitttl prtrctic conrpensath de varialia tolerantelor 1a executarea poansoa-
rreftrt gi rr rrlllcilrr de tliere. 2. I-.a perforatea giurilor, jocul se lormeazri prilt nrilirca tliurctrshrttii
Itl.rr,lr,,rr ltt pttLclicil , r'rthrrilt'.i,xtttiftrt'ttrtltcrtzit sr-L Iic stahilitc lirlir,L Plircii rle tiiiere. Dimeirsiu[ea ir,xrrrsorrului sc ia cgilir t.rr tlirrrcusitrtrcit liuritlt
tuoxitrrii a giurii,
l,lttu reotttrt du lr:ltrl tlutctiolttlLti, cot t-rnrr tullclultri 23, ilr care sint date
 W

Teh olosia tta,taii Ti nltitdtii la ftc?

tilii tiieturii cu valorile R, respectiv R" din STAS 5730-64 (GOST 2789-59),
Tabellal 23 se poate stabili urmltoarea corespondenli orientativl:
Vnlorllo iocurilor tlirl lo l& oxocutarc{ ttenrelor de dcoupore ii ,rerlora}c (roct[l dl{ retlalc Glosimea matetialului, ln n1m PlnS.la I 1-2 2-3 3-4 4-5
arll hil{torals), irr lllm Rugozitotea Ea, in pll1 5 10 20 40 80
lntr-o serie de cazuri, la executarea pieselor prin gtanlare cu precizie
mare (c1ase1e de precizie 2, 3 Si \ , este recesar ca- guprafala tiieturii sl fie
neted4 gi perpendiculari, cu o rugozitate de Ro:0,63 I-rT dup[ STAS 5730-64,
respectiv corespunzetoare clasei a 8-a dupd GOST 2789-59.
0,3 0,02 0,04 8 1,3 t,6 ' ln acest ciz, se aplici diferite procedie de decupare gi perforare de pre-
0,5 0,03 0,06 9 1,5 I,8 cizie sau de gtanlare de curSfire, cate au mari avautaje fali de prelucrarea
l,a mecanicE prii agchiere, costisitoare 9i pulin procluctivE. Pro-
'asigure aceasta Iiind
0,8 0,05 0,08 10
0,06 o,10 1l 2,1 2,5
1,0
1,2 9,q8 0,t2 l2 2,4 cedeele indicate o tlieturi cu suprafara. netedd lucioasd, perpendi-
I,S t-. !0, 0,1.6 13 3,0 culatS, pe suprafala piesei gi cu o precizie ilra1t5.
I,8 o,12 0,20 t4 3,0 3,4
3,7
I,rin proced.eril decupeiii de piecizie se folosesc plici de tiiere cu muchii
2,O
2,2
0,14
0,17
0,22
0,25
t5
16
3,3
3,6 4,0 tLietoare rotunj ite sau ig creazl o presiune lnaltl asupra -semifabricatului
2,5 0,20 0,28 t7 3,9 4,4 gi de tensiune a metalului ln zona t5,ierii.
- se schimbi siareametodi
2,8 0,22 0,32 18 4,2 4,7 Cea de a doua este mai avantajoasl. Ca urmare a unei presiuni
3,0 0,24 0,36 19 4,5 5,0 foarte mari asupra semifabricatului, presiuue ce atinge gi chiar dep[;eqte
5,4
3,5
40
0,32 0,46 20
2l
4,9
5,2 5,6 valoarea cf in-zora de tiiere apare o stare de tensiune de- comprimare ln
0,40 0,56
4,5 0,50 0,68 22 5,5 6,0 volum, caie lavorizeazd" stabilitatea tlelormaliei plastice 9i imbuldtifegte
5 0,6 0,8 23 G,O 6,4 proprietdlile plastice ale metalului. Datoritl acestui Japt, nu apar fisrrri
0,8 1,0 24 G,2 6,7 de Iodeci.re ql tiietura rezulth netedd pe toati grosimea semifabricatului.
7 1,0 1,3 25 6,s 7,O
Aceasti metodi se aplici la executarea unor piese mici cu grosimea de la
Obsen aliil 1,5 la 20 mm, in c6nstrucfia de aparate. Ruigozitatea suprifegei teieturii
l. Jocurile initiale minime slI1t cotrsiderate rorrnale. Jocurile il1iriale' ma-xime. ]i[
R,:0,63 !tm.
sear[a dj m6ritea 1o; datorite tolera.nrelor de fabricarie ale poansolului ti plbcii de tirere in fig. 14 slnt prezentate diferite metotle de creare a presiunii lnalte
2. Ira perforarea gburilor cu pereti netezi il1 materiale cu grosi:uea pln6 la 5 mfl, iocu- asupra semi.tabricatu lui la decuparea gi perlorarea de precizie.
rile se iau dup5 limita miaima irldicatd in acest tabel pe[tru materiale lnai groase - co!l_ lrr cazul primei metode (fie. [4, a), presiunea este asigurate de un tam-
lorm tabelului 22.
3. I,a decupa?ea ti perlorarea alumlniului 8roale cu grosimea phe la 5 mfl, jocurile s€ pon din arcuii plate. in cazullelei di: a doua rnetode (.[ig. 14, Z,), aplicate
iou dupi iihita ;inimi, iir pentru decuparea qi perforarea iraterialelor dure (6r> 50 kgf/mlnr) itit la decuparea de precizie a pieselor rnici, cit gi 1a perforarea g5urilor
dup{ limita maximb. precise, presiunea maie a sabotuili de apisare este dati de deformatea unui
iampon constituit din arcuri inelare (in stare de repaos intre inele exist[
un joc).
'Mai
6. Deeuparea gi perlomrea de preoizie eficienta este cea de a treia metod6 (fig. 14,,r) de decupare de pre'
cizie cu indesarea transversali a semifabricatului. ln locul apdsirii pe o
Decuparea gi perforarea obignuiti a tablelor 9i plic'ilor tlau o t[ieturi suprafale mare a semifabricatului, se aplica lfldesarea locali a unui element
cu supraf-afa neilniformi, purin'inclinate 9i asprh (v. fig. 3). previzrit cu muchie, care urm6rette conturul exterior a1 poaosonului. Prin
rcu profilo- pitrunderea muchiei, are 1oc impingerea metalului din semifabricat spre
Rugozitatea suprafefei figiei ltcioase a teieturii, misurati
graful di-a Iungul conturului de decupare, corespunde valorilor Rq:\?, -,' muchiile tlietoare gi aparilia unei presiuni hidrostatice foarte intehse ln
6,63 pnl dupe -STAS 5730-64, respectiv claselor 7-8 dupE GOST 2789-59. zona de tE iere. Poansonul care se 1as[ imediat decupeazl piesa cu o supra-
Mai importanti practic este aprecierea neuniformitllilor pe.supra.fata fali de tiiere netedi gi perpendiculari pe supralala piesei. Rugozitatea
tlieturii (suprafafa di forfecare) li sensul grosirnii piesei, neuniformitlti 1ir:9,32 *-.
care ilcltitid ilc grosintca Inaterialultri qi de valoarea jocului dintre poanson Valoarea jocului uuilateral se ia mai mici dfcit 0,01 mrn. Muchiile
6i placi rk: tili(i;,. STAS 5730-64 (resliectiv GoST 2789-59) nu poate servi tilietoare sint iotunj ite cu o razi r:0,2- 0,3 nIr.u. ln fig. 14, d este prezen-
irr i'rtztrl tlt, lrrlil, dcrrrtrqtq gl gsll rllstirr;Lt irplr'tietii rrrit'roasl,erithlilor;;i.nu tat6 fornra muchiei elernentului de lurlesrrc cu un unghi total de 75'.
l)e[trtt lltilBll tl.c{ r'orricititfii 1l1it:tttrii. 'l'otttgi, txrmparind valoarea contct-
 Iehnologia stanfiri; ti natrhA ; la ftce
DecuDarea de precizie cu pltrunderea tnuchiei inciinate 9i cu apisare
Forfa de tiiere se calculeaz[ cu formulele pentru decuparea obignuitl
trro".rersith a semiiabricatului-se execut6 la prese cu dubll acfiune'
t" tabelu I 6).
/v.
ln str[initate au Jost realizate plese hidraulice speciale crr dubl6.acfi-
ii*j"*""'i'rridrostatic6 inaltl influenleazb prea pu]in rezistenta la for-
fecare. une.-ln fie. 15 este prezentall o itz;uFd' pentru decuparea de precizie cu
Forta elementului de irnpingere I'in'ferior se determini cu formula apS.sare trainsversa 16 a semifahricatu lui '
p,-,':"r[ i r""i.,?;-*;'G;-rr?; pie."i li s 91e9iu-1ea' care este ega15
A-&*'k;ii^;;,-iar
"- "P*;rT';;;;"J"r"I la taeiea srlp'-uf"1"i iu io-ls !gf/t*''
*"-"iii"i iiclindte in material este necesarr o Io4[
ioart" -ar",'ul" valori l" l;i ill ;; liniar slnt date h tabeld2412771'
"irei
b)

Fig. 15. $tarlre petrtrutlecuparea tle pre- !'ig. 16, Procedeul de tleqlpete
cizie cu apdsare traasversald a semifabli- rcversibilb de precizie
' catElui

Ce1 mai perfeclionat proced.eu ile rlecupate de ptecizie este decuparea

reversibili (cu contra-crestare), reprezentatS. in fig. 16.
Procesul de decupare reversibill decurge in felu1 urmd.tor: 1a iuce'
put (fig. 16, a), pirlile active superioare ale qtantei se deplaseazi ln jos 9i
rri- r 4 Difelite metoale ale creure {r presiuflii halte la tlecuparea de precizie string semifabricatul. Apoi (fig. 16, A), poanson-placa inJerioar6 se depla-
(4, 6, ,, ti lott)r:1 Ionchiei inclinrte {d) seazi de jos in sus gi p[tuunde iu semifabricat cu aproximaliv 25o/" din
Tabelul 24 grosimea materialului. Dupe aceasta (fig. 16, c), poansonllaca superioarl
Forlr d.' plitrundere o muollei lnelln{tc, i kgl/mn se deplaseazi de sus in jos cu 1,5 S qi executi t[ierea completi pe conturul
Iorta dc pirtiudele Irt o siosiDre a etteri{luhi' irt to interior gi exterior a1 piesei. Cele1alte piese active aie gtantei rhmin nemlg-
i0 l: cate. Mitcarea _peqilor active a1e _gtanlei este indicath prin sdgcli tnfig. 16.
6
2. 4 IJ
In final, piesele se obfin cu muchii asculite, absolut plane gi cu o rugozi-
25 40 60 80 100 r20 tate Ra:0,63-O,32 pm.
Alumilrill
Dura111midlu 70 t20 140 200 270 320 Dezavantajul principal a1 metodei tratate constA ln necesitatea utili-
()tel cu Proce[t mic de C 100 160 200 280
400
360
520
420
640
zSrii unei prese speciale cu tripli acfiune. Astfel de prese au fost realizate,
Otel slflb alict is0 240 300
de exemplu, de citre firma ,,Mtiller" din R. F. a. Getmaniei.
200 350 400 500 650 840
otcl lnoxidnl'il
1,2 1,8 2,4 3,0 ln fig. 17 este reprezentati o gtauli pentru decuparea reversibiltr de
irtllilflIoo hrcltnlttll /l, IIrm i0,6 1,0
precizie, folositi la presele cu tripl[ acfiune. Dup[ curn se vede, partea supe-
I)hlrflto lt, ir trrrtr, (lc ln rioari gi. partea inferioari a gtanlei slnt conplet sinretrice 9i au aceleogi
vlrltil Illlch lcl lr rtrochln 2,0 2,8 3,2 4,0 lriese cotuporrente.
tIl.tolrro t,0 1,5
 Tehnologia sta4iii si mo ya,ii 1o rect
Cplelalte procedee de decupare qi perforare de precizie nu slnt noi.
Dintte ele se remarcd decuparca de ptecizie ctt placI de tiiere care are muchiile
teietoare rotunj ite (0,8-i,0 S pe inltlime ti 0,1-0,2 S pe orizontall). ln
acest, caz, la muchiile thietoare ale plicii de tdiere nu apar deformiri de
forfecare iutens concentrate gi nu se lormeazi fisuri de forfecare. Metalul
se extrudeazi lent ln gulerul
sulerul matrifei.
matritei. Prin
aceasta, fibrele (cristalele) metalului se lun-
gesc mu1t, slnt trase ln placa de tiiere, se tur-
tesc in jocul dintre poanson qi matrili gi Io:-
rneaze o teietura cu suprafafa lucioasi. fn
schimb, degenl va avea o bavuri trasl gi as-
culiti.
. Acest procedeu se aplice atit in cazul de-
cupirii din band5, cit gi in cazul tiierii mar-
ginilor semifabticatelor decupate in prealabil
gi la care s-a previzut un adaos de material,
de exemplu la decuparea gi curSlirea de preci-
zie a unor pinioane cu modul mic (cu calibrarea
simultani pe grosime gi stamparea rnuchiilor
dinlilor). Pe suprafara tiieturii se obline
rugozitate Ro:Q,63 g.m, iar precizia tlimensio-
nali a pieselor decupate corespunde claselor
4--S tlupi STAS, respectiv 3-4 dupn GOST.
Trebuie, lnsi, sb se lini seama ci dupi iegirea
din matrif6, dimensiunile piesei se mE resc cu
0,02-0,05 mm.
fig. 17. $tanrl Pentrtl declrPareo
revetslbil[ de Piecizie Decuparea cu plac6 de t[iere cu muchii
rotunj ite este aplicabilE atit la metalele
neferoase, cit gi la otelu1 moale. Jocul dintre poanson qi placa de tiiere
se ia de maximum 0,1 md.
Perlorarea cle precizie a giurilor cu d >3S in o!e1 9i in metale neferoase
se executd cu poansoane cu muchii tiietoare rotunjite.
Peutru petforarea giurilor in materiale mai groase (rJ<3S) se Jolosesc
Doansoane c;nice cu trnghiul de ascu;ire de t20". Modul de acfionare 9i carac-
?erul deformdrii sint analoge cu cele din procesul de decupare cu placi de
ti iere cu muchiile tlietoare rotunj ite. Si in caztrl de fa]b, Iibrele (cristalele)
metalului se alungesc qi sint trase in placa de tiiere, se turtesc 9i Iormeazi
o ttrieturtr cu suprafali lucioas6. Degeul care cade din matrifi are bavuri
subfiti gi asculite. {ugozitatea supraferei atinge valoarea Ra:0,63 pm.
[.Jn all broudcu de d'erupare tle precizie 9i anume decuparea cu un poanson
de tlimensitini mai mari decit ale giurii din placa de teiere se aplicE in spe-
cial la executnrea pieselor din rnetale 9i aliaje neferoase moi. fn locul unei
ilectrl[ri ohiluuite, se produce presarea metalului plastic in gaura pl6cii de
tlt lere rlupn lirrx'cdeul rirtntit cxtrtrz.iunc dirccti, firl se Inai apar6 lorfecarea
Tiictea
propriu-zisi. Numai la sfirqitul cursei, clnd are 1oc comprimarea gi ecrui-
sarea metalului lntre muchiile t5,ietoare, apar fisuri de forfecare.
De obicei, diametrul (respectiv dimensiunile) poansonului se ia cu
0,1--0,2 S mai mare decit diametrul (dimensiunile) g6.urii dinplaca deti.iere.
Daci piesa este circular5, adaosul la poanson trebuie s[ fie uniform
repartizat, iar dacl piesa are co1luri qi proeminenle, adaosul Ia unghiurile
exterioare se ia de doui ori mai mare, adicd intre 0,2 gi 0,4 S, iar la unghiu-
rile interioare de doub ori mai mic, adici intre 0,05 gi 0,1 S.
Pentru obfinerea unei mai buue rugoziti.fi a suprafelei tiieturii, pe
muchiile tiietoare ale plicii de tiiere se execuld o mici. JafeG.
ln pozilia inferioalh de lucru intre poanson 9i placa de tdiere trebuie
si rlmlnd o distanti de 0,1-0,2 mm.
Dupi iegirea din gtanli, dimensiunile piesei se miresc cu 0,02-0,05 mm.
Rugozitatea suprafelei tiieturii ajunge la valoarea R,:0,63 p,.m.
Acest procedeu se aplici. atit ln cazul decuphrii din band6, clt gi in cazul
semifabricatelor decupate in prealabil gi previ.zute cu adaosurile de material
necesare la contur. El este indicat mai ales 1a decuparea de precizie a pieselor
cu cortlr complicat (roti dintate, roli de clichet etc.), deoarece mS.regte
durabilitatea poansonului dinlat.
o
- Un procedeu eficient il constituie Si Perfora.rea d,e lrecizie a gdurilor
foarte mici (d<S). De obicei, se considerl ci diametrul minim al giurilor
perforate este d:S, iar ln cazul folosirii poansoanelor de formi conic6" d:
0,8 S. Acesta este, inse, cazul perforE rii obignuite cu poansoane, al ciror
capEt activ iese in afari. Rezistenla gi stabilitatea insuficienti. a capitului
liber a1 poansonului limiteazd. posibilitatea perforirii giurilor cu diimetrul
mai rnic decit grosimea materialului. Din aceastS. cauz5, glurile cu diametre
mici se executd, de obicei, prin g6urire cu burghiul.
in uzinele sovietice a fost elaborat gi se aplici un procedeu original de
perforare a g5urilor cu diametre foarte mici (d:0,3 S), bazat pe tiilizarea
unui sistem special de fixare gi a unui sistem de ghidare a poansonului cu
alrisarea prealabild puternice a r:retalului in jurul locului care se perforeazi.
In fig. 18, a este prezentati construcria poansonului, care are ghidare
continui pe toat[ lungimea cursei de lucru, in afari de capitul 1ui, din mo-
mentul clnd incepe sd p5trund[ in metal.
I,a partea superioari, poansonul are o ghidare constante lntre trei came
fixe. ln partea de jos, poarrsonul este ghidat in gaura bucyei mobile de ap5-
sare, care este prevS,zuti cu canale frezate pentru camele fixe. Materialul
este apisat pe placa de tEiere cu ajutorul unor resorturi puternice.
Deplasindu-se ln continuare, poansonul iese dir.r bucga de ghidare gi
perforeazi gaura cu diametru mic.
ln fig. 18, D este prezentatS. o alti varianti constructivi c1e ghidare a
poansonului de perforare lntre trei gtilturi cilite (ln locul brrcgei telescopice).
Succesiunea fazelor in procesul <le pcrfola.re cste l)rczclltati in fig. 19.
I,a valori mici ale jocului (1-1,5(f, dirr ,S), gttlrir sc olrlil<r rrctcdl, iar
tle;eul cu rlotri sau trri havuri.
5 Strnlrrcr rl nrr[hrro{ l ro,!
 66 l"L,olosio st^nSi,i, si rat,isarii la ,ece
'5t

in acelaqi mod se realizeazi qi ghidarea telescopicd continui a poan- in prezert, a fost pus 1a punct procedeul de perforare a glurilor mici
soanelor pentru caneluri inguste gi a poarsoanelor de alti formi decit cir- in materiale cu grosimea de 1a I 1a 20 mm. ;i
culara (f ig. 20). Poansoanele-executate din olel OSCS au a durabilitate intre 10 000 9i
Prin acest procedeu se perforeazi g5.uri cu diametrul de la 0,4 mm iu sus 15 000 de piese, iar cele executate din olel aliat au o durabilitate de pinl
ln olel, alami, aluminiu, textolit qi pertinax cu grosimea S:(2'''3) d; 1a 50 000 de piese. Sint, insi, necesare o inaltl precizie de execurie ti de mon-
tare a gtanfelor, o centrare perlecti
qi o ghidare foarte bunS a poaflso-
nu1ui.

7. Cu*i,lirca prin qtanlaro

Curilirea prin gtanfare se ap1ic5. 1a

td.ierea de precizie (tundere) a co:rturului
pieselor decupate sau perforate in prea-
labil, cu scopul de a se elimina asperi-
tIli1e de pe supra.Iafa tiieturii pi de a
A-A se obline dimensiuni precise, muchii
ascufite qi o supralali. netedi. Prirr
aceaste. ttanrare se pot obline piese de
zb, dlmenstunl mlcl cu o preclzle corespun- Fig, 20. Ghidare telescopictr co[staittr
WT zitoare claselor 2--$ clupb STAS (cali
tilile 5-9 clupe ISO).
a poarNoanelor de forrni Eecirculara

Irig. 1 8. Plocedee de ghidare telescopicl colt- Priucipalele procedee de curd.fire prin. gtanlare sint date ln tabelul 25,
tirrh a Curdlirca (calibrarea) conturului exlerior lrin ld.ierea adaosului d,e *z_
lucyarc consLitnie cel mai rlspindit procedeu gi se aplici pe scari mari ia
fabricarea ceasurilor gi_a altor. produslde mecanicl fi-'r5, care au, de obicei,
rul contur foarte cornplicat (fig, 2l). Precizia dimensionaltr, cari se oblini

tzJ4[
Irig, 19. Succcsirlnea il1 proce$r1 c1e perforare a glluilor hici

hr tcclniii rnod se cxecuti crestirturi lungi ;i subliri qi gEuri necirculare, cu

sttpraltfrr titiclllii loartc netedir .
. I)t: rrrcrrl.iorrut, cii la lrccst prot.cdeu mr arc loc o -torfecare, ci o extrtr-
zlttttt,.rL.nx,lrLlrrlui irr gturt plntii tle tlicrc. ftr rrrnrc. aplsirii pntcrnicc a
ttttlr,r'lrrlttlrrl (,/:.rr,,), irr zolt rlt: 1x:r-lorirre itl)ar(: in ptealabil ir strrc rlc IlE. 2l, ltft. r rxrrlllltc prln {tn lrrc
lollt'll.rrr,nprrllrrlrlrk.rrrlrrlrtirrrnrc,crrcugurenzltproccstrldedeforrrrrtreplostic[.
t.
68 Tebnologia stanSiii si tutilaii la recr

Tabel L 2S prin acest procedeu, corespuflde clasei a 3-a sau chiar clasei a 2-a dupi STAS
Prooedeo prlnclpole dc curtrrlle prln 9tatrrarc (respectiv calitdf ilor 7-5 dupe ISO).
Operalia de curi;ire conste in tiierea unei atchii mici de metal pe
Rlsozitatea sup'aretei
taiietftii Ia, pn conturul piesei sau a1 glurii. Curl]irea se execut[ in acelaqi sens ca gi
decuparea, adici, pentru cur5lirea conturului exterior, semifabricatul se
aqazi pe placa de t[iere cu partea rotundi ln jos, iar pentru curi]irea gd.uri-
1or, cu rnuchiile rotunj ite fu sus.

prin tlierea adaosului de

I,25-0,63
prelucrAre

Crrdlirea
co4turului ptitr gltuire ln matritd corice

_ poar$o[
cu un mai mare decit r,25-0,63
placa de tilele

Fig. 29. Smulgerea elemertului de aichie 1a slfu9itul curdrliii

z - la curetirea obitnuite; 6 - la drrtirea b prese cu vibraiii:

La piesele cu grosimea plnl 1a 3-4 mm, se execut6, de obicei, o

prilr tdierea adao$tlui de
curitire, iar tn cazul clnd materialul este mai gros sau
singurS. operalie de
prelucrate
1,25
-0,63 sint impuse conrlilii mai severe de rugozitate, se execute doui operalii
de curEtire, deoarece 1a sflrgitul unei singure operatii de cur5.fire are loc
nu forfecare, ci smulgerea (ruperea) ultimului element de aSchie (!ig.22, a),
Curirirea Cercetdrile experimentale efectuate arat6" ch. muchiile tE ietoare ale
giturilor lrllcii de tiiere trebuie rotunj ite ct o razh. z:0,1 mm sau sub form5. conicl
I'r la matrirele de gituire. Aceasta imbunS,tlregte rugozitatea supraferelor
cur[tite.
1,25-0,63
ln acelagi scop, este recesar ca piesele care se curlf6, si fie unse. Ca
shrr$lton cu perfdrnieo tulsoare se poate recomanda uleiul de reductor B-3V, activat cu sulf,
(cu l)oshson in trepte) O mai bun[ calitate a suprafetei cur[fite cu o foarte mic6 smulgere
o ultinrulxi element de aqchie se obline prin cur6firea la prese speciale cu.
vllrrafil (prese de repasare) (tig,22, bl, La uceste prese, ln tinrptrl cursei de
?o T"h*l"g* twfirii ti ,r*t h

lucru, poansonul, fiind aclionat de ul a1 doilea motor electtic, e:recuti o total de curllire (grosimea stratului indepirtat) "o fi o'a'"(*>0'1 S)' iar
miscaie^ oscilatorie so"uti, Drin care ,,rade" a;chia. Frecvenfa oscilaliilor
est! de 800-1 500 ", 6e minut, amplitudinea' unei oscilalii fiind de caiitatea suprafelei mai slabi '
0,3---0,6 mm. ln fig.-23 este prezentatl diagrama tleplasirii culisei exte-
- t
Ar-o d.oula rnetod,d se bazeazd pe retlucerea
iro maximb a adaosului cle
rioare qi a migcdrii vibratorii a culisei interioare a presei. joc nrc (l:z-.+U S)'
curerire, din care cauz6 decuparea se Jxecuta cu un
I Prin acest procedeu, poansonul nu o a doua zond
atinse olaca de- t6iere, lntre cele doui iar oe suorafata laterali apiesei se fornteazl o crestetffe 9i
it r!:"il'&t:t4 ;i A";fr;;;;,*li" o ti"'" mai buri6. ei mai precisi
' l/nfuittl nhlte ntnwli orsr"re iemit tod o tlistanfe de O,05-0,10
rle

m; la sfirsitul cursei de !1ucru a poan- l'.1?ijiltli"ltiirii'p"-irl],"I ti plus' grosimea stratului indeplrtat se

toare.
Fig. 23, Diagialna deplasdrii culisei
exterloare qi a fligctrrii viblatorii a
culisei hterioare a Presei
clt grosimea sttatului lndeplrtat este mai mic5, cu atlt mai buna este
calitatea cutifirii.
to p.ur*it, existi dou6 metotle diferite de determinare a adaosului ile
curllire (fig. 24).
sonului. Fiicare piesi curiliti este lmpins5 plni 1a valoatea <O'Oa S, ceea ce contritu,fe
ln foarte mate
micqoreazl ]
prin placa de t6-iere de citre piesa urm[- imbun[tL]irea calit[]ii
misurh la u$urarea condiliil5r de curifire.gi la
intfllclt poaflsonul n11 €ste aiustat ffi;f;"l- i;;;te metod'a a i""i-"iltitiia experimentai de Timmer-
d.uo[ placa d6 teiere, $tanl,ele au pretul beillde [258].
de'coJt mult mai redus ilecit de obicei La Unasaucealalthtlintreceled'ouEmetod.eseaplicl.in.fu:rcfiededimen-
de alimentare 9i
curllirea prin vibrafii, se oblire o rttgo- siunile piesei, de tipul pu4"i J" ""tafit" ' de frocetleul
zitate de Ro:0,63 gm. a" *.airt tle'fixare a iemiiabricatuiui'
La curS.tirea pieselor cu climensiuni nu prea mari.ir
itante simultafle
Calitatea suprafetei depinde irr mare
stabilirei de jocuri mici
misurd de grosiirea ltratului de material cu o bun5. fixare $i striugere ;il;te-;;;fudn
lnllturat sa-u ile adaostl de cur6]ire. Cu I
la decupare gi adaosuri mici 1a curllire \Itg' z+' 0)'
'cazul'stantdrii pieselor foarte mici ln ttan'e cu transportor
in 'mo'bil
stabilirea
I
;;;i;;;-;Ti;;t; i;""e'-"utnittt]ri"'t"i"i' se recomand[
24'a)'
".r"
de jocuri mari la decupar" 9,''lu*--a'it 1a curilire $ig
dimensiunilor
in tabelul 26 sint tlate formulele pentru determinarea
organelor de lucru ale gtanlelor de tlecupare '
Ta.beh.tl,90

pentlu piesole, o,|m lllmea,[ a ll

DimelBlunile organelol ile luolu ale ilalltelol dc.ilccupare
curtrrlte

de lucru D(upare cu joc @re DesDare cu ioc Etc

'{fis.24,
Diflssiunea orgauelor D)
Itie.21' d)

Dimeasiuea (diametrul) Pldcii de

dn:d'-18
tdiere d,n:d+z+!
lo,- DimeDsiuflea (dlametrul) Poanso_
nului de-,1)- Y

Irig. 24. Mlrimea aalaosului de culxrile Valoarea iocului ifltr-o sirgur;.

parte
a:o,oo-o,oa s 3 -o,rtz-o,ot s
2 2
y:0,15 0,25 nurr
Prima melodd $e pe decuparea piesei cu ur', joc mare (1:6-
ba.zea.zd Adaosul ale cur:Itire
isuLr din tal,clul 27)

$ si obtinerea unei porfiuli conice pe suprafata lalerald lf.ig.24, a). Adilosrl tot{rl 1lr curllfire 8=zL I - .,, rig. zs
-8%
tn efiro ri,laosului necesar pentru indeptrrtoreo porlirrnii conice respcctive,
m nlrll provedc nn ndton lpttiol 'pentrtt cut[firc, Ct ttttltore, iltltosttl I '' {li,rrllsittrr(rr linrrlii rL l)lcsct (l,lr'rtrrl rrlt lirltr rrol'rrlil
v' Ll1l 2'l)
 ?2 Tehnologia ttanlari; t; matrilarii la rece

indicate valorile adaosurilor bilaterale 1a curlfire,

in tabelut 27 stnt Numlrul operaliilor de cur5lire depinde de grosimea materialului gi cle
corespunzitoare primei metode (decuparea cu joc mare). Adaosul minim se complexitatea iontirrului gi se determini astfel:
ia pdntru curl]iria pieselor cu Iorme simple, iar cel maxim pentru curitirea
pieielor cu foime ctmplicate sau cu colluri prelungi gi asculite.
Tahelul 2l
Tabelul 21
'
I orer d€ durirarc
Alare, otel Eoi,c I meaie

curllire asiguri urm5toarea precizie dimensionali

O singuri. operalie de
0,5 1,6 a oieselor {cu pini la 50 mm):
dimensiunea
1,6- 3,0 ' Grosimla materialului, i-n mm Precizia, in mm
3,0 4,0 plni la 0,010--{,015
4,0 1
-5,2
t-3 0,025-0,030
in cazrtl cutilirii prin operatii lepetate, pentru a doua 9i urmitoarele 3-5 0,035-0,040
ooeratii de curltire se ia adaosul minim intlicat in tabelul 27.
' riupi tlatel! unor uzine, adaosul 1a curllire se ia independent de gro- L,a curllirea pieselor cu dimensiuni mai mari, precizia se micgoreazl.'
simea materialului gi pentru piesele cu contur lin ale vdlori cuprinse intre Stantele d.e curltire obiFnuite se fotosesc, in principal, pentru curilirea
0,08 ti 0,12 mm d o singurl parte, iar pentru piesele cu rotunj iri mici
-0,10
pieseior mici de mecanici iine. Pentru curelirea pieselor mari se folosesc
intre 9i 0,13 mm la o singuri parte. itante cu actionare simultani, prevlzute cu mecinism de stringere 9i cu
impingitor tirtat (fig.26). Piesa se fixeazi pe 9ab1onu1 .4 sau- ln -rapor!
tt t=0,,t cu'clt"eva g6uii tehn-ologile de centrare (orientare). GEurile teirnologice,
orecis oozitionate. s. o datl cu contuiul exterior. Uneori, glurile mici
a5 icu aiimet?ut pinl la"u.e1e
6 riLm) se perloreazi simultan cu curitirea conturului.

E'4
E'
*s'
s43
\ 3 i
s s

0,1

l'ig. 25. Diagrana peftru deterrninarea adao- l'ig. 26. $tanrI cu ocfionare si-. !'ig. 27. Spaliu pcntfll depozlttrel
' sului 1a curerirea coftuiului exteliof: iilultaai pentru curdtilea contu- deg€urilor rezultate dill currtire
rulul exterior gi a gdurii
- alumiuiu moale: 2 alamd: 3 - alueiniu dul;
7
- otel .u6r:40kr/ne'i 6 otel cu 6,-50 tef/m!l'
4

ln fig, 25 este prezentate diagtama pentru determinarea adaosului 1a
curtrlire pe o singurtr parte (grosim;a stratului indeplrtat) l dupe cea de-a
dour tnctod[ [2lttt] ,
La gtanlele cu acrionare simultan6 se prevede, de. obicei, ln spafiu
pentru depo2itarea temporarl a degeurilor iezultate diu curlfire. Acest
spafiu, cu valoarea ,:0,3-0,4 S, se creeaz[ prin mouttrrea uflor cepuri
cilindrice (tig.27).
?4 Tebnologia ttan dtii $i matrbaii ld rece

Pentru lmpingerea piesei din placa activl a gtanfei este flecesari o fofr[ acestui procedeu, 1a marginea superioari a piesei agchia nu se smulge, iar
Ioarte mare, care poafe ajunge la o'valoare ega1d. cu 20o/, dh forla de ' turtit
de5eul sub fornrb. de ba:rd1 deverseaz5 lin in pirfi.
Se recomandd ca muchiile tlietoare a1e pllcii tle tiiere si lie rotunj ite
decupare.
sau tocite.
Jocul dintre poanson gi placa activS, la StanJa cle curilire se ia lntte Precizia dimensionalE atins5. este de clasa a ,L'a (aproximativ calitatea
limitele 0,00&-0OI mm. lni$imea gulerului plicii active este, de obicei,
de 6--8 mm. 8 dupl ISO), iar ntgozitatea suprafelei Ra:1,25' ' ' 0,63 pm.
Borla de apesare pentru curilire priu tiiere de agchii se detennini cu gksl
formula
Pc:0,5 8Zt*)0,
in care: 0,58 este adaosul total pe o singur5 parte, in mm;
I lungimea perimetrului de curilire, in mm;
EQ - Iorlelor pentru lmpingere, pentru comprimarea
- suma
tampoanelot etc. in kgf.
J,nn

llr fig. 28 este prezeltatd varia]ia for]ei de apisare ln procesul de

cur5.jire prin tlierea adaosulti de prelucrare.
ln multe cazrtti, ntt este necesar5 cur.arirea piesei pe intregul contur, ci
numai pe o parte tlin e1. Penhu piesele mici, aceastS. cur5.fire are Ioc ftr
procesul de gtanlare combinata in gtanle cu acliune succesivi. Pentru piesele Iig. 28. Variatri'- {ortei ln proce- Irig. 29. Cutrfiiea- cu ul1 poansorr
mari, ca si in cazurile cintl gtanfarea succesivl nu se poate aplica, trebuie sul de curElire n1ai flare tlecit placa de t[iere
evitatb cdr5tirea unilaterali, in iusul cereia pi:esa se deplaseazS. din' pozilia
de lucru gi piecizia dimensionali se micgoreazi. In astfel de cazuri, curelirea
trebuie executati simultan pe ambele plrfi.
Cwrd.ldrea prin gi,twira lntr-o placi de tiiere conice se aplich mult mai
rar gi, niai aies, ientru metalele Ioarte plastice. Adaosul. 1a gltuire -nu
depile9te valori cuprinse lntre 0,04 9i 0,06 mI pe q part!. Acest prolede'u
di-o piecizie mai mice tleclt procedeul de curEfire prin iudepirtarea adaosu-
lui. El se execute, uneori, simultan cu operalia de decupare prin montarea
verticali a pl5cilot de tEiete (p1aca tte decupate se agazi deasupra, iar cea
de curilire detlesubt) .
Curd.tirea c,$ un loarrson m,ai mare dectt Placa de tdi'ere este un procedeu
Fig. 30. Culitirea succesivi. lr doue pHci de tdiere
putin studiat, iar iodicatiile din literatura cfe specialitate stnt contradictorii'
hrincipala caracteristicd a acestui procedeu c6nsti in faptul cE poansonul, In fig. 30 este prezentat procedeul de curllire in cloui plici de tliere.
execut-at la dimensiuni mai mari decit cele ale p16cii de tiiete, nu face lu placa de sus se executi prima curifire-(fig. 30, a). Spre sflrgitul cursei,
contact cu placa, ttansformind in bandd subJire o parte din atlaosul tliat. poansonul executl a doua curi]ire in placa de tliere de jos (fig.30, D).
Prin urmare, nu este necesari ln acest caz executatea precisi a poanso- Jocul dintre poanson qi placa de sus se ia minim posibil (-<0,01mnt),
lului gi ajustarea 1ui dupi placa d.e tliere, ceea ce reduce in misuri lnsem- atit cit este necesar pentru intrarea gi ghirlarea poansonului. In placa dc
uat6 costul gtanlei de curifire. tliere de jos poansonul nu intr6, respectiv cea de-a doua curitire se executit
Iutruclt poansonul acoperi muchiile tiietoare ale p16cii, in.zona de cu un poaflsorl mai lnate rleclt placa de tiiere. Nu se recomandi aplicaret
tlticre se crc-eazi o stare- de solicitare spaliall care contribuie 1a curifirii duble prin lmpingerea unui gir de piese.
stahilitnteu defonllrii plastice, trnbunitilind proprietilile plastice aIe Curdlirea gduril,or, care, mai inainte, se aplica aproape exclusiv ltt
rnotolu lu l , industria de ceasomicirie, s-a extins in prezent in tot domeniul niecanicil
CttrlllllcIt (lt tltl l)(,:ttlr{otl lltiri tttilrc rlccit Dlltcrr rk'liriclr' osla l)r(rzcllllttit Iine (rnaliri dc scris, nra;irri <1c calcuLLt, tlifc'ritc tilruri rlc a;rntatc irrtonrrte
ruh(.tttAtii trr Ilx. 2U.'l)irr cxlretictt!clc clecttrtitc rcicuc cit, llr trtzrtl tlrlicirrii ctc.).
 Tai.red ,?
Tebtologia StatA i ti n&tr+Ar;i la rcce

gtan e cu acriure drbli, ln care se execute gi

giurilor in
rilor. Pe placa de tiiere piesa se aqazd. cu muchiile rotunjite spfe
PerJorarea poanson.
curirirea, asigur5., o mai mare precizie a dimensiunilor gi a distanfei dintre - Dupi curdlire, diametrul g6urii se micgoreazE ca urmare a deformirii
axe, decit gEurirea tn dispozitive cu bucge de ghidare. elastice a materialului (ln {unc}ie de valoarea nominali a diametrului) cu
La cwdfiru, giurilor exist6, de asemenea, cloui metode de determinare 0,00t--0,010 mm 1a metalele neferoase 9i cu 0,008-0,015 mm la olel moaler.
a adaosului de curilire (fig. 31). Ptima metodb se folosegte la perforarea Acest lucru trebuie luat ln considerare la executarea poansonului de curi.tire.
cu joc
ioc mare gi qil1ri cu o potti-
si la obtinerea ffiei gi11ri potfi-
une conici (fig. 31, a), iar cea de-a doua la per- Precizia curilirii giurilor de diametru mic este, in general de
0)
cu joc mic (fig. 31, D).
.torarea 0,01-0,02 mm pe diametru.
In tabelul 28 sint date lormulele pentru Perforarea pi curilirea simultani a giurilor se aplicI ln cazurile cind
determinarea dimensiunilor organelor de lucru ale .l,i'l, d>3. . . 4 S gi clnd grosimea materialului este de maximum 3 mm.
gtantelor de perforare. ,/ Diametrul poansonului tle pedorare se cletermini rlup5. diametrul p16cii
' tn industiia de ceasornicirie curifirea se exe- de curilire, luind pentru joc o valoare tlub15 ileclt cea normali..
cuti la giuri de cliametre mici. Deoarece grosimea a .rr:'/ Astfei, mlrimea pragului la muchia de curSfire se ia egall cu jocul
materialului piesei este, in general, mult mai mare aormal pentru grosimea respectivl a materialului.
declt diametml giurii care se curlji, operalia de A ,
u/
curalfe executa cu un
curElire se executi poanson care flu are
ul1 poansoo afe
coresponrlenfi cu muchiile tlietoare ale plicii de TV,..
t6iete (Iig.32). Agchia are o form5. tubulari, com-
pusl ai"litu.i,
pu.e elemente inelare separate.
din citeva eGmente
Diametrul cavitilii din placi pentru iepirea
'// /
',/
aqchiei se ia D >15 d.
Adaosul la diametru pentru curSfire se ia, dupi
giurire, egal cu 0,10-0,15 mm, iar dupl perfo-
**
rare 0,15--{,20 mm.
#;;J;;rti'i14a precizie-, vato.area adao-'1,,11 r1il'T;:iilT'"
sului la cur6lire tlepinde, in acelagi timp, gi de ssuiilor
valoarea toleranlei la tlistaata clintre axele gEu-
Ta.bel. l28
Irig. 32. Cflrdthea prin Ftatrate a gtrurilor Flg. 33. Poer$orl pentru
.n diametru mic perfotarea, curltirea $l
Pelf@le cu joc @!e Perlorate cu lo. hi. calibtafea giurilot
Itie. 3t, a) (frs. 31,' d)

ln fig. 33 este prezentat un poanson pentm perforarea, cutltirea gi

de: do- Gi Y) calibrarea glurii cu diametrul de 8,03 mm, intr-o .piesi cu grosimea de
2 mm. Cel tle-al doilea briu de pe poanson este tle calibrare.
Dimenshrneo (dtametrul) plrcii de Pentru a se evita deformatea piesei, perforarea cu cur5,fire trebuie s[
tllele (pedorare) se execute prin apisarea piesei pe suprafala pldcii de tiiere.
V[loorce Joculul pc o singurd
porto (p! roru)
8. Proeedoe de rleeuparc Ai perlorare Idri plae[ de ttriere
,--0,15-0,20 mm
Procedeele tle qtantare obiqnuite, aplicate pe larg ln produclia tle serie'
Arlnoalrl totul F$rtrn cu rltl lro rrare qi de mase, nu sint suficient de eficiente gi rafionale ln conditiile
l0 - dlsxtrtrll lltrrl lll glurll (lotltrlr rtlckrltc trotofll v. ll8. 3l)
lrroductiei de serie micl cu treceri dese de la un produs la altul, deoarece

l ebnologtd tla4Atu tL flatrttAft, h tccC
pertru executarea tta[relor, adesea Joarte complexe ti scumpe, este necesar
mult timp. fn plus, cheltuielile de produclie nu se pot recupera.
Necesitatea punerii la punct rapide a producliei de noi tipuri deproduse
impune aplicarea, in condifiile arltate, a [nor procese tehnologice care si
poatl fi lealizate cu ajutorul utilajelor gi a1 echipamentelor universale.
AstIel de procese tehnologice sint qi procedeele de decupare gi perforare
Iir4 placd de tiiere: decuparea cu ajutorul cauciucului, decuparea cu aju-
torul metalelor plastice gi perlorarea fir5. placE d.e tliere. Principalul avantaj
a1 acestor procedee conste lrl simplificarea conshuciiei sculelor, lntrucit
la primele doui procedee se folosegte doar un gablon de decupare, iar la ce1
de-al treilea numai poansoane de perforare. Prin urmare, prelul de cost
al oroductiei
'Deeufarease reduce
simtitor.
eu ajutorul 6aueiueului. Decuparea cu ajutorul cauciucului
-de
se aplici, obicei, in procluclia de serie mice h executarea pieselor relativ
mari din materiale subliri gi anume:
aluminiu cu grosimea plni Ia 2 mm;
- dindiu duraluminiu cu grosimea pin6 la 1,2 mm;
- din olel moale cu grosimea pinl la 1,0 mrn.
-
{abricol
Ilig. 34. Decupalea cu ajrtorul ca[circulti
ln produclia de serie mare gi de masl decuparea cu ajutorul cauciucului
'se aplic6 pentru executarea pieselor mici din materiale foarte stbliri (de
exemplu, din staniol cu grosimea de 0,010-{,005 mm).
In fig. 34 este prezentat procedeul de gtanlare decupare cu ajutorul
cauciucului. Pe placa de bazi este asezat u7 qablon -de decupare sub forml
de plac[ de o]e1 cu grosimea de 6-10 mm, a1 cirei contur exterior corespunde
conturului piesei date. O placi groasi de cauciuc, care lndeplineqte rolul
de matrilit, cste ilchisE intr-o cutie (ccrcasE sau container), iar aceasta este
fixot[ lo berbccul presei. Cutia impiedicS! intinderea catciucului in phrli
irr cazul nplkrltr:ii utiei presiurri, ln fig, 34, a este inliligat momentul initial,
clttl pe r;rthlortttl do dectqrotc ctitc otezrt semifabricatul cu o rezervi 1a
Llr
Prin coborirea berbecului presei, cauciucul indoaie marginiie semi-
g_argitri.
labricatului care depS.pesc qablonul g1 le preseazi pe placa debazelf.ig. 54, b) ,
Co[tinuindu-se presarea, cauciucul apasE puternic marginile indoite aie
semifabricatului gi Ie taie (rupe dup8 mu6hiile exterioa-'re a1e gablonului
(tis. 34, cl. ,
Prin acest. procedeq se pot executa urm}toarele operalii: decuparea pe
conturul exterior (Iig. 35, a), perlorarea glurilor (fig. 3S,-r), decriparea -9i
Fig. 35. Sche,rlele difelitelot operalii de ttatr-
lare cu aiutoiul cauciucului:
. -decup6r€:, - perfoBrea gAuilor; . - dccurErea ri
.
!.dorarea; d op.ralia oEbinatA ile faFonar 9i tundarr
perforarea simtltani qlg.?!, S) 9i opetalii combinate de fasonare gi tundere
(tiierea marginilor) (fig. 35, d).
_. Decgparea cu ajutorul cauciucului se-execut5, de obicei, Ia prme hidrau-
lice speciale gi, in mod obignuit, se face o decupare ln gnrp- (multipll) a
mai mrrltor piese dintr-o singuri tabl5. fn acest scop, pe placa de bazl se
l-ixeq4 Tai multe gabloane de decupare (pind la 20 de bucili) pentru piese
de diferite forme- Deoarece gabloanele sint atezate la' diitanle -mari
(12-16 mm) unul de altul, decuparea cu ajutorul cauciucului nu este econo-
micl din cauza consumului mare de material (fig. 36).
in fig. 37 este prezentat graficul pentru determinarea aclaosului minim la
tiierea pe contur. Graficul a fost irtocmit pentru table de duraluminiu de
diferite mlrci, ln stare recoapte, ln funclie de presiunea cauciucului.
Pentru a rnicaora adaosurile Ia operalia de decupare cu ajutorul cauciu-
cnlui, se ,utiTizeazd, bJocuri de decupare cu sistem de fixate a marginii semi-
fnl>ricatului pe reazeme speciale sau pe plicule <le bazn (iig.38J.
De cele mai multe ori, piesele rlecupate cu ajutorul cauciucultri nn ou
trrargirrile. curate. gi, din_ aceastl cauzl, lriesele agezatc ln pachet se curdr[
ttltc.rior lo ruagitri rle frezat speciolc.
 -T

Taierea

Calitatea slabl a suprafe]ei de tdiere 9i arlaosurile mari 1a rlecupare fac

-..F,---24
-: ca aceasti operalie si se execute foarte rar 1a presele hidraulice cu presiunea
(l{
f,/ )' I
de 85-120 kgf/cmz 9i mai des 1a prese cu presiunea maximd a cauciucului
de 400-700 kgf/cm,. In acest caz, se pot lolosi gabloane ile decupare cu
'.-Z| \ - -' grosime mici (3-7 mm), ceea ce permite ca adaosul de tiiere gi distanfele
dintre qabloane sE se re<lucd simlitor (tabelul 29) 12771.
I,a presiuni mari a1e cauciucului se decupeazi simultan atlt conturul
Ilg. 36. Pozirlonarea tabloa[elor la decuPatee exterior, cit gi toate giurile (prev[zute in ptealabil in gablonul tie decupare).
cu ajutorul cauciucului
Dimensiunile minime a1e giurilor rotunde gtanlate depind de rezisteufa
materialului gi de presiunea cauciucului. Valorile lor sint date in tabelul 30.
/^d/lineo ldt{oturlui H, nn
'
TobeLul 29
Volorlle mlnlma ale rldeosurllor de tilero il alo illstanrolor dlntre tabloane, in mm, poDtru
durrlumltrlu

\s
t ,E

! s 3
\50 *E ;b fta
t 8v ,86
.E
.e is
300 12 8,5 10,5 15 l3
400 11 7,6 4,5 t2 10 19 l5 l5
500 10 6,5 11,5 8,0 11,5 I 17 13 19
Adaill n! /n/Pit/ A./rtx
700 I 5,5 11 7,O 11 a 15 10 16

Fig. 37. Grafic pentru detelmlnareo ailaosului de

material la tdierea pe coftut cu aiutolul cauciu'
cullli (la o presiune de 85 kgf/cmt) Tabalul 80

ItlmeNlunlle mhlme ale nfiurllo! podorate cu dllerlto pro8iuDl alo caucluoulul [2g4
eiollm€a rateiialului, ln Em
0,8 1,0 i,5 2,0

Grosid€a $ablonului de decupare, lr $m

'a
E
;l
MArcile de olumlriu dupl GoS1.
g':
E

' Dlme8tunile sAulllor, tr Eb

lflll 08, llh)clrl <lc decupnte cu $lstetn de fixare tl melghii semifabticatului 300 l0 l3 15 18 l8 25 25 36 40 60
400 8 l0 l2 15 t4 20 20 30 g0 60
600 6 I 0 t2 t2 16 t7 26 30
7(t0 t 6 ? I s t2 t6 l6 18 2q

I - frrlrlar tl m rhuar h r.u.

 ftierea
82

c{.i}at93 Pentru operatiile de decupare se intrcbuinreaze cauciuc cu urmitoarele

Datoriti presiurilor mari ale cauciucului".( >-300 kgI/cm'g)'
.ror*-iit"i iai"irrii se imbunitnlegte simfitor. Jiind la lel cu cea oblinuth ' --- i"ll"i."t,
propriet6li mecanice:
1t top"t" 30- 36 kgf/cm'?
la'decuparea in gtanle obignuite. alungirea specilici 300--400%
Stantarea pieselor mici se execute la prese cu maniveli sau cu fric,iune - alungirea reziduali 1s- 20%
.i l;;il;';;- -"i ".*oa este ca ;ablonul de decupare si fie 'fixat de - comprimarea sub sarcina de 100 kgf /cm, 40- sO%
;;r;r;,; i6 Ii" *orrtat in partea inferioari a gtantei (Iig 39)' - duritatea dupi Shore 80
""""1r""r
Forfa necesard la decubaleq cu ajulorul cauciutului se determixti .in-func!ia
-
a" trriifoii- ti-ir-liit;rirh cauciuc;lui' Lungimea conturului piesei.decupate
;;;;!;;t;A;;il"i lali'
i. pi.ia n-au o imporianfi prea mare in caztrl de for'a
il;il;l;|i"!;'i.o*pti'o,ut" a cauciucului esie m.lt mai tttare decit
rle decupare, care poate fi neglijatd.
Faotul cl oeot.u compr"irnarea cauciucului se principal consumi cea mai
dezavantajul al acestui
-rr" ;;;; "'""""tgili "rr"li"iie "onstituie
procedeu.
Presiunea necesari se determini din relalia
p:FQ, 1- 1,5

in care: F este suprafala cauciucului, in cml; *

4 presiunea specific6 a cauciucului, necesarb la decupare'
- - in kgf/cm2 ' $ss
Presiunea specifici minimi necesarl pentJu - d:c;lparea pieselor 9in
ar.rir--i"i" i".iare recoapti 9i cu grosimea- de la 0,6 1t1,2 mm are valori
cuprinse lntre 70 9i 130 kgf/cmz'
de compri-
Presiunea .p""ifi"e dezvoltatl de cauciuc depinde de gradul
mare si de mod'ul de montare (liber sau in cutie) a lui' La o aceeati com-
#;';; ; specilica dezvoltatl este mult mai mici 010203040i00a7080
i'i^Ll"lirr ";;i"";1"i:-;;;;itil.
i.t" moniat'tiber, decit in cazul cind cauciucul este
Canprinae,%
"rtiJ """","-.:ri
i""iirt l"'""ti". in ac.st di" urmtr caz, cauciucu.l este_comprimat ilin toate
Fig. 39. 9tar16 pedtru decup.ilea Irig. 40. Vaiiafia presiunii specifice dez-
i ii."i;i!-ii pi!-tiunea dezvoltatd de el se exercitr in acelagi mod cu presiunea cu ajutorul cauciucului a pieselor yoltat{ de cauciuc in fulcrie de gledul
hidrostatici a unui lichid. mici (a) ti tipuri de tabloane de complifiare
I Variatia oresiunii speciJice dezvoltatS de cauciuc 40 in funclie de gra-dul de (6 9i ,)

fh"formarel'a lui este prezentat[ in lig' Grosimea plecil de

".i""iir.ui"
;;;:"iil' A,l;;^;tli; is;H cu cei pugin de cinci-ori grosimea eablonulu i' . ln.atelierele de reparalii auto, la decuparea garniturilor metalice gi a
a-ltor piese de acelagi gen se folosesc cu succes plicule (pastile) de caucitrc,
Diasrama din fie. 40 aratd clat avarltaiele pe care le prezir*b cauciucul tiiate din anvelope uzate.
*onili*i"" ititi"ii,""u.9i presiune si poite obline printr-o deformare
"oti",
[;;;ffi;;-;;auciuculu i muttinai micE ' Acest luctu are mare importanJi Dx6mplu: SI se dcterrniue forlo presei pentru decuparea cu ajutorul cauciuculul o unot
cauciucului Condiliile pll]se dh durolunrini[ crr grosimea'dJ0,6 nim. pl[cite il" d""rpoi" slnt grupate pe cu l cu
l;"il":;;; ,ii""ii"-r"aiii", duratei tle serviciu a corespund illl|lelgiulllle de 30 x 6(f .;
ililI"i; ,l,;ita "r'"*i*J a" i"t"iciu a cauciucului unui- gra-4.de
liber ?res-luneo speclficd o c&uclucului pentru alccuparco dur&hrlrrlnluhrj cu grosimeo dc 0,6 nlru
;ir;;i;'il ,6-rsr;;-;;a;i limiti de comprimare al cauciucului 0$to dc 70 ksf /crtls.
Suptofara couciucului a=30 , 00=
filrrd de 40-45%. I 800 cm,.
ro rro prcscl
fir tlrrrDul etontlrii, stratul superficial al cauciucului sedcuz_eaz[_
l5-25
9i se P-It'l 800'70-128000 Lsf -l16 tl.
a.totf"tiiii, *-tiuf-ii.ri-i,t ttifu iu tliat periodic pe o adlncime mnt '
 Tehnologia ttd.i+arii f; tu1tr;tar;i la rer

Deouparea cu ajutorul metalelor plastiee. Decuparea cu ajrtorul gi si lorla total[. Dac5, in piesi nu sint prev6zute g6uri mici,
se micgoreze
metalelor-plastice constituie o pedecrionare a plocedeului de decupate cu inlltimea niuchiei se ia egalS cu inillimea poausonului
a'iutorul cauciucului, dar, ln acelagi timp gi un procetleu nou de decupare Acest procedeu este aplicat de autor pentru decuparea pieselor de tipul
IirI placl de tiiere a pieselor mici tlin table subliri cu Srosimea de gaibelor din materiale de diferite grosimi.
0,1--{,8 mm. Decuparea se executa prin presarea cu poansonul a semifabrica-
tului intr-o plac6 dintr-un metal plastic foarte moa1e. Acest plocerleu per-
mite aplicarea unei presiuni mai inalte, datoriti clreia se pot decupa piese
cu preiizie inaltd qi cu contur complicat, cu crestltuti inguste, cu fante 9i Materidlul de ttatrJat
eauii de diametru inic. ln acelapi timp, se obline o suprafa!5 a tiieturii de
calitate mai bunl decit la decuparea cu cauciuc, apropiatl de calitatea
suprafetei tlieturii obfinut6 in qtaolele de decupare obignuite. Alu iniu 0,6
- Procesul gi succesiunea decuplrii sltlt prezentate in fig. 4l La inceput
Brcnz 0,15
Tabln albd 0,35
(Jie. 41, a) poansonul / preseazi semilabricatul 2 pe plEcula de bazd 3, carc, ol.c 10 0,8
in-oarecaie misur6, se srbliazi, metalul ei fiind impins spre marginile Olel decapat 0,5
tablei. O date cu aceasta, tabla lncepe sI se deJormeze. Prin continuarea Olel de transfolmator 0,15

deplaslrii poansouului (fig. 41, 6), metalul pllculei de bazd se bgmbeaz ,

iai semifabricatul se gituie pe conturul poansonului 9i se subliazl. In ultim[
instanfd (Iig. 41, c), metalul plastic ai pllculei opune o rezistenld din ce
in ce hai mare in direcfie orizottald 9i, impinglntl ln sus, sqrari piesa
de degeul ei.
Adincimea de pltrundere a poansonului ln momentul decupbrii depinde
de gradul de plasticitate aI metalului din plicuJa de bazd, de gtosimea 6i
proirietitile inecanice ale materialului semjfabricatului, de raportul dintie
iroiimea blicutei de bazi 9i dimensiunile poansonului, de calitatea asculirii
muchiiloi tiietbare, de viteza deformlrii 9i tle Ielul utilajului lolosit (prese
cu maniveli, prese hidraulice etc.). De exemplu, la decuparea, pieselor crr
qrosimea pin[-la 0,5 mm pe pllcull de bazi di:r aluminiu, adincimea de i
iltrundere este de 1,5-2 S, iar la ttanlarea pe pllculI tle baz[ dir: plumt.
idf,ncimea de pitrundere ajunge la 2,5-4 S. la gtanlarea pe prese hiclraulice i
cu vitezi micl, turtirea plScufei de bazi qi adincimea de pitrundete a poan-
sonului sint mai mari cleclt 1a gtanlarea pe prese rapiile.
I

Cea mai mare eficienfi tehnologich se obfine in cazul folosirii poansoa-

nelor cu muchii exterioate, care constituie pentru metal un fe1 de opritoare, I Irig. 41. Decupalea metalelor plastice fig. 42, Decuparea fdta place de tdiere cu
silindul s[ se tleplaseze spre muchiile tiietoare a1e poansonului. 1 ftrri placd de tdiele poaflsorl clr mucllie exterioarlt
fut Lig. 42 este prezentat5 succesiunea <lecupltii unei piese cu.gaur5, cu I

aiutorul rinui poanson prevbzut cu muchie exterioarl. La lnceput (tig. 42' a\
metalul este iirpins iniens in gaurl. Apoi (fig. 4n; b) gava se decupeazi 9i
metalul intr6 tir spafiul tlin jurul poansoiului. ln continuarea procesului
(fie. 42, c\, are loc curgerea intmsb a metalului in spatiul dintre poanson
qi inuchia'exterioari 9i decuparea piesei dupi conturul poansonului.
Piesele decupate rimln pe pl6cula de hazd, de untl9 p9t fi indepirtate
usor Drin lndoirea in sens invers a plEcufei. Degeurile de la decupare care
rltmlir ln poanson, se indeplrteaz6 manual ptin gaura str[punsl din poanson.
lullthnce tuuchiei exterioere se ia ceva mai mic[ dmlt lnillimea poan-
sonulul,'pGlrtru ca la lncoput r[ ee obtintr g[url mel mlci (d:l "'2 mm)
in med.ie, grosimea plicutei de bazd trebuie sd lie ggall cu de 3 pinl
{
la 4 ori grosimia materiilului ttantat. Cerceterile experimentale at arllai
ci plicu!"ele de bazl constituite dii mai multe straturi subliri pot fi.folo-
sitd cu sircces, dar mirirea grosimii plIcule1or 1a valori superioare ltri 4 S
nu a dat reutltate deosebite.
Procedeul anaTizal rrrt este economic diu cauza cousuntului exagerat de
ruetal plastic. De remarcat ci pl[cu]ele de bazl din pturrb pot fi Jo'losite dc
rrrai ur-ulte ori (retopite si reftrcute), iar itr caz.ul aliajekrr <lc aluminitr se pot
Iolosi degeurile. ln-feluf acesta, piertlcrilc rrcprodttctive dc rnetal plastic sc
lcrluc sirrrfitor.
86 Tehnologia Stanlirii 5i nuttigtuii la rece

Pentru pl5.cute1e de bazi se recomaflde urmetoarele metale Si aliaje: diliile de decupare cu ajutorul metalelor plastice 9i calitatea tdieturii se

inr[ute]esc mult.
Cind grosimea materialului este mai mici de 0'1 mm' se recomand[ decu-
6,i!%
cu iiutorul cauciucului.
*'"iri.i#"."-"t"
Darea
Plutnb Sj, S. 3- 50- l;-p;;;;; aliajelor de alumi,riu duce la, situaf ia cd la
ai" t'ntra sub,,-e, forla de apisare P" depigegte cu mult
L4 40
Alumitriu AM 8- l1 30
-20 d""rp;;;;;.1".
Aliaj AMrM l0- 15 25 forfa de decupare Pir, care poate l1 flegllJata'
Aliaj AMgM 18-23 24--20
t6
Duralumitiu DIM 18- 12
Drrsluftinir Dl6M 20 25 18 12

P15.cu]ele de bazi din plumb se recomand5 a Ji utilizate la decuparea

pieselor tlin aluminiu sau a pieselor din table subliri (cu grosimea pini la
0,2 mm) din alami 9i otel moale.
Cele mai bune qi mai universale materiale pentru p16cure1e de bazi sint
aluminiul AM gi aliajul AMIM, care au plasticitate inaltS. Ele pot fi utilizate
in toate cazurile, cu exceplia decupirii pieselor din aluminiu gi din olel dur.
Pentru ole1u1 dur, cele mai bune rezrltate le tlau aliajul AMgM gi duralumi-
niul DlM sau D16M.
Forla totali necesari pentru decuparea pieselor este formati din doui
componente: Iorfa de decupare pe conturul exterior gi interior Pa gi forJa
necesarS. pentru presarea pllculei de bazd. cu tmpingerea metalului in spaliul
dintre poanson gi muchie qi delormarea degeului ile tab15 Po
Ptrt:Pa1 Po'-LSor{pF .

Forta <ie decupare a piesei P6 se determini prin metoda cunoscuti in Iig. 43. Piese din tabld $rblire de bronz executatc prin decr-
Pare frri P1ac6 de tiiere
funclie de perimetrul gi de grosimea piesei.
Forfa pentru presarea pliculei Po depinde de mirimea turtirii, de felul
materialului gi rezistenla lui la comprimare, de mErimea proiecfiei supra- Dezavantajul procedeului examinat constb in faptul, c[ cea mai mare
oarte din enereie'este pentru deformarea degeurilor tle metal
felei piesei F gi de raportul dintre grosimea tablei gi dimensiunile poansonului. "orrar*"te
Experimental, s-au gisit urmdtoarele valori medii ale presiunii de api- 5i..ii"l?""t1-i"r.*ntai este, insb, compensat, ca 5i in cazul folosirii cau-
tehnologic
5i,,""iu, a" !i prufut de'cost iedus a1 echipamentului
sarc ?, la decuparea cu metale plastice: "t-pliiatea '
i, prodiclia de'serie mici are mare importan!['
MatArialul plrcdtei
""u" tn"" fie. ,13 este prezentat uu exemplu concret de aplicare
-ii"tuf"foi -bronz
a decuplrii cu
ui"tr*i ril"iti"" u unor piese tlin tablh de cu grosimea de
Plumb Sa, Sr 10- 25 0,tS mm; in stiugi se vede poausonul, iar in dreapta deteul drn tabla $1
Alumiriu AM 40-60 nlicuta din aluminiu deformatl.
Aliaj AMtM 50- 80 '"-'il"."r" pi"reJate in fig. 'li} se execritr de obicei. in ;taule.cu acliune
Aliaj AMgM
Duralumiliu DIM
70
- 100
.i-ojt""a, i"-pfi""t" 9i sEumpe, care nt sint eficioete 9i utilizabile tn
9i Dl6M 80 r20
- prin de serie mici.
produclia
urmare, echipamefltul tehnologic simplu ;i ieftin -in cazul acestui
Valorile minime slnt pentru decuparea pieselor cu grosimea de ,rro.id-"r, a" a""rp"r" la aplica"rea cu suc"es a gtanldrii in productia
0,1--{,3 mm, iar valorile maxime penku decupatea pieselor cu grosimea ["-."ri" "l"tribuie
*i"a si permite asimilarea rapidd a noi tipuri de produse' refer[
de 0,&-0,8 mm.
-- " p,"fort i'dgiiurilor tlri plactr do tiiere. Acest fel de tta.nrare se '
Pentru decuparea pieselor mai groase se recomandi si se foloseasch irr particular, ldperforarea giurilor ln levi 9i in alte picse Profilate cu rigidl-
gtaulelc obignuite, deoarece, o datd cu mIrirea grosimii materialului, con- tote ridicaitr.
 88

. ..Condifia necesard pentru executarea acestei perfori.ri consti in aceea c6

rigiditatea levii sau a piesei in general trebuie si fie mai mare d.eclt momentul Jl.tig, 4S.slart.prezentate citeva metode de perforare a gi.urilor cu aju-
torul llidroexploziei: .tn rezervor aTovibil atgzat pe o placi di tiiere rlin olel
up.rrg la perforarea. giurii, pentru ca el si nu provoace pierdetea stabili- ({iS A!_, a1, in matrili demontabild gig. a5, b), tn Sazin de beron cu afui
9319.
m,11 gr deterrorarea pleset. (fig. 45, c).
Ca exemplu tipic-se poate_considera perlorarea giurilor mici in in toate cazurile tebuie si se asigure o buni arlerenti a semifabricatului
-
arzitoa-relor^cu g3ze.(f^lg. 44). Rigiditatea
-1evii levile I
la pelforare este mai mare, pe placa de tS.iere gi ungerea marginilor semifabricatrilui cu o unsoare de
datorrte strlngertt el intre ramd, superioari, gi rama in{erioar6. etantare, pentru ca apa s[ nu treace lntre semifabricat ti matrire.
Periorarea fbrd placd de tdiere este mai eficienti Ia viteze mari,

d)

Fig. 44. Petforarea l6rd placd de tulere a g6urilor de diame-

tru ,nic la atzijtoatele c\ gaz

Aplicare practici largi o are perforarea giurilor cu poansoane de olel,

care. se tlepJaseazd cuvitezi mare datoriti artlerii prafului rle pugci in indta-
lalii mobile sau stafionare.
. - Perforarea prin impugcare.
'in se aplicd cu succes ia lucririle tle construcfii
gi in industria petr_olieri. ultimil caz, se folosesc incirci.turi perforatodre
pentru perforarea burlanelor de tubz; in sondele pefuoliere.

9. Perforarea giurilor prin explozie 654 0 Z I

Fig. 45. Ptocedee Cle peflotare cu explozie a gaurilor:
Dezvoltarea tehnicii este strins Iegat5. de lSrgitea domeniului de folosire 4 - ta Ezervor d@ontabil; , _ h plad de triere deriortabild:
. tn re*rvo cu apn: I _ ph.n de Biere; I _ semitubltcst:
a tablelor tle metal 9i de aliaje cu r&istenld in;ltA ti greu deformabile. J -- erplozivr {- gaftilurl ite etaapre: j praca de sprtjts;
4 - conteinftj Z - daterisl poros
Unul riintre cele mai eficiente procedee de deformare a acestor materiale
este
ttanlarea cu,ajutorul energiei und.ei de explozie, in particular perforarea
-9i
gdurilor grin hidroexplozie, aplicati ln prodircfia de sirie mici de pro-
totipuri (experimentali). . Rezervoarele (colrtainerele) amovibile (fig. 45, a) pot fi metalice (intregi,
sudate sau dln segmente) sau cu o singurl folosire, respectiv din carton sau
Procedeul constS. in perforarea unui numir mare de giuri iu piese gi din masi plastic5.
semifabricate din tabld cri ajutoru I energiei unrlei de goc pro:vocati d6 expl,i-
-
zia unei substanfe brizante intr-un rezdrvor cu apd.' . .. ln fig..46 este dati succesiunea procesului de perforare cu ajutorul
hidroexploziei.
Subetan;a brinzantl, cel mai des folositi pentru stantarea cu hi&o- Prin folosirea incdrciturii de trotil concentrate se pot perfora gluri ctr
explozis, este trotilul (trinitrotoluenul), care poaie da o fresiune de explozie rliametrul d)55. posibilitatea de perforore a gdurilor
ln epl dc plnl la l3d 000 kgf/cmr. - diimetre fiai mici
crk: limitatl de rezistenla rezervorukt i (cont-aiucnrlrri)
"ir 1leltru ap[.
g0 lehnologid ttdkfirii ti tattiltui; h rece Taiered 91'

-
Prin folosirea lncarchtutii tlistribuite rlin cordon detonant, <limensiunile
minime a1e giutilor perlorate slnt:
_5

Pentru AMg6A d,>(7 ... 8)s: H

Pentru Hl8lrI9T rr>(10"'11)s; 9AAq

.E .9 .9ts
Pentru 3OHGSA d,>(13-..74)s;
.E .99!
Precizia climmsionali giurilor mici corespunde clasei a 8-a dupl STAS
a d'i I
(ca1it5filot 13-14 <lupI ISO), iar ttgozitatea suprafetei R,:(10 ' ' 'S)pm' .E EE "
4q Y 'tE a
A .cE n
g.i E go
.9c E
'E d.:
8.*
:6;
5H - be E*4
A

Fig. 46. Decuparea cu explozie a tablelol &etalice E

Stantarea prin explozie trebuie executatl numai ile cbtre muncitorii

w*
i" t,i.t .pd"ial insiruili in acest sens gi ln conditii speciale tle proteclia
"r.u
muncii.

10. Tunderea pieselor eave

De obicei, tlupi ambutisare, piesele cave sint supuse tuoderii, respectiv

tS.ierii marsinilori oentru care i6 prevede un adaos special. Necesitatea
ir"ierii estE iustiticita ae o serie tle flctori, cum ar fi: anizotropia metalului
laminat la rece si formarea festoanelor, imprecizia agezirii semifabricatului
p" pi""" cle tli&e, neuniformitatea grosimii materialului, neunilormitatea IJ
jocului
- 9i a ungerii etc. ai
Firi tuntlere se pot ambulisa numai piese putin atllnci, 1a cate coefi-
g 5.9
il" ambtfiisatt m>0,6' ln acest caJ, se obline o preciziepreciziede clasele .9
ol
"i"ntul
4--6 clnd se executi simultan decuparea 9i ambutisarea 9i o tle
clasele 6-7 cind se exectt[ numai ambutisarea pieselor separate' u
I A:I
ln tabelul 3l slnt prezentate principalele procedee 43 tuntlere. dupla s a.r
55 Efl
9i * d"o indicalii asulra d6meniul-ui de aplicare speciali ! IEE
"mUutiraii
Ilcclrul proccdeu, (. 1. lr
 03
92 Tebnologia ttdniAfi €i tatitarii ld rcce

6A
:2 o, iq
.E8
Ee#
$,0 .- .9 .-
.Ei ,<oFl
I '6
l.t !i 'E

E -:H5 F€
g Hn 3,X
in-
E 6U '*E r 5.{
.-o!
.9 'i ts
?9:
o!;
B6? 3"s ts5, E
AE :E 9
E.E ; A; .:
EA
t.5.c nEr sg
E'O.d 6- e
A A Pr

"=H_
SESE I I I

w uru
# ffi
W \D
^Ns

w E

el

i
E
it sii
.Bg
I t Ub s€ u!
E'd
I t F F ti
 lehnologia stanSirii si tutriSirii k rece
In tig. 47 este plezentat procedeul de tundere la o gtanfi pbni cu aju-
torul unei p16ci de tiiere flotante. Tunderea are loc intre muchiilc tiietoare
a1e poansonului gi ale plicii de tliere. Aceasta din utmi se deplaseazi in
planul orizontal perpmdicular pe perelii verticali ai piesei (tig. 47, a, bl.
Placa de tliere flotanti 7 *te aSezath. pe camele profilate mobile 2, care se
pot lisa in jos sub acfiunea unor saboli de apisare; placd tle tliere primegte
deplasarea orizortald de la cama profilati fixi 3. Pentru tunderea pieselor
cilindrice, se lolosesc trei perechi de came profilate, care plovoaci deplasarea
succesivi a p15cii de t5iere ln trei tlireclii sub un unghi de 120".
Tunderea pieselor de formi pAtrati se execute ln patru migclri ale
phcii de tiiere (fig. 47, c), liecare miqcare fiind tlati de dou6 perechi de
came (.4, B,C,D, tig. a7, d). Cifrele 1, II, III Si IV il;;dich" succesiunea
Ilig. 47. 'filriletea lll *arlln Platd clr placE de tSiere ,,11otant6"
misclrilor pl[cii de tdiere (fig. 47 , c), Si pozifiile verticale corespunzltoare
ale camoloi (tic,,47, d\, Cir ijutorul gtantelor plane de tundere, se poate
exccutl tunilare; profilit[ o pererilor verticali ai piesei.
93
I ,n,o,"".
11. Prooesul de indoire a tablei
lndoirea tablelor de metal reprezintE un proces de deformare elastici
desfigoari in mod difelit pe fielare parte a semifabricatului.
gi plasticE , care se
Straturile de metal din interiorul unghiului indoiturii (ln partea poan-
sonului) se compriini ti se scurteaze in direclie longitudinalb qise tiitfuitl trr
direcfie transversal4. Straturile exterioare ale indoiturii (direspre placa de
indoire) se intind gi se lungesc in direclie longituciinall 9i se comprimi ln
direcfie transversalE. Tntre straturile (fibrele) care s-au lungit qi cele care
s-au scurtat se afli stratul neutru, a chrui lungime este Egali cu lur:gimea
iniliali a semifabricatului. l,a iniloirea benzilor lnguste se produce o putet-
nic5. deformare a secliunii transversale, care conste in micgorarea grosimii
pe porfiunea lndoiti, lilirea la interiorul indoiturii cu formatea ulei curbuti
transversale in ingustarea la partea superioar1 (fig. a8),
Fig.48. Schema procesului de lndolte
In urma sublierii materialului gi a modific[rii formei seciiunii trans-
versale, ln po4iurea indoitl stratul neutru nu trece prin mijlocul sec]iunii,
ci se tleplaseazi spre raza mic6. I-,a intloirea benzilor late qi a tablelor are
1oc, de asemenea, o subriere a materialului, dar cu o foarte micl motlificare
a fo'rmei secliunii transversale, deoarece deformtrile in direclie transversal[
sint impiedicate de rezistenla materialului.
Din aceasti cauzi, starea de tensiune-deformare tn cazul indoirii semi-
fabricatelor lnguste este dilerit6 cle cea care are loc prin indoirea semifabri-
catelor late, deoarece pentru primele deformarea transversalS de-a lungul
liniei de indoire se produce relativ ugor, iar pentru celelalte mai greu [234].
tn cele mai multe cazuri lndoirea se produce cu tleformarii mari, deoarece,
ln afara tensiunilor longitudinale de hitindere ti compresiune, ln metdl re