Angrenaje melcate

1
Angrenaje melcate. Generalități

1. Angrenajele melcate sunt angrenaje elicoidale cu

unghiul dintre axe, în general de 90°, sunt folosite
pentru a transmite puterea între doi arbori care nu
se intersectează.

2. Sunt formate din melc și roată melcată.

3. Melcul poate fi privit ca și un șurub de mișcare iar

roata melcată este o roată dințată cilindrică cu
dantură înclinată cu unghiul β.
4. Dinții roții melcate îmbracă filetul melcului și crează
liniile de contact dintre cele două roți pereche.
Contactul dintre dinții roții melcate și flancul dintelui
melcului poate fi considerat ca fiind unul liniar.

5. Melcul – are un număr mic de dinți (z1 = 1 ... 4) și un

unghi mare de înclinare a danturii ( = β)

6. Formele de distrugere a acestor angrenaje sunt cele

analizate pentru angrenajele cilindrice și conice, cu
precizarea că pregnantă este deteriorarea datorită
uzurii de adeziune, manifestată sub forma gripării.
7. Din acest motiv esențială pentru determinarea
dimensiunilor angrenajului este limitarea tensiunilor
maxime de contact, corelată cu limitarea temperaturii
de funcționare, ambele favorizând apariția gripării.

8. Angrenarea dintre melc și roata melcată se face în așa

fel încât la o rotație cu 360° a melcului, roata melcată
avansează cu un număr de pași egal cu numărul de
începuturi.

9. În aceste condiții dacă z1 reprezintă numărul de

începuturi ai melcului, iar z2 numărul de dinți al roții
𝑧2
melcate, raportul de transmitere este: u12 =
𝑧1
10. Raportul de transmitere impune numărul de
începuturi ai melcului (din literatura).

11. z1 trebuie astfel ales pentru a realiza raportul de

transmitere necesar, z2 să fie cuprins între valorile
27... 80 dinţi. Valoarea minimă este determinată de
scăderea accentuată a randamentului, iar cea maximă
rezultă din considerente de gabarit şi de majorare a
distanţei dintre reazemele melcului, ceea ce provoacă
deformaţii sensibile ale acestuia şi conduce la o
angrenare defectuoasă
11. Pentru melc se recomandă oțeluri aliate de
cementare

12. Roată poate fi făcută din bronz sau din alte

materiale cu calități antifricțiune deosebite,

13. Obișnuit transmisia mișcării se face de la melc la

roata melcată. Transmisia inversă are randament
foarte mic (se întrebuințează foarte rar).

14. În general roata melcată se execută cu deplasări

de profil pentru a asigura un montaj
corespunzător al angrenajului melcat.
Avantajele angrenajului melcat

a. Angrenajele melcate sunt extrem de populare în

cazul în care sunt necesare reduceri de viteză
mari. Rapoartele de transmisie uzuale sunt de la
5:1 la 300:1.

b. Sunt silențioase, datorită alunecării între spirele

melcului și dinții roții.

c. Această alunecare impune însă, flancuri îngrijit

prelucrate, materiale rezistente la gripare și o
ungere corespunzătoare.
7
 Dezavantajele angrenajului melcat
a. Randament mai scăzut decât la celelalte tipuri de
angrenaje.
b. Necesită folosirea unor materiale cu calități
antifricțiune deosebite, deficitare și mai scumpe decât
materialele pentru roțile obișnuite.
c. Tehnologia de execuție și montaj este mai complicată
decât la angrenajele cilindrice.
d. Cantitatea considerabilă de căldură generată în
angrenajul melcat, trebuie să fie disipată prin
intermediul lubrifiantului care cade pe pereții carcasei
și în final în mediul ambiant. 8
După forma și profilul melcului și a Cilindru de
roții melcate, angrenajele melcate divizare
roata melcata
se pot clasifica:

Cilindru de
divizare melc

9
 element de
divizare
roata melcata

Cilindru de
divizare melc
 element de
divizare
roata melcata

element de
divizare melc

Precizare: Forma globoidală a roții melcate sau a melcului asigură

transformarea contactului punctiform, caracteristic angrenajului
elicoidal, într-un contact liniar, ceea ce determină creșterea portanței.
Elementele geometrice ale melcului de referinţă sunt
aceleaşi indiferent de tehnologia de execuţie adoptată
pentru melc, dar forma flancurilor melcului depind de
procedeul de execuţie.
Conform STAS 6845-82 profilul danturii melcul se
poate executa prin strunjire sau prin frezare.
Melcii strunjiţi sunt de tip:
1. arhimedic (ZA): melc cilindric cu flancurile rectilinii în
plan axial; aceştia sunt şuruburi cu profil trapezoidal, care
în secţiune frontală au profilul după o spirală arhimedică.
Se prelucrează uşor, motiv pentru care sunt foarte
răspândiţi în construcţia de maşini.
2. evolventic (ZE): melc cilindric cu flancurile generate
geometric de drepte tangente la cilindru de bază (αn=20o),
iar în secţiune frontală cu profilul după o evolventă;
3. convolut (ZN): melc cilindric cu flancurile generate
geometric de două drepte cuprinse într-un plan
perpendicular pe elicea mediană a melcului. In secţiune
frontală au profilul după o evolventă alungită.

4. Melcii frezaţi pot fi prelucraţi cu o freză disc dublu conică

rezultând melci ZK1 sau cu o freză deget conică rezultând
melci ZK2.

Observație: Melcii de tip ZE, ZA, ZN sunt riglați iar cei ZK1 și
ZK2 - neriglați.
Melc arhimedic si roata evolventica
Angrenaj melcat globoidal
Geometria angrenajului melcat
1. Elementele geometrice ale angrenajului melc-roată
melcată nu depind de tipul melcului (procedeul de
prelucrare).
2. Dantura roţii melcate, datorită suprafeţei toroidale pe
care sunt dispuşi dinţii, nu poate fi definită de o
cremalieră de referinţă. De aceea, în cazul angrenajului
melcat cilindric, dantura roţii melcate se defineşte cu
ajutorul melcului cilindric conjugat ei, adică melcul
cilindric de referinţă. Elementele melcului cilindric de
referinţă sunt standardizate prin STAS 6845-82.
Elementul de bază este cilindrul de referință de diametru
d0.
3. Pentru angrenajul melcat deplasat cilindrul de
referință nu coincide cu cilindrul de divizare.

4. Unghiul de înclinare al elicei melcului  este egal

cu unghiul de înclinare al danturii roții melcate β .
Precizare: Deoarece creșterea valorilor unghiului de
înclinare al elicei melcului  înrăutățește condițiile de
prelucrare, la valoarea lui se adaptează și unghiul de
presiune αx
Melcul de referință
px = π·mx
STAS 6845-63
αx

d0

= =

d0  mx  q
d0 – diametrul de referință; px – pasul axial; αx - unghi de presiune
z1
mx – modulul axial; q – coeficientul diametral − q =
tgγ
Precizări:
1. Pentru fiecare modul standardizat se indică trei
valori ale lui q (prescrise în STAS 6845-82).

2. Alegerea coeficientului diametral este o problema

de optimizare care depinde de datele problemei.

3. la q - mic corespunde  mare, deci randament bun,

dar melc subțire (d1 mic).

4. la q - mare corespunde  mic, deci scade

randamentul, dar crește rigiditatea melcului.
 Pentru angrenajul nedeplasat
d 0  d1  d w1  m x  q

d0

Precizări
suplimentare!


ha
hf h

20
 Pentru angrenajul nedeplasat
d1 d0 = d1

profil
axial
Ph

px px γ
αx

π·d1

Ph z p z    mx z1
pn
pt tan    1 x  1 
αn αt
  d1   mx  q   mx  q q
Profil Profil
normal tangențial z1 – număr de spire, începuturi

21
La angrenajele melcate cu axe încrucișate, atât melcul
cât și roata melcată sunt roții dințate cu dinți înclinați
astfel încât evidențiem trei module:

1. mx – axial , modulul standardizat STAS 822 - 82

2. mt – frontal

3. mn – normal

mx1 = mt2 , mn1 = mn2

22
Precizare:
1. Pentru a obține o distanță axială dorită
(standardizată) aw , deplasările de profil se aplică
doar roții melcate. Aceasta îşi modifică diametrul
de cap şi picior.

2. Melcul nu se deplasează păstrându-şi aceleaşi

dimensiuni ca într-un angrenaj nedeplasat

23
 Pentru angrenajul deplasat cu x∙mx
Melc
Cilindrul de referință Cilindrul de divizare
(rostogolire)
d0

A B

d1=
2χ

Roată melcată = dw2

Plan frontal median
al rotii melcate
24
d 0  mx  q
Geometria melcului
d w1  d1  mx   q  2 x 
d a1  mx   q  2ha*   mx   q  2  ha*  1; c*  0, 2 ptr melcii strunjiti
c*  0, 3 ptr melcii frezati
d f 1  mx   q  2ha*  2c*   mx   q  2.5 

Geometria roții melcate

d 2  d w 2  mx  z 2
d a 2  mx   z2  2ha*  2 x   mx   z2  2  2 x 
d f 2  mx   z2  2ha*  2c*  2 x   mx   z2  2.5  2 x 
6  mx
de 2  da 2 
z1  2
25
Forțele în angrenajul melcat.
Indicații pentru determinarea direcției (sensul) forțelor:

Componenta tangențială
Melcul este elementul motor. El se rotește în direcția
acelor de ceasornic (vedere din A). Sensul
componentei tangențiale este în sens opus direcției
de rotație a melcului.

Componenta radială este o forță de separație, care

întotdeauna este îndreptată spre centrul roții.
Direcția componentei axiale:
Daca melcul este cu spira înclinată pe dreapta:

Aplicăm regula degetului mare de la mâna

dreaptă.

Și anume ținem degetele îndreptate în direcția de

rotație a melcului și atunci degetul mare va indica
direcția componentei axiale care acționează asupra
melcului.

Tratăm melcul ca pe un șurub și roata melcată ca pe

o piuliță.
Forțele care acționează pe melc și roata melcată.

Fa1
Fa2

Fa2 Fa1

A
A
Forțele care acționează pe melc și roata melcată.

Fa1
Fa2

Fa1 Fa2

A A
 B-B N’2
Fn2 Plan median
βb
βb N2
F02 n2
Fa2 b
C
d2
b
db2

O2

B
αwx
N2
Fr2 F02 αwx
Ft1 C Fa2
T1 , n1 Fa1 C Ft2
Fr1
O1
B

γw dw1

30
a) în angrenajul melcat, deplasarea relativă dintre
melc și roată este deplasare de alunecare pură
astfel încât frecarea este importantă în
stabilirea performanțelor angrenajului melcat.

b) introducând coeficientul de frecare “μ” forța de

frecare (acționează ca o componentă
tangențială pe suprafața dintelui) “µFn1“ are o
contribuție semnificativă.
1. În cazul melcului ca și element conducător va acţiona cu forţa
nominală Fn2 asupra roţii melcate iar aceasta va reacționa cu o
forță egală Fn1 asupra melcului. Forța Fn1, normală la suprafața
dintelui pe cercul de divizare se descompune în două
componente F’1 și Fr1.

2. Se aduce forța F’1 în proiecția orizontală a melcului cu unghiul

w.

3. Se compune F’1 cu forța de frecare de alunecare μ·Fn1 și se

obține rezultanta F1” cu unghiul de înclinare ’.

4. Prin descompunerea lui F1” se obțin forțele Ft1 și Fa1.

33
 d2 2  T2
T2  Ft 2   Ft 2   Fa1
2 d2

Fr 2  Ft 2  tan wx  Fr1

F02 Ft 2 2  T2
Fn 2     Fn1
cos b cos  wx  cos b d 2  cos  wx  cos b

Forța tangențială a Ft1  Fa1  tan   w   

melcului (șurub)
 Fa 2  Ft 2

Fa 2  Ft 2  tan   w     Ft1
34
unde:
T2  T1  u12  

Fr1  F1'  tg  wn  F1''  cos '  tg  wn 

Fa1 cos '  tg  wn
  cos   tg  wn  Ft 2 
'


cos    w
'
 
cos '   w 

Unghi de frecare redus:

 '  
   arctg 
 cos  wn 
35
Randamentul angrenajului melcat (depinde de μ)
Randamentul η este raportul dintre lucrul mecanic util
și cel consumat.
Fa1
Ft 2  v 2 v2 tg
 ;  tg;  
Ft1  v1 v1 tg(   ' )
Ft1  Fa1  tg(  ' )

Randamentul depinde de asamblare, încărcare, ungere

și viteza de rotație:
Pentru melcul cu un început η = 40 ~ 50%; pentru două
începuturi η = 50 ~ 60%
Calculul de rezistență al angrenajelor
melcate:

SOLICITAREA DE CONTACT
SOLICITARE TERMICĂ
SOLICITAREA DE ÎNCOVOIERE
 Calculul la presiune de contact se bazează pe adaptarea
formulei lui Hertz.
Fn 1 1
Presiunea de H   
contact: Lk n  1  12 1  22 
   
 1 E E2 

Forța normală
efectivă: 2  T2  CH
(prin anologie cu Fn  Fn 2 _ ef 
angrenajul cu dinți
înclinați):
d 2 cos  wx cos b

Lungimea AB   d1 2     
L 
de contact: k cos          d   
2 180 cos b 180 cos b
1
b

ia în considerare efectul
  1.82   0.75 impreciziilor de execuţie asupra
lungimii totale a liniilor de
χ – unghiul de înfășurare
contact dintre dinţi
 Raza de curbură redusă

1 1 1 1 1 cos b 2cos b
     
n n1 n 2 n 2 CN 2 CN 2 d 2 sin  wx


Precizare: relația este valabilă numai pentru melcii de tip:

ZN1, ZN2 când:
ρn1 →∞.
Pentru alte tipuri de melci această relație trebuie corectată.
Acesta este motivul pentru care se introduce factorul de
corecție factor Zc
39
 2  T2  CH 180  cos b 2 cos b 1
H     
d 2 cos  wx cos b     d1      d 2 sin  wx  1  1  
2 2
 1
 2

 E1 E2 

1 2 cos b 180 2  T2  CH
   
 1  1 1   2  sin  wx cos  wx        
2 2
d1  d 22
  
 E1 E2 

ZH Zε
ZE

40
 1 Factorul de elasticitate al
ZE 
 1  12 1   22  materialelor roțiilor
   
 1 E E 2 

2 cos b Factorul zonei de contact

ZH 
sin  wx cos  wx

180 Factorul gradului de acoperire

Z 
      

Z c  0.6  0.01 x  0.005  z1  Factorul de variație a razei

de curbură
 0.0014  z2  0.008  q
41
 2  T2  CH
 H  Z E  Z H  Z  Z c   
d1  d 2
2 HP

Atenție la prezența factorului Zc!

42
 Dimensionarea angrenajului melcat pe baza
solicitării de contact

d w1  d 2 mx   q  2 x   mx  z2 mx   q  z2  2 x 
aw   
2 2 2

2 aw
mx 
q  z2  2 x

8 a  q  z
3 2
d1  d  mx q  m z  m  q  z 
2 2 2 3 2 w 2

 q  z2  2 x 
2 x 2 x 2 3

43
 2  T2  CH   q  z2  2 x 
3

 HP  Z E  Z H  Z  Z c 
8  aw3  q  z22

T2  CH   q  z2  2 x 
3

 2
 Z  Z  Z  Z 
2 2 2 2

4  aw  q  z 2
HP E H c 3 2

T2  CH   q  z2  2 x 
3

a  Z  Z  Z  Z 
3 2 2 2 2

4  q  z2   HP
w E H c
2 2

44
 T2  CH
aw _ nec   q  z2  2 x   3 Z  Z  Z   Z 
2 2 2 2

4  q  z2   HP
E H c 2 2

45
Solicitarea termică
În cazul angrenajului melcat, căldura generată datorită
frecării de alunecare dintre flancuri trebuie să fie
disipată pentru a evita supraîncălzirea motorului și a
lubrifiantului.

Cantitatea de căldură generată Qf este:

Qf  P  (1  ) 103
Unde:
Qf – căldură pierdută prin frecare în KW
P – puterea transmisă în KW
η – randamentul angrenajului melcat
Capacitatea de disipare a căldurii depinde de următorii
factori:
1. Aria carcasei (A)

2. Diferența de temperatură dintre suprafața carcasei

și mediul înconjurător (t2 – t1)

3. Conductivitatea termică a materialului (λ)

Matematic, capacitatea de disipare a căldurii este:

Qe  A  (t 2  t1 )  
Valoarea medie pentru λ este 378 W/m2∙oC
 Echilibrul termic al angrenajului melcat :

Q f  Qe |: timp
Căldura disipată prin
căldura generată prin
carcasă în același timp
frecare

Pf  Pe
48
Precizări:
1. Diferența maximă de temperatură (t2 – t1) nu
trebuie să depășească 27 – 38oC .

2. Temperatura maximă a lubrifiantului (ta) nu

trebuie să depășească 60 - 80oC .

3. Trebuie verificată relația:

P  1   10
3
t 2  t1   ta
A
49
 Dimesionarea angrenajului melcat pe baza
solicitării termice

dacă t2 = ta

P  1   10
3
P  1   10 3
t a  t1  A nec 
A   ( t a  t1 )
Pe de altă parte: (●)

A  2a1b  2a1c  bc
50
 10…15

10…15 10…15

de2
O2

a1 10…15 10…15
aw

Pw

da1 da1 O1

>30

b c

51
 d e 2 d a1
a1  aw    0.04
2 2
6  mx 6  mx
de 2  da 2   mx   z2  2ha  2 x  
*

z1  2 z1  2
unde:
 6 
 mx   z2  2ha  2 x 
*

 z1  2 

d a1  mx   q  2h *
a 
2 aw
Știm că: mx 
q  z2  2 x 52
 a1  f1  aw 
b  f 2  aw 
c  f 3  aw 

A  C1  a  C2  a w  C3
2
w
(♦)

53
 Utilizând ecuația (●) și ecuația(♦) rezultă:

Pw  1   10 3

C1  a
2
 C2  aw _ nec  C3 
  1      ta  t0 
w _ nec

aw_nec_termic
54
 Solicitarea de încovoiere

Calculul tensiunii maxime de încovoiere este

efectuat pe dintele roții melcate.

Se folosește aceeași relație ca și în cazul

angrenajelor cilindrice cu dinți înclinați.

55
Planul median

Roata melcată
virtuală este
roată cilindrică
cu dinți
înclinați

56
 Tensiunea de încovoiere:

Ft2
Ft 2  CF 2  T2  CF
F   YF   YF  b
b  mn       
d 2  d1   mn
180
2  T2  CF 2 T  C 180 1
  YF  3 2 F  YF  
       mx  q  z 2         cos  w
mx z2  mx q   mx cos  w
180
Yε Yγ
d2 d1 mn

57
 YF - factorul de formă al dintelui la încovoiere (pe baza lui zn);
Yε - factorul gradului de acoperire;
Yγ – factorul înclinării dintelui.

2  T2  CF
F  3  YF  Y  Y   FP
mx  q  z2

Precizare: Factorul YS lipsește deoarece materialul roții melcate este

mult mai moale decât cel al melcului și, prin urmare, efectul de
concentrare a tensiunii la baza dintelui este neglijabil.

Precizare finală: In expresiile lui CH și CF în locului lui KHα și KFα,

se folosește un coeficient nou: KT (factor termic )
58
De reținut:

1. Generarea angrenajului melcat este identică cu

cel al angrenajul cu dinți înclinați

2. Melcul are un număr mic de dinți, numit număr

de începuturi (similar cu cel al șurubului)

3. Modulul standardizat este cel axial: mx - STAS 822

4. q – coeficientul diametral al melcului - STAS 6845

59
5. Alunecarea mare dintre flancurile dinților roților
duce la prezența forței de frecare µFn.

6. Calculul angrenajului melcat este mai complex și

necesită suplimentar verificarea la încălzire.

7. Calculul angrenajului melcat se face în

următoarele etape:
- se alege q (P2) – pe baza recomandărilor
- se alege z1 (u) - pe baza recomandărilor

60
8. Pe baza presiunii de contact și calcului termic rezultă:

a = max (aH sau aT)

9. Din condițiile geometrice rezultă:

mx = 2a/(z1+z2) STAS

10. Dacă “a” trebuie standardizată se vor aplica deplasări

de profil ”x” roții melcate :

x = (a-a0)/mx cu condiția că [-1 ≤ x ≤ 1]

11. Cunoscând mx, x, z1,2 precum și pe q se vor determina

toate celelalte elemente geometrice ale angrenajului.

61