MINISTERUL EDUCATIEL INSPECTORATUL $COLAR AL Ciitre « INSPECTORIL SCOLARI MANAGEMENT INSTITUTIONAL, BUCURESTI, SECTOARELE 1-6 ¢ INSPECTORII SCOLARI MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE, BUCURESTI, SECTOARELE 1-6 ¢ DIRECTORIT UNITATILOR DE iNVATAMANT Nivel LICEAL, BUCURESTI, SECTOARELE 1-6 Ref. Aplicarea OME Nr. 5344/2023 privind aprobarea programei scolare pentru disciplina de studiu obligatorie Istoria evreilor. Holocaustul, clasa a XI-a/a XII-a, invaitmédnt liceal si profesional ‘Vai informm c& la data de 9 august 2023, a fost publicat in “Monitorul Oficial”, Anul 191 (XXXV) Nr. 734, pp. 10-16, Ordinul Ministrului Educafiei nr, 5344 Privind aprobarea programei scolare pentru disciplina de studiu obligatorie Istoria evreilor. Holocaustul, clasa a XI-a/a XII-a, invatimant liceal si profesional. in conformitate cu articolul 2, se prevede ca programa scolar& sA aplica incepnd cu anul scolar 2023-2024. Directorii unitatilor de invat&mant nivel liceal sunt rugati si se conformeze si s& aplice actul legistativ mentionat mai sus. Inspector Scola Istgjie, Pet i Sa / fo Str. Icoanei nr. 19, Sector 2, 020451, Bucuresti Tel: “40 (0}21 21075 34 #40 (0)21 210 75.35 Fax: +40 (0)21 21048 51 www.ismb.edu.ro10 MINISTERUL EDUCATIE! MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 734/9.ViI.2023, ORDIN privind aprobarea programei scolare pentru disciplina de studiu obligatorie !storia evreilor. Holocaustul, clasa a X-ala XIl-a, invatamant liceal $i profesional In conformitate cu prevederile art. 181 si ale art. 65 alin. si completarile ulterioare, (3) si (4) din Legea educafiei nationale nr. 1/2011, cu modific&rile ‘avand in vedere prevederile art. lt. a) din Hotérérea Guvernului nr. 277/2020 privind organizarea $i functionarea Centrulul National de Politci si Evaluare in Educatie, in baza Ordinului ministrutui educatiei nationale nr, 3.593/2014 Pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea $i aprobarea curriculumului scolar — planuri-cadru de invatamént si programe scolare, ‘n baza Ordinului ministrului educatiei nr. 3.239/2021 Pentru proiectarea, actualizarea $i evaluarea Curriculumului nat avand in vedere Referatul de aprobare nr, 2.738 tn temelul art. 13 cu modificdrile si completarile uterioare, ministrul educatiei emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aprob& programa gcolara pentru disciplina ‘storia evreilor. Holocaustul, clasa a X\-ala Xll-a, invatimant liceal si profesional, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. — Programa scolara prevazuté la art. 1 se aplicé Incepand cu anul scolar 2023—2024, privind aprobarea documentului de politici educationale Repere tional. Cadrul de referint& al Curriculumului national, 3.08.2023, in. (3) din Hotarérea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Art, 3. —Directia generala invajamant preuniversitar, Centrul National de Politici gi Evaluare in Educatie, inspectoratele 3colare si unitatile de invatamént duc la indeplinire prevederite rezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea | Ministrul educatie, Ui Bucuresti, 9 august 2023. Nr. 5.344. Deca ANEXA PROGRAMA $COLARA Pentru disciplina Istoria evreifor. Holocaustul, clasa Xl-ala Xil-a, invat&mént liceal i profesional Nota de prezentare Disciplina scolara (storia evreilor. Holocaustul este parte component a trunchiului comun din curriculumul liceal si profesional, ca urmare a aplicarii Legi nr. 276/2021 privind unele masuri pentru studierea istorieievreilor ia Holocaustului. Nova discipling scolara are un rol important in formarea tinerilor ca Cetateni europeni responsabil, oferind un cadru educational prin care elevii sa cunoascé si sé inteleaga ceea ce s-a intamplat in trecut. Programa a fost elaborata pentru 1 ord/saptamana, pe durata unui an scolar, fiind aplicata la: —clasa XI, cursuri de zi, invatamént liceal i profesional 1 invajamant liceal sera, filierS tehnologica; — clasa a XIl-a, Invatamént profesional special, invatimant ‘special ciclul superior al liceului, fliera tehnologica si invatamant liceal seral,filieré teoretica. Contributia acestei noi discipline la profilul absolventului de liceu este deat face: —autonom in cunoastere, creativ si deschis spre invatarea petot parcursul vii, pentru afi capabil sé facd fata provocarilor societaiji globale in continué schimbare, economiei cunoasteril $i dezvoltarii durabile; — Increzator in proprile forte, capabil si comunice gi s& coopereze cu ceilalti, dovedind respect si empatie pentru atteritate; — responsabil, asumandu-si constient valori nationale gi globale; — nformat, activ si proactiv, contribuind in mod efcient la asimilarea $i consolidarea sistemului de valori promovat de societate. Aceasta programa scolar este realizata avand in vedere cadrul legislativ national in vigoare, precum si cel european, fundamentate prin documente importante cu rol de suport teoretic: Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modifcarile gi ‘completarile ulterioare, Strategia nationala pentru prevenirea si combaterea antisemitismulul, xenofobiel, radicalizarii i discursului instigator la ura, aferenta perioadel 2021-2023 (13 mai 2021), a Guvernului Romaniei, document care isi ropune modernizarea proiectelor si a programelor din domeniulMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 734/9, VII.2023 1" educational si cultural, pentru cresterea rezilientei societatii in fafa antisemitismul iz sa discursulul instigator la ura si completarea portofoliului educational $i cultural cu nol instrumente'?, Strategia Comisiei Europene privind combaterea antisemitismului si promovarea vietii evreiesti (6 octombrie 2021, Strasbourg), Declaratia Forumului International de la Stockholm privind Holocaustul (ianuarie 2000), Recomandarea Consilului din 22 mai 2018 privind promovarea valorilor comune, a educatiei favorabile incluziunii si a dimensiunii europene a predarii (2018/C 195/01, Declaratia Consilului Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului si elaborarea unei abordari comune in materie de securitate Pentru a proteja mai bine institutile si comunitatle evreiogti in Europa (15213/18), Rezolutia_Pariamentului European referitoare la combaterea antisemitismului (2017/2692(RSP)), Recomandarile IHRA privind predarea si invatarea cu privire la Holocaust (2015), Rezolutia 34C/61 (2007) a Conferintei Generale privind Comemorarea Holocaustulu Introducerea disciplinei scolare Istoria evreilor. Holocaustul in Planul-cadru de invafémant are drept scop dobandirea de competente si perspective noi despre istoria, cultura si traditile evreilor din Romania. Cultivarea memoriei si invajarea tolerantei ca exercitiu de sinceritate sunt forme de asumare a propriei identitayl, iar educatia si infelegerea sunt cele mai bune ‘modalitéti pentru a sustine democratia si libertatea, pentru a ‘contracara intoleranta gi extremismul. Punctul culminant al violentei si al retoricii antisemite -a reprezentat Holocaustul, una dintre tragedile istoriel secolului al XX-4ea, c&nd au fost exterminati circa 6 milioane de evrei, majoritatea din Europa. In prezent, negationismul si revizionismul pun ta indoialé realitatea acestor evenimente {tagice, resping gi defaimeazé memoria victimelor Holocaustului, produc tm continuare efecte nocive asupra cetatenilor, descoperindu-si noi adept dispusi sa le promoveze. De aceea, pentru infelegerea corecta a acestei noi discipline scolare este ecesar ca programa propusa s& raspunda lao serie de Intrebari esontiale precum: — de co sa predam obiectul de studiu Istoria evreilor. Holocaustul? — ce s& predim in cadrul Holocaustur? = ce impact are studierea Holocaustului pentru educatia tinerilor? — cum sa predam problematica Holocaustului? —cu ce resurse predim aceasté noua disciplina? Aceasté programa contribuie la stimularea gandiilcrtice si ‘neurajeaza stabilirea unor conexiuni cu alte eveniments tragica, ‘cum ar fi genocidul Impotriva comunitatilor roma gi sinti, svargite tot de nazisti gi colaboratorii lor. Programa fi propune sa evidentieze consecintele actiunilor istorice bazate pe prejudecati, stereotipii, manifestari ale xenofobiei gi ale rasismului, care persist in perioada Contemporana, subliniind si faptul c& genocidul este un proces care, desi a fost identificat si contestat, in egal masura, nu a Condus, in mod evident, la oprirea acestuia. Astfel, ca urmare a evenimentelor din fosta lugosiavie si Rwanda, comunitatea international a reactionat prin elaborarea’ unei_norme cunoscute sub denumirea Responsabiltatea de a proteja? isciplinei Istoria evreilor. * hitpss99.90ur/wp-contentuploads/2021/05/ANEXA1-4,pa hitpsjlwwn.globair2p.orgwhatie-2p/ (R2P), care a fost adoptaté in unanimitate de statele membre ale O.N.U. in consecinfa, educatia in spiritul valorilor umaniste gi democratice, al toleranfei gal infelegerilintre oameni joacé un ‘ol decisiv in consolidarea democrat sia statului de drept, iar educatia despre Holocaust, component a programei /storia evreilor, Holocaustul, este Un instrument fundamental pentru Infelegerea riscurilor pe care le genereazé esecul democratiei. Disciplina gcolara Istoria evreilor. Holocaustul respect structura standard a programelor scolare in vigoare, conform Ordinuiui ministrului educate si cercetari nr. §.765/2020 privind aprobarea documentului de poltici educationale Repere pentru prolectarea, actualizarea si evaluarea Curriculumului national. Cadrul de referinta al Curriculumului National si cuprinde: nota de prezentare, competente generale, competente specifice si exemple de activititi de Invajare, continutur (care includ studi de caz) si sugestii metodologice. Astfel, competentele generale, cele specifice, activtatle de ‘nvatare si confinuturile, alaturi de sugestile metodologice, au ca scop efectuarea de operari in contexte diversificate, care presupun atat elemente cunoscute, cat si altele inedite, atat concrete, cat gi cu diferite niveluri de abstractizare. In acest stadiu, functional, o mare parte a componentelor competentelor- cheie devin operationale si contribuie la consolidarea structurilor conceptuale si procedurale ale acestel discipline de studiu, prin stabilirea de interdependenfe® cu alte discipline, respectiv contexte de viafa, dupa finalizarea Invatam&ntului obligatoriu Programa are un caracter interdisciplinar si transdisciplinar, flind realizata cu scopul de a favoriza creativitatea didactica si, tn acelasi timp, pentru adaptarea strategilor didactice la Particularitajile elevilor. Prin urmare, acest document curricular resupune abordsri diverse care trebuie s8 se conoretizeze in forme specifice de invafare pentru flecare elev sau colectiv de elevi. Aceasta presupune c&, in functie de elevii carora li se adreseaza, programa este aplicata prin demersuri personalizate pentru infelegerea logicii ei interne atat in activitatea de Proiectare a activitati didactice de cétre profesori, cat si in procesul de elaborare a manualelor. Tn acest sens, programa nu trebuie privita ca un document imuabil. Proiectului educational céruia Il rspunde transforma programa intr-un instrument de lucru ce contribuie la promovarea valorilor si dezvoltarea abiltatilor secolului al XX\-lea (tolerant, multiculturalitate, spirit critic, lucru in echipa, abilitati de comunicare etc). Asadar, noul curriculum propune elevilor nu doar cunoasterea istoriei evreilor si a momentelor tragice petrecute la juméitatea secolului trecut, dar $i dezvoltarea unor valori gi atitudini specifice cetateniei democratice care trebuie formate gi consolidate pe parcursul derularii demersurilor didactice pe parcursul anului scolar. Competente generale 1, Utllizarea critica si reflexiva a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri si alegeri, in acord cu valorile ‘societiti democratice 2. Asumarea propriei Identitaji culturale si determinarea modaltéjlor prin care interculturalitatea contribuie la Promovarea acceptaii celulalt gia respectarii drepturilor omulul 3. Implicarea responsabila si creativa in diverse contexte de Viala prin respectarea conventillor de comunicare ® Conform Ordinului ministuiul educate rr. 3239/2021 privind aprobarea documentulul de poltcl educaionale Repere pent proiectaroa, actualzarea {¥ evalvarea Curiculumulu nayional. Cacrul de refering al Curiculumulu nafonel12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 734/9.VII2023 Competente specifice gi exemple de activitafi de invatare 1. Utilizarea critica $i reflexiva a surselor istorice pentru argumentarea unor demersurl /societatii democratice 11 Sistomatizarea Informatilor din diferite tipuri de surse in vedoroa stabilil credibiMtaji a vallgifit opiniior |= stabilirea tipului de informatie subiectiva/obiectiva oferité de surse istorice si mass-media = oxerciti de clasificare a informatilor din diverse surse, tn functie de un criteriu dat: antisemitism, discriminate, violent, stereotipuri culturale [— realizarea unor investigatil avand ca tematic varietatea surselor utlizate pentru combaterea antisemitismul {forme de discriminare folosind muzica, arta, literatura, filmul, refele de socializare, presa, interviuri, memori etc. 1.2. Analiza comparativa a evenimentelor/proceselorifenomenelor care au generat Holocaustul j= exerciti de comparare a fapteloristorice din perspectiva temporala si spatial in contexte diferite de comunicare |= realizarea de organizatoare grafice care sa evidentieze asemandiile si deosebirie referitoare la evolutia si caractersticile antisemitismului | exerci de recunoastere a perspectivelor multiple referitoare la antisemitism, genocid, Holocaust, minoritai lumanitati 1.3. Exprimarea opinillor referitoare la impactul evenimentelor/procesolorfenomenelor Istorice asupra Solel, prin prema /multiperspectivitati sia diversitatt culturale = redactarea si sustinerea unui discurs referitor la combaterea antiseritismului in baza informatilor oferite de surse diferite |— identificarea argumentelor din diferite surse pentru formularea unor judecai proprii privind evolufia antisemitismulu i pre cauzele si consecintele negarii unor date, acfiuni, fapte despre antisemitism, Holocaust si ~alegeri, in acord cu valorile a diverselor i crime impotriva 2. Asumarea propriei identitafi culturale gi determinarea modalifafilor prin care Interculturallatea contribul Promovarea acceptarii celullalt $i a respectarii drepturilor omulul 2.1. Aprecierea valentelor dialogulul intercultural in exprimarea trésSturllor propriel dential culturale ofealizarea de investigati privind povesti de viata ale evrellor din comunitatea localé/nationalalintemationala, tnaintea Holocaustului, in timpul acestuia si dupa Holocaust - realizarea de proiecte de grup refertoare la dialogul intercultural dintre cultura iudaica, romana si culturle apartingnd altor ‘minoriti existente pe teritoriul Romani — exercitii de identiicare a contributilor membrilor comunitatilor evreiesti la dezvoltarea economic 2.2, Manifestarea unui comportament deschis fata de diversitatea culturala — realizarea de activtati dedicate sarbatorilor nationale gi religioase, traditilor si obiceiurlor evrellor ,,fedactarea unor articole sau scurte prezentati destinate postarii pe retelele sociale, avand ca tem comunicarea intercultural mainte de Holocaust si dupa acesta, utiizénd termeni specifici domeniului: identitate culturala, diversitate culturala, pattimoniu Culturalimostenire culturala, societate interculturala, societate multiculturala |— Intocmirea unui cod de conduit’ interculturala la nivelul comunitati cultural 2.3. Demonstrarea unui compartament care valorizeaza Intoreulturalltatea ca Wasdturd a comunfjil locale j-_inteemirea unui portofoliu despre meseritraditionale ale evrellor, elemente de viala cotidiand, jocuri specifice copilarel, dansuri traditionale = Organizarea unor expoziti de fotografi ilustrand monumente istorice, traditi si obiceiuri ale evreilor raportate la comunitatea Tn care tréiesc [— realizarea unor proiecte de punere in valoare a locurilor memoriei comunitailor evreiesti 2.4. Analiza critica a consecinjelor stereotipurilor, prejudecifilor,rasismulul,antieemitiemulul gla altor forme de diacriminare > 2xercil de identificare in surse a cauzelor care au generat stereotipur, prejudecati, antisemitismul si alte forme de discriminare la evreilor [= organizarea unor dezbateri avand ca tema impactul prejudecaiilor si al stereotipurilor asupra calitii viefii oamenilor Jocuri de rol: interpretarea rolului unor membri dintr-o comunitate multiculturala in vederea recunoasteri $1 promovaril intercutturalitai 3. Implicarea responsabila gi creativa in diverse contexte de viafa prin respectarea convenfillor de comunleare 3.1. Asumarea de roluri ce implica empatie gl respectarea demnitifil umar ;-_{dentificarea unor probleme din comunitate care pot genera conflcte sau situafi de excludere/marginalizare a unor grupuri sau indivizi tierea unor proiecte valorificand experientele istorice din Holocaust pentru Incurajarea coeziunii sociale si a nonviolentei /— realizarea de activitali in comunitate pentru a marca evenimente legate de istoria evreilor si Holocaust, implicand melode onformale (de exemplu: sociodrama, biblioteca vie etc.) 3.2, Raportarea critica la experienfele trecutulul pentru promovarea unui comportament democratic |— initierea si organizarea unui grup de discuti, blog, pagina web ‘88 promoveze exemple de bund practicd in combaterea antisemitismului si a diverselor forme de discriminare = fealizarea unui e-book si audiobook cu continuturi precum ,Povestea unei personalla, .Dreptl Intre popoare", supravietuitori ‘ai Holocaustului, oameni de cultura evrei etc. [= Intocmirea unei baze de date referitoare la organizatille gi instituile din trecut gi din prezent care s-au implicat activ in Jcombaterea antisemitismului sia oricarei forme de discriminare sau genocidMONr ITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 734/9.VIII.2023 8 Domeni de confnat Connon 1. Identitate evreiasca gi educatia despre Holocaust fn secolul al XXHea + Evreii — irésaturi definitori: originea, cultura, religia * Educatia despre Holocaust si provocérile contemporane (antisemitism, xenofobie, genocid ‘si ameninjatile la adresa normelor si a valorilor democratice) 2. Evreii th istoria universal Evreil in Antichitate si in Evul Mediu (statutul juridic al evrellor gi aparija antievreiest in mentalul colectiv) + Evreii in epoca modema (statutul juridic si economic, aspecte culturale) lor 3, Evreii in spafiul romanesc in secolele XIV—XX + Situatia comunitatlor evreiesti pana la 1866: aspecte demografice, comunitare gi culturale + Evreil in spatiul romanesc in perioada 1878—1919: de la marginalizare la emancipare * Contrioutia comunitatilor evreiesti la dezvoltarea economicd, socialé, cultural i sinfic& ' Romaniei, Structuri asociative reprezentative. Personaliati marcante in domeniul cultural, politic i academic * Studiu de caz: Antisemitism in politica si cultura romaneascé din a doua jumatate a ‘secolului al XIX-lea pana la Primul Razboi Mondial + Studiu de caz: Evreii in armata romana (1877—1878, 1913, 1916—1918) + Comunitatile evreiesti din Roménia in perioada interbelica: Uniunea Evreilor Romani, Federafia Uniunilor de Comunitati Evreiesti din Romania * Violenta i retorica antisemitaé in Romania interbetica: Liga Apararli National Crestine (LANC), Migcarea legionard si Partidul National Crestin 4, Holocaustul in Europa + Discurs antievreiesc gi legisiajie antisemita in Germania nazisi& }- Exterminarea evreilor tn timpul celui de-Al Dollea Razboi Mondial: lagare, ghetouri, Holocaustul prin gloante, deportari, exterminari in mas 5. Holocaustul in Romania pe teritorile aflate sub administratic romaneasca si in nordul Transitvaniei Preliminarile Holocaustului_din Romania (1938-1940), Primele legi antisemite gi ogromurile de la Dorohoi si Galati + Statul national legionar si masurile antievreiesti (1940—1941) + Studiu de caz: Pogromul de la Bucuresti + Regimul lon Antonescu si evreii (1941 —1944) + Studiu de caz: Pogromul de la asi. Trenurile mori + Distrugerea comunitatilor evreiesti din Basarabia si Bucovina * Holocaustul in Transnistria aflata sub administratia romaneasca. Deportarea evreilor $i a romilor (reprimare gi exterminare) + Studiu de caz: Evreii din Odessa + Evreli din Vechiul Regat si din sudul Tra de deportare in Polonia + Rezistenta evreiasca gi eforturile de repatriere a deportatiior din Transnistria + Studiu de caz: Wilhelm Filderman + Studiu de caz: Marturi ale supravietultorlor evrei si romi din Transnistria * Evreil din nordul Transilvaniei sub autoritatea statului ungar (18401944); expulzari, detasamentele de munca din Ungaria si Ucraina, ghetoizare si deportare la Auschwitz sii alte lagare de exterminare + Studiu de caz: Elie Wiese! * Solidaritate si actiuni de salvare in timpul Holocaustului: Drepti intre popoare + Studiu de caz: Traian Popovici * Judecarea si pedepsirea responsabillor pentru Holocaustul din Romania: Tribunalele Poporului din Bucuresti $i din Cluj. Procesul lotului Antonescu si alte procese de condamnare a criminalilor de razboi + Studiu de caz: generall judecati pentru crime de razboi — Vasil, lon Topor insilvaniel: regimul de munca obligatorie si planurile Nicolae Macici, Constantin (Piki) 6. Evreii in Romania postbelics ‘simemoria Holocaustulul in secolul al XXI-lea + Comunitatea evreiasca in perioada regimului comunist } Reprezentarea Holocaustului in art, literatura si mass-media + Distorsionarea, negarea si minimalizarea Holocaustulul 7 Raspunsulfarilor membre O.N.U: Responsabilitatea de a proteja (R2P) Sugestii metodologi sentimente exprimate prin optica gandiricrtice, deoarece astazi Disciplinele gcolare din invatamantul liceal, in functie de ‘ogica didactica, faciliteaza pregatirea gi modelarea profilului absolventului, in raport cu cerintele actuale si de perspectiva ale lunel societati democratice si ale integrarii pe piata muncil, Tn acest sens, potenfalul educativ gi formativ al discipline’ $colare Isforia evreilor. Holocaustul contribuie la formarea competentelor si a abilittilor de comunicare, de analizé a Surselor de informare, transpuse in concepte, atitudini si orice domeniu ocupational necesita cunoasterea tehnicilor de comunicare, de cercetare, de informare, de negociere si de acceptare a diversitafi gia diferentelor dintr-un grup etnic, social $i politic. Utiizarea multiperspectivitati are in vedere optiunile individuale si colective cu privire la valori si atitudini democratice, ‘fu trimite fa relativizarea Holocaustului, ci la analiza esecului uunei societati de a asigura diversitatea etnica si cultural’ caracteristice democratic.4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 734/9.VIlI,2023 Modul in care este conceputa programa Istoria evreilor. Holocaustul réspunde unei duble exigente: pe de-o parte, de a fi un punct de plecare comun pentru tofi profesori gi, pe de alta Parte, de a le oferi sprijin in iterpretarea si adecvarea acestela 'a conditile specifice in care isi desfagoard activitatea. Astfel se recomanda: — crearea unui mediu de invatare pozity, interactiv, cu 0 abordare centrata pe elev; — analiza critica, din perspectiva valorilor democratice, a surseloristorice scrise, vizuale i de istorie oral; — definirea termenilor antisemitism, Holocaust, genocid pe baza documentelor internationale unanim acceptate. — individualizarea istorii, prin transformarea statisticlor in povesti personale; — abordarea din perspectiva mutticuturalitati — incurajarea_studiului istoriei regionale, nationale si universale; — abordarea interdisciplinara; — incurajarea elevilor de a lua parte la traditile nationale gi locale si de a reflecta pe marginea acestora; — contextualizarea, pe cat posibil, a continuturilor in raport ‘cu comunitatea tn care traiesc elevii — descurajarea legitimariidistorsionarii faptelor istorice gi a negarii Holocaustulu, |. Formarea, dezvoltarea $1 evaluarea competentelor — se realizeaza folosind strategii didactice modeme g1 traditionale, centrate pe elev, care includ activitéti de invatare asociate competentelor specifice; — se pot utiliza, de exemplu, descoperirea, exercifiul, demonstratia, expunerea etc.; — se pot folosi strategille centrate pe elev care utiizeazs metode didactice interactive precum mozaicul, dezbaterea, problematizarea, cubul, turul galeriei, palarile ganditoare, diagrama Venn si metoda cauzé-efect, metode care se proteazé Pentru activitatile 1m clas, dar se pot folosi si aplicatile Platformelor de e-leaming; — strategille mentionate pot fi corelate gi cu alte activi de Invaiare, ca de exemplu: izionarea filmelor didactice folosind fise cu aspecte ce ‘trebuie urmarite de elevi si exprimarea opinillor acestora referitoare la evenimentele prezentate; * exerci de cite a unor frize cronologice, grafice, tablouri sinoptice; proces istoric; + alcdituirea de biografi si portrete al + aledtuirea unui glosar de termeni + exercitl de citire a harfiloristorice, — pot fi integrate in demersul didactic gi site-urlle Insttutului "National peniru Studierea Holocaustului in Romania ,Elie Wiesel’, ale Institutului de la Yad Vashem din Israel, ale Muzeului Holocaustului din Washington, care au sectiuni dedicate activitatitor didactice, numeroase surse, marturi si exemple de activitéti de invajare, 10 suporturi didactice cu privire la abordarea problematicii antisemitismul prin educate, elaborate de ODIHR-OSCE. Spre exemplu, continutul Preliminarille Holocaustului din Romania (1938—1940). Primele legi antisemite si pogromurile de la Dorohoi si Galati este un bun prilej pentru formarea interculturalitatii sia si al memoriei locale, de ierarhizare @ cauzelor unui eveniment sau personalitiloristorice; toric; competentei specifice 1.2. Analizé comparativa a evenimentelor/proceselorifenomenelor care au dus la Holocaust, derivata din Competenta general 1, Utilizarea critica $i reflexiva a continuturilor diverselor surse istorice pentru argumentarea unor demersuri si alegeri respectand valorile Societai democratice. Acesteia Ti este asociatd activitatea de invatare: exercitii de recunoastere a perspectivelor multiple referitoare la antisemitism, genocid, Holocaust, minora, crime ‘Impotriva umanitati. Se poate exersa cu elevii abordarea critica, Si reflexiva a surselor istorice care atest intensificarea antisemitismului din aceasta perioada. Analiza discursurilor, a textelor literare, a masurilor legislative sau a materialelor de presa permite identificarea din surse multiple a prejudecaitilor, a erorilor de logica, a generalizéiilor si a discriminarii pe criteri etnice, care au stat la baza excluderii evreilor din cadrul societatii romanestl. O astfel de activitate de invatare favorizeazé formularea unor judecati propri si exprimarea ur opinii personal in cadrul unor contexte de comunicare scr sau orala (discurs, eseu, jumal etc.) evidentiind cauzele si impactul pe care atitudinile antisemite le-au avut in aceasta perioada istorica. Una dintre metodele didactice care poate fl aplicala in acest sens este cea a mozaicului sau a grupurior interdependente, Cadrul didactic anunta tema si oblectivele activitati i imparts

S-ar putea să vă placă și

• Civilizatia Islamica Fisa de Lucru

  

  Document1 pagină

  Civilizatia Islamica Fisa de Lucru

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Proiectare Unitatea de Învățare Civilizația Greacă Și Sinteza Elenistică

  

  Document3 pagini

  Proiectare Unitatea de Învățare Civilizația Greacă Și Sinteza Elenistică

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• PRIETENIA PPTM

  

  Document8 pagini

  PRIETENIA PPTM

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Grafic Sedinte Rapartizare August Septembrie2023

  

  Document10 pagini

  Grafic Sedinte Rapartizare August Septembrie2023

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Calendar An Scolar 2023 2024 2

  

  Document1 pagină

  Calendar An Scolar 2023 2024 2

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Noile Arme de Distrugere În Masă

  

  Document1 pagină

  Noile Arme de Distrugere În Masă

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Dictionar

  

  Document1 pagină

  Dictionar

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Secolul Copilului

  

  Document67 pagini

  Secolul Copilului

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Def 054 Istorie P 2022 Bar 03 LRO

  

  Document2 pagini

  Def 054 Istorie P 2022 Bar 03 LRO

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Fisa de Lucru Romania Interbelica

  

  Document1 pagină

  Fisa de Lucru Romania Interbelica

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Prezentare State Medievale

  

  Document16 pagini

  Prezentare State Medievale

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Tipizat Master Transfer de Credite 4

  

  Document1 pagină

  Tipizat Master Transfer de Credite 4

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Prezentare Papadima

  

  Document7 pagini

  Prezentare Papadima

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• Autonomii Locale Si Institutii Centrale

  

  Document4 pagini

  Autonomii Locale Si Institutii Centrale

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări
• 1 Romanitatea

  

  Document6 pagini

  1 Romanitatea

  Alex Vasile

  Încă nu există evaluări