Stimagi_ pairings Aceste informatii va vor ajuta sa infeleget mai bine problemele legate dle munca copitlor si sz le oferit copitlor dvs. $i altor copil sanse mai mari pentru un vitor mai bun. Va multumim anticipat si va dorim sueces! MITURI SI ADEVARURI DESPRE MUNCA COPIILOR Puteticrede of De fap Munca ‘copilulu | Participarea copiilor in anumive aclivitji de durali limitali, care corespund capacititilor lor contribuic la educarea Iui | si mu prejudiciaza dezvoltarea lor, are un efect pocitiv; inss. muncind, copilul va deprinde doar capacitatea de a lucta si nu va cunoaste multe alte deprinderi necesare pentru a se adapta cererii de pe piafa muncii in vitor, Scoala este cel mai potrivit lac de pregitire a copiilor pentru viata de adult Muncile efectuate de | Muncile efectuate de copil acasi pot f considerate munca copilulli, daci acestea copil acasi nu pot fi priveazi de dreptul Ia educafie, odihni sau ii diuncazd sinitifii. Un echilibru intre considerate munca | invaitura, odin gi activititi casnice, ce corespund capacitor copilului, contribuie la copitului dezvoltarea normala a acestuia Eu am Tucrat de mic, de | Piaja muncit s-a schimbat mult pe parcursul ultimilor 20 de ani gi odaté ew intrarea in ce near lucra si copitul | tumea muncii, copitul va avea nevoie de anumite calititi, de care adult de astizi mu au meu?" wvut nevoie la inceputul carierei lor. Copiii merit si dispund de sansele pe care adullii nu Je-au avut, Nu exist all solufie, | Implicarea copiilor in munci pentru a castiga astivi, pune in pericol mare capacitatea lor de nd esti sirac a objine un serviciu decent in vitor. Educatia este 0 investtic. care le oferd copiilor foportunitji de mune decent gi vial mai bun’, Copil este considerata orice persoand cu varsta pani la 18 ani Munea copiilor este orice activitate sau serviciu (remunerat sau neremunerat), care dtuneaz dezvoltarii mintale,fizice, sociale si morale a copilului sil priveaz de copitirie, de potenfialul si demnitatea sa, Munca copiilor include unul sau ‘mai multe din urmatoarele elemente: => implicarea copiilor cu varste de 15 sau 16 ani in activititi economice sau servieil => durata muneii care depageste 24 ore pe siptimnd (copii de 15 gi 16 ani) si 35 ore (copii de 17 ani > folosirea copiilor in folosul datorilor sau ca servitori, forlarea sau obligarea copiilor si muncea copiilor, transportarca copiilor intr-o alti localitate pentru exploatare sexual si prin munc oferirea copiilor in scopul prostituri, producfiei de materiale gi spectacole pornografice: oferirea copiilor in scopul unor activi ilcite (cersit, transportare de substan{e narcotice §.2.); implicarea copiilor in munci periculoase pentru sindtatca, securitatea si moralitatea copilului, care se efectucaza = sub pnt, sub api, la indljimi periculoase sau in spafitrestrinse; cu masini, materiale sau instrumente periculoase; > cu substante periculoase: * in conditii de temperatura prea inalti sau prea joas, cu mult zgomot sau vibratii; pe parcursul mai multor ore sau in timpul noptii Ia sediile patronului, unde copilul este refinut nejustifica > fiecventae redusta soli (din motivul ef copll este prea cbosttraumatizat din cauza munci sale > tratament abuziv al angajatorului si utilizarea metodelor de constrangere, yu vy Exploatare inseamn’ folosirea nunciialtor persoane pentru a abjine profit, deseori in mod abuziv ‘Traficul de copii este o form grava de exploatare a muncii copiilor, care const in: retragerea copiilor din mediul lor, {ransportarea lor in alti localitate (in interiorul sau exteriorul [ari de origine) pentru exploatarea lor. Munca copiilor si traficl de co se prin lege. Urmeaza s8 facem diferent intre munca copilor si muncile usoare, Muneile uyoare contribu la dezvoltarca copilr, ele mu diuneaza sinati copilr gnu le pu vita in pericol. Muncileusoare nn aecteaza frecventa scolar gi calitatea studilor, ele pot face parte din programele de formare profesional. Muncile usoare nu le ripesc din timpal destinat, one si distractii eu pricteni ° Copii po angajl in cimpl musi dela 16 ani, iain une czar de Pent anrenarcn copilo in exceutarea nuncio interzse prin actelelegistive, Ancol 58 al Codului Coaravenfonal al Republiii Moldova (€CRM) prevede pen persoane fizce msi de Ia 30 la 40 de ua (o unitate ~ 20 Tei, iar pee pesoane jude ~ amen, de La 100 ba 130 ‘dvuitaicu sau fet piven, in ambele cau, de drt dea desigura 9 ania asia de a ¥ hla un an Artiolal 63 (1) al CCRM prevede amends del $ la 10 una ponsu nsindepinica sau indopliniea nocovespunzatoue do ce pin sau de cate prsoanele care i inlocuiese blsailor de ietinere, eda nse a copia, Anticoll 206 al Codului Penal al Republicit Moldova prevede de a 10 pana a 25 de ani deprvajune deliberate pentru trafic de epi a 1 ai dar eu score pci.Conventia nr, 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncit copiilor si actiunea imediata in vederea elimindrit lor, adoptata de Organizatia Intemationala a Muncii in 1999 si ratificaté de Republica Moldova in anul 2002, ‘grupeazii cele mai grave forme ale muncii copiilor in muncé intolerabile si munci periculoase. ‘Cele mai grave forme ale | Consecinfe fizice | Consecinte psiho- | Consecinfe comportamentale muneii copii sociale Mun i ~ parameti fizict ~ inadaptare sau fuga de acasi, vagabondaj toate formele de sclavie si | scazui (subdezvottare | abandon scolar; = servitute gi umitin(a: practicile similare (de ex.: | fizicd, malnutrtie, boli | - analfabetism: = comportament autodistructiy; vénvarea si comertul cu | somatice): ~anxietate crescuta, | - izolare; copii, servitutea pentru =surmenay fizie si | obit: = simptome nevrotice (enureza, datori si munca forfata si__| psihic; imagine de sine insomnii, cosmaruri. obligatorie, inclusiv = parametri ai abuathui_| scizuti recrutarea fort gi fizic (luxapi fracturi, | - marginalizare social: obligatorie a copiilor pent | arsuri contuzii, etc.) | - vulnerabilitate fafa de folosirea lor in conflictele abwz (fizic, emotional, armate). sexual. neglijare). utilizarea, recritarea saw | = boli infectioase ~ atitudine negativa fal ~consum de alcool, droguri; oferirea unui copil in scopul | (TBC, hepatite, boli de | de propria sewualitate: | - rica dea rimane cu persoane prostituarii, producerii de | piete, cu transmitere | - ansietate: necunoscute: ‘materiale pomografice sau | sexuala, HIV/SIDA); | -neincredere in sine gi | - simptome nevrotice(imitarea pentru spectacole tulburirisexuale. | in ali: actelor sexuale prin somn, pomogratice = lipsarespectului de | sugerea degetelor, sine; somnambulism, insomnii cosmarari); = tendinfe suicidale: = comportament isteric: + sensbiltatesporitl la atingeri si contact fizice comportament seducator utilizarea, recrutarea Siu | = surmenaj fizic st | - vulnerabilitate fade | ~ consum de alcool, drogur oferitea unui copil in scopul_| psihic: abuz; = vocabular specific; uunor activity ilicite, mai_—_| - parametri ai abuzuli | ~ agresivitate; + deprindere dea mint; ales pentru productia si fizic (emtorse, lusatii, | - fri de contacte ~ adaptabilitate inal traficul de stupefiante asa | fracturi,arsur, sociale (dificult in| ~ comportament evitant; cum le definesc conventiile | contuzii, echimoze | stabilirea relatilor, = delinevents intemationale pertinente. | etc.) neineredere in oament suspiciune). “Munei periculoase = parametr fizict = vulnerabilitate fafa de | fuga de acasi, vagabond) ‘muncile, care prin natura lor | seazuis abuz; = pasivitate, umilint, supunere sau prin condile in care se | - surmengjfizic si | ~ agresivitate; sivulnerabilitate; exerci, sunt susceptibile st | psihic: = caracter depresiv = duritate (comportamente duneze sinatati, securitapii| = parametri ai abuzutui | - anxietate sporita deviante, inadaptive) si moralittii copilului, fizic; + inadaptarea si/sau = vitimir fizice, abandon scolar; invaliditate, + analfabetism:; boli infectioase. + autoapreciere scizuta, = dezvoltare psihologici prematur Informatii de contact: in cazde inca ae leistaiei muni, contact Inspectia Munci la (0229499400 sau ww. inspectinmunsiand Referitor la servici de instrure profesionala si angajare in cfmpul munci a adulior stinerilor de vast legal de ngajare, contactati Agentia Nationala pentru Ocuparea Forjei de Munca la (022)7210003 sau www.anofin,md Referitor la cazurile de abuz-al unui copil, contactafi Centrul National de Prevenire a Abuzului fapi de Copii la (022)758806 sau hitp:/enpac.org,md Pentru informatie privind migratia sigur, prevenirea traficulu de fiinfe umane gi acordarea asistenfei in cazuri de exploatare gi trafic, contactaji Centrul International ,La Strada” la 080077777 (apel gratuit) sam www lastrada md